Sunteți pe pagina 1din 20

MANAGEMENTUL PATRIMONIULUI ISTORIC SI CULTURAL

Proiect realizat de :
Moraru Nicoleta Gr.510
Gheorghe Liviu-Viorel Gr.509
Mihaescu Ana Gr.510
Munteanu Diana Gr.510
Master , Anul II ,
Specializarea : Gestiunea spatiului turistic si a serviciilor de ospitalitate
1. Piata Revolutiei
Intreg arealul Pietei Revolutiei ar trebui sa transimita atat pe plan local, cat si plan national o
puternica simbolistica.
Influenta pe care acest areal o reprezinta se rasfrange pe mai multe ramuri : cea istorica,
contemporana, politica si nu in ultimul rand culturala.
Din punct de vedere istoric, Piata Revolutiei poate fi considerate inima Romaniei, inima regatului
roman,locul in care se afla palatul regal. Este punctul zero din care au inceput si s-au sfarsit importante
etape ale evolutiei tarii (abdicarea regelui Mihai, preluarea controlului de catre comunisti, precum si
izbucnirea revolutiei din 1989) .
Aspectul politic se afla in stransa legatura cu cel istoric si subliniaza succesiunea regimurilor sub care
s-a aflat Romania de-a lungul timpului ( monarhie constitutionala, communism, democratie ). Fiecare
dintre aceste 3 tipuri de guvernare pastreaza si in prezent simboluri importante in acest spatiu.
Latura culturala a Pietei Revolutiei este in singura vizibila cu ochiul liber si foarte usor de
identificat. Printre cele mai importante monumente si cladiri ( unele dintre ele existente si in patrimonial
national ) , se numara: Palazzo Calcani, Biserica Kretulescu din 1722,monument unic in lume de
arhitectura brancoveneasca, precum si Palatul de Interior al Regelui Carol I, statuia lui George Coposu,
statuia lui Iuliu Maniu, memorialul Renasterii, Biblioteca Central Universitara.
Aspectul contemporan este cel care uneste toate cele trei elemente prezentate anterior si care permite
interpretarea acestui areal pentru o mai buna intelegere de catre vizitatorii sai.
Foarte multi dintre cei care viziteaza Piata Revolutiei si mult prea putini dintre Bucurestenii care
traverseaza zilnic acest spatiu, inteleg cu adevarat frumoasa povestea din spatele acestuia. Aerul
cosmopolit al Pietei Revolutiei este creionat in primul rand de opozitia simbolurilor celor 2 regimuri:
monarhic si communist, aflate chiar fata in fata .Pe de-o parte avem palatul regal, pe de alta parte,
pozitionat simbolic chiar vis a vis, avem Palatul Internelor ( fostul CC ). Aici s-au luat importante decizii
istorice cu privire laindependenta Romaniei, in cele doua razboie mondiale s-au luat decizii istorice cu
privire la calea de urmat.Aici s-a incheiat un ciclu : aici a inceput comunismul cand regele Mihai I a
abdicat si piata a fost plina de oameni care venisera sa sustina Regele, impotriva comunismului,aici s-a
incheiat comunismul prin plecarea dictatorului Ceausescu din piata cu elicopterul in fata multimii de
oameni ostile care a umplut piata revolutiei,aici s-a jucat momentul culminat al Revolutiei Romane
Daca privim putin mai atent, se poate observa cu ochiul liber si antiteza simbolistica pe cele doua
statui importante existente in piata : cea a lui Iuliu Maniu ( simbolul partidului taranesc roman) si a lui
Corneliu Coposu ( important lider taranist si detinut politic in regium communist) le formeaza cu
simbolul regimului communist reprezentat prin Palatul Internelor. Statuile unora dintre cei important
lideri ai rezistentei impotriva comunismului au fost plasate simbolic in locatia din care a izbucnit
miscarea revolutiei din 1899.
Elementul simbolistic central insa, care uneste cele contextual prezentat succint anterior este
reprezentat de Memorialul Renasterii, complex arhitectual construit dupa caderea regimului comunist.
Aceste transmite vizitatorilor situatia actuala in care se afla tara noastra, dupa depasirea barierei impuse
de regimul totalitar communist si castigarea democratiei dintr-o lupta sangeroasa cu sistemul. Cele 4
elemente care constituie acest memorial sintetizeaza pe de-o parte lupta dusa de oamenii de rand cu

nazuinta de a trai mai bine, dar si omagiul adus acestora si speranta care trebuie sa guverneze viitorul
cladit .
Micuta Piata a reculegerii propune generatiilor viitoare sa reflecteze la trecutul dureros si
sangeros prin care tara a trecut, dar si sa nu uite sa comemoreze pe adevaratii sai eroi, prin intermediul
carora a fost castigata libertatea. TIntre trecutul sumbru si dureros si prezentul plin de sperante se afla
Calea Biruintei, o scurta alee care simbolizeaza faptul ca drumul spre libertate a fost pavat de catre
arborii tineri, ramasi in amintire a niste cioturi de stejari.
Povestea trecerii Romaniei de la agonia regimului communist, la extazul unei democratii mult
visate se incheie cu Piramida Izbanzii, poate cel mai controversat element din intregul areal. Acest grup
statuar piramidal subliniaza dorinta puternica a indivizilor de a lupta pentru libertate si nazuinta unei
intregi generatii spre o viata mai buna, prospera si linistita. Baza acestei piramide a fost cladita pe jertfa
celor care si-a dat viata luptand in revolutia din 1989 si care au creat pentru generatiile urmatoare speranta
progresului si curajul de a lupta pentru ceea ce isi doresc.

2.Dealul Mitropoliei

Grup de turisti tineri

Grup de turisti in circuit ecumenic

- informatii generale

- informatii generale

- informatii ecoumenice generale


- informatii generale religioase
- date istorice succinte
- informatii cu caracter enciclopedic
- circuit care cuprinde obiectivele turistice
principale

- informatii ecumenice detaliate si dogme


- istoria teologiei romane
- relatia dintre loc si sacrietate
- date istorice detaliate
- circuit care cuprinde toate obiectivele turistice

Informatii generale
Dealul Mitropoliei este un reper pentru ortodoximul
din Romnia, aici fiind n prezent sediul Patriarhiei

Romne i reedina Patriarhului


Complexul mnstiresc era ncojurat cu ziduri,
precum o cetate, ncepnd cu 1698 accesul n curtea

mnstirii se fcea prin clopotnia construit de


Constantin Brncoveanu.
Avnd ca reper biserica patriarhiei, aflat n centrul
pieei de pe Dealul Patriarhiei, celelalte construc ii
sunt amplasate astfel: la Vest vechile chilii,

transformate ulterior n birourile Patriarhiei, la sudest Palatul Patriarhal, la est Paraclisul i Camera
Deputailor, iar la nord Clopotnia.

Dealul Mitropoliei este un reper pentru ortodoximul din Romnia,


fiind n prezent sediul Patriarhiei Romne i reedina Patriarhului.
Complexul mnstiresc era ncojurat cu ziduri, precum o cetate, ncep
cu 1698 accesul n curtea mnstirii se fcea prin clopotnia construit
Constantin Brncoveanu.
Biserica Ortodox Romn este organizat n ase Mitrop
13 Arhiepiscopii i 15 Episcopii n Romnia
Complexul mnstiresc era ncojurat cu ziduri, precum o cetate, ncep
cu 1698 accesul n curtea mnstirii se fcea prin clopotnia construit
Constantin Brncoveanu.
Avnd ca reper biserica patriarhiei, aflat n centrul pie ei de pe De
Patriarhiei, celelalte construcii sunt amplasate astfel: la Vest vec
chilii, transformate ulterior n birourile Patriarhiei, la sud-est Pal
Patriarhal, la est Paraclisul i Camera Deputailor, iar la nord Clopotni

Obiective :
Biserica Patriarhiei
Biserica, purtnd hramul Sfinii mprai Constantin
i Elena, a fost construit ntre anii 16541658 de Constantin erban Basarab Crnul i soia
acestuia Blaa, i sfinit de Mihnea al IIIlea n 1658. Imediat dup sfinire biserica a fost
transformat n Mitropolia rii. Dup primul rzboi
mondial Mitropolia este transformat n Patriarhie.
Numele meterului care s-a ocupat de construcia
acestuia este necunoscut, ca la mai toate bisericile
de pe teritoriul Romniei, n schimb sunt cunoscu i
dregtorii care au supravegheat construcia
edificiului, logftul Radu Dudescu i Gheorghe
Sufariu.

Biserica, purtnd hramul Sfinii mprai Constantin i Elena , a


construit ntre anii 1654-1658 de Constantin erban Basarab Crnu
soia acestuia Blaa, i sfinit de Mihnea al III-lea n 1658. Ime
dup sfinire biserica a fost transformat n Mitropolia rii. Dup pri
rzboi mondial Mitropolia este transformat n Patriarhie.
Numele meterului care s-a ocupat de construc ia acestuia
necunoscut, ca la mai toate bisericile de pe teritoriul Romniei, n sch
sunt cunoscui dregtorii care au supravegheat construc ia edificiu
logftul Radu Dudescu i Gheorghe Sufariu.
Ca aspect general biserica este o copie a bisericii din Curtea de Ar
turlele fiind asemntoare cu biserica lui Neagoe Basarab. Biserica a
restaurat de mai multe ori, n 1792-1799, 1834-1839, 1850, 1886, 19
1935, motiv pentru care n prezent construc ia nu mai pstreaz fo
original, de-a lungul timpului aducndu-i-se diverse completr
ajustri. Biserica adpostete moatele Sfntului Dimitrie Basara
(Dimitrie cel Nou), aezate ntr-o racl de argint, aduse din Bulgari
data de 13 iulie 1774.

Paraclisul Palatului Patriarhal

Paraclisul bisericii este piesa cea mai valoroas din tot


ansamblul
mnstiresc
de
pe
Dealul
Mitropoliei. Cldit n secolul al XVII-lea mpreun
cu palatul, paraclisul este refcut 1723.

Paraclisul bisericii este piesa cea mai valoroas din


ansamblul mnstiresc de pe Dealul Mitropoliei. Cldi
secolul al XVII-lea mpreun cu palatul, paraclisul este ref
1723. Amintirea acestui moment se regsete pe inscri
greceasc din interiorul edificiului, pictat deasupra u
Inscripia este n versuri i reprezint opera poetului Dim
Notara. Inscripia prezint un aspect inexact i anume Nic
Mavrocordat i mitropolitul Daniil Topoloveanu (1719-17
sunt prezentai ca fiind ctitrii lcaului de cult, ei de fapt f
restauratorii acestuia.

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza


a fost dezvelit n data de 20 martie 2004.

a fost dezvelit n data de 20 martie 2004.

Clopotnia din Dealul Patriarhiei

La momentul zidirii clopotniei complexul La momentul zidirii clopotniei complexul mnstiresc era nconjura
mnstiresc era nconjurat de ziduri, construc iile
ziduri, construciile mnstireti fiind amplasate n interiorul cu
mnstireti fiind amplasate n interiorul curii
delimitate
de
aceste
ziduri.
n
anul
1698 Consta
delimitate de aceste ziduri. n anul 1698 Constantin
Brncoveanu dispune construirea unei pori de intrare n interi
Brncoveanu dispune construirea unei pori de
mnstirii conform tradiiei, adic sub forma unei clopotnie.
intrare n interiorul mnstirii conform tradiiei,
adic sub forma unei clopotnie.
Clopotnia a fost restaurat ntre anii 1956-1958.

Sub aceast clopotni este mpucat n 8 iunie 1862 ora 17, Ba


Catargiu, venit n Dealul Mitropoliei pentru a ine un discurs n ed
Adunrii Deputailor desfurat n incinta Camerei Deputa ilor
complexul de pe Dealul Mitropoliei.

Palatul Patriarhal

Cldirea care astzi reprezint Palatul Patriarhal a fost Cldirea care astzi reprezint Palatul Patriarhal a fost construit
construit pe timpul lui Constantin erban Crnul
timpul lui Constantin erban Crnul cu scopul de a fi locuin pen
cu scopul de a fi locuin pentru stareul mnstirii.
stareul mnstirii. Dup 1668, cnd Radu Leon numete mnstire
Dup 1668, cnd Radu Leon numete mnstirea ca
noul sediu al mitropoliei rii, vechiul palat este refcut i i se a
noul sediu al mitropoliei rii, vechiul palat este
diverse adugiri, de-a lungul timpului, palatului i sunt constr

refcut i i se aduc diverse adugiri, de-a lungul


corpuri noi. ntre 1932-1935 arhitectul Gheorghe Simotta adaug
timpului, palatului i sunt construite corpuri noi.
corp palatului, astzi corpul principal al palatului, format din sala m
ntre
1932-1935
arhitectul Gheorghe
a Tronului, cancelariile Patriarhiei, apartamentul Patriarhului i
Simotta adaug un corp palatului, astzi corpul
cteva ncperi.
principal al palatului, format din sala mare a
Tronului, cancelariile Patriarhiei, apartamentul Pereii palatului prezint o serie de picturi n care sunt reprezentate ct
Patriarhului i alte cteva ncperi.
momente ale istoriei mnstirii, dar i episoade din istoria Romn
Camerele sunt nfrumuseate cu tablouri i sculpturi nf i andu-i
civa din capii Patriarhiei Romne. n interiorul palatului sunt exp
n vitrine veminte scumpe i obiecte bisericeti.

Palatul Camerei Deputailor

Palatul a fost construit n 1907 dup planurile Palatul a fost construit n 1907 dup planurile arhitectului Dim
arhitectului Dimitrie Maimarolu, pe locul unde era
Maimarolu, pe locul unde era Divanul Domnesc, la rndului f
Divanul Domnesc, la rndului fiind construit pe
construit pe locul unor vechi construcii mnstire ti. Palatul
locul unor vechi construcii mnstireti. Palatul
construit n stil neoclasic, faa acestuia are 80 m, iar n partea centra
este construit n stil neoclasic, faa acestuia are 80
acesteia prezint un peristil, n componena cruia intr 6 colo
m, iar n partea central a acesteia prezint un
ionice. n interiorul palatului sunt amplaste busturi, n bronz, marm
peristil, n componena cruia intr 6 coloane ionice.
i picturi, ale marilor figuri politice din istoria Romniei. Pal
n interiorul palatului sunt amplaste busturi, n
conine i o bibliotec cu peste 11.000 texte ale unor dezba
bronz, marmur i picturi, ale marilor figuri politice
parlamentare, monitoare oficiale, etc i peste 7.000 de cri.
din istoria Romniei. Palatul conine i o bibliotec
cu peste 11.000 texte ale unor dezbateri Cldirea a fost sediul Camerei Deputailor pn n anul 1997, an n c
parlamentare, monitoare oficiale, etc i peste 7.000
sediul camerei Parlamentului a fost mutat alturi de Senatul Rom
de cri.
n Palatul Parlamentului. ncepnd cu anul 1997 palatul se afl
administrarea Patriarhiei Romne.

Ceasornicul de soare sau Tunul


Ceasornicul de soare sau Tunul meridian este un

monument disprut din ansamblul de pe Dealul


Mitropoliei. Locul n care a fost amplasat acesta nu
este bine cunoscut, dar se tie c se afla n
apropierea clopotniei.
Ceasul era format dintr-un mecanism destul de simplu,
dar ingenios. Pe un soclu de marmur era a ezat un
cadran solar, un sistem bazat pe lentile i o eav de
tun. Din construcie lentilele i tunul erau n aa fel
aezate nct razele solare s focalize pe lentile, iar

Ceasornicul de soare sau Tunul meridian monument disprut


ansamblul de pe Dealul Mitropoliei. Locul n care a fost amplasat ac
nu este bine cunoscut, dar se tie c se afla n apropierea clopotni e
fost amplasat pe Dealul Mitropoliei n 1845 i a func ionat pn n 18
fiind distrus de populaia nemulumit a Bucuretiului odat
arderea Regulamentului Organic.

energia solar rezultat era pus n contact cu praful


de puc al tunului. Bubuitura de tun care urma se
auzea n tot Bucuretiul, vestindu-le locuitorilor c
este amiaz.

3.Zona Uranus -Patrimoniu industrial


Uranus este ceea ce a mai ramas dintr-un cartier istoric al Bucurestiului, care a fost demolat in anii
80 pentru a face loc Casei Poporului. Pentru acest proiect, o mare parte din capitala a fost distrusa cu tot
cu istoria si geografia ei.
Aceasta zona fost una dintre cele mai apreciate locatii din Bucuresti din punct de vedere industrial la
sfarsitul secolului XIX-lea, fiind situata in apropierea centrului capitalei, legata fiind de acesta prin Calea
Rahovei una din cele mai vechi si mai dinamice artere comerciale din capitala, care pornea din actuala
Piata Unirii.
Aici se afla cladirea primei vami, ridicata in anul 1894, acum cladirea de patrimoniu, dar si
cladirea Bucuresti Antrepozite.
Vizavi se gaseste complexul care cuprindea Palatul si Fabrica de Bere Bragadiru, prima fabrica de bere
din Bucuresti, astazi insa aflandu-se in paragina.

3.1.Bursa Marfurilor
Bursa Marfurilor, a fost conceputa in anul 1894 de catre arhitectul italian Giulio Magni (a fost
intr-o perioada arhitectul sef al Bucurestiului, lasandu-ne Scoala Comunala de la Sosea, Hala Traian,
Nuntiatura Apostolica). Bursa a fost realizata ca parte a ansamblului Vamei Bucuresti-Antrepozite, acesta
fiind inclus intr-unul dintre primele programe de modernizare a orasului, implementat de primarul
Nicolae Filipescu.
Pana nu demult (anii 2005-2006), locul era destul de pustiu. Clasata monument istoric si
etichetata cu 'pericol de prabusire', exemplul de arhitectura industriala de odinioara a fost apoi cumparata
de investori privati, care au renovat-o cu arhitectul Mario Kuibus si Re-Act Now Studio in 2006. Astazi,
constructia poarta numele de The Ark.

Bursa Marfurilor anul 2006

Bursa Marfurilor anul 2010

3.2.Turnul de Apa
Pe langa Bursa Marfurilor, Vama Bucuresti-Antrepozite cuprindea inca o cladirea administrativa, patru
depozite si unul dintre primele castele de apa construite in Romania. Aceasta a fost construit in anul 1899
si are o vechime de 115 ani. Rezervorul i-a fost scos si in camera de sus se spune inca din anul 2006 ca
va fi amenajata o cafenea. Proiect care nu a fost concretizat nici pana in anul 2014.

Turnul de apa (luna octombrie, anul 2014)


3.3.Fabrica de bere Bragadiru
La sfarsitul secolului XIX-lea, un negustor pe nume Dumitru Marinescu Bragadiru a cumparat un
teren de aproximativ 70 000 metri patrati in apropierea centrului Bucurestiului, pe calea Rahovei. Acesta
a folosit terenul pentru a contrui o fabrica de bere cu banii facuti din afacerile cu spirt si alcool rafinat din
timpul razboiului de Independenta. Toate cladirile industriale care formau fabrica, palatul si casele din
vecinatate au fost proiectate de o firma germana, al carui arhitect era Anton Schuckerl.
In anul 1901, fabrica era deja dotata cu masini cu abur de 120 cat putere ce prelucrau orzul de pe
meleagurile noastre si hameiul din Bohemia. Peste doua decenii de ani apareau 12 sectii, in care lucrau
261 de oameni.
Negustorul Dumitru Bragadiru a murit in anul 1915, lasand averea fiului sau mai mare. Acesta a
fugit pe mai multe continente impreuna cu familia, dupa al doilea Razboi Mondial. Astfel, comunistii au
nationalizat fabrica in anul 1948 si au numit-o Fabrica de bere Rahova.
La etajul superior al uneia dintre cladiri sunt cateva picture murale deosebite, reclame la aspiratoarele
Harmonia.

Fabrica de bere Bragadiru picturi murale

Fabrica de bere Bragadiru (luna octombrie, anul 2014)


3.4.Palatul Bragadiru

Palatul Bragadiru a fost construit in perioada 1894-1895 de catre cel care a detinut si Fabrica de
Bere Bragadiru, Dumitru Marinescu Bragadiru. Constructia Palatului a fost realizata dupa planurile
aceluiasi arhitect Anton Shuckerl si a fost conceputa ca loc de recreere pentru muncitori.
Cladirea este construita in stil ecletic, ce imbina arhitectura mai multor constructii renumite ale timpului:
Posta Romana, Casa de Economii si Consemnatiuni, Camera de Comert. Interiorul Palatului cuprindea o
sala de bal, biblioteca, numeroase camere, birouri si magazine.
Bragadiru a murit in anul 1915, lasand fiului cel mare mostenirea. Acesta s-a ocupat de afacere in
continuare si a tinut familia unita pana la cel de-al doilea Razboi Mondial.
In anul 1918, regimul communist a trecut in proprietatea statului intregul domeniu Bragadiru. Numele lui
Dumitru Marinescu Bragadiru de pe frontonul fabricii de bere a fost spart cu lovituri de ciocan iar
imobilul a fost transformat in Casa de Cultura Lenin.
Acesta a fost revendicat in anul 2003 de catre putinii mostenitori ramasi. In prezent aici se gaseste sala de
baluri Colosseum unde se organizeaza diverse concerte, receptii, conferinte si manifestari culturale.

Palatul Bragadiru
Concluzii privind formele de management si masura in care acestea pun in valoare cladirile,
le conserva si le protejeaza.
Propuneri personale de gestionare a celor 4 locatii, mai bine decat se face in prezent inclusiv prin
compararea cu un exemplu de success de regenerare urbana a unor astfel de situri din strainatate.
3.5.Bursa Marfurilor
Dupa cum bine stim, bursa Marfurilor este cel mai recent renovata cladire de patrimoniu a
Bucurestiului. Consider ca proiectul ARK de reconversie a salvat cladirea Bursei Marfurilor aflata, dupa
un incendiu devastator si un abandon de 16 ani, in stare declarata colaps. Noua arhitectura a adus
imbunatiri masive in elementele definitorii ale vechii cladiri. Fata a fost restaurata pastrand arhitectura, pe
frontspiciu figureaza inca denumirea orginala, acoperisul a fost schimbat si a reconvertit functionalitatile
fostei burse inspre noile tendinte contemporane. Mai mult decat atat, cladirea este continuu deschisa
pentru vizitatori si asta aduce un avantaj in punerea in valoare a cladirii atat de turistii straini cat si de
catre noi, romanii.
3.6.Turnul de apa

In urma cu cativa ani au fost cateva tentative de revitalizare a zonei Uranus prin intermediul
Turnului de Apa. A fost realizat un cinematograf si s-au tinut mai multe targuri saptamanale cu produse
taranesti traditionale. Insa, acestea au fost de scurta durata. Propun reluarea acestor activitati.
3.7.Fabrica de Bere
Foarte multe cladiri din Bucuresti striga. Fabrica de bere este una dintre ele, mai ales ca pe
acest teren plin de istorie se planuieste construirea unui mall urias. Astazi, avem o placuta la intrare cu
data finalizarii: 2009.

3.8.Palatul Bragadiru
Singura cladire din cele mentionate mai sus care si-a gasit si pastrat identitatea, generand locuri
de munca.
In ceea priveste intreaga zona Uranus as propune un program de regenerare prin crearea unui nou
cadru de viata. Cu intentia de a pastra o parte din vechea comunitate, trebuiesc identificate nevoile
locuitorilor din toate punctele de vedere, mai ales social, fizic si economic. Ne putem baza pe o
dezvoltare economica durabila prin construirea unei artere principale cu functiuni de comert, restaurarea
cladirilor si punerea in functiune (Fabrica de Bere, Turnul de Apa, etc) acestea ducand implicit la aparitia
de noi functiuni generatoare de locuri de munca. De asemenea avem nevoie de o imbunatatirea a
aspectului estetic al fatadelor pentru recuperarea identitatii urbane pentru centrul Bucurestiului.
De asemenea, propun conectarea strazilor si constructia unor poduri care sa devina prin designul lor o
atractie in sine. Reconectarea acestei zone va revitaliza arealul si astfel se recupereaza monumente
istorice si obiective turistice ascunse si greu accesibile in prezent.
O buna practica europeana de regenerare urbana, avem proiectul de regenerare urbana din
Dortmund (centrul vechiului oras din nordul localitatii Dortmund), proiectul de regenerare urbana din
Karosta (o fosta baza militara sovietica, care astazi este in mare parte parasita cu exceptia unei fasii de
blocuri
din perioada comunista, a devenit in urma proiectului de regenerare urban initiat in urma cu cativa ani,
un punct de atractie turistica.
4.Cimitirul Bellu

Traseu Tematic : Operele arhitecturale ale lui Ion Mincu din Cimitirul Bellu.

Cimitirul Serban Voda , cunoscut si sub denumirea de Cimitirul Bellu este situat la intersectia
Soselelor Giurgiului, Oltenitei, Viilor si Caii Serban Voda , mai exact in Piata Eroii Revolutiei, din
Bucuresti.
La nivel naional, ocup locul doi c notorietate, dup Cimitirul Vesel de la Spna. n lume, se
altura n lista celor mai celebre: "Pere-Lachaise" din Paris, "Cimitirul Vechi al Evreilor" din Praga,
"Highgate" din Londra sau "Zentralfriedhof" din Viena, "Bellu" ofer Europei un adevrat muzeu de
sculpturi si lucrari de arhitectura de marca.
Despre Cimitirul Bellu din Bucuresti , unde odihnesc cele mai multe personalitati ale istoriei si
culturii noastre modern , s-au scris sute de pagini de-a lungul vremii.
Aici se afla monumente funerare de o frumusete aparte care transforma cimitirul intr-un adevarat
muzeu . Artisti precum : Emil von Becker, Raffaello Romanelli, Karl, Carol i Frederic Storck, Oscar
Han, Ion Mincu, Ion Georgescu, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea, Corneliu Medrea, Milita Petracu,
Constantin Baraschi si-au pus amprenta asupra acestui loc.
Ion Mincu nascut la 20 decembrie 1852 la Focsani , a fost arhitect, inginer, profesor i deputat
romn.Ion Mincu este considerat ntemeietorul stilului naional romnesc n arhitectur, unul dintre liderii
primei generaii de arhiteci romni i cel care a format totodat generaia urmtoare, n calitate de
profesor la coala Superioar de Arhitectur din Bucureti (nfiinat n 1904). Dup ce obine diploma de
inginer la Bucureti, n anul 1878 se va nscrie la Ecole de Beaux Art din Paris, unde va rmne pn n
1883. Se ntoarce la Bucureti n anul 1884 i ncepe proiectarea primelor lucrri. ). Mincu a integrat n
operele sale specificul arhitecturii tradi ionale din Romnia. A decedat la 6 decembrie 1912 la Bucuresti si
este ingropat in Cimitirul Bellu Fig.81.

4.1.Familia Cantacuzino Fig.21

Cimitirul Bellu s-a format n urma unei decizii din jurul anilor 1820 care prevedea ca morii s nu
mai fie ngropai lng bisericile din ora, ci la marginea acestuia, pentru a evita epidemiile de cium i
holer.
Aa se face c, prin 1852, lespedea de la mormntul familiei lui Constantin Cantacuzino, fost
caimacam al rii Romneti, a fost luat de la biserica Sf. Ioan cel Mare, care se afla pe locul unde e
acum Palatul CEC, i adus la Bellu.
Pe ea este un mesaj n slavon: Sub aceast piatr zac osemintele roabei lui Dumnezeu,
logofeteasa Cantacuzino, soia marelui logoft Constantin Cantacuzino, cea care a ncetat din via n mai
1839. La 1877 Constantin Cantacuzino a fost i el ngropat n acelai loc.
Mausoleul lui Cantacuzino este printre cele mai vizitate de turitii care ajung la Bellu. Acesta a
fost realizat de Ion Mincu n 1899. Aici este ngropat Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost prim- ministru
al Regatului, cel care, datorit averii sale uriae, a fost supranumit Nababul. El a murit in1913.
4.2. Pache Protopopescu Fig.21.B
Emilian Pache Protopopescu (foto), doctor n drept, cu studii la Paris, Geneva i Bruxelles, a intrat n
istorie ca fiind cel mai bun primar al Bucuretiului. El a schimbat total faa oraului. A introdus pentru
prima dat iluminatul electric, a pavat strzile i a introdus liniile de tramvai. Pentru serviciul adus
capitalei, astzi i poart numele o strad i o pia din Bucureti. S-a nascut in 1845 si s-a stins din viata
la 48 de ani , in 1893.
4.3.Mausoleul Ghica Fig.40
Printre cele mai vechi, dar i cele mai impuntoare monumente din Cimitirul Bellu este i mausoleul
familiei Ghica, realizat de Ion Mincu. Aici este ngropat marele ban Dimitrie A Ghica , care a murit in
1803 ,ale crui oseminte au fost aduse de la biserica Sf. Ioan cel Nou mult mai trziu i rudele acestuia,
ngropate pn la 1862.
4.4.Alexandru Costescu Fig.62
Capela in stil gotic a familiei fostului Secretar General de la Justitie, Alexandru Costescu (1848-1910).
Este realizarea sculptorului Karl Storck .Mentionam aceasta opera deoarece fiul lui Karl , Frederic a
colaborat cu marele architect roman Ion Mincu . La Figura 62 se mai gsete i Capela familiei
Mavrocordat, construit de asemenea de Karl Storck.
4.5.Familia Lahovary Fig.55
Fraii Lahovary au fost unii dintre cei mai importani oameni politici ai secolului al XIX-lea.
Alexandru Lahovary, cel dup care i-a luat numele i o pia important din Bucureti, a fost Ministru de
Externe al Romniei timp de dou mandate prelund portofoliul de la Petre Carp. ef al diplomaiei a fost
i cel de-al doilea frate, Ion, tatl Marthei Bibescu, romancier francez de origine romn, membr a
Academiei din Paris.
Cavoul a fost construit de celebrul arhitect Ion Mincu la comanda generalului Iacob Lahovary.
Specialitii sunt de prere c valoarea artistic a construciei este incontestabil.

Pe lng faptul c este lucrat foarte ngrijit, este un exemplu cu totul aparte de arhitectur
funerar, i este deci cu att mai preios, fiind un cavou insolit, proiectat de Mincu sub forma original a
unei biserici tradiionale romneti. Decoraia exterioar, sub forma elementelor de piatr, i frescele atent
realizate transpun la scar volumetria i imaginea unei biserici, fcnd cavoul Lahovary s fie, probabil,
singurul de acest gen din patrimoniul arhitectonic romnesc", comenteaz arhitectul Andrei erbescu,
lector universitar la Universitatea de Arhitectur Ion Mincu" din Iai.
n mod bizar, n ciuda vechimii i valorii artistice ale acestui cavou, Ministerul Culturii nu a
trecut-o n lista monumentelor istorice protejate.

4.6.Cavoul familiei Gheorghieff Fig.48


Fratii Gheorghief aprovizionau Bucurestiul cu zarzavaturi si legume proaspete, fiind 2 bancheri
bulgari ce s-au refugiat la noi n ar ca s-i salveze averea din cauza problemelor pe care le aveau cu
turcii. Evloghie i Christo Gheorghief l-au sponsorizat pe Carol I cu o imens sum de bani pentru a porni
Rzboiul de Independen al Romniei mpotriva Otomanilor.
La moartea lor, arhitectul romn Ioan Mincu le-a cosntruit un mausoleu care era prevzut n
exterior cu opt sfetnice de patru metri nlime. Toate cele opt au disprut de la cimitirul Bellu n anii 90.
n 2002 premierul de atunci Adrian Nstase m-a chemat pentru a-i arta poze de dinaintea jafului,
fotografii cu sfetnicele de la mormntul frailro Ghoeghief. Din ce am neles Ambasada Bulgariei cerea
despgubiri", povestete Paul Filip, autorut monografiei Bellu 2000. Statul Romn ar fi pltit statului
bulgar paguba fcut de hoi cu dou milioane de doalari bani cu care Ambasada Bulgariei s-ar fi obligat
s cumpere altele sfetnice n loc.

4.7. Christian Tell Fig.17


Politicianul si generalul roman Christian Tell s-a nascut in data de 12 ianuarie 1808 la Brasov si a
decedat in 12 februarie 1884.
Christian Tell s-a nrolat n forele militare ale Imperiului Otoman, luptnd n Rzboiul rusoturc din 1828-1829, unde a primit gradul de cpitan. n 1830, intr n nou-formata armat a rii
Romneti, avansnd constant n gradele militare.
In 1843 , impreuna cu Ion Ghica si Nicolae Balcescu , a pus bazele societatii secrete bucurestene
Fratia , care a fost motorul revolutiei de la 1848.

La izbucnirea revoluiei de la 1848, Christian Tell a mobilizat trupele pe care le comanda n


sprijinul revoluionarilor din ara Romneasc, ajungnd s fie cunoscut sub numele de "sabia
revoluiei". A fost prezent la adunarea de la 9 iunie 1848, care a emis Proclamaia de la Islaz, fiind numit
printre cei cinci membri ai guvernului provizoriu nfiin at n acel moment. Christian Tell a fcut
deasemenea parte i din noul guvern provizoriu stabilit la Bucureti, iar dup 19 iulie 1848 a fost
membru al locotenenei domneti (mpreun cu Ion Heliade Rdulescu i Nicolae Golescu). A militat
pentru nfiinarea i nzestrarea Grzii Na ionale, fiind naintat la gradul de general.Dupa infrangerea
revolutiei de la 1848 , Christian Tell a fost exilat in insula Chios.Acesta s-a ntors din exil n 1857. A fost
participant activ , deputat, coordonator al Comisiei Centrale de la Foc ani n mi carea unionist, care a
dus la dubla alegere ca domnitor n 1859 a lui Alexandru Ioan Cuza i la nfiinarea a statului unitar
romn. A fost de mai multe ori ministru, ntre 1862 i 1876.

Anexa :

Fig.21 Mausoleul Fam.Cantacuzino

Fig.17.Cavoul lui Christian Tell

Fig.81.Mormantul

lui

Ion

Mincu

Fig.62.Cavoul lui Alexandru Costescu

Fig.48.
Cavoul
Fig.40.Mausoleul Fam.Ghica

fratlor

Gheorghieff

Fig.21.B
Pache
Fig.55 Lahovary

Protopopescu

5.Parcul Carol
PARCUL CAROL - HIBRID DE PATRIMONIU

Parcul Carol sau Parcul Libertatii este unul dintre cele mai vechi parcuri din capitala. Datorita
varstei sale si a peisajului cu aspect de puzzle al diferitelor epoci de dezvoltare ale Romaniei, parcul
reprezinta un punct de atractie important pentru turistii straini, fiind mai putin cunoscut de catre insisi
bucurestenii. Acest loc a fost ales are o deosebita incarcatura istorica, culturala si chiar religioasa: pe locul
fostelor podgorii, in 1821 poposea Tudor Vladimirescu, pe 11 iunie 1848 pe aceasta Campie a Filaretului
era ars Regulamentul Organic (simbol pentru ruperea de sub tutela Rusiei),
Astfel, in anul jubiliar 1906, dupa modelul vest-european, are loc aici Expozitia Generala
Romana la ordinul Regelui Carol I (1866-1914) si Reginei Elisabeta pentru a serba mai multe
evenimente importante: 40 de ani de domnie a lui Carol, 40 de ani la proclamarea Regatului Romaniei si
1800 de ani de la cucerirea Daciei de catre romani. La ceremnoie au fost prezenti membrii guvernului si
cultelor, personalitati din domeniul artistic, precum compozitorul George Enescu, si reprezentati ai
statelor straine, printre care primarul Vienei, doctoral Lueger, si cel al Romei, Contele de San Martino.

Parcul Carol a fost proiectat de arhitectul peisagist francez E. Redont, iar de organizarea lui s-a
ocupat academicianul Constantin I. Istrati. In acest parc au fost construite numeroase lucrri sculpturale
i decorative. Parcul avea si are o alee centrala, ca ax de dezvoltare a zonei, de o parte si de alta existau
lucrari executate la comanda. Este vorba de pavilioane (Pavilionul Agriculturii, al Industriilor,Tehnic,
Pavilionul Comertului, al Economiei, Pavilionul Minelor si Carierelor, sculpturi (doi giganti, Frumoasa
adormita), monumente, o copie a Cetatii Poienari, Arenele Romane, o biserica, o moschee, un lac etc. iar
in centrul expozitiei era Palatul Artelor.
Unele au reuit s supravieuiasc timpului, n vreme ce altele s-au pierdut. Se remarca o
suprapunere de personalitati - simboluri/monumente emblematice ale culturii romane (biserica element
religos, Dracula un personaj cunoscut de turistii straini, Arene Romane simbol pentru entogeneza
poporului roman etc).
MAUSOLEUL DIN PARCUL CAROL vs. ARENELE ROMANE

Pentru a evidentia statutul de hibrid de patrimoniu, propun spre analiza doua monumente
construite in perioade diferite, simbolizand etape diferite ale dezvoltarii Romaniei - Mausoleul ce domina
parcul, fiind proiectat in perioada regala si construit in perioada comunista si Arenele Romane - construite
special pentru Expozitia Generala si ulterior modificat in perioada comunista.
Mausoleul a fost realizat de arhitecii H. Maicu i N.Cucu i inaugurat n 1963.Acesta poate fi
astzi admirat n forma lui original, spre deosebire de Arenele Romane, care au suferit restaurari si
modificari in 1966.
Este interesant de precizat faptul ca din cauza grabei de realizare, arhitectii mai sus numiti au
imprumutat planurile realizrii acestui monument din perioada celui de-al doilea Razboi Mondial,
pornind de la ideea profesorului Alexandru Tzigara-Samurca (responsabil i pentru proiectarea Muzeului
ranului Romn), care viza s fac din el o reconstruc ie a monumentului triumfal de la Adamclisi,
Tropaeum Traiani. In final, a rezultat un produs mult mai simplist.
La sfarsitul primului Razboi Mondial a fost construit aici Mormantul ostasului necunoscut,
devenit un loc de pelerinaj in memoria celor ce s-au jertfit petru Romania Mare. DUpa 1945, mormantul
e mutat la Marasesti, apoi se construieste aici asa-numitul "Monumentul Eroilor luptei pentru libertatea
poporului i a patriei, pentru socialism", inalt de 48 de metri si adapostea locurile de veci ale unor
personalitati comuniste: Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker etc.
Exista voci care afirma faptul ca terenul parcului ar fi fost dorit de sa fie de o organizatie oculta
anti-crestina care ii revendica atat pe Tudor Vladimirescu cat si pe pasoptisti. Astfel, in parc exista mai
multe semne ciudate. De exemplu, obeliscul placat cu granit rosu suedez este creat pe profilul
pentagramei si este ridicat de guvernul comunist alaturi de osuarul care trebuia sa adaposteasca pseudoelita bolsevica (o sal circular, din granit rou, cu bolt de mozaic acoperit cu foi de aur). Pe
monument troneaza o stea rosie de marmura suedeza, aceasta pentagrama comunista parand a fi un
laitmotiv aici: gardurile de metal de la intrare fiind pavoazate cu stele rosii, numirea unei fabrici din
apropiere Steaua rosie (detalii ce ii pot interesa pe cei pasionati de mistere).
In timp ce Mausoleul a fost prezavut cu simboluri comuniste inca de la constructie, in cazul
Arenelor, in urma modernizarii a fost nlturat orice nsemn sau ornament care aducea aminte de perioada
monarhic. In plus, foarte multe constructii si pavilioane au fost demolate, datorita neconcordantei cu
ideologia comunista.
Dupa momentul 1906, am putea spune ca Arenele Romane au mai cunoscut un moment de glorie
cu ocazia "Lunii Bucurestilor", prima expozi ie urbanistic inaugurat n cinstea Capitalei la 9 mai 1935.
Apoi, incepand cu 1966, in doi ani de lucrari etapizate, scena a fost ridicata si acoperita , amfiteatrul
inchis, iar tribunele noi au fost separate de cele vechi O suprafata de ciment a fost turnata peste gazon si
n spatele scenei s-au construit birouri pentru personalul administrativ. Loja regal a fost mrit de la

patru la ase ncperi acoperiul acesteia fiind refacut si partea nou a porticului a fost nchis cu geamuri
mari De asemenea, sub terasa acestei loji a fost amenajat o camer de proiectii pentru film.
Daca mausolelul este conceput sub forma unei necropole, format dintr-o baz cu un volum
construit masiv, de forma stelat, placat cu granit negru, sugerand jertfa eroilor de pe campul de lupta din
diverse confruntari (Rzboiul de Independen 1877-1878, Primul Rzboi Mondial 1914-1919 i Al
Doilea Rzboi Mondial 1941-1945), Arenele Romane aduc aminte de originile poporului roman si au fost
construite ca un teatru de vara dupa model roman si inchinat latinitatii poporului roman, destinat unor
manifestari culturale care au adus romanii mai aproape prin speranta si voie buna. In perioada comunista
insa, in incinta Arenelor functionau o fabrica de textile si un depozit de medicamente. Abia dupa lucrarile
de restaurare din 2001, Arenele si-au recapatat functia initiala, gazduind concerte, spectacole si alte
manifestari culturale.
Amintim faptul ca teatrul de vara a fost ridicat de arhitectul Leonida Negrescu(colaborator la
proiectul Ateneului Roma) si de inginerul Elie Radu, cel care demonstrase valoarea inginerilor romani in
vremea cand la mare cautare erau constructorii straini (in special italienii).
Revenind la Mausoleu, din anul 1991, aici au fost aduse osemintele osta ilor czu i n al doilea
rzboi mondial din Mausoleul de la Mreti, iar monumentul a fost nchinat n cinstea memoriei eroului
necunoscut. Interiorul a fost amenajat cu proiectoare i boxe, ca s ruleze momentele de istorie crora le
sunt dedicate aceste spaii. S-au instalat panouri pe care sunt proiectate hr i dinamice, fotografii, filme,
puneri n scen, discursuri i explicri de strategie. n mijlocul slii, pe locul n care nainte era
mormntul fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, a fost aezat restaurat grupul statuar "Pe aici
nu se trece", nfindu-i pe Regele Ferdinand I al Romniei i zei a Nike, zei a victoriei din mitologia
greac.
O alte remarca interesanta, referitoare la ce spuneam mai sus, legat de simbolurile anti-crestine
din parc este faptul ca desi guvernul din 2004 a dat n folosin Bisericii Ortodoxe Romne o suprafa de
5 hectare din Parcul Carol, ca s demoleze mausoleul i s ridice Catedrala Mntuirii Neamului
Romnesc, autoritatile locale s-au opus distrugerii mausoleului i parcului. Motivele raman inca un
mister de rezolvat.
Per anamblu, parcul inca mai pastreaza elemente originale, altele au fost modificate dupa
cerintele regimurilor politice, altele au renascut prin procesul de regenerare urbana (exeplu: Cetatea
Poienari). La tot pasul se pot descoperi franturi de istorie si simboluri de descifrat. Parcul este deschis
vizitatorilor de pretutindeni si este inscris pe Lista monumentelor istorice din 2004.

https://sites.google.com/site/miculbucurestean/materiale/parcul-carol
http://www.crestinortodox.ro/reportaj/parcul-carol-la-pasoptisti-pentagrama-comunista-72287.html
http://cesavezi.ro/obiective-turistice/2-institutii-de-cultura/1358-mausoleul-din-parcul-carol
http://www.tourism-bucharest.com/ro/obiective-turistice-bucuresti/parcuri-si-gradini-in-bucuresti/parculcarol-i.html