Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studeni:
Frecuean Beatricia
Venter Bianca Lavinia
Master: AISI, grupa 1
Cuprins
Sursa: http://www.ziare.com/impozit/fiscal/harta-paradisurilor-fiscale-din-intreaga-lume-acolosunt-si-bani-de-ai-nostri-1241625
1.1 Caracteristicile paradisurilor fiscale
Evaziunea fiscala international a existat nca din vechime. n Grecia veche, insulele din
vecinatatea Atenei erau utilizate de catre comercianti pentru stocarea marfurilor. n felul acesta,
se evita un impozit de 2% perceput de cetate asupra importurilor si exporturilor.
n secolele XVI-XVII, Flandra a devenit un paradis fiscal, ntruct comertul efectuat prin
porturile sale era supus la obligatii fiscale si restrictii minore.
Momentul care marcheaza cresterea importantei paradisurilor fiscale l reprezinta sfrsitul
celui de-al doilea Razboi Mondial, cnd se remarca o multiplicare a numarului filialelor unei
societati-mama. Initial folosite pentru extinderea societatilor mama n strainatate, filialele straine
au nceput sa fie utilizate ulterior ca mijloc de evaziune fiscala, prin implantarea lor n tari cu
moneda stabila, care nu exercitau un control al schimburilor, aveau un sistem bancar fiabil si un
guvern care ncuraja investitiile straine pe teritoriul lor, dar impuneau slab profiturile
investitorilor straini sau beneficiile societatilor rezidente, precum si dividenele varsate de filiale
societatii-mama.2
Prima lucrare de specialitate legata de acest subiect a aparut in 1983, Raportul Gordon, la
solicitarea Ministerului Finantelor din Franta. Potrivit acestui raport, paradisul fiscal este orice
tara care este considerata ca atare si care se vrea astfel. Alta definitie, apartinnd lui Roger
Brunet, constata ca se numeste paradis fiscal un teritoriu n care persoanele fizice sau societatile
au impresia de a fi mai putin impuse dect altundeva. Alti autori considera ca paradisul fiscal
reprezinta statul sau teritoriul n care o persoana fizica sau juridica se bucura de un sistem fiscal
privilegiat, fie pentru ca nu plateste impozite, fie pentru ca impozitul se determina n cote mai
mici dect n tara de origine.
Termenul propriu-zis de paradis fiscal este preluat din limba engleza, de la cuvntul taxhaven, care nseamna refugiu, port fiscal. Imaginea este buna.Omul de afaceri este comparat cu
un marinar care si cauta refugiul. El traverseaza marea legislatiilor fiscale si furtunile sale, care
sunt controalele si taxele asupra semnelor exterioare ale bogatiei, ajungnd apoi n paradisul
fiscal, care este portul.
Definirea paradisului fiscal este destul de dificila, unii autori considernd ca exista
attea definitii cte paradisuri fiscale sunt. nsa, pentru a defini un teritoriu drept paradis fiscal,
facilitatile fiscale nu sunt suficiente, trebuind sa se tina cont si de stabilitatea politica si sociala, o
infrastructura solida (mijloace de transport si comunicatie, hoteluri si restaurante), precum si
profesionisti (avocati si functionari bancari) competenti.Unii specialistii sunt de parere ca a
considera paradisul fiscal ca un mijloc de producere a fraudelor fiscale este putin cam exagerat.
Aceasta afirmatie se bazeaza pe faptul ca frauda fiscala este sanctionata pecuniar si penal, n
timp ce contribuabilii care utilizeaza avantajele oferite de aceste entitati teritoriale nu sunt
sanctionati. Prin urmare, este mai corect a sustine ca paradisul fiscal constituie un mijloc, un
instrument prin care se realizeaza evaziunea fiscala internationala, de catre contribuabili care
cauta un tratament fiscal mai avantajos.
n prezent, conform statisticilor Organizatiei de Cooperare si Dezvoltare Economica
(OECD), n lume exista treizeci si cinci de paradisuri fiscale. Afacerile derulate prin
intermediul acestora au atins dimensiuni inimaginabile. Analistii economici afirma ca
aproximativ 70% din masa monetara mondiala este rulata din umbra paradisurilor fiscale. Daca,
n anul 1978, corporatiile americane transferau catre paradisurile fiscale, sub forma investitiilor
directe straine, capitaluri cifrate la 23 de miliarde de dolari SUA, iar corporatiile Europei
Occidentale avansau resurse financiare estimate la 160 de miliarde de dolari SUA, n perioada
contemporana, la nceputul secolului XXI, volumul operatiilor de capital derulate n tari-paradis
sunt evaluate la 1.600 de miliarde de dolari SUA, dupa cum afirma reprezentantii Organizatiei
Natiunilor Unite. Dupa unii economisti americani, cifra de afaceri a paradisurilor fiscale ar
reprezenta 50% din economia mondiala, fata de 5% de acum 20 de ani.
Paradisurile fiscale prezinta anumite caracteristici predominante:3
- amplasarea n imediata apropiere a marilor si oceanelor;
- majoritatea paradisurilor fiscale sunt state mici, de curnd independente, sau teritorii
autonome cu un plasament exotic si o populatie redusa;
- ofera avantaje fiscale, comparativ cu alte entitati juridice, societatilor care si stabilesc
sediul social sau persoanelor fizice care si au rezidenta pe teritoriul acestora, n scopul atragerii
societatilor n expansiune, atragerii de capital si stimularii aparitiei de activitati necesare
asigurarii echilibrului economic si social;
- protectia prin lege a operatiunilor financiare sau comerciale realizate de persoanele
fizice sau juridice;
- secretul bancar;
- lipsa controlului asupra monedei;
- si adapteaza permanent legislatia fiscala n concordanta cu evolutia acesteia pe plan
international.
Cele mai des folosite forme de societi offshore sunt:
Compania nerezident (non-rezident)
International Business Company (I.B.C.)
Companiile exceptate (exempt)
L.L.C. (Limited Liability Company)
Trustul
Principalele avantaje ale paradisurilor fiscale decurg din faptul ca: unele tari nu percep
nici un impozit pe venituri, pe plus-valorile de capital, pe avere; alte tri au stabilit o percepere
de impozit pe veniturile aferente unei baze teritoriale: dac beneficiile nu si au sursa pe teritoriul
statului respectiv, nu exist impozit; alte tri au nc rate sczute de impozitare; anumite tri
ofer avantaje specifice pentru tipuri specifice de societti (de exemplu, holdinguri, societti
scutite, etc.).Scopul utilizrii paradisurilor fiscale este simplu: s pltesti mai putin si s cstigi
mai mult.
Un aspect important care trebuie luat n considerare este c un paradis fiscal poate fi
avantajos pentru o persoan fizic si fr nici un interes pentru o persoan juridic.De exemplu,
principatul Monaco este un veritabil paradis fiscal pentru persoanele fizice, pentru c nu are
stabilit nici un fel de impozit asupra veniturilor. n schimb, nu este avantajos pentru societtile ce
i-ar stabili sediul aici, pentru c acestea ar fi obligate s plteasc un impozit de 35% asupra
beneficiului obtinut, dac mai mult de 25% din acesta este realizat n afara principatului.
Pe de alt parte, insula Jersey este unul din cele mai avantajoase paradisuri fiscale pentru
societtile comerciale nerezidente care sunt constituite acolo, pentru c, n baza unui abonament
de 300 lire pe an, ele nu trebuie s declare nici un beneficiu sau s tin evident contabil. ns,
pentru o persoan fizic, situatia este mai putin favorabil, pentru c impozitul asupra veniturilor
este de 20%.
Desi numerosi specialisti atrag atentia asupra faptului c paradisurile fiscale nu
reprezint o cale de realizare a fraudelor fiscale, exist voci care sustin c paradisurile fiscale
sunt ideale pentru scopurile celor ce obtin venituri ilicite. Odat ce profiturile ilicite au fost
obtinute, scopul detintorilor acestora de a spla banii sau de a-i ascunde, astfel nct s-i poat
folosi ulterior fr s le fie atribui si ca venit nedeclarat, este realizat cu u urinta prin intermediul
firmelor din paradisurile fiscale.
1.2 Clasificarea paradisurilor fiscale
Paradisurile fiscale pot fi clasificate n funcie de mai multe criterii. Astfel, cu meniunea
c orice ar poate deveni ntr-o bun zi un paradis fiscal sau poate s nceteze a mai fi
considerat astfel, paradisurile fiscale pot fi clasificate, n funcie de importana lor, n principale
i secundare.4
Paradisurile fiscale principale, la rndul lor, se clasific n funcie de principalele dispoziii
legale (n realitate, multe ri aparin mai multor categorii), astfel:5
a) ri care nu aplic niciun fel de impunere asupra veniturilor i creterilor de capital pentru
persoane fizice (numite zero havens): Bahamas, Bahreim, Bermude, Principatul Monaco,
Insulele Cayman;
b) ri n care impozitul pe venit sau beneficiu este stabilit pe o baz teritorial,
contribuabilii beneficiind de o scutire de impozit pentru profiturile obinute din tranzacii
realizate n afara teritoriului : Costa Rica, Hong Kong, Malaezia, Panama, Filipine, Venezuela;
c) ri n care cotele de impozit sunt mici: Liechtenstein, Elveia, Insulele Virginele
Britanice, Antilele Olandeze;
d) ri care ofer avantaje specifice societilor holding: Luxemburg, Singapore, rile de
Jos;
e) ri care ofer exonerri fiscale investiiilor create n vederea creterii exporturilor:
Irlanda pentru societile create nainte de 1981;
4 Ibidem., Radu Buziernescu
5 Raluca-Alexandra Fie, Paradisurile fiscale, disponibil la adresa:
http://legestart.ro/paradisurile-fiscale-2/, 19 Dec. 2011, accesat la data de
24.11.2015
f) ri care ofer alte avantaje specifice anumitor societi: Antiqua, Anguilla, Grenada,
Jamaica, Barbados
Paradisurile fiscale secundare cuprind:
a) tari mici: Vatican, Republica Malteza, Polinezia Franceza, Insulele Tonga, Insulele
Maurice, Haiti, Insulele Virgine, Jamaica, Taiwan. Caracterizate printr-o suprafata mica si o
populatie redusa numeric, fara a ndeplini toate caracteristicele paradisurilor fiscal principale,
acestea fie nu aplica nici un fel de impunere fiscala, fie nu impugn anumite venituri realizate de
personae fizice sau de societati, fie acorda exonerari pentru activitatile desfasurate de anumite
societati, fie stabilesc cote mult reduse;
b) tari industrializate, care pot deveni un punct de atractie pentru activitatile desfasurate
de unele societati, precum: SUA, Franta, Italia, Belgia, Austria. Paralel cu lupta mpotriva
evaziunii fiscale, tarile industrializate sunt tentate sa acorde facilitati fiscale atragatoare, prin
acordarea de reduceri sau scutiri de impozite, pentru atragerea capitalului strain sau cresterea
exporturilor.
O alt clasificare a paradisurilor fiscale este cea n funcie de zona geografic n care
acestea se situeaz, astfel:6
1. Zona Caraibelor-America: Anguilla, Aruba, Antilele Olandeze, Bahamas, Barbados,
Belize, Bermuda, Costa Rica, Delaware, Insulele Cayman, Insulele Turks i Caicos, Insulele
Virginele Britanice, Nevis, Panama, SUA etc.
2. Zona Asia-Pacific: Liban, Dubai, Insulele Marshall, Insulele Virgine, Singapore, HongKong;
3. Zona Africa-Oceanul Indian: Liberia etc.
4. Zona Europa: Andora, Cipru, Gibraltar, Insulele Man,Lichtenstein,Malta, Monaco etc.
n funcie de persoanele care le utilizeaz, paradisurile fiscale se impart n: 7
Paradisuri fiscale pentru persoane fizice: Andora, unde cota impozitului este zero;
Bahamas, unde nu exist impozite, ci numai anumite capcane de evitat; Campione dItalia, care
este o regiune minuscul i fr impozit pe venit, practicabil pentru alte naionaliti dect
italienii i care nu fac afaceri cu Italia; Cayman, care nu prezint impozit pe venit; Cipru, care
6 Ibidem.
7 Ibidem, Radu Buziernescu
rezerv privilegii fiscale persoanelor fizice pensionate; Monaco, care nu percepe impozit pe
venit, dar care este interzis francezilor, aa cum este Campione dItalia pentru italieni.
Paradisuri fiscale pentru persoanele juridice: Bahamas, Bermude,Turks, Caicos,
Cayman aici se pot nfiina societi neimpozabile, dac ele au o activitate extern; Bahrain
care nu impoziteaz societile strine. Este preferat de ctre arabi; Cipru este o localitate unde
se desfoar o activitate nentrerupt, datorit unui amestec abil ntre noiunea de reziden i
cea de nereziden; Guernsey i Jersey sunt ri n care societile nerezidente sunt scutite de
impozite. Exist, ns, o anumit reinere pentru Jersey, a crei imagine s-a deteriorat i al crui
raport calitate-pre nu mai este satisfctor; Insulele Virgine Britanice o zon n care un singur
avocat talentat i sprijinit de un guvern inteligent a creat n anii 1984-1992 mai mult de 60.000
de societi cu activiti externe, care nu sunt impozitate.
Tabelul 1. ri considerate paradisuri fiscale
ri/Caracteristici
ri/Caracteristici
Monaco
Insulele Cayman
atractive
stabileasc rezidena
dobnzi, donaii
Lichenstein
Elveia
eliminnd
conturilor cu numr.
astfel
posibilitatea
datorit
deschiderii
impozitului
pe
avere,
creterii
de
capital,
dividente
- ntreprinderile strine care i-au stabilit sediul pe
teritoriul acestui stat beneficiaz de cote foarte
reduse ale impozitului pe profit
Sursa: ABC-ul lumii financiare, Evaziunea fiscal la nivel european, pag. 207
ca aceasta s fie
considerat o infraciune. Cea mai rspndit metod de evaziune fiscal legal o constituie
8 Bogdan Iacob, Evaziune fiscal legal vs frauda fiscal, 15 Aprilie 2008, disponibil
la adresa: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_11691/Evaziune-fiscalalegala-vs-frauda-fiscala.html, accesat la data de 25.11.2015
datorat statului;
un contribuabil poate s opteze pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice sau
pentru impunerea veniturilor realizate de corporaie.n cel de-al doilea caz
contribuabilul reueste s sustrag o sum important deoarece sistemul de impunere
al corporaiilor cuprinde mai multe faciliti .
ar/Caracterizare
Luxemburg
Reprezint ntocmirea n mod deliberat a unei Este de 2 tipuri: frauda fiscal simpl are un
declaraii inexacte, de a prezenta documente false
administraiei
anumite
informaii
asupra
Irlanda
Activitate
de
infraciune
fiscal
realizat
percepute.
Sursa: ABC-ul lumii financiare, Evaziunea fiscal la nivel european, pag. 207
Studii de caz
Isle of Man
Isle of Man, naiunea cu cea mai veche structur parlamentar, datnd de acum 1000 de
ani, se bucur de o economie naional de succes, cu sectoare financiar, bancar si de asigurari
bine reglementate. n insul sunt nregistrate aproximativ 33.000 de societati offshore. Pe langa
acestea, mai sunt aproximativ 2.500 de firme, provenind din alte jurisdictii si care sunt prezente
sub diferite forme, fiind sunt inregistrate n Registrul Comertului pentru companii straine
(Foreign Register). n ianuarie 2002, Isle of Man a devenit unul din primele centre financiare din
Elveia
Elveia, considerat drept cel mai mare centru offshore din lume, a fcut n permanen
obiectul multor dezbateri legate de evaziunea fiscal,10 datorit poziiei sale ferme vizavi de
meninerea confidenialitii n relaia cu clienii si. n cadrul conferinei din Frankfurt a
10 Penescu, D., Clientii ramn fideli bancilor elvetiene, Ziarul financiar, 4
decembrie 2006, pag. 17
acestora. Rata dobnzii va crete la 20% n 2008 i va ajunge la 35% n 2011. Taxa este
direcionat ctre un segment restrns de investitori, i anume ctre investitorii individuali care
obin ctiguri din depunerile bancare i din obligaiuni. Veniturile din dividende nu sunt supuse
taxei, ceea ce nseamn c cetenii europeni care doresc sa evite plata acestei taxe o pot face
prin investiii offshore n aciuni. Aceste particulariti au atras critici privind selectivitatea taxei.
Unele bnci s-au plns de restriciile impuse de noua tax, considernd c o msur
pentru prevenirea evaziunii fiscale nu este absolut necesar, ntruct aceasta nu reprezint o
problem a mediului elveian de afaceri. n ciuda creterii ngrijortoare referitoare la efectele
negative ale taxei asupra activitii bncilor, investitorii nu s-au ndreptat spre alte ri. Cauzele
ar putea fi ncrederea clienilor n experiena bancherilor elveieni sau faptul ca acetia i-au
adaptat portofoliile astfel nct s evite taxele, ns motivul principal l reprezint ncrederea
clienilor n politica de confidenialitate a bncilor elveiene n ciuda presiunii exercitate de U.E.
Atractivitatea Elveiei pentru investitorii bancari din exterior const n stabilitatea,
sigurana i know-how-ul dobndite de-a lungul generaiilor precum i n asigurarea
confidenialitii clienilor, a observat Nason.
Concluzii
Evaziunea fiscal a fost i este un fenomen omniprezent n plan economic i social. Amploarea
acesteia este ngrijortoare datorit lipsei unor msuri eficiente de prevenire i de ascultare a
ei, toate acesta afectnd stabilitatea economic a statului.
Cea mai ntlnit form de manifestare a evaziunii fiscal i de altfel o form legal o
reprezint paradisul fiscal, la baza acestuia aflndu-se interese economice contradictorii. Pentru
combaterea evaziunii fiscal este necesar n primul rnd o educaie fiscal a cetenilor.
Paradisurile fiscale au fost si ramn un mod ct se poate de fiabil de a ocoli fiscalitatea
excesiva din anumite tari si ct timp vor fi diferente semnificative de legislatie fiscala ntre state,
ele vor prospera. Companiile de consultanta si de intermediere a nfiintarii de companii offshore
n aceste "oaze fiscale" cunosc toate portitele legale prin care clientii lor pot obtine beneficii
maxime, si sunt mereu la curent cu modificarile n legislatia internationala care ar putea limita
folosirea acestor mijloace, adaptibilitatea fiind cuvntul cheie n activitatea lor. Marea majoritate
a investitorilor ce constituie companii offshore cauta doar un regim fiscal mai "blnd" nsa exista
si organizatii criminale care gasesc n paradisurile fiscale instrumentul cel mai eficient pentru
spalarea banilor din afaceri ilegale, atinznd astfel un nivel destul de ridicat de legalitate, destul
ct sa nu mai intre n vizorul autoritatilor din tarile lor de origine sau destul ct sa le evite
permanenta intruziune n "afacerile lor".
Totui, chiar dac paradisurile fiscale ar disprea, ceva similar ar aprea imediat n locul
lor deoarece ele reprezint un produs inevitabil al globalizrii. Totodat, economitii consider c
existena paradisurilor fiscale ferete guvernele marilor state de pericolul unui imens surplus
financiar. Investitorii susin c, n competiia economic global, incluznd state cu regimuri
fiscale diverse, reducerea taxelor a devenit o cheie a succesului marilor firme, iar paradisurile
fiscale sunt cea mai simpl soluie legal. n aprarea lor, micile paradisuri arat c aplic
reguli stricte mpotriva splrii banilor i verific firmele ce doresc s apeleze la serviciile lor,
astfel nct s nu foloseasc, spre exemplu, munca minorilor i s respecte legislaia
internaional.
Bibliografie