28.01.

2015

Nutritie continuare
Dieta Mediteraneana
Dieta DASH
Dieta vegetariana

Conf. Dr. Gabriela Roman

groman@umfcluj.ro

AMBIENTUL I NUTRIIA

Alimentaia se afl sub puternice influene i determinri ale

mediului.

Aceste influene se reflect:

n cantitatea i calitatea alimentelor,

n comportamentul alimentar, att la nivel individual ct i

comunitar.

AMBIENTUL I NUTRIIA Evolutie

Industrializare, urbanizare, globalizarea pieelor, dezvoltare economic i

tiinific - impact semnificativ asupra stilului de via, strii nutriionale
i sntii populaiei.

Cresterea ponderii alimentelor cu coninut crescut de grsimi, n principal

saturate, dulciuri concentrate, proteine.

Scderea activitii fizice aport caloric excesiv

Programe de informare populaional i prevenie - insuficiente,

ineficiente

Eficientizarea produciei alimentare

alimentele modificate genetic,

tratate cu diverse substane sintetice,

intens procesate,

cu coninut crescut de aditivi, unele din acestea fiind incriminate ca

surs de mbolnvire.

AMBIENTUL I NUTRIIA Evolutie

Westernizarea alimentaiei, - globalizarea pieelor, - preluarea

tot mai extins a alimentaiei de tip fast-food, cu influene
puternice asupra culturii alimentare i a tradiiilor multor
comuniti.

Alimentaia de tip West - alimentaie carne-dulciuri (meatsweet) i se caracterizeaz prin:

consum crescut i prioritar de alimente dense caloric :

carne roie,

produse lactate bogate n grsimi,

dulciuri

buturi dulci,

grsimi

cereale intens procesate


d
o
o
f
k
n
u
j

AMBIENTUL I NUTRIIA Evolutie

Alimentaia nesntoas:
bogat caloric

fr valoare nutritiv,
cantiti mari de zahr rafinat,
faina alb,
grsimi trans
sare,
aditivi
srac n proteine, vitamine i fibre.
-

insulinorezistena
obezitate abdominala
sindrom metabolic,
DZ 2
patologie cardiovasculara.

Calculul necesarului caloric si nutritiv

In functie de
IMC (indice de masa corporala)
GREUTATE IDEALA
Nivel de activitate fizica
Sex

Componentele necesarului energetic

metabolismul bazal,

energia necesar activitii fizice (EAF) i

efectul termic al alimentelor (ETA) - energia

utilizat pentru ingestia, digestia i absorbia
alimentelor.

Calculul necesarului caloric

Calculul necesarului caloric (NC) bazat pe greutatea ideal
n funcie de IMC
IMC = 22-25 kg/m2

IMC>25kg/m2

IMC <22kg/m2

subiect activ: 31-35

kcal/kg greutate ideal

NC = <22kcal/kg greutate
ideal

NC = >35kcal/kg
greutate ideal.

subiect moderat activ:

26-31 kcal/kg greutate
ideal
subiect sedentar: 22-26
kcal/kg greutate ideal

Calculul necesarului caloric

Nevoile energetice sunt acoperite prin consum alimentar.

Furnizorii de energie sunt nutrienii calorigeni, care prin
metabolizare ofer urmtoarea cantitate de energie:

1 g glucide = 4,1 kcal

1 g proteine = 4,1 kcal

1 g lipide = 9,3 kcal

n condiii de activitate fizic, acetia sunt utilizai diferit n

funcie de durata i tipul activitii. Pentru o activitatea fizic
de scurt durat (< 20 minute), organismul utilizeaz ca substrat
energetic n special rezervele de glucide, iar pentru o durat mai
mare, rezervele de grsime.

Structura raiei alimentare

Hidrai de carbon:
(index glicemic mic )
fibre
proteine

50-55 %

Lipide total :
saturate:

< 30 %
7-10 %

sodiu

25 gr./1000 kcal sau 40 gr. /zi

10-20 %

polinesaturate:
mononesaturate:

< 10 %
10-15 %

colesterol

< 300 mg/zi

1,5 - 2 gr/zi

minerale i vitamine:

nu este nevoie de suplimentare dac

se
respect
recomandrile
nutriionale
(exceptii)

Continutul in sodiu
1/4 lingurita = 575 mg sodium
1/2 lingurita = 1,150 mg sodium
3/4 lingurita = 1,725 mg sodium
1 lingurita = 2,300 mg sodium

Recomandari generale

REDUCEREA GRASIMILOR < 30 % DIN TOTALUL CALORIC .

Evitarea prajirii alimentelor

Recomandare: fierbere, coacere, microunde, aburi,

Asezonarea cu condimente, ierburi, in locul sosurilor, untului,

margarinei

Produse lactate si brinzeturi degresate

Oua- albus

Eliminarea partilor grase vizibile de la carne, pielea de la pui

Utilizarea de carne slaba

Recomandari generale
PENTRU MAI MULTE FIBRE ALIMENTARE

piine si cereale din faina integrala

vegetale proaspete sau gatite sumar prin aburi

Fructe si legume cu coaja

Gustari din fructe sau vegetale

Adaugare de seminte sau boabe la salate

Recomandari generale
REDUCEREA ZAHARULUI:

Citirea etichetelor: glucoza, fructoza, maltoza, dextroza,

sucroza, manitol, sorbitol, miere, sirop

Consum de apa sau sucuri neindulcite / indulcitori

Gustari din suc proaspat de fructe sau legume

Fructe uscate in loc de dulciuri

Termenul zaharuri
- zaharuri intrinseci - cele existente n mod natural n structura
celular a alimentelor, aa cum sunt fructele i vegetalele
- zaharuri extrinseci
- Lactate - lactoza din lapte - este considerat extrinsec
pentru c nu face parte din structura celular, dar datorit
calitilor nutriionale deosebite ale laptelui, aceasta nu
este limitat,
- Zaharuri libere, adaugate (free sugars) - toate mono- i
dizaharidele adugate n alimente sau bauturi n timpul
procesului de fabricaie, fie de productor fie de
consumator, plus zaharurile existente n mod natural n
miere, siropuri, sucuri de fructe.
WHO/FAO (World Health Organization/ Food and Agriculture Organization of the
United Nations) 2003

Indulcitori (Sweeteners)

Nutritivi:
Contin carbohidrati (monosaccharide or disaccharide)
Elibereaza energie = 4 kcal/g
Termeni folositi: zaharuri, zahar, indulcitori calorici,
zaharuri adaugate :
Glucoza
Fructoza
Galactoza
Sucroza
Maltoza
Sirop de porumb cu continut crescut de fructoza
(High-fructose corn syrup (HFCS)
Agave nectar

Position of the Academy of Nutrition and Dietetics: Use of Nutritive and Nonnutritive Sweeteners
J Acad Nutr Diet. 2012;112:739-758.

Indulcitori (Sweeteners)

Non-nutritivi fara calorii / putine calorii

Putere mare de indulcire

Comparativ cu zahrul:

acesulfam-K i aspartamul de 100200 ori >>

ciclamatul de 2530 ori >>,

zaharina de 300400 ori >>,

sucraloza de 600 ori >>,

neotamul de 700013000 ori >>.

aspartamul are valoare caloric - 4 kcal/gram.

Putine calorii

Position of the Academy of Nutrition and Dietetics: Use of Nutritive and Nonnutritive Sweeteners
J Acad Nutr Diet. 2012;112:739-758.

Recomandari generale
Nutritie bazata pe conceptul de sanatate:

Dieta zilnica pentru mentinerea greutatii in limite optime

Alegerea alimentelor cu continut scazut de grasimi, zahar, sare,

Consum zilnic de alimente cu fibre

Consum de lichide (apa) 8 10 pahare

Alcool in moderatie

N. Hncu. n Tratat de DNBM 2010 (ed. N. Hncu, G. Roman, I. A. Vereiu)

Controlul poriilor Moderatie

Mariana Graur et colab. 2008

Nutriia de aprare

Nou concept dezvoltat n legtur cu nutriia optim a sec. 21

Subliniaz importana alegerii acelui tip de alimentaie care:

Asigur suportul pentru buna funcionare a organelor i starea

de bine

Optimizeaz integritatea i funcia imunologic a tractului GI,

Asigur detoxifierea

Asigur greutatea optim i nivelul optim de esut adipos

Previne patologia metabolic cronic, bolile cronice, sindromul

metabolic, mbtrnirea

Nutriia de aprare

Nutriia de aprare, asociat cu practicarea constant a

activitii fizice, face parte din conceptul actual de stil de via
sntos.

Acest tip de nutriie presupune n principal alimente pe baz de

vegetale, asociate cu carne slab de pui, pete, ou n
moderaie, lactate degresate, grsimi n principal
mononesaturate i omega-3.

Nutriia de aprare

Exist dovezi care atest impactul pozitiv pe care alimenta ia bazat pe

plante o are n reducerea riscului cardiovascular, carcinogen, de diabet i
alte boli cronice.

Mecanismele implicate sunt:

Neutralizarea radicalilor liberi

Inhibarea enzimelor care activeaz carcinogenii

Activarea enzimelor de detoxifiere

Neutralizarea carcinogenlor,

Blocarea reaciilor celulare carcinogene

Protejarea LDL-colesterolului de oxidare

Reducerea sintezei i absorbiei de colesterol

Efecte antitrombotice

Nutriia de aprare

Componentele care exercit aceste efecte protectoare sunt

denumite compui fitochimici sau fitonutrieni i sunt
substane biologic active care apar n mod natural n fructe,
vegetale, legume, cereale integrale, nuci, semine, mirodenii,
ciuperci.

Nutriia de aprare
Compus fitochimic

Surs

Carotenoizi

Vegetale i fructe glbene, portocalii, verzi

Flavonoizi i fenoli

Ptrunjel, morcovi, citrice, fructe, brocoli,

varz, castravei, roii, vinete, ardei, soia,

Izoflavone

cartofi, ridichi, ceap, mere, fasole boabe

Soia

Licopene

Roii, grapefruit, caise uscate

Terpene

Citrice, ptrunjel, morcovi, elin, brocoli,

varz, conopid, castravei, roii, vinete,
ardei, ment, busuioc

Compui organosulfurici

Ceap, usturoi, citrice, brocoli, varz,

conopid, varz de Bruxelles

Nutriia de aprare Recomandri

9-10 porii de fructe i vegetale

3-5 porii de grsimi mono- i polinesaturate din ulei de

masline, avocado, nuci, semine

2-3 porii de proteine

Fasole, pete, carne slab, lactate slabe

1-3 porii de proteine non-animale:

Legume, nuci

4-8 porii din cereale integrale

Suplimentare zilnic de vitamine i minerale

1 or activitate fizic

Krauses Food, Nutrition, & Diet therapy. 2005

Balana energetic - Nutritionala

Glucide

Calorii

Lipide

Proteine

Alimente
-Continut scazut
-Continut crescut
-Index glicemic mic
-Index glicemic mare
Alimente
-Continut scazut
-Continut crescut
-Saturate
-Mono-poli-nesaturate
Alimente
-Continut scazut
-Continut crescut
-Continut lipidic

Gust
Savoare
Densitate energetica
Disponibilitate
Pret
Obisnuinta
Promovare

Cantitate

Dieta Mediteranean

An ancient culture may offer lessons

to the people of today!

Dieta Mediteranean

Beneficii pt sanatate

Dieta originala

Dieta mediteranean Caracteristici

Alimentaie cu certe beneficii asupra strii de sntate.

Nu exist o diet unitar n rile aflate n zona Mediteranean elementele comune, specifice zonei

DMed tradiional - opt componente caracteristice:

Consumul crescut de

fructe i legume

vegetale proaspete

cereale (inclusiv pine), nuci i semine

ulei de msline, msline

Consum moderat de produse lactate (n principal brnz i iaurt)

Consum moderat de ou (0-4 / sptmn)

Consum redus de carne (se prefer pete, pui i mai rar carnea
roie)

Vin n cantiti moderate.

Dieta mediteranean Componen nutriional

Aport crescut

Aport sczut

acizi grai mono- i polinesaturai

Antioxidani - flavonoidele
existente n fructe, legume i
verdeuri, precum i n uleiul
de msline.
fibre alimentare

acizi grai saturai 7-8% din

totalul caloric
raport sczut ntre acizi grai
omega-6 i omega-3

Dieta mediteranean Componen nutriional

Alimente

Coninut

Uleiul de msline - unul

-toate substanele din mslin sunt transferate

din elementele centrale

n ulei,

ale DMed, datorit

- coninutul crescut de acid oleic,

proprietilor sale

- antioxidani

specifice, diferite de cele

ale celorlalte uleiuri
vegetale.
- singurul tip de ulei

- acizi grai mononesaturai,

- menine componentele lipofilice din fructe,
alfa-tocoferolul, compuii fenolici, toi cu
proprieti antioxidante i antiinflamatorii

obinut din fructul ntreg,

puternice.
Vin,
ceai
negru,
verde
fr utilizarea de solveni efecte antioxidante

Dieta mediteranean Componen nutriional

Alimente

Coninut

Petele i produsele
marine
Fructele (roii i galbene)

proteine, vitamin A i D, calciu (oasele

petilor mici).
vitamina C, B i vitamina A,

Mazrea, lintea, boabele

de fasole
Nucile, alunele i
seminele

glucide complexe, fier i fibre

(mai ales cele de susan)

Surs bogat de -fitosteroli, acidul folic,

antioxidanii, ce influeneaz n mod pozitiv
riscul cardiovascular

Vegetalele proaspete
Verdeurile i ierburile
aromatice, usturoiul

minerale, uleiuri eseniale, vitamin E, fibre.

Profil lipidic favorabil

coninut mare de acizi grai polinesaturai, n

principal acid alfa-linoleic i omega-3, ce
confer
antiaterogene
vitamine proprieti
B i C, minerale,
fibre. adiionale
minerale,
au efect antiseptic,
antiinfecios

Dieta Mediteraneana

2-3 portii pe zi.

3-5 portii pe zi

6-11 portii pe zi.

Farfuria Mediteraneana

Dieta mediteranean Beneficii

Posibilele mecanisme implicate sunt:

reducerea LDL-colesterolului i a oxidrii acestuia,
creterea HDL-colesterolului,
ameliorarea funciei endoteliale,
reducerea tensiunii arteriale,
Reducerea markerilor inflamatori i a stresului oxidativ,

Efectele benefice
Prevenia bolilor coronariene
Prevenia episoadelor coronariene acute
Prevenia i controlul sindromului metabolic
Prevenia diabetului zaharat tip 2
Controlul lipidic
Reducerea riscului cardiovascular
Creterea speranei de via i a longevitii

www.unav.es/preventiva

The PREDIMED trial

www.unav.es/preventiva

Mediterranean Food pattern

Rapidly increasing evidence
Increased Longevity
Prevention of

CV mortality
Cancer mortality
CVD incidence
Metabolic syndrome
Diabetes
Dementia
Depression

Highly palatable!
Scarcity of large randomized trials
http://www.predimed.es/core-publications.html

www.unav.es/preventiva

Hypothesis
Two traditional MeDiets, one enriched with virgin
olive oil (VOO) and another enriched with nuts,
both high in total fat and unsaturated fat, would
be superior to the usually recommended low-fat
diet for the primary prevention of CVD in a highrisk population.
Primary prevention of major chronic diseases.
7447 high-risk participants.

PREDIMED TRIAL: DESIGN

1. Smoking

Men: 55-80 yr
Women: 60-80 yr
High CV risk w ithout CVD

2. Hypertension

LDL

HDL

type 2 diabetics

5. Overweight/obes

3+ risk factors

6. Family history

Random

Provision of Olive oil

~1 l/wk

Provision of nuts/day
30 g of mixed nuts (15 g walnuts,
7.5 g hazel-nuts, 7.5 g almonds

www.unav.es/preventiva

PREDIMED: primary end-point

Either:
cardiovascular death
myocardial infarction
stroke

www.unav.es/preventiva

PREDIMED: Secondary end-points

total mortality
heart failure
major cancers
diabetes
dementia

We will also ascertain

intermediate outcomes:
blood pressure (BP)
fasting blood glucose
lipid profile
markers of inflammation
other markers of CVD

Beneficiile dovedite ale Dietei Mediteraneene

in preventia si controlul:
- Sindromului metabolic
- a FRCV
- DZ 2

In conclusion, in this primary prevention trial, we observed

that an energy-unrestricted Mediterranean diet, supplemented
with extra-virgin olive oil or nuts, resulted in a substantial
reduction in the risk of major cardiovascular events among
high-risk persons.

The results support the benefits of the Mediterranean diet for

the primary prevention of cardiovascular disease.

Relative risk reduction of approximately 30%, among high risk

persons who were initially free of cardiovascular disease.

Scorul Dietei Mediteraneene

Punctaj de 7-9 - aderen crescut.

Pentru cei care ader la acest tip de alimentaie, o cretere cu

2 puncte a scorului este asociat cu ameliorri semnificative ale
strii generale de sntate, prin

reducerea cu 9% a mortalitii de orice cauz i de cauz

cardiovascular

cu 6% a mortalitii prin cancer.

Selectia alimentelor (cantitativ si calitativ)

Selectia calitativa a alimentelor se face conform " densitii

nutritive". Din acest punct de vedere, alimentele se pot
imparti in trei categorii:
A. alimente cu mare densitate nutritionala
(preferabile ca prima alegere)

B. alimente cu densitate nutritiva moderata

(rezonabile ca a doua optiune)

C. alimente cu densitate nutritiva scazuta

(selectie limitata).

Selectia alimentelor (cantitativ si calitativ)

I. Piine, cereale, orez, paste fainoase, mamaliga.

ofera glucide complexe, fibre, riboflavina, tiamina, niacina, fier, proteine,

magneziu si alti nutrienti.

Se recomanda folosirea a 6-11 portii pe zi.

1 portie=1 felie de piine, 1/2 cana cereale, orez sau paste fainoase, 1 biscuit .

Din grupa A.: cereale integrale (griu, secara, orz, mei, etc.), piine integrala,
cornuri simple, chifle, baghete, orez, paste fainoase (macaroane, spaghetti),
mamaliga, floricele de porumb simple.

Din grupa B.: clatite, ecleruri, fulgi de cereale, biscuiti, prajituri cu continut
lipidic scazut, cereale imbogatite cu produse zaharoase.

Din grupa C.: croissante, produse de patiserie, aluaturi dulci, cozonac .

Se recomand alimente consumate n principal din categoria A.

Selectia alimentelor (cantitativ si calitativ)

2. Legume,zarzavaturi, cartofi.

fibre, vitamina A, vitamina C, folati, potasiu si magneziu.

3-5 portii pe zi. - de cite ori este posibil, proaspete si crude.

1 portie=1/2 cana vegetale proaspete sau fierte, 1 cana legume

frunze, 1/2 cana zarzavaturi fierte, 3/4 cana suc de rosii, 1 cartof

A. fasole verde, varza, gulie, conopida, morcovi, mazare verde, ardei

gras, gogosar, legume-frunze (spanac, macris, salata, loboda,
patrunjel, marar, leustean,etc.), rosii, castraveti, bulion, telina,
dovlecei, ceapa, usturoi, etc.

B. cartofi fierti, copti, piure

C. cartofi prajiti, masline, legume conservate.

Selectia alimentelor (cantitativ si calitativ)

3. Fructele.

fibre, vitamina A, vitamina C si potasiu.

2-4 portii pe zi. - crude si, pe cit posibil, proaspete.

1 portie=1 fruct mediu (mar, banana, portocala), 1/2 grapefruit, 3/4 cana
suc, 1/2 cana cirese.

A. mere, pere, prune, gutui, struguri, cirese, visine, capsuni, fragi, zmeura,
caise, piersici, maciese, coacaze, dude, pepene verde si galben, agrese,
portocale, mandarine, clementine, kiwi, banane, grapefruit, ananas, etc.,
proaspete si sub forma de sucuri instant.

B. compot, sau fructe congelate. fructele oleaginoase

C. fructe uscate, deshidratate, gem, marmelada, dulceata, avocado.

Selectia alimentelor (cantitativ si calitativ)

4. Carne, peste, leguminoase uscate si oua.

proteine, fosfor, vitamina B6, vitamina B12, zinc, magneziu, fier,

niacina si tiamina.

2-3 portii pe zi.

1 portie=100g carne gatita, 1 ou, 1/2 cana leguminoase uscate.

A. carne de pui, peste, carne slaba (vaca, miel, porc, vitel), sunca
slaba, albus de ou, fasole boabe, mazare, linte, soia, de mai multe
ori pe saptamina.

B. carne fara grasime vizibila (vaca, miel, porc), galbenus de ou.

C. hot dog, cirnati, salam, costita, peste prajit, pui prajit, rata.

Selectia alimentelor (cantitativ si calitativ)

5. Lapte, iaurt, brinza.

bogate in calciu, riboflavina, proteine, vitamina B12, iar cind sunt

fortificate, si in vitamina D si A.

2-3 portii pe zi.

1 portie=1 cana de lapte sau iaurt, 1/2 cana brinza de vaca, 50 g

telemea.

A. lapte degresat sau cu 1% grasime, brizeturi degresate, iaurt cu 0,1%

grasime.

B. lapte cu continut scazut de grasime (2%), iaur si brinza cu continut

scazut de lipide, inghetata cu lapte.

C. lapte integral, brinzeturi si produse acidulate din lapte integral,

shakes, budinci, inghetata cu frisca.

Selectia alimentelor (cantitativ si calitativ)

6. Grasimi, uleiuri, dulciuri si alcool moderat, deoarece
zaharul, grasimea si alcoolul sunt bogate caloric, dar in
acelasi timp sunt sarace in nutrimente, ceea ce justifica
suficient limitarea consumului lor.

A. alimentele bogate in grasimi includ: unt, margarina,

maioneza, ulei, untura, smantana, frisca, brinzeturi foarte
grase si sosuri.

A. alimentele bogate in zahar sunt: bomboane, ciocolata,

sucuri dulci, siropuri, jeleuri, rahat, marmelada, gem,
dulceata, zahar si miere de albine

Alimentaia

Cartofi
(1 porie / zi)
Cartofi prjii
(2 porii / sptmn)
nlocuirea unei porii de
cereale

Incidena DZ 2

Nurses Health Study:

- 84.555 femei
- 20 ani

Thomas L Halton. Potato and french fry consumption and risk of type 2 diabetes in
women. Am J Clin Nutr 2006;83:28490.

Alimentaia
EPIC-Heart project
- 141.233 brbai
- 316.078 femei
- 4,8 ani

Consumul zilnic de carne rosie risc de IMA

European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition

Alimentaia Evenimente CV
Consumul de pete

Consumul de pete

Risc sczut de - IM fatal

- Boala coronarian (<0.005)
Whelton S.P. et all. Meta-Analysis of observational studies on fish intake
and coronary heart disease.
The American Journal of Cardiology, 2004, 93:1119-1123

Alimentaia funcional
Nutriia adecvat supravieuire
Nutriia optim

- sntate

Alimentaie funcional
Influeneaz benefic funciile organismului
n plus fa de efectele nutriionale adecvate
Amelioreaz starea de sntate
Reduce riscul de boli
Diplock AT, et al. Scientific Concepts of Functional Foods in Europe:
Consensus Document. Br J Nutr 1999; 81(Suppl 1):S5S27

Alimentaia funcional
Controlul ponderal i Risc cardiovascular redus
Reducerea aportului energetic
Densitate energetic redus a alimentelor
Coninut crescut de ap, fibre
Saietate
Index glicemic mic

Ebbeling CB, et al. Effects of an ad libitum low-glycemic load diet on

cardiovascular disease risk factors in obese young adults.
Am J Clin Nutr 2005; 81:976982

Alimentaia funcional
Fructe, legume, vegetale
Cereale din gru integral
Produse lactate cu coninut redus de lipide
light foods zahr nlocuit cu ndulcitori
Fortificarea / mbogirea alimentelor (folat, sterol)

Nemodificate
Bogate n fibre, beta-caroten

Hasler CM, et al. Position of the American Dietetic Association:

Functional foods. J Am Diet Assoc 2004; 104:814826.

Alimentaia funcional
Prevenia i managementul DZ 2
Fibre alimentare
Alimente cu index glicemic mic
Fructe, vegetale,
Cereale din fin integral:
fibre,
ac. grai cu lan scurt prin fermentare
oligoelemente (Mg) insulino sensibilitate
Produse lactate hipolipidice

Alimentele funcionale Caracteristici

Consens European
Aliment conventional, zilnic
Consumat in cadrul unei alimentatii normale, obisnuite
Compus din componente naturale (nu sintetice)
Efecte pozitive specifice peste cele nutritive
Sustinerea / mentinerea starii de sanatate
Reducerea riscului de boala
Beneficii terapeutice de ameliorarea a starii de sanatate
Dovezi stiintifice

G.R. Gibson, C.M. Williams. Functional foods - Concept to product. 2001

Alimentele funcionale
Din punct de vedere practic, alimentele funcionale pot
fi :
alimente naturale,
alimente crora li s-a ataat un component,
alimente crora li s-a ndeprtat un component,
alimente crora li s-a modificat biodisponibilitatea
unor componente,
combinaia celor descrise.

Alimentele functionale
Conventionale
cele mai simple, bogate in componente bioactive: rosii,
brocoli, zmeura
Beneficii:
vegetalele reduc riscul de cancer digestiv
Ciocolata neagra (cacao) amelioreaza functia endoteliala
vasculara
Probioticele fermentate amelioreaza inflamatia in colonul
iritabil
Modificate
Imbogatite
Fortificate: calciu, folat
Medicale:
Fenilcetonurie fara fenilalanina
Pentru diete speciale
Celiakie fara gluten
Intoleranta la lactoza fara lactoza

J. Am. Dietetic Assoc. 2009

Alimentele functionale Clasificare

Alimente funcionale :
de origine vegetal
de origine animal
Buturi funcionale:
Vinul
Ceaiul
Cafeaua

Alimentaia funcional - Antioxidantii

Substante chimice care neutralizeaza radicalii liberi (de oxigen)
Efecte benefice in prevenirea bolilor degenerative si de imbatrinire:
cancer, boli CV, ASC, Alzheimer, disfunctii imune, cataracta
Radicali liberi (de oxigen)
- substante instabile cu efect negativ asupra celulelor
- prezente in timpul metabolismului normal
- Surse: respiratie din fumul de tigara, aer poluat, substante toxice
din apa si aer si prin intermediul alimentelor, in special al celor
grase.
Stres oxidativ imbalanta intre reactiile oxidative din cadrul
metabolismului si reactiile de protectie antioxidative

Alimentaia funcional - Antioxidanti

Prezenti in alimente ca vitamine, minerale, carotenoizi,
polifenoli
Alimente colorate:
Rosu: cirese, rosii,
Portocaliu: portocale, morcovi
Galben: porumb, mango, sofran
Albastru: fructele de padure, struguri
Verde: salata, spanac, brocoli
Componente:
vitaminele A, C, E; -carotene
Minerale

Alimentaia funcional - Probiotice

Microorganisme (bacterii) care administrate in cantitati adecvate
confera efecte benefice organismului gazda
Bacterii acidifiante (Lactobacillus and Bifidobacterium)
transforma glucidele in acid lactic
Reduc ph
Previn infectiile gastrointestinale
Efecte benefice asupra cresterii
Imbunatatesc sistemul imun
Combat alergiile
Reduc stresul oxidativ
Amelioreaza profilul lipidic
Previne cancerul de colon
Reduc inflamatia
Absorbtia mineralelor

Alimentaia funcional - Probiotice

Kefirul- bacterii+drojdii+HC+proteine-produs acidulat, prin
fermentare se form CO2.
are efect antitumoral, antibacterian, antifungic,
Iaurtul: obinut prin fermentaie acid lactic-Lactobacillus
bulgaricus, Streptococcus termophilus
Se poate administra i la persoanele intolerante la lactoz
Reduce nivelul de colesterol,
(observaie la Massaii din Africa, care aveau nivele reduse de colesterol i
erau protejai de BCV, n ciuda consumului de grsimi saturate i iaurt)

ntrete sistemul imun

Reface flora intestinal dup diaree, tratamente antibiotice
Efecte anticarcinogene

Alimentaia funcional - Prebiotice

Constitueni alimentari nedigerabili ( fibre solubileoligozaharide) care stimuleaz creterea sau activitatea
florei intestinale (bifidobacteria i lactic acid bacteria), cu
efecte benefice asupra sntii.
Surse:
soia, ovz, gru, orz, praz, usturoi, ceap, cicoare
Cresc absorbia de calciu
Nu determin hiperglicemie, secreie de insulin, HTG
Regleaz tranzitul intestinal
Pot produce balonare

Alimentele funcionale Flavonoidele

Flavonoide - grup de antioxidanti polifenolici din fructe,
vegetale, ceai, vin, bere

Fitoestrogenii
Structur similar cu estrogenul
Surse:
soia
semine de cereale
Plante
Efecte:
Reducerea riscului de cancere estrogeno-dependente

Buturile funcionale

Vinul i strugurii
Paradoxul Francez-consumul crescut de vin rou ce determin
reducerea riscului de ATS i boal coronarian
Coninut crescut de polifenoli (acizi fenolici, taninuri, antocianine)
Vinul rou
conine de 20-25 ori mai muli polifenoli dect cel alb
poate reduce riscul de BCV datorit coninutului crescut de
resveratrol (non-flavonoid):
previne oxidarea LDL
efecte anticarcinogene
vasodilataie
amelioreaz funcia cardiac prin intermediul oxidului nitric
cretere a HDL
efecte antiagregante, anticoagulante

Ceaiul (Camellia sinensis)

a doua butur consumat n lume dup ap
Coninut crescut de flavonoizi-polifenoli (catechine) - n special
ceaiul verde:
Reduce colesterolul seric i nivelul de triacilglicerol
postprandial
Reduce nivelul LDL i crete nivelul HDL
Efect antioxidant, mai redus ca intensitate dect Vit. E
Efect anticancerigen consumat n cantiti mari
Reducerea riscului de boal coronarian,
Efecte antiagregante i anticoagulante
Ceaiul negru conine concentraii mai reduse de catechine
Ceaiul alb poate conine cantitate mai mare de catechine
Capacitatea anti-oxidant a unei cni de ceai verde sau negru este
de dou ori mai mare dect a unui suc de fructe.

Cafeaua
Ingestia de cafein se realizeaz cel mai frecvent prin
cafea, dar i ciocolat, buturi energizante
Cafeina:
Stimuleaz consumul de energie i scderea ponderal
Psihostimulant
Creterea performanelor fizice i a rezistenei la efort
Nu determin creteri ale TA
Consumul moderat nu crete riscul de BCV
Risc redus de DZ2 i insulinosensibilitate mai mare
Efecte anticarcinogene (sn, colon, vezic,digestiv, etc)

Dieta vegetariana

Raw-vegan

Principiile alimentaiei vegetariene sntoase

i a stilului de via asociat:

- varietatea alimentelor vegetale,

- aport caloric adecvat,
- consum limitat de alimente rafinate i procesate,
- surse vegetale de grsimi,
folosirea laptelui i a lactatelor cu coninut sczut de
grsime sau degresate,
- aport zilnic adecvat de ap sau alte lichide sntoase,
- expunerea la lumina soarelui 10-15 minute pe zi,
- zilnic 30-60 minute de micare n aer liber,
- renunarea la fumat i la consumul altor droguri,
- abstinena total sau consum minim de alcool.

Implicaiile dietei vegetariene n starea de

sntate
atunci cnd se analizeaz efectele sanogene ale dietei
vegetariene trebuie s avem n vedere nu numai dieta
propriu-zis, ci i alte componente ale stilului de via
practicat de vegetarieni: de obicei ei nu fumeaz, nu folosesc
alte droguri, sunt abstineni sau folosesc foarte puin alcool,
i fac mai mult micare.
Mortalitatea i morbiditatea prin bolile cronice degenerative
este mult mai mic la vegetarieni, care consum mai multe
cereale integrale, leguminoase, fructe, legume, acizi grai
mono- i polinesaturai i mai puini acizi grai saturai,
colesterol i alimente rafinate, comparativ cu populaia
general.

Implicaiile dietei vegetariene n starea de

sntate
Longevitatea - Dieta vegetarian este asociat cu creterea
speranei de via cu 3-6 ani.
Mortalitatea i morbiditatea prin boli cardio-vasculare este mai
mic cu 24-31% la vegetarieni
Hipertensiunea arterial - la vegetarieni, n general au valori
tensionale mai mici cu 5-10 mmHg
Diabetul zaharat mortalitate mai redusa
Rata morbiditii prin cancer este mai mic la vegetarieni n
comparaie cu omnivorii, ns nu se cunoate nc n ce
proporie aceasta se poate atribui numai dietei lor.
Diferite tipuri de cancer (ex. de colon, mamar, gastric,
pulmonar, prostat), par a avea o legtur mai direct cu
alimentele consumate.

Dieta DASH hiposodata

Dieta DASH + aport redus de sodiu (2 g NA)

Reducerea TAS - 7.1 mm Hg la cei normotensivi
Reducerea TAS - 11.5 mm Hg la cei cu HTA

Principiile dietei DASH

( Dietary Approaches to Stop Hypertension)

Promoveaza : fructe, vegetale, lactate cu lipide

scazute, cereale integrale, nuci, carne de pui,
peste

Redus in : lipide saturale, carne rosie, zahar si

bauturi indulcite

Redus in sodiu

The DASH Diet for Control of High Blood Pressure

Food group
Low-fat or fat-free
dairy
Vegetables

Daily Servings

Nutritional Benefit

4-5

Calcium, potassium, magnesium and

protein
Potassium, magnesium and fiber

Fruits

4-5

Potassium, magnesium and fiber

Grains and grain

products
Meat, Poultry and
fish
Nuts, seeds and
beans

7-8

Carbohydrates and fiber

2 or fewer

Protein and magnesium

4-5 per week

Magnesium, potassium, protein and

fiber

Fats and oils

2-3

Low-fat

Sweets

5 per week

Low-fat

2-3

Sacks F.M. et all. Effects on blood pressure of reduced dietary sodium and the Dietary
approaches to stop hypertension (DASH) diet. The New England Journal of Medicine,2001,344

?!