Sunteți pe pagina 1din 26

PASARI

CARACTERELE GENERALE ALE


PASARILOR

Sunt vertebrate tetrapode adaptate la zbor


Corpul are forma aerodinamica si este acoperit de pene, fulgi si puf
(penajul)
Temperatura corpului este constanta(42 grade C)
Membrele anterioare transformate in aripi
Membrele posterioare au 4 degete si servesc la mers, inot, agatat, scurmat
Oasele sunt pneumatice (pline cu aer) la pasarile bune zburatoare
Sternul prezinta carena pe care se prind muschii aripilor
Maxilarele sunt acoperite de teci cornoase si formeaza ciocul
Aparatul digestiv are cavitate bucala fara dinti, gusa, stomacul cu 2
compartimente ( stomac glandular si musculos(pipota)), intestinul subtire,
intstinul gros ce se termina cu cloaca
Respiratia este pulmonara; plamanii sunt in legatura cu 9 saci aerieni
Lipseste vezica urinara
Inmultirea prin oua, pe care le clocesc

PORUMBELUL

PASARI SCURMATOARE

GAINA

CURCANUL
O pasare domestica perfect
adaptata, frumoasa, vigilenta,
curajoasa. Are carnea fina, cu
valoare nutritiva deosebita.
Nepretentioasa la hrana: cereale,
concentrate, verdeturi. Crestere
foarte rapida.

BIBILICA
Pasare domestica de marimea
unei gaini, cu pene negre cenusii
impestritate cu
alb si cu o proeminenta
carnoasa pe frunte.

FAZANUL
Cocosul are , in primul rind , o
greutate mai mare (peste 1 kg) si este
mai viu colorat decit fazanita . Are
capul si gitul verzi cu reflexe metalice
, corpul brun-roscat punctat cu pete
mari negre si dungi galbui pe conturul
penelor de pe spate , coada lunga si
maronie brazdata transversal de dungi
brune inchis si piele nuda rosie-aprins
in jurul ochilor . Spre deosebire de
cocos gaina este mult mai modest
colorata , avind chiar un aspect anost .
Hrana fazanului este foarte
diversificata - de la insecte , larve ,
oua de furnici , paienjeni , sopirle , etc
pina la boabe de orice fel , fructe ,
seminte suculente , etc . Fazanul are o
multime de dusmani naturali incepind cu rapitoarele mici ( jder ,
pisica salbatica , etc ) si pina la vulpe ,
sacal , cainii hoinari , etc .

PREPELITA (pitpalacul) o pasare migratoare, oaspete


de vara , care soseste in aprilie si pleaca in decembrie .
Talie este mica (cca 150 grame). Aude si vede bine .
Prefera sa fuga pe picioare cind este speriata decit sa
zboare .

DROPIA
Foarte timida, fiind greu sa te apropii de ea.
Zboara pe deasupra solului. Batai de aripi puternice si
continue, fara planari. De obicei stau in carduri. Jocul
nuptial constituie o priveliste spectaculoasa. Masculul
incepe prin a-si ridica coada si tragandu-si gatul spre
spate, isi umfla gatul ca un balon (capul aproape
dispare). In acelasi timp, isi ridica mustatile zbarlite.
Subcodalele de un alb ca zapada si aripile sunt
rasucite in fata, iar punctul culminant este atins atunci
cand intreaga pasare devine un ghem imens de puf
alb. De obicei tacuta, insa in perioada de cuibarire
scoate ocazional un strigat aspru, ca un latrat. A fost
relativ numeroasa in Romania pe toate campiile
intinse, mai ales in Baragan. In prezent este pe cale de
disparitie, putine exemplare mai exista in extremitatea
vestica a tarii.

POTARNICHEA este o specie autohtona, foarte valoroasa,

PAUNUL

frecventa in zonele de campie si de deal . Are talie mica ( 400 grame ) si


nuanta generala cenusie . Capul , gusa si partial coada sunt roscate , iar
aripile striate cu dungi galbene iar in jurul ochilor , cafenii , prezinta un
cerc ingust rosu . Hrana este compusa din seminte , fructe , cereale ,
insecte, etc . Dusmanii naturali sunt rapitoarelE cu par si pene , precum
si cainii si pisicile hoinare . Poate suferi grele pierderi iarna pe zapada ,
in terenuri fara adapost , atunci cind devin foarte vizibile pentru
dusmani , atit din aer cit si de sol .

Punul mascul este una dintre cele mai uor de


recunoscut psri din lume. Aspectul su
spectaculos l-a fcut s fie preuit de mai multe
secole ca pasre decorativ.
Punii se numr printre cele mai mari psri
zburtoare cunoscute i, n pofida aspectului
lor aparent greoi i masiv, zboar cu uurin
n copaci, pentru a se pune la adpost de
prdtori. Puniele sunt mai mici i au culori
mult mai terne dect masculii. Interesant in
ceea ce-l priveste pe paun este modul in care
isi rasfira coada, dand dovada de multa
mandrie. Acest procedeu este folosit si in
ritualul imperecherii.

COCOSUL DE MUNTE
Cocosii de munte sunt mari, pot
ajunge si pana la un metru lungime, iar
lungimea masurata din varful aripilor, pana
la 1 metru si jumatate. Gaina e mai mica si
seamana la imbracaminte cu o potarniche.
Cocosul e un egoist, viata de familie nu-i
place. Dupa bataie si imperechere se
intoarce in domeniul sau si lasa in seama
gainiii grija cresterii puilor. Gaina isi cauta
loc de cuibar printre tufisurile mai dese. Nu
e mestera in facerea cuibului, abia daca
scurma o groapa pe fundul careia asterne
frunze uscate. Puisorii, de cum au spart
gaoacea, se pot tine lesne pe picioare.
Dusmani au de cand lumea. De cocos se
feresc chiar vulturii, carora se vede ca le
impune infatisarea mandra, dar si puterea
pliscului si a ghearelor. In schimb gaina si
puii sunt atacati lesne de tot neamul
rapitoarelor din padure. Din aceasta pricina,
ca si din faptul ca este un vanat nobil,
neamul cocosului de munte este in pericol
mare, de aceea este o pasare ocrotita de lege,
fiind declarata monument al naturii.

PASARI INOTATOARE
PELICANUL COMUN
Specie rara al carei numar este in
scadere. In Europa probabil 3.500 de
perechi clocitoare. Cand inoata, corpul
lor intra putin in apa. Sunt greoi pe sol,
dar zboara cu multa usurinta, cu batai de
aripi incete, urmate de planari. De obicei
zboara in linie. Deseori se rotesc in
stoluri si in formatie (berzele albe
migreaza in stoluri dezordonate). Se
poate ridica la mari inaltimi.

PELICANUL CRET

GASCA DE VARA este cea mai mare dintre gastele


intilnite la noi in tara (3-4 kg ) . Are auzul si vazul
extraordinare , fiind in general extrem de prudenta . Sunetele
scoase sunt similare cu cele ale gistelor domestice . Este
oaspete de vara , dar si pasare de pasaj , care soseste in
Romania incepind cu februarie si pleaca in noiembrie . In
timpul pasajului zboara in forma de "V" neregulat . O mare
parte din gistele mari cuibaresc in Delta Dunarii , dar si alte
citeva locuri Cu stuf din sudul tarii .

RATA MARE

RATA ROSIE

LEBADA CUCUIATA

LEBADA NEAGRA

PASARI PICIOROANGE
BARZA ALBA sau cocostrcul nu poate fi
confundat cu nici o alt pasre: are picioare
lungi i un cioc rou, penele corpului sunt
albe, iar remigele negre . Puii au la nceput
ciocul i picioarele negre. Mai trziu,
picioarele devin roii-maronii, iar de la
vrsta de nou sptmni i culoarea
ciocului se pigmentez treptat n rou.
Pentru o perioad de timp, ns, se va mai
pstra la vrful ciocului culoarea neagr.
Hrana este foarte variat i cuprinde insecte
(lcuste, greieri), larve, rme, amfibieni,
mamifere mici (oareci de cmp), erpi i
oprle etc .

BARZA NEAGRA

LOPATARUL
Cuibareste in colonii in stufarisuri. Are ciocul
lat si foarte lung si in zbor isi tine gatul intins.
Motul de pe ceafa apare doar la adulti in
timpul verii. Zboara in stoluri, de obicei in
linie, cu batai de aripi mai rapide decat ale
berzelor. Uneori planeaza. Cand este in cautare
de hrana in apele putin adanci isi misca
gatul/capul dintr-o parte in alta. De obicei este
tacut, dar uneori clampaneste.

S TARCUL GALBEN

STARCUL CENUSIU

EGRETA ALBA

PASARI AGATATOARE
CIOCANITOAREA PESTRITA MARE

Exista mai multe varietati de ciocanitori,


care se deosebesc intre ele in functie de marime,
coloritul penelor si locul in care traiesc pe glob.
Ele sunt zburatoare agatatoare, avand in
general un penaj viu colorat si obiceiul de a lovi, mai
tot timpul, cu ciocul in scoarta copacilor, pentru a-si
cauta hrana sau numai pentru a-si semnala prezenta .
O ciocanitoare poate atinge varsta de
sapte sau opt ani. Dusmanii sai naturali sunt pasarile
de prada. Aceasta pasare are in schimb o contributie
deosebita la protejarea mediului inconjurator, caci
extermina o buna parte din insectele daunatoare,
fiind un adevarat medic al padurilor.

CUCUL
Cantecul masculului este foarte
cunoscut: cu-cu, repetat. Evita
locurile populate de om, fiind
destul de sperios. Cucul consuma
frecvent larvele paroase de fluturi.
Paraziteaza cuiburile, depunandusi ouale in cuiburile altor pasari .

PASARI RAPITOARE DE ZI

ULIUL PASARAR
SOIMUL PELERIN

CONDORUL

CODALB

ACVILA DE CAMP

ACVILA DE MUNTE (PAJURA)


Lunga de un metru, de la plisc la
coada, cu aripile intinse masoara
peste doi metri. Cuibareste intr-un
cuib mare, folosit mai multi ani de
aceasi pereche, in pereti de stanca sau
arbori foarte inalti. Depune 2 oua care
sunt clocite 40 de zile mai mult de
femela. Supravietuieste de obicei doar
un pui, care incepe sa zboare dupa
85-95 de zile.
Sedentara si foarte rara, acvila sau
pajura este o pasare ocrotita prin lege.

PASARI RAPITOARE DE NOAPTE


CUCUVEA
Specie comuna in
centrul si S Europei in
regiuni deschise adesea
stancoase; de asemenea,in
localitati. Cuibareste in
scorburi de copaci, pe stanci,
gauri in rape si cladiri. Corp
indesat, cap lat cu crestet
plat, picioare lungi. Nu are o
tinuta atat de dreapta ca
restul bufnitelor. Cand este
agitata face plecaciuni.
Foloseste stalpii si sarmele
de telegraf ca posturi de
observatie. Zbor ondulatoriu
ca cel al ciocanitorii. Prada:
rozatoare, pasari, insecte,
rame etc. Activa atat ziua cat
si noaptea.

BUFNITA
Bufnita se mai numeste si Buha si poate fi
intalnita pe tot globul pamantesc, exceptie
facand Antarctica, avand capacitatea de a
suporta bine atat clima rece cat si pe cea calda.
Se hraneste cu soareci de camp sau de casa,
crabi, broaste, lilieci mici, insecte sau chiar
iepuri. Desi aceasta pasare si-a atras un
renume negativ din cauza sunetului lugubru,
asemanator cu un vaiet, ea este foarte
folositoare, vanand intr-un an aproximativ 10
000 de soareci care, inmultindu-se, ar
consuma cantitati uriase de hrana si ar duce
la raspandirea multor boli.
Nu are multi dusmani, pentru ca iese noaptea si
este bine camuflata de culorile penelor. In
timpul vanatului se bazeaza mult pe auzul foarte
fin si pe capacitatea de a zbura facand putin
zgomot (este ajutata de penele lungi si umflate,
printre care patrunde mult aer), astfel incat
victimele sunt luate prin surprindere de multe
ori. Ochii spre deosebire de ai oamenilorsunt
fixi. Din aceasta cauza are un gat scurt dar
foarte flexibil pe care il poate intoarce in
aproape toate partile.

VULTURUL PLESUV ALB


VULTURUL PLESUV SUR

PASARI ALERGATOARE

Cnd sunt n
pericol, struii pot s
alerge cu 50-65
km/h, dar pot i s
i rneasc grav
atacatorul cu lovituri
date cu picioarele lor
puternice. O singur
lovitur aplicat
unui prdtor, de
pild unui leu, poate
fi fatal. Ajunge la o
greutate de 160 kg si
o inaltime de 2,75
m.

STRUTUL

oul de strut e cel mai mare din lume, dar ca e mic in comparatie cu corpul sau ?
strutul poate creste in inaltime pana la 2.75 m., si in greutate pana la 200 kg. ?
strutul e cea mai mare pasare din lume ?
strutul e un adevarat "dinozaur", el convietuind acum milioane de ani cu acestia ?
o femela poate da pana la 80 de oua pe an, timp de aproximativ 40 de ani ?
in salbaticie femela cloceste ouale ziua si masculul noaptea ?
strutul poate creste intre 30 si 45 cm. intr-o luna ?
strutul este singura pasare cu doua degete la un picior ?
un strut poate face o gaura in portiera unei masini ?
pot trai pana la varsta de 88 de ani ?
strutul nu poate zbura ?
strutul nu este o specie pe cale de disparitie ?
in toata lumea sunt cel putin 2.000.000 de struti?