Sunteți pe pagina 1din 36

SUPORT DE CURS- NURSING GENERAL

CAPITOLUL 1.
INTRODUCERE IN NURSING
1. DEFINITII
Definitia nursingului
S-au scris foarte multe definiii despre nursing ,dar toate au n comun faptul c nursingul
reprezint ideea de a ajuta persoanele care au nevoie de a fi ajutate n modul cel mai efficient
posibil.
Nevoile umane reprezint originea ngrijirilor de baz n toate serviciile de sntate.
Dintre definiii amintim:
Leininger , 1983 : Nursingul nseamn ngrijiri de baz acordate persoanelor care au nevoie de
aceste ngrijiri, iar ngrijirile de baz constituie inima nursingului, fenomenul distinct central al
nursingului; ngrijirea poate avea o extraordinar semnificaie de vindecare i de promovare a
unui stil de via sntos.
Mayerhoff: ngrijirea care se refer la a ajuta pe alii s se dezvolte i s se reactualizeze pe
sine
nsui, este un proces , o modalitate de a te corela cu cineva, proces care presupune continuitate,
n acelai mod n care o prietenie se poate suda numai printr-o ncredere mutual i printr-o
transformare calitativ a relaiei.
Campbell n 1985 definete nursingul ca: Un mod de manifestare a sentimentului de iubire,
cu un singur scop, acela de a ajuta oamenii s cunoasc afeciunea n cele dou aspecte ale sale:
ca pe un sentiment care este primit i druit.
Virginia Henderson: Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana
bolnav sau sntoas s-i menin sau rectige sntatea ( sau s-l asiste n ultimile sale
clipe) prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur , dac ar fi avut voina
sau cunotinele necesare. Asistentul medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii astfel
nct bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil.
Definiie nursing : Nursing nseamn ngrijiri de baz acordate persoanelor care au nevoie de
aceste ngrijiri, ele fiind elementul distinct central al nursingului.

ngrijirea poate avea o extraordinar semnificaie de vindecare i de promovare a unui stil de


via sntos.
Misiunea social a nursei nu este ntotdeauna clar. Dac pentru unii
asistenta medical este cea care ajut medicul, pentru alii, ea practic o
profesiune autonom. n realitate ea se plaseaz ntre cele dou extreme.
Astzi nursa este acea persoan pregtit printr-un program de studiu care
include promovarea sntii, prevenirea mbolnvirilor i ngrijirea bolnavilor
din punct de vedere fizic, mintal, cu deficiene, indiferent de vrst i n orice
unitate sanitar.
Aceast definiie este acceptat de toat lumea, fiind n prezent utilizat i n
Romnia.
Virginia Henderson definete astfel nursingul: s ajui individul, fie
acesta bolnav sau sntos, s-i afle calea spre sntate i
recuperare, s-i foloseasc fiecare aciune pentru a promova
sntatea sau recuperarea , cu condiia ca acesta s aib tria,
voina sau cunoaterea necesar pentru a face n aa fel nct s-i
poarte singur de grij ct mai curnd posibil.
Originea nursingului ca profesie a fost atribuit influenei exercitate de
Florence Nightingale, care a practicat-o n a doua jumtate a secolului XIX.
Comparativ cu profesia de avocat, doctor, preot, psiholog, nursingul este o
profesie relativ tnr.
Pn la jumtatea secolului XIX , ngrijirile au fost dominate de o impregnare
religioas.
Florence Nightingale a fost cea care a demonstrat c ngrijirile nu trebuie s
se bazeze numai pe mil i caritate, ci furnizarea lor trebuie s se fac pe
baza unei nelegeri profunde a problemelor de sntate i boal, s devin
obiectul gndirii.
Ideea de baz a nursingului este aceea c : cei care sunt nsrcinai cu
ngrijirea sntii pacienilor ar trebui s fie orientai mai mult asupra
pacienilor dect asupra procesului bolii.

CONCEPTE DE BAZ ALE PRACTICII NURSING


Procesul de ngrijire lucreaz cu trei concepte eseniale omul, sntatea i boala.
Omul este o fiin unic , unicitatea fiind dat de nevoile psihologice, sociale i culturale ce se
altur nevoilor de baz, biologice ale supravieuirii. Asigurarea exclusiv numai a anumitor
nevoi, excluznd alte aspecte , duce inevitabil la un eec terapeutic.
Sntatea definit conform OMS, ca o stare de bine fizic, mintal i social, ce nu const numai
n absena bolii sau a infirmitii.
Raportat la boal, sntatea reprezint ansamblul forelor biologice, fizice, afective, psihice i
sociale, mobilizate pentru a nfrunta, a compensa sau a depi boala.
Boala - reprezint ruperea echilibrului sau a armoniei individului, prin apariia unei suferine
fizice, psihice sau prin apariia unei dificulti de adaptare la o situaie nou, provizorie sau
definitiv n existena individului.
Concepte de baz corelate:
- Sntatea se obine prin facilitarea procesului natural al organismului de a funciona;
- Preocuparea primar a asistentului medical este de a menine un mediu sntos;
- ngrijirile de baz menin sau spijin adaptrile persoanei prin participarea sa activ.;
- ngrijirea persoanei reprezint obiectivul practicii nursingului i este un proces interactiv;
- Persoanele sunt sisteme deschise care interacioneaz cu mediul;
- inta nursingului o constituie o persoan i creterea rspunsului ei adaptativ;
- Preocuparea nursingului o reprezint o persoan i aciunile ei de autongrijire;
- ngrijirea implic promovarea unei interaciuni optime ntre om i mediu;
- Fiina uman este un ntreg ireductibil care nu poate fi neles reducndu-l la prile
componente;
- Fiina uman i mediul sunt cmpuri de energie care interacioneaz unele cu altele i care
converg constant ctre potenialele lor maxime.
Concepte de baz concordante: conform crora orice persoan este un individ unic.
Nursingul centrat pe pacient semnific ngrijiri de baz individualizate; fiecare om este un
individ unic, i astfel el solicit o serie de abiliti unice, de tehnici i idei special desemnate lui.
Myra Levin a elaborat o teorie unic care prevede:

- Intervenia nursing este bazat pe conservarea energiei individuale a


pacientului;
- Intervenia nursing este bazat pe conservarea integritii structurale
individuale a pacientului;
- Intervenia nursing este bazat pe conservarea integritii personale
individuale a pacientului;
- Intervenia nursing este bazat pe conservarea integritii sociale
individuale a pacientului.
Ideea de baz a tuturor conceptelor este aceea c ngrijirea persoanei
reprezint obiectivul practicii
nursingului i este un proces interactiv.
Definiia elaborat de Consiliul Internaional de Nursing: Nursingul, ca parte
integrant a sistemului de asisten social, cuprinde ocrotirea sntii,
prevenirea bolilor i ngrijirea bolnavilor fizici,mentali, ca i a celor infirmi
( handicapai) de toate vrstele, n toate formele de asisten social i
aezri comunitare.
Din aceast definiie reiese c:
- Interveniile nursing cuprind i mediul social, afectiv i fizic al pacientului;
- Asistentul medical coordoneaz activitile de meninere a sntii;
- Stimuleaz continuitatea acestor activiti.
Scopul nursingului este acela de a acorda ngrijiri cu rol n pstrarea sau
restabilirea independenei
individului pentru satisfacerea nevoilor proprii.
Persoana va fi ajutat s-i conserve sau s-i restabileasc independena
sa, astfel nct s-i poat
satisface nevoile singur. Se va favoriza vindecarea i se va asista muribundul
spre un sfrit demn.
Rolul asistentei medicale generaliste este acela de:

- suplinire a dependenei, adic ceea ce nu poate face persoana i de a ncerca s nlocuiasc


necesitatea n aa fel nct persoana s-i poat satisface cerinele mai uor;
- s se ocupe de aspectele psihosomatice i psiho-sociale care afecteaz sntatea, boala i
moartea; de aceea nursingul folosete cunotine i tehnici de tiine fizice, sociale, medicale,
biologice i de umanitate ( arta i tiina);
- personalul nursing lucreaz ca partener alturi de lucrtori de alte profesiuni sau ocupaii, ce
particip la asigurarea sntii.
Individul, i unde este cazul, familia sa, se vor implica n toate aspectele pentru meninerea unei
bune snti.
n activitatea sa asistenta medical se poate confrunta cu surse de dificultate. Acestea sunt
reprezentate de lipsa de for, voin sau cunotine ale pacienilor.
Competena asistentei rezid tocmai n cunoaterea sursei de dificultate i n adaptarea ngrijirilor
acordate n aceast situaie. Ea trebuie s fie o iniiativ proprie a asistentei, nefiind determinat
de recomandarea medicului.
n urma procesului nursing, se tinde s se obin ameliorarea dependenei, iar ideal ar fi
ctigarea
independenei pacientului.
Conform filozofiilor lui Carl Rogers i Abraham Maslow, asistenta medical:
- va aprecia fiecare persoan ca fiind un produs unic al ereditii, al mediului i culturii;
- va avea convingerea c persoana se strduiete s ating potenialul cel mai nalt;
- va respecta valoarea fiecrui individ i va aprecia potenialul fiecrei persoane;
- va recunoate propria umanitate;
- se va purta n mod autentic i original;
- va permite pacientului s fie el nsui;
- va recunoate c persoanele au nevoi de baz i sunt motivate s-i ndeplineasc aceste nevoi;
- trebuie s respecte fiecare comportament, s-l neleag i s evite aprecieri de genul rusau
groaznic la adresa bolnavului.
Nursingul ca tiin medical a ngrijirilor
Istoria i funciile nursingului
Prima coal de ngrijire a bolnavului a fost nfiinat n 1860 de ctre Florence Nightingale.
Atunci a nceput istoria acestei profesiuni. Sora avea rolul de a susine moral i prin ngrijiri

minime medicale individul suferind. Lipsea ns la acea dat o baz tiinific pentru actul
medical.
ncepe acum procesul de instruire i formare a surorilor cu scop medical, dar cu toate acestea ,
competena lor era destul de limitat.
La nceput nursingul nu a fost recunoscut ca o disciplin , ca biologia sau chimia, n schimb a
fost
ntocmit o baz de cunotine i principii, care, n realitate reprezentau recomandrile medicului
, ce trebuiau ndeplinite de ctre asistentul medical.
Odat cu progresele medicinei i n special al chirurgiei, ncepnd cu anul 1930, medicii au
transferat o parte din sarcinile lor , surorilor medicale.
Bolnavul, care pn atunci fusese n centrul preocuprilor, a trecut n planul doi, n primul plan
situndu-se aspectele tehnico-medicale.
n timp, nursingul a fost recunoscut ca o disciplin separat i inclus n cadrul universitilor. n
programele de nvmnt au fost incluse i alte discipline tiinifice, dnd posibilitatea nurselor
s-i nsuesc cunotine avansate ntr-o varietate de tiine bio - psiho - sociale.
Astzi , nursingul este denumit ca o tiin aplicativ, iar profesionalismul n nursing rmne
nc
o problem deschis.
n anul 1970, Virginia Henderson descrie cele 14 nevoi fundamentale ale omului ca baz a
ngrijirilor. Conform teoriei sale, problemele deriv din incapacitatea individului de a ndeplini
aceste nevoi:
- respiraie normal;
- alimentaie i ingerare de lichide adecvat;
- eliminarea reziduurilor din organism;
- micare i meninerea posturii dorite;
- somn i odihn;
- alegerea mbrcmintei corespunztoare mbrcarea i dezbrcarea;
- meninerea temperaturii normale a corpului prin modificarea mbrcmintei i a mediului
nconjurtor;
- pstrarea cureniei i protecia tegumentelor;
- evitarea pericolelor din mediu nconjurtor i lezrii altor persoane;

- comunicarea i exprimarea emoiilor, nevoilor, temerilor i a opiniilor;


- aciune conform convingerii religioase i a sistemului de valori;
- aciune n direcia auto-realizrii;
- recreerea;
- nvarea, satisfacerea curiozitii, care conduce la o dezvoltare normal i la dobndirea unei
stri bune de sntate i la utilizarea facilitilor derivate din aceast stare.
FUNCIILE NURSEI
Pot fi clasificate n patru categorii:
- funcii cu caracter independent;
- funcii cu caracter dependent;
- funcii cu caracter interdependent;
- alte funcii;
Primele funcii se refer la faptul c asistenta medical asist pacientul din proprie iniiativ,
temporar sau definitiv, n urmtoarele situaii:
- pentru ngrijiri de confort, atunci cnd el nu-i poate ndeplini anumite funcii;
- atunci cnd asistenta stabilete relaii de ncredere cu persoana ngrijit sau cu
aparintorii;
- cnd asistenta transmite informaii acestuia n limita competenei sale;
- cnd asistenta este alturi de indivizi i colectivitate n scopul promovrii unor condiii
mai
bune de via i sntate.
Referitor la funciile cu caracter dependent, asistenta va observa dac metodele de tratament
i de recuperare intervin n evoluia bolii i vor transmite informaia medicului.
Deasemenea, ea va aplica diferite metode de tratament pentru care este calificat, dar numai
la indicaia medicului.
Asistenta medical are obligaia de a anuna medicul pentru orice modificare semnificativ n
evoluia pacientului.
Referitor la funciile cu caracter interdependent, asistenta medical, colaboreaz cu ali
profesioniti din domeniul sanitar, social, educativ, administrativ. Particip deasemenea la
activiti interdisciplinare, colabornd astfel cu educatori, psihologi, logopezi, profesori, asisteni
sociali.

Alte funcii specifice asistentului medical se desprind din definiia nursingului dat de OMS n
colaborare cu Consiliul Internaional de Nursing: Nursingul este o parte integrant a sistemului
de ngrijire a sntii i cuprinde:
- promovarea sntii;
- prevenirea bolii;
- ngrijirea bolnavilor ( fizic, psihic, mental, handicapai) de toate vrstele, n toate unitile
sanitare, comuniti i n toate formele de asisten social.
Avem astfel funcia profesional, educativ, economic i de cercetare. Toate aceste funcii
scot n eviden nevoile eseniale ale indivizilor, familiilor i comunitilor, putnd deasemenea
s identifice mai multe moduri de acordare a ngrijirilor cu impact asupra pacientului.
Rolul profesional al asistentului medical i ofer abilitatea de a comunica eficient cu
pacientul i cu familia acestuia, de a fi un bun educator, furnizor de ngrijire, manager al
ngrijirilor dar i mediator , gsind modul cel mai corespunztor de ngrijire de care
pacientul are nevoie.

MODELE, CONCEPTE, TEORII N NURSING

Pentru a putea nelege ngrijirile de baz, trebuie cunoscui termeni ca :


modele, concepte sau
teorie. Conceptul se utilizeaz n cazul descrierii unor obiecte concrete,
vizibile, sau , a unor idei cu rol fundamental n viaa uman.
n nursing, specific este faptul c aceste concepte sunt abstracte i cele mai
des folosite sunt :
sntate, boal, societate i individ.
Teoria, deriv din grecescul theoria- i nseamn imagine, viziune sau
adevr. n nursing, teoria
este bazat pe experimentri riguroase.
Modelul este o reprezentare conceptual a realitii, o form abstract a
realitii.
Pentru profesia de nurs, un model reprezint imaginea mental a profesiei,
o concepie a ceea ce
ar trebui sau ar putea s fie.

Scopul modelelor este de a simplifica o situaie complex i de a capacita


asistentele s-i
orienteze atenia asupra aspectelor majore de ngrijire.
Primul model nursing a fost conceput de Florence Nightingale, n 1840, n
lucrarea Note asupra
nursingului . n lucrare au fost definite unele concepte pe care autoarea le-a
considerat importante pentru pregtirea formativ a ngrijirii bolnavilor.
De-a lungul timpului modelul conceptual s-a dezvoltat i a influenat pozitiv
pregtirea nurselor,
cercetarea dar i practica n nursing.
Un model nursing trebuie s aib urmtoarele caracteristici :
- scopul profesiei;
- definiia pacientului;
- rolul ngrijirilor de baz;
- sursa de dificultate pentru pacient;
- obiectivul interveniei nursing;
- modul de intervenie;
- rezultatul scontat;
Pe baza teoriei nevoilor lui MASLOW ( 1954), ROPER ( 1985) i HENDERSON
( 1972) au
descris cele mai importante modele conceptuale.
Avantajele folosirii modelelor n practic sunt:
- ajut asistentul medical n stabilirea prioritilor de ngrijire;
- clarific gndirea asistentului medical n anumite situaii practice;
- este un instrument care leag teoria de practic;
Modelul conceptual identific i definete factorii sau fenomenele care se
desfoar n cadrul unei
situaii de ngrijire i descrie relaia dintre ei.
Cel mai utilizat este modelul conceptual al Virginiei Henderson, conform
cruia :
- asistentul medical ndeplinete funcii proprii;

- asistentul medical ofer un serviciu unic societii, acela de acordare de


ngrijiri de baz;
- cnd asistentul medical preia o parte din responsabilitile medicului n
procesul de ngrijire,
atunci o parte din funciile sale sunt preluate de un personal necalificat.
n accepiunea Virginiei Henderson:
- individul este vzut ca un tot unitar prezentnd cele 14 nevoi fundamentale
pe care trebuie s
i le ndeplineasc;
- scopul ngrijirilor este acela de a ajuta pacientul s-i menin sau s-i
restabileasc
independena i de a obine pentru pacient vindecarea;
- obiectivul ngrijirii este persoana sau grupul de persoane crora le este
destinat activitatea;
- rolul asistentului medical este de suplinire a dependenei persoanei,
dificultate cauzat de lipsa
de for, de voin sau de cunotine.
TEORIA LUI ABRAHAM MASLOW
Necesitile fiinei umane se pot ierarhiza ntr-o piramid. Ele sunt mprite n cinci niveluri:
Nivelul I care este situat la baza piramidei, motiv pentru care va fi primul aspect vizat de ctre
nurs n activitatea ei de ngrijire. Acest nivel cuprinde urmtoarele funcii: a respira, a avea o
bun circulaie, a mnca, a bea, a elimina, a menine temperatura corpului normal, a dormi, a se
odihni, a comunica, a se recreea. A tunci cnd acest nivel este satisfcut se trece la nivelul
urmtor.
Nivelul II cuprinde nevoia de siguran. Instabilitatea lui apare n prezena unor agresiuni
externe, cum ar fi: pierderea adpostului, schimbarea mediului, apariia unor catastrofe sau
evenimente sociale. Orice perturbare a acestui nivel face imposibil atingerea urmtoarelor
nivele ce au drept urmare producerea dezechilibrului individului.

Nivelul III cuprinde nevoia de apartenen. Omul este o fiin social, prin
urmare el nu poate
tri singur. Celula societii omeneti este familia. Izolarea bolnavului prin
spitalizri de durat, poate duce
la apariia unor tulburri importante, care pot influena negativ nsntoirea
individului.
n acest nivel rolul primordial l are asistenta prin intervenia sa major n
procesul de ngrijire.
Nivelul IV este nivelul recunoaterii individului. Este cunoscut faptul c
individul are un rol n
societate, corespunztor dorinei sale, pregtirii profesionale i capacitii
sale intelectuale.
Nivelul V reprezint realizarea personalitii, dorina de autodepire i
creativitate a individului.
Dac nivelele inferioare le gsim i la regnul animal, nivelul V este specific
exclusiv speciei
umane.
Echilibrul celor trei nivele superioare, asigur homeostazia psihologic a
individului.
Virginia

Henderson

identific

14

necesiti

fundamentale,

cu

componente bio-psiho-sociale,
culturale i spirituale ale individului.
Aezarea lor de la 1 la 14, se suprapune piramidei Maslow, cu meniunea c,
pe primele poziii
sunt aezate nevoile fiziologice vitale:
1.- a respira este funcia organismului prin care se primete oxigen
atmosferic i se elimin
bioxid de carbon. Se adaug i nevoia de a avea i o bun circulaie. Se tie
c sistemul circulator este cel

care asigur integrarea funciilor organismului, sngele fiind transportorul


pentru gazele sanguine;
2 a menine temperatura corpului constant. Funcia de termoreglare
este asigurat de ctre
hipotalamus i este variabil n funcie de vrst, clim, activitatea
individului i de prezena bolii;
3 a se alimenta i a se hidrata. Alimentele constituie sursa de energie i
substratul biologic pentru
celulele organismului. Fr ap, viaa nu este posibil;
4 a elimina, funcie care poate fi fiziologic, ca: eliminarea renal ( urin),
eliminarea intestinal
( fecale), eliminarea prin sebum, transpiraie, menstruaie.
Pe lng eliminrile fiziologice, mai sunt i cele patologice, un exemplu fiind
vrstura.
5 a se mica, a avea o bun postur. Aceast funcie asigur
independena bolnavului n
deplasare, n vederea realizrii necesitilor.
6 a dormi, a se odihni. Este dovedit faptul c somnul i odihna sunt
indispensabile pentru
integrarea funciilor organismului.
7 a se mbrca i dezbrca. Din punct de vedere biologic, aceast
necesitate ofer echilibrul
termic organismului. Prin mbrcminte se evit pierderea cldurii i a
umiditii, contaminarea
tegumentelor cu praf i substane iritante i expunerea la radiaiile solare.
8 nevoia de igien care rezid din nevoia de a-i proteja corpul
mpotriva agresiunilor externe.
Vor fi astfel protejate: tegumentele, fanerele ( prul i unghiile), cavitile i
orificiile ( nas, urechi, gur,tubul digestiv, organe genitale).
9 a evita pericolele care pot afecta organismul direct ( agresiuni
biologice) sau indirect

(agresiuni psihologice i sociale).


10 a comunica cu semenii. Omul are urmtoarea caracteristic:
comunicarea . Ea poate fi de tip
verbal, auditiv sau vizual. Tot aici ntlnim i sexualitatea, prin ea realiznduse schimburi interumane, sau se creeaz sentimente, idei, emoii, triri.
11 nevoia de a-i practica religia asistenta medical va ngriji
pacientul innd cont de opiunea religioas a pacientului i nu va ncerca s
modifice convingerile pacientului.
12 nevoia de a fi ocupat pentru a fi util este nevoia care se refer la
realizarea individului prin studiu i prin munc.
13 nevoia de a nva este nevoia prin care fiecare individ tinde la
realizare i autodepire.
14 nevoia de a se recreea este o funcie fundamental comun
fiinelor umane. Ea intervine
favorabil n echilibrul biologic.
Aceast nevoie se deruleaz n concordan cu realizarea celorlalte nevoi,
fiind dependent de
gradul cultural al individului, de posibilitile socio-economice i de gradul de
emotivitate.
Nerealizarea acestei nevoi are repercursiuni asupra tuturor celorlalte nevoi.
Cele 14 nevoi identificate de Virginia Henderson, aezate , se suprapun
piramidei Maslow.

SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE


Scopul profesiei de nursing const n atingerea de ctre pacient a
independenei n satisfacerea
acestor necesiti, ceea ce este tiut c duce la obinerea unei stri de bine
i a echilibrului, att biologic ct i psihologic.
Nevoile umane se pot atinge prin urmtoarele moduri:

- INDEPENDENA const n satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin


aciuni proprii,
ndeplinite de persoana n sine. La copii , cu ct vrsta este mai mic, nevoile
vor fi ndeplinite
cu ajutorul sau de ctre ali indivizi.
n practica sa , nursa va identifica acele nevoi fundamentale care sunt
independente, i nu le va lua
n considerare n planificarea ngrijirilor.
- DEPENDENA reprezint incapacitatea persoanei ngrijit de a-i
satisface una sau mai
multe nevoi.
Cauzele incapacitii sunt:
- incapacitate prin lips de for, de natur medical ( de exemplu picioare
amputate) sau de
natur social;
- incapacitate prin lips de voin exemplu elocvent ar fi cel n care
individul nu vrea s -i
satisfac singur, una sau mai multe nevoi ex. etilismul cronic;
- incapacitate prin lips de cunoatere unde se impune ca nursa s
intervin n educaia
sanitar a individului;
Teoretic, dependena are patru nivele:
- Nivelul I : independen ( autonomie notat cu un punct);
- Nivelul II: dependen moderat notat cu dou puncte;
- Nivelul III : dependen major notat cu trei puncte;
- Nivelul IV :dependen total notat cu patru puncte.
Fiecrei nevoi i se acord un punctaj ntre 1 i 4, iar n urma totalizrii punctajelor, putem avea
unul din urmtoarele scoruri:
- persoan independent cu un total de 14 puncte;
- dependen moderat cu un total de 15 28 puncte;
- dependen major cu un total de 29 42 puncte;

- dependen total cu un total de 43 56 puncte.


Sursele de dificultate sunt considerate ca i cauz a dependenei.
Factorii care mpiedic satisfacarea uneia sau mai multor nevoi fundamentale, pot fi de ordin
fizic,
social, psihologic, spiritual, sau pot fi legai de o insuficient cunoatere.
Nursa poate interveni n oricare dintre cauze.
Factori de ordin fizic: care pot influena negativ satisfacerea unor nevoi , din interior ( ex.
corpii
strini traheali, torace deformat, lobotomia pulmonar consecin a unui TBC pulmonar), sau din
exterior
( ex. aparatul gipsat, perfuzia endovenoas).
Sunt peste 200 surse de dificultate, nursa trebuie deci s identifice dificultile i totodat s
adapteze intervenia nursing.
Factori de ordin social: sunt reprezentai prin probleme :
- relaionale ex. lipsa unei persoane importante ( vrstnicul), dezorganizarea mediului familial,
izolare, lipsa activitilor distractive;
- economice ex. condiii de munc neadecvate, promiscuitatea, surplus de munc, insuficiena
resurselor financiare;
- culturale ex. credine culturale diferite fa de sntate, neadaptarea cultural;
- probleme legate de mediu ex. schimbarea brusc a temperaturii ambiante, umiditate, cldur
excesiv, frig, poluare chimic.
Pentru rezolvarea acestor probleme, nursa poate interveni singur sau n colaborare cu ali
specialiti.
n cazul n care nu se intervine, putem asista la apariia stressului, depresiei, malnutriiei, etc.
Factori de ordin psihologic: cuprind strile sufleteti ce pot influena negativ anumite nevoi
fundamentale.
Se ncadreaz: agitaia, agresivitatea, delirul, halucinaia, mania sau obsesia.
Alterarea acestor factori poate influena toate nevoile fundamentale, sau poate fi singura
explicaie
pentru boala individului.

Factori de ordin spiritual: a cror aciune s-a dovedit c este intermediat de ctre factorii
psihologici. Factorii spirituali sunt specifici indivizilor inadaptabili, celor cu tulburri de
comportament i
muribunzilor.
Lipsa de cunotine despre sntate, poate influena negativ satisfacerea nevoilor
fundamentale.
Nursa trebuie s le transmit pacienilor cunotine de ordin igieno-dietetic, metode de pstrare a
sntii, cunotine despre mediul nconjurtor.
Mai exist o clasificare a surselor de dificultate, i anume:
- surse ce in de pacient : cnd el nu vrea s-i satisfac singur nevoile. n aceste situaii, nursa
va avea un rol didactic;
- surse ce in de nurs : ex. neacordarea de ngrijiri, sau acordarea de ngrijiri
incorecte sau
incomplete ( fie c nu vrea, fie c nu tie cum s intervin profesional);
- surse independente de pacient sau nurs. n aceste cazuri se impune
colaborarea cu ali
specialiti

din

domeniul

sanitar:

psihologi,

asisteni

sociali,

asisteni

maternali, fiziokinetoterapeui.
Concluzie: n procesul nursing este important s se identifice sursele de
dificultate. Pe baza
cunoaterii lor , aa zise grupuri int, se vor implica n realizarea nevoilor
fundamentale.

Alti teoreticieni ai nursingului

Modelul (teoria) Levine- nursingul ajuta adaptarea persoanelor la schimbarile


determinate de stimuli mediului intern si extern.
Modelul conservarii( 1973) modelul identifica adaptarea ca un process prin care integritatea
sau deplinatatea indivizilor este mentinuta. Levine a notat ca modelul ei este potrivit pentru
investigarea interfetei pentru mediile interne si externe ale persoanei.
Modelul (teoria) Dorothea Orem (1971) - se bazeaza pe trei concepte:
-autoingrijirea;
-deficitul de autoingrijire;
-sistemul nursing;
Modelul (teoria) Imogene King- nursingul este un proces de interactiune, actiune si
reactiune, si tranzactii prin intermediul caruia nursele ajuta indivizi de orice varsta si
apartinand oricarui grup socio-economic , sa-si satisfaca nevoile lor de baza in
performarea activitatior de zi cu zi.Prin modelul lui King domeniul nursinguluininclude
promovarea, mentinerea si restaurarea sanatatii.
Modelul (teoria) Hildegrad Peplau nursingul este un process interpersonal important.
Ea foloseste termenul de ,,nursing psihodinamic pentru a descrie dinamica relatiei dintre

nurse si pacient.
Modelul (teoria) de adaptare Roy
Modelul (teoria) Rogers
Modelul (teoria) Neuman
Modelul Gordon - Marjory Gordon a fost un profesor american care a creat o teoreie
a evaluarii asistentei medicale, cunoscuta sub numele teoria modelelor de sntate
funcionala Gordon(modele de sntate funcionale Gordon). A fost un lider
international in acest domeniu de cunoastere .
A murit pe 29 aprilie, 2015, n Boston, Massachusetts (SUA).

Ea este autorul a patru cri, inclusiv diagnostice de ingrijire medicala Manual (Manual de
Nursing Diagnostic), acum n ediia sa a dousprezecea. Crile sale sunt publicate n zece
limbi, n patruzeci i opt de ri de pe ase continente.
Aceasta a contribuit n mod semnificativ la dezvoltarea unui limbaj standardizat.
Activitatea sa in acest domeniu are implicatii pentru cercetare, educaie, i de evaluare a
competenei, precum i stabilirea unui nucleu de cunotine bazate pe dovezi

1.ORGANIZAREA DATELOR DUPA GORDON


Perceptia sanatatii:cum percepe pacientul.starea sa si in ce fel este afectat in
prezent;
Starea nutritionala:indicatori ai starii de nutritie,obisnuinte alimentare,daca
consuma in functie de nevoile sale metabolice;
Obisnuinte de eliminare :intestinala, urinara, transpiratii, activitate:ex. efectuate in

mod regulat, mod de recreere;


Aspecte cognitive:capacitati. senzoriale si de perceptie,abilitati cognitive;
Somn:mod de relaxare,odihna,ore de somn,calitatea somnului;
Concept de sine:stima de sine,imaginea corporala,performanta rolului,sentimente;
Interelatii:relatiile cu ceilalti;
Sexualitate si reproducere:satisfactii,insatisfactii;
Adaptarea la stress:factori stresanti,toleranta,metode antistress;
Credinte,valori:apartenenta spirituala;

PROCESUL DE NURSING

EVOLUTIA PROCESULUI DE NURSING


DEFINITIE-CARACTERISTICI

AVANTAJELE PROCESULUI DE NURSING


ABILITATI NECESARE PROCESULUI DE NURSING
CUNOSTINTE NECESARE PENTRU PROCESUL DE NURSING
ACTIVITATI DESFASURATE DE ASISTENTA IN CADRUL PROCESULUI DE
NURSING

EVOLUTIA PROCESULUI DE NURSING


De-a lungul anilor, procesul de nursing a evoluat sub influenta schimbarilor sociale, ajungand
sa devina, in present, o metoda stiintifica de lucru a asistentei medicale.
Daca la inceput asistenta desfasura activitati care se bazau numai pe indicatiile medicului,
ulterior, practica nursingului s-a dezvoltat independent, devenind mai complexa.
Procesul de nursing constituie cadrul pentru practica acestuia, activitatea fiind orientate spre
ingrijiri

individualizate;

aceasta

activitate

presupune

luarea

deciziilor,

asumarea

responsabilitatii interventiilor effectuate si controlul actiunilor.


Termenu de process de nursing a fost utilizat pentru prima data de Hall, in 1955,, Hall
defineste trei etape ale procesului si anume: observarea, acordarea ajutorului si validarea;
stabileste ca pacientul, familia si asistenta analizeaza si rezolva impreuna problemele pacientului.
Printre cei care au contribuit ulterior la dezvoltarea procesului de nursing, amintim: F.R.
Kreuer, D. Jonhoson, Wiedenbach, D. Bloch, A. Levin, S. C. Roy.
In annul 1982, National Council of State Boards of Nursing, defineste si descriu cinci etape ale
procesului de nursing. Acestea sunt: aprecierea, analiza, planificarea, implementarea si
evaluarea.

DEFINITIE- CARACTERISTICI
Procesul de nursing este un proces organizat si panificat , o metoda rationala de panificare si
promovare a interventiilor individualizate in scopul obtinerii unei mai bune stari de sanatate
pentru individ, familie, comunitate.

Fiind centrat pe pacient, el reprezinta o metoda stiintifica de rezolvare a problemelor actuale si


potentiale ale acestuia in functie de nevoile sale biologice, psihologice, socio-culturale si
spiritual.
Deoarece pacientul este o entitate bine definite, aflat in situatii variate, iar actiunile asistentei
sunt multiple, procesul de nursing este un proces dinamic , in fiecare etapa putand obtine noi
date despre pacient.
Toate etapele procesului de nursing sunt in interrelatie ceea ce-l face sa fie un proces ciclic.
Asistenta are responsabilitatea fiecarei etape.
Procesul de nursing este transformat in actiune prin utilizarea planului de nursing. Acesta este
un document scris, ce sumarizeaza etapele procesului de nursing si cu ajutorul caruia se transmit
fiecarei asistente date referitoare la pacient si la interventiile effectuate.
Indiferent de terminologia utilizata pentru planul de nursing, acesta trebuie sa cuprinda:
diagnostic de nursing, obiective, interventii si evaluare.
Planul de nursing constituie un mijloc de comunicare a informatiilor pentru toate
persoanele implicate in ingrijirea pacientului, o documentatie referitoare la interventiile
planificate pentru pacient!!!!
AVANTAJELE PROCESULUI DE NURSING
Pentru asistenta:
-

permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului;


evidentiaza legalitatea actiunilor;
creste profesionalismul;
creste responsabilitatea;
da satisfactie muncii;

Pentru pacient ;
-beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi;
- are asigurata continuitatea ingrijirilor plan accesibil echipei de ingrijire;
-determina pacientul sa participle la ingrijiri sis a se preocupe de obtinerea unei mai bune stari de
sanatate.

ABILITATI NECESARE UTILIZARII PROCESULUI DE NURSING


-cunoasterea etapelor procesului de nursing;
-conducerea unui interviu in vederea obtinerii unor date pertinente;
-observarea sistematica a pacientului;
-utilizarea comunicarii verbale si nonverbale;
-capacitatea de a stabili o relatie terapeutica;
-capacitatea de organizare a informatiilor obtinute;
-capacitatea de decizie;
-competenta si professionalism in efectuarea interventiilor;
-cunoasterea principiilor de baza pentru fiecare interventie planificata.
CUNOSTINTE NECESARE PENTRU PROCESUL DE NURSING
-

nevoile bio-fiziologice, psihologice, socio-culturale si spiritual ale individului;


etiologia diferitelor problem;
semnele caracteristice problemelor de sanatate;
factorii de risc pentru problemele potentiale;
valorile normale ale parametrilor de sanatate;
resursele pentru implementarea strategiilor de nursing;
tehnicile de nursing- aparatura, instrumentar utilizat, mod de efectuare, etc.;
criteria de evaluare;
drepturile pacientului.

ACTIVITATI DESFASURATE DE ASISTENTA IN CADRUL PROCESULUI DE


NURSING
-colectarea informatiilor;
-verificarea datelor;
-stabilirea profilului pacientului;
- interpretarea datelor;
-elaborarea diagnosticului de nursing;
-stabilirea prioritatilor;
-stabilirea obiectivelor;
-selectarea strategiilor de nursing;
- intocmirea planului de nursing;
-linistirea pacientului si acordarea suportului psihic;

-efectuarea interventiilor autonome si delegate;


-aprecierea raspunsului pacientului la interventiile effectuate;
-compararea raspunsului cu criteriile de evaluare;
-reanaizarea si modificarea planului de nursing.

ETAPELE PROCESULUI DE NURSING

C
E
U
L
A
V
R
G
D
O
S
P
IM
T
N
F

I.
II.
III.
IV.
V.

APRECIEREA
DIAGNOSTIC DE NURSING
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
IMPLEMENTAREA INTERVENTIILOR
EVALUARE

PACIENT
UL

I.

APRECIEREA.

COLECTAREA DATELOR
VALIDAREA DATELOR
ORGANIZAREA DATELOR
STABILIREA PROFILULUI DE SANATATE
Aprecierea este prima etapa a procesului de nursing si consta in colectarea, validarea si

organizarea datelor.Toate deciziile si inteventiile de nursing se bazeaza pe informatiie obtinute in


prima etapa, motiv pentru care este considerate foarte importanta.
Colectarea datelor incepe la primul contact cu pacientul si se continua pe toata perioada
acordarii ingrijirilor. Scopul este obtinerea unui profil de sanatate al pacientului, care va constitui
baza panului de nursing individualizat.
Informatiile culese trebuie sa fie complete, concise, neinterpretabile. Ele se vor consemna in
termini stiintifici.
Datele inexacte, incomplete, inadecvate vor face dificila identificarea problemelor de sanatate si
antreneaza un diagnostic nursing inadecvat, inexact.
Situatii ce pot determina erori in enuntul diagnosticului de nursing
- nu se culeg informatii pertinente intr-o situatie precisa;
- asistenta este dezorganizata;
- asistenta este incapabila sa utilizeze tehnici spacifice;
- asistenta emite ipoteze fara a verifica informatiile;
- asistenta neglijeaza obtinerea unor date aditionale pentru clarificarea unor aspect;
- sunt culese informatii care nu se raporteaza la situatia data.
Profilul pacientului
Se contureaza din informatiile culese referitoare la nivelul lui de sanatate, la schimbarile in
obiceiurile de viata, rolul sau socio-cultural, reactiile emotionale fata de boala
Sunt mai multe modalitati de realiza un profil al pacientului, dar , toate se bazeaza pe numite
elemente:
Informatii generale : nume, sex, varsta, stare matrimoniala, copii, ocupatie, nivel de
scolarizare
Probleme de sanatate anterioare: bolile copilariei, imunizari, traumatisme, interventii
chirurgicale, spitalizari, alergii medicamentoase
Starea de sanatate a familei: afectiuni cardiac, diabet, HTA,boli neuropsihice;
Comportamente fata de starea de sanatate: igiena, alimentatie, odihna, somn, consum
de alcool, tutun, droguri, automedicatie
Profilul mediului ambiental: caracteristici, asigurarea securitatii fizice si psihice;

Profilul psiho-social si cultural: concept de sine, stare de spirit, interactiuni sociale,


grup cultural, influente culturale, mod de comunicare, capacitate de concentrare, memorie
de scurta si lunga durata;
Profil spiritual: valori, credinte, morala, practice religioase;
Probleme de sanatate actuala: aparitia simptomelor, durata, factori declansatori,
favorizanti, agravanti, masuri luate pentru ameliorare;
Examenul pe aparete si sisteme
Examinari paraclinice: radiologice, endoscopice, examene de laborator, explorari
functionale.
Surse de date

Pacientul;
Famila si persoanele importane;
Membrii echipei de sanatate;
Documentatia medicala;

Tipuri de date : subiective cele percepute si descrise de pacient;


:obiective- cele decelate de asistenta cu ajutorul simturilor;
Metode de culegere a datelor: interviul, observarea, examenul fizic.
Interviul- vizeaza obtonerea informatiilor holistice ( tot unitar bio-psiho-socio-cultural),
inceperea relatiei terapeutice, observarea evolutiei pacientului in mediul spitalicesc, oferirea de
informatii referitoare la interventii, examinari, tratament.
Tipuri de interviu: direct si indirect.
Interviul direct este un interviu structurat, care urmeaza un plan stability pentru obtinerea
informatiilor precise.In acest scop se utilizeaza intrebari inchise, la care pacientul sa raspunda
prin ,,da sau ,,nusau in cateva cuvinte. Ex.: Ati dormit bine?

In acest moment durerea este

prezenta?
Interviul indirect urmareste clarificarea unor elemente importante. Se folosesc intrbarile
deschise, care permit un raspuns mai amplu si antreneaza pacientul in comunicare. Ex.: Cum se
manifesta durerea?

Cum ati dormit? Raspunsurile detailate pot scoate in evideta atitudinile si

credintele pacientului, dar au dezavantajul ca pacientul acorda timp prea mult pentru problem
irelevante.
Reguli in formularea intrebarilor

Formulare clara , in termini accesibili pacientului;

Intrbarea sa nu cuprinda in text rasunsul;


Sa se puna numai intrbari absolut necesare;
Sa nu se puna mai multe intrbari in acelasi timp;
Intrebarile sa fie puse intr-o ordine logica;
Sa se acorde timp sufficient pentru a raspunde la intrebare.

Principii pentru un interviu eficient:


a) Momentul-tine cont de starea de confort fizic si psihic
b) Locul- intimitate si confort
c) Durata- va fi precizata inainte de inceperea acestuia
Strategii de comunicare eficienta
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Linistea;
Ascultarea atenta;
Acceptarea;
Parafrazarea;
Clarificarea;
Rezumarea.

Observarea
Este o metoda de culegere a datelor utilizata pe parcursul intregii activitati. Presupune abilitati
intelectuale, integritate senzoriala, spirit de observatie, continuitate. Observarea este directionata
atat spre pacient cat si spre mediul acestuia.
Asistenta poate utiliza doua forme de observatie: intentionata si neintentionata.
Observarea intentionata- este planificata si controlata si presupune stabilirea unor parametri de
observat, este eficienta in evaluarea efectului terapeutic al tratamentului, observarea unor functii
vitale si vegetative, observarea aparitiei unor problem de dependent, etc.
Observarea neintentionata- trebuie utilizata in orice situatie, pentru a mentiona la timp aparitia
unor proble pentru pacient.
Examenul fizic
Consta in examinarea sistematica a pacientului , in vederea aprecierii starii sale fizice si mentale.
Tehnicile clasice utilizate sunt:
a) inspectia;
b) auscultatia;
c) palparea;

Validarea datelor este procesul de confirmare si verificare a veridicitatii datelor obtinute. Este
necesara atunci cand exista o discrepanta intre datele subiective si cele obiective.Nu toate
informatiile necesita validare( ex. Functiile vitale)
Organizarea datelor consta in gruparea datelor in asa fel incat sa faciliteze identificarea
problemelor actuale si potentiale. Organizarea datelor poate fi facuta in functie de priceperea,
preferintele fiecaruia sau dupa un model stability in institutia respectiva. ( modelul Henderson,
modelul Gordon, modelul Maslow)
CONCLUZII

A precierea consta in colectarea, verificarea si validarea datelor subiective si obiective;


Aprecierea necesita participarea active a pacientului si a asistentei;
Observarea este o metoda constienta si deliberate;
Metode de colectare a datelor: comunicarea, interviul, observarea, examenul fizic.

II.DIAGNOSTICUL DE NURSING

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR


IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
ENUNTUL DIAGNOSTICULUI DE NURSING

American Nurses Association (ANA) Standards for Nursing Practice si ANA Social Policy
Practice au incurajat utilizarea in practica a termenului de diagnostic de nursing. In 1973, un
grup de asistente s-a reunit intr-o conferinta nationala in vederea clasificarii diagnosticului de
nursing. A cest grup format din teoreticieni, educatori si practicieni au format North American
Nursing Diagnosis Association ( NANDA) . Ca rezultat al activitatii grupului de lucru a fost
publicarea, in 1982, a unei liste de diagnostic de nursing in vederea testarii si studierii.
In 1986, la cea de-a sasea si saptea conferinta a fost acceptata o lista de diagnostic de nursing
utilizata si in present.
PROCESUL DE ELABORARE A DIAGNOSTICULUI
Procesul de elaboreare presupune: prelucrarea datelor , identificarea problemelor de sanatate ale
pacientului,enuntul diagnosticului.

Prelucrarea este un act de interpretare a datelor culese, validate si organizate in prima etepa a
procesului de nursing.
Identificarea problemelor sunt identificate pe baza manifestsrilor clinice- semen si simptomereactiile si comporetamentu acestuia.
Enuntul diagnosticului de nursing in acesta etapa asistenta face conexiuni intre problemele
de sanatate ale pacientului si factorii conecsi- cei care determina schimbari in starea lui de
sanatate.
Factorii etiologici pot fi: factori de mediu, psihici, bio-fiziologici, sociologici, culturali,
spirituali.
Pentru formularea unui diagnostic asistenta de poate ghida dupa o lista de diagnostic acceptate ,
din care poate selecta categoria necesara.
Componentele diagnosticului de nursing
1. Problema ( P) exprima un comportament, o rectie, o atitudine, o dificultate a pacientului
fata de satisfacerea nevoilor de sanatate din punct de vedere fiziologic, psihologic, sociocultural si spiritual.
Termeni utilizati pentru enuntul problemei sunt: alterare, diminuare, deficit, refuz,
incapacitate.
Exemplu: alterarea integritatii tegumentelor, incapacitate de a se deplasa, refuz de a se
hidrata, diminuarea mobilitatii fizice.
2.Etiologia (E) cuprinde factorii cauzali, adica acei factori care pot fi obstacole in satisfacerea
nevoilor de sanatate. Ei pot fi: de ordin fizic, de ordin psihologic, de ordin sociologic, de ordin
cultural, de ordin spiritual, legati de lipsa de cunostinte.
3.Semne de dependenta ( S) semen si simptome- sunt semen observabile ale incapacitatii de
mentinere a sanatatii, de satisfacere a nevoilor fundamentale.( nu-si efectueaza ingrijiri igienice,
nu respecta regimul dietetic, etc.)
Tipuri de diagnostic nursing
Diagnostic actual- cuprinde doua elemente : problema actuala sau reactiile pacientului la o
problema si factorii etiologici.Legatura dintre cele doua elemente se realizeaza prin intermediul
expresiei ,, legat de sau ,, datorita. Esential este ca intre cele doua elemente sa existe o
conexiune.
Exemple de diagnostic actual:
-

Disconfort legat de durere;

Perturbarea imaginii corporale legata de pierderea unui membru;


Anxietete legata de iminenta interventiei chirurgicale;

Diagnostic potential poate fi enuntat pe baza istoricului de sanatate a pacientului, cunoasterea


complicatiilor bolii, experienta asistentei. Astfel, un pacient care fumeaza 20 tigari/zi, poate avea
un diagnostic potential postoperator-,, Potential de alterare a respiratiei legata de fumatul
excesiv
Diagnostic posibil- poate fi utiizat pentru a evidentia un raspuns incert al pacientului sau legat
de factori necunoscuti.
Caracteristicile diagnosticului de nursing

Este un enunt clar si concis al problemelor pacientului;


Este specific unui pacient;
Se bazeaza pe datele obtinute in prima etapa a procesului de nursing;
Tine cont de factorii cauzali ai problemeor de sanatate;
Orienteaza asistenta spre interventiile specifice problemelor pacientului;
Promoveaza panificarea interventiilor independente;
Faciliteaza comunicarea asistentei cu ceilalti membri ai echipei de ingrijire.

EXEMPLE DE DIAGNOSTICE DE NURSING ( LISTA NANDA 1986)

Incapacitate de mentinere a sanatatii;


Risc de accident;
Risc de infectie;
Alterarea mucoasei bucale;
Alterarea integritatii tegumentelor;
Deficit de volum lichidian;
Alterarea nutritiei- deficit sau exces;
Hipertermie, hipotermie;
Alterarea eliminarii urinare;
Alterarea eliminarii intestinale;
Intoleranta la effort;
Perturbarea somnului;
Durere;
Anxietate;
Alterarea perceptiei senzoriale;
Perturbarea imaginii corporale;
Alterarea comunicarii verbale;
Alterarea comunicarii nonverbal;

( vezi lista complete de diagnostic NANDA)!!!!!!!!!!!!1

EXEMPLE DE FACTORI ETIOLOGICI

Atrofie musculara
Deficit auditiv, visual;
Diaforeza;
Scadera tonusului muscular;
Oboseala;
Sedentarism;
Tabagism, alcoolism;
Singuratate;
Soc emotional;
Spitalizare;
Mediu necunoscut;
Lipsa intimitatii;
Insuficienta cunoastere , etc.

CONCLUZII
Un diagnostic nursing este o problema actuala sau potentiala , care conduce la interventii
autonome.
Procesul de nursing este analiza si sinteza datelor.
Abilitati cognitive pentru stabilirea diagnosticului sunt: obiectivitate, gandire critica,
putere de decizie, judecata deductive.
Un diagnostic de nursing trebuie sa fie formulat clar, concis, centrat pe pacient, legat de o
problema, bazat pe date relevante si reale.
Diagnosticul de nursing este baza pentru planificarea interventiilor independente.
Taxonomia diagnosticelor de nursing este un process in derulare.

III.
PLANIFICAREA
STABILIREA PRIORITATILOR
STABILIREA OBIECTIVELOR
ALEGEREA STRATEGIILOR ( PLANIFICAREA STRATEGIILOR)

Planificarea este a treia etapa a procesului nursing in care se aleg strategiile sau interventiile de
prevenire, reducere sau eliminare a problemelor de sanatate care au fost identificate.
Procesul de planificare are patru componente:
1.
2.
3.
4.

Sabilire prioritatilor.
Stabilire obiectivelor.
Planificarea strategiilor.
Scrierea planului de nursing.

1. Stabilirea prioritatilor
Asistenta grupeaza diagnosticele de nursing in functie de prioritatile stabilite in modelele
studiate, fara a ignora importanta unei nevoi pentru fiecare pacient. Prioritatile unui
pacient insa pot sa difere de cele presupuse de asistenta. De exemplu: un pacient cu un
diagnostic legat de fumat si altul legat de nutritive. Asistenta poate considera prioritara
problema fumatului fata de problema obezitatii, in timp ce pacientul crede ca problema
obezitatii este mai importanta. Cand exista divergente de opine, asistenta si pacientul
trebuie sa discute rezolvarea conflictului. Prioritatile stabilite nu raman fixe, se pot
schimba de la o zi la alta, de a o ora la alta.
Pentru a stabili prioritatile asistenta si pacientul vor tine cont de:
Valorile- atitudinea si comportamentul fata de sanatate pot fi foarte importante
pentru asistenta , dar nu si pentru pacient.De exemplu: pentru o mama poate fi

mai importanta prezenta ei langa copii, decat starea ei de sanatate.


Prioritatile pacientului- se ofera pacientului posibiltatea de a-si stabili propriile
prioritati . Uneori, perceptia pacientului despre ceea ce este important duce la
conflicte cu ceea ce cunoaste asistenta despre problemele si complictiile ce pot
aparea. De exemplu: o pacienta care trebuie sa fie repozitionata la interval de
doua ore prefer sa nu fie deranjata. Asistenta stiind potentialele complicatii ale

imobilizarii la pat ( escare de decubit ) i va explica necesitatea interventiior.


Resurse disponibile pentru asistenta si pacient daca banii, echipamentul
sanitar sau personalul sunt insuficiente , o problema de sanatate poate fi tratata cu

o prioritate scazuta.
Timpul necesar pentru alegerea strategiilor de nursing- fiecare pacient se
simte confortabil avand un anumit grad de libertate a actiunilor. Unii pot dori sa
discute cu familia despre problemele lor de sanatate, altii pot accepta strategiie

propuse de asistenta.
Urgenta problemelor de sanatate n acest sens trebuie sa se aiba n vedere n
ce masura o problema de sanatate ameninta homeostazia pacientului, securitatea

fizica si psihica sau gradul de dependent.


2. Stabilirea obiectivelor , tipuri de obiective.
Obiectivele deriva din diagnosticele de nursing staabilite si se refera la:

Stare fizica sau fiziologica i descriu modificari asupra carora pacientul nu are un control

voluntar. De exemplu: prevenirea unor disfunctii cum sunt: febra, vertijul, etc.
Comportamentul pacientului:- motor, cognitiv, afectiv, social.

n functie de termenul de realizare, putem distinge:


Obiective pe termen scurt ( OTS) : ore, zile;
Obiective pe termen madiu (OTM) : o saptamana;
Obiective pe termen lung (OTL) : saptamani, luni;
Exemplu: Stabilirea obiectivelor in functie de problema de sanatate si factorii etiologici.
Diagnosticul de nursing: alterarea nutritiei; exces legat de ingestie excesiva fata de activitatea
desfasurata.
Obiective:
Pacientul va descrie meniul zilnic care demonstreaza reducerea numarului de
calorii ( obiectiv orientat spre cauza)\
Pacientul va efectua zilnic exercitii fizice ( obiectiv orientat spre cauza)
Pacientul va pierde in greutate patru kg. in doua saptamani( obiectiv orientat spre
rezolvarea problemei)
Componentele obiectivului
Un obiectiv este enuntat sub forma unei fraze care cuprinde:
-

Subiectul-cine este persoana care va realiza obiectivul ( pacientul)


Verbul de actiune- exprima actiunea care trebuie realizata. Se folosesc verba la modul activ!
( sa intrebe, sa descrie, sa identifice, sa practice, sa dea, sa deplineasca)
Conditii de realizare-se refera la modul de implicare a pacientului n realizarea actiunii

( singur, cu ajutor, cu mijloace auxiliare, zilnic, de doua ori pe zi,etc.)


Timpul- cand va realiza pacientul actiunea ( ore, zile, saptamani)

Obiectivele trebiue formulate clar, precis, chiar daca in unele situatii nu pot fi cuprinse toate
componentele.
Exemplu de formulare a obiectivului
Pacientul sa se deplaseseze

singur la masa

Subiectul

conditii de realizare

performanata

Caracteristicile obiectivului
Specificitate- sa fie centrat pe un singur subiect ( pacient, familie);
Performanta- actiunile, atitudinile ce urmeaza realizate de subiect;
Implicare- gradul de angajare n realizarea actiunii;
Realism- sa tina cont de capacitate, conditii de mediu si suportul oferit;

in termen de 7 zile.
timp

Observabil- sa cuprinda limite masurabile exprimate in termini referitori la distanta ( 10 pasi),


timp ( 2 zile), volum ( 2000ml lichid).
PE SCURT-----SPIRO!
3. Planificarea strategiilor
Asistenta si pacientul pot utiliza diferite metode de generare a strategiilor de nursing, cum
ar fi
-brainstorming- idea unei personae genereaza o idee a altuia- rezultatul acestui process
sunt solutii creative;
- ipotetizarea- ca tehnica de predictive, in care actiunile vor rezolva o problema sau un
obiectiv.;
- extrapolarea- care este o deducere din fapte si date cunoscute.
Pentru identificarea interventiilor specifice, asistenta si va pune urmatoarele ntrebari:
-

Care este cauza problemei?


Ce se poate face pentru minimalizarea sau combaterea cauzei?
Cum poate fi ajutat pacientul?

n multe situatii pentru realizarea unui obiectiv exista mai multe solutii. Alegerea interventieiva
fi facuta tinna cont de: capacitatile si posibilitatile pacientului, gradul lui de dependent, vrsta,
rationamentul stiitific al interventiei, resurse materiae si timp, terapie medicamentoasa, crearea
oprtunitatii de a nvata si educa pacientul.
Interventiile reprezinta un complex de operatii care se succed intr-o ordine, nu trebuie sa se
limiteze doar la actiuni de ajutor partial sau total si de supraveghere a pacientului. Ca urmare,
aprecierea , educatia si consilierea pacientului vor face parte integranta din panificarea
interventiilor.
Stabilirea interventiior in functie de diagnosticul nursing
Pentru diagnosticul actual- se va studia atent etiologia si se vor identifica interventiile menite sa
reduca sau sa combata factorii etiologici; se svoe supraveghea atent manifestarile clinice ale
problemei.
Pentru diagnosticul potential-asistenta va identifica interventii de diminuare sau combatere a
factorilor care pot detrmina o problema.
EXEMPU DE STABILIRE A INTERVENTIILOR IN FUCTIE DE DIAGNOSTIC
NURSING SI OBIECTIV

Diagnostic nursing:Potential de deficit al volumului de lichid legat de ingestia insuficienta de


lichide.
Obiectiv: Pacientul va consuma zilnic 2000 ml de lichid.
Interventii: Incurajarea pacientului sa bea 2000 ml lichid asfel: ora 8-16

1000 ml

ora 18-23

700 ml

ora 23-7

300 ml

Se va oferi pacientului ceai, sucuri, apa, lapte, dupa preferinte;


Se va face bilantul hydric;
Se va aprecia aspectul tegumentelor si mucoaselor;

Enuntul interventiei
Ca si obiectivele, interventiile trebuie sa fie centrate pe pacient, masurabile, evaluabile.Enuntul
unei interventii va cuprinde data, ora, verbul de realizare, locul de realizare, intervalul de timp.
Ex.: pacientul va fi repozitionat in pat la interval de 2 ore, timp de 24 ore;

sau

- 10.10.2015 efectuez masaj pacientului XY , de 3 ori pe zi, timp de 10 minute.


Notarea interventiei- in documentele utilizate pentru scrierea planului nursing, clar, complet,
lizibil.
4.Scrierea planului de nursing
Planul de nursing constituie un ghid care organizeaza informatiile despre starea de sanatate a
pacientului si actiunile asistentei. Are drept scop:

Orientarea spre ingrijiri individualizate;


Promovarea continuitatii ingrijirilor;
Evaluarea activitatii asistentei;

Planul de nursing contine o listare a urmatorelor component: manifesteri de dependenta,


diagnostic de nursing, obiective, interventii, evaluare.
Plan de nursing-model
DATA

APRECIEREA

DIAGNOSTI

OBIECTIV

NURSING
-dificultate in a Alterarea
se deplasa;

INTERVENTII EVALUARE

Pacientul sa -exercitii

mobilitatii din se

fie pasive

si

-durere

la cauza

nivelul gambei;

unei capabil in 7 acvtive

fraturi

zile

-are nevoie de manifestata


ajutor pentru a prin.(
umbla

nota)

sa

ale

se membrelor inf.

deplaseze

de doua ori pe

vezi pentru

a zi;

merge

la -se

toaleta.

determina

pacientul

sa

mearga

cu

ajutor de 3 ori
pe zi, 5 min. la
inceput,

apoi

crescand

un

minut

in

fiecare zi.
Nota: La formularea diagnosticului din acest plan- semnele ( a 3-a component a diagnosticului)
reies din apreciere- datele care demonstreaza dependenta.
La scrierea planului nursing se pot folosi doar rubricile: data, diagnostic nursing, obiective,
interventii ( proprii si delegate) , evaluare!!1 Ramane la latitudinea asistentului medical sau in
functie de modelul agreat la locul de munca!!!!

IV.

IMPEMENTAREA
CULEGEREA DE NOI DATE
EFECTUAREA INTERVENTIILORA

Activitatile desfasurate de asistenta in aceasta etapa sunt:

Continuarea culegerii de informatii;


Efectuarea interventiei;
Notarea interventiei in planul de nursing;
Mentinerea la zi a planului de nursing.

Termenii de dependenta, independenta, interdependenta sunt utilizati si pentru a descrie tipul


unei actiuni de nursing.
Interventia independenta este o actiune initiate de asistenta ca urmare a cunostintelor si
priceperilor sale; este latura autonoma a activitatii.

Interventia dependenta ( delegate) este o activitate efectuata numai la indicatia medicului!


( adm. medicamentelor)
Interventia interdependenta este stabilita in colaborare cu alti membri ai echipei profesionale.
Pentru efectuarea unei tehnici, asistenta va respecta urmatoarele principii:
1) Aprecierea necesitatii tehnicii si a performantei acesteia;
2) Efectuarea tehnicii cu competenta;
3) Pregatirea locului unde se realizeaza actiunea;
4) Asigurarea echipamentului necesar;
5) Asigurarea intimitatii pacientului;
6) Pregatirea psihica a pacientului;
7) Pregatirea fizica a pacientului;
8) Respectarea masurilor de asepsie;
9) Repectarea ( pe cat posibil) comportamentului obisnuit al bolnavului;
10) Ingrijirea dupa procedura;
11) Actiunile vor fi adaptate in mod individual ( pacientul fiind apreciat holistic);
12) Actiunile de nursing trebuie sa respecte demnitatea pacientului;
13) Nu se vor efectua interventii fara cunoasterea rationamentului stiintific;
14) Reorganizarea locului de munca;
15) Notarea tehnicii, a incidentelor si accidentelor.

V.EVALUAREA

STABILIREA CRITERIILOR DE EVALUARE


EVALUAREA ATINGERII OBIECTIVELOR
IDENTIFICAREA FACTORILOR CARE AFECTEAZA ATINGEREA
OBIECTIVELOR

Evaluarea este cea de-a cincea etapa a procesului de ingrijire, in care se face o apreciere asupra
rezultatelor obtinute in starea de sanatate a pacientuui n urma obiectivelor propuse. Se face
periodic , cu regularitate, la interval stabilite in obiectiv.
Daca obiectivele au fost atinse, asistenta va decide asupra interventiilor ce vor fi aplicate in
continuare.
Daca obiectivele au fost atinse partial sau nu au fost atnse, asistenta va reanaliza panu de nursing,
punandu-si urmatoarele intrebari:
-

Am cules date suficiente?


Am identificat correct problema de sanatate?
Am enuntat corect diagnosticul de nursing?
Am stabilit corectobiectivele?

Am ales interventii specific obiectivelor?

In planul de nursing, evaluarea este consemnata enuntand progresele pe care le-a facut pacientul.
De exemplu: pacientul nu mai prezinta escare de decubit.

EXEMPLU
PLAN DE INGRIJIRE POST COLECISTECTOMIE
Date culese
( manifestari de
dependeta)
Data.
-tuseste putin
dimineata
-evita sa
tuseasca pentru
ca ii produce
dureri
abdominale
-incapacitate de
expectoratie
- fumator ( 20
tigari/zi)

BIBLIOGRAFIE

Diagnostic de
ingrijire

Obiectivul

Interventii

Evaluare

Pacientul sa
ezpectoreze la
fiecare doua ore.

-se determina
pacientul sa
tuseasca la
fiecare 2 ore;
- il invatam cum
sa-si protejeze
plaga cu
mainile;

Data
Semnatura

Dificultate in
eliberarea cailor
respiratorii
Pacientul sa-si
legata de durerea elibereze caile
abdominala.
respiratorii cu
minimum de
dificultate in
termen de 2 zile.

Accepta sa
tuseasca la
fiecare 2 ore.
Stie sa-si sustina
abdomenul.
Reuseste sa
tuseasca eficient
Cu mai putina
dificultate.se

( SUGESTII)

Lucretia Titirca, (1995) ,,Ghid de nursing Editura ,,Viata Medicala Romaneasca


Moraru Letitia, Ivan Mariuca ( si colab.) ( 2000) ,,Bazele teoretice si practice ale ingrijirii
omului sanatos si bolnav Editura ,,Universul