Sunteți pe pagina 1din 3

PRACTICA ANTICRIMINALA

-al doilea obiect al


cercetarii criminologiceCriminologia este o stiinta teoretica sau practica?!
1.Dublul caracter al cercetarii criminologice
Cercetarea criminologica are un dublu caracte: atat teoretic, cat si
aplicat.
Din aceasta cauza, se dubleaza obiectul ei: fenomenul criminal,
practica anticriminala.
2.Continutul practicii anticriminale
In lupta impotriva fenomenului criminal, se utilizeaza in principiu 2
categorii de mijloace:
mijloace juridice-ansamblu de norme(in primul rand penale,
dar si dispozitii din alte ramuri de drept, care au ca scop
prevenirea si/sau combaterea fenomenului criminal:normebariera, constitutionale).
mijloace empirice-ansamblul de institutii si proceduri care la
randul lor au ca scop prevenirea si/sau combaterea
fenomenului criminal(organele de cercetare, de politie,
procurorul(Parchetul), instantele de judecata(in special cele
penale), dar si administratia penitenciarelor.
Exista 3 mari domenii de lupta impotriva fenomenului
criminal:
1. domeniul dreptului penal si al aplicarilor lui concrete
2. domeniul tratamentului delincventilor
3. domeniul prevenirii criminalitatii.
Aceste 3 domenii alcatuiesc un ansamblu unitar, un sistem
avand ca finalitate stapanirea fenomenului criminal.
Stapanirea fenomenului criminal=mentinerea lui in limite
suportabile dpdv social.
CONCLUZIE: Practica anticriminala reprezinta sistmeul mijloacelor
aplicate de catre stat in scopul stapanirii fenomenului criminal=al
doilea obiect al cercetarii criminologice.
In cercetarea criminologica, avem de-a face cu un dublu
obiect potrivit dublului caracter al cercetarii criminologice:
fenomenul criminal
practica anticriminala

MODALITATI DE CUNOASTERE. PROCEDEE. FINALITATE IN


CERCETAREA CRIMINOLOGICA
1.Modalitati de cunoastere=modalitatea, unghiul de vedere,
paradigma cu privire la fenomenul criminal.
Avem 4 mari modalitati de cunoastere in cercetarea
criminologica:
a) cunoasterea descriptiva
-interesata de stabilirea caracteristicilor aparente ale fenomenului
criminal: volum. strucutra, dinamica.
b) cunoasterea cauzala(etiologica)
-preocupata de stabilirea cauzelor si conditiilor care genereaza sau
favorizeaza fenomenul criminal.
c) cunoasterea dinamica
-preocupata de a stabili mecanismele si procesele de trecere la act,
facandu-se abstractie de tot ce ins cauza anterioara.
d) cunoasterea axiologica
-preocupata de evaluarea stiintifica a eficientei mijloacelor de lupta
impotriva fenomenului criminal.
-cea mai apropiata de activitatea juristilor
2.Procedee in cercetarea criminologica
Procedeele sau mijloacele utilizate pentru a ajunge la
rezultatele urmarite in cercetarea criminologica sunt la randul lor
extrem de diverse, adecvate uneia ori unora dintre modalitatile de
cunoastere:
1. Metode
2. Tehnici
Metoda inductiva=procedeu care conduce gandirea de la particular
la general
Metoda deductiva=procedeu care conduce gandirea de la general la
particular
Metoda empirica=specifica stiintelor empirice(din familia carora
face parte si criminologia)-3 etape esentiale:
1. observarea faptelor
2. inducerea ipotezei
3. verificarea experimentala
Metoda empirica prezinta anumite caracteristici(legate fie de prima
etapa, fie de cea de-a treia etapa):
-fenomenul observat nu poate avea decat un caracter intamplator,
spre deosebire de stiintele naturii(sistematic)
-obiectul de studiu in criminologie este subiectiv, complex si
istoriceste determinat

-verificarea experimentala se realizeaza doar in mod exceptional si


de regula indirect(nu se pot comite crime in laborator)
Spre deosebire de metoda, tehnica reprezinta un procedeu mai
concret, practic.
Tehnicile=acele procedee prin care se obtin date asupra realitatii. In
principiu, 2 mari categorii de tehnici:
tehnici macrocriminologice=acele procedee prin care se
obtin date, informatii cu privire la latura sociala,
colectiva=criminalitatea:
1. statisticile criminale=principala tehnica utilizata in
cercearea criminologica=o tehnica de baza si pentru alte
cercetari ce trec dincolo de ideea de statistici. Statisticile:
oficiale si private. Acestea au un caracter relativ. Adevarul
relativ trebuie apreciat cu prudenta.(exista intotdeauna factori
subiectivi si obiectivi care initiaza statisticile criminale).
2. estimarile privind cifra neagra
3. evaluarile privind costul fenomenului criminal-costurile
pe care le creeaza comiterea de infractiuni(prejudicii directe
sau indirecta), inclusiv cele nepatrimoniale, la care se adauga
costurile necesare functionarii aparatului represiv. Reprezinta
o evaluare indirecta a criminalitatii, care spre deosebire de
statisticile criminale, poate sa ne aduca si o alta lumina
asupra fen criminal.
tehnici microcriminologice= in principal se refera la
infractori(criminali).
1. examenul clinic-imprumutat din medicina
2. studiile biografice-au ca scop verificarea trecutului
infractorului
3. studiile de urmarire-verificarea evolutiei criminalului pe o
per relativ lunga(15-20 ani) de la aliberarea lui din penitenciar
si incercarea de intocmire a tabelelor de predictie.
4. studiile prin cohorte-spre deosebire de studiile de
urmarire, sunt interesate sa evalueze evolutia unui grup de
infractori, grupati in asa-numitele cohorte(=termen
imprumutat din demografie=grup de oameni legati intre ei
prin acelasi eveniment important prin care au trecut in acelasi
moment).