Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
CARTllOR
SARA
~J
SA
A,
Cartea
nti
o poveste
plina
si In,elegerea
de inspiratie
faptului
ESTHER
despre
experienta
unei felite
este
SI
JERRY HICKS
(Si este
In descoperirea
ca totul
(nvataturile
bine.
Legea Atractiei
bine cu adevarat.)
lui Abraham")
.I.~-r~
ADEV AR ~.~
DIVIN
Dezvoltare personala
Inspiratie djyina
SARA,
Sara afla
Cartea
Secretul
despre
ntai:
Legea Atractiei
www.divin.
SIJ~U!T,
pemru
,'dJN"fl;;
il' ''' __
) /1
(~
ADEV AR
l~~
~
DIVIN
Un contabil scrie:
JJSara este minunata. O citesc pentru a treia oara! Sunt
att de multe de nvatat din aceasta carte. mi da o stare absolut
naltatoare! JJ
MULTUMESO))
o bunicuta spune:
))Sara este magnifica! Ce sentiment coplefitor de bucurie fi
recunoftinta simt. Nepotica mea nca mai citefte fi acum pasaje din
carte pentru noi fi pentru prietenii ei... ct de clar fi de naltator este
mesajul cartii!"
"Aceasta
minunata
S4RA PRIMESTE
PREMIUL DE EXCELENTA
-
"DragaDoamna si Domnule
Hicks:
mi revine deosebita
(Revista pentru Trup, Minte si
Suflet), una dintre cele mai mari placere sa va anunt ca Sara,
reviste renumita pentru editorii cartea nti a primit Premiul
de articole referitoare la Noua de Excelenta Body Mind Spirit
Gndire, ne-a comunicat de 1997 ca fiind una dintre cele mai
curnd ca ndragita noastra carte remarcabile carti iesite de sub
tipar n anul 1996 ..."
Sara a primit din partea lor
"Aleasadin sute de
Premiul de Excelenta, ca
fiind una dintre cele mai
carti excelente iesite
de sub tipar, din aria
remarcabile carti iesite
de
spiritualitate,
de sub tipar n ultimul
vindecare naturala,
an. Si, de asemenea, a
relatii si creativitate ...
fost inclusa printre cele
fiecare carte aduce o
patruzeci si sase de carti
Body Mind Spirit Magazine
la sectiunea
Carti
Cerr!si P se w d~ Mwtasa-,ti
mdepff1ll"fti {+ieie
{Volumul inti}
('WIIII al loiIJJ
- gIWM prrKJd
Detalii despre aceste ca1li si despre Esther si Jeny Hicks gasiti pe site-ul
www.divin.fO.
Sara pfla
despre
ILegeaSecretul
Atractiei
NECIU
ADEVAR
si
Judy JAMELL
~;i>DIVIN
~~--,
Brasov, 2008
Editurq ADEVAR
~
ii~
DIVIN
I ~,~~
Yahool Group:
a1~ardiVin
Cop~right 2007 Editura ADEVAR
~~ DIVF'
_" ..
"
0..
by Esther
Toate drepturile asupra prezentei editii in limbal romlla apartin n exclusiVitate Editurii
ADEV AR ~') DIVIN.
starea de bllle dlll punct de vedere emOtIonal slplt1tuaL In eazullll care dan? sa falasltI
va pOt ajuta,
ga.'sltI
Intentia
este.do.a.
r de a.o.fertinb.~rmatii'.l.U.
de unul autorilor
singur orice
infarmatie
cuprinsa in ace stacara.cteE
carte, gen.er.al
autorii...ce
si editarul
nu-sisaasuma
respansabilitatea actiunilor dumneavaastra.
Editor: Catalin PARFENE
Traducere: Mirela NECIU si Judy JAMELL
Tehnoredactare: Catalin DAVID
Corectura: Elena MLNAI
Descrierea
CIP a Bibliotecii
Natiol1ale il Romrtiei
mcKS,
Sara:EsnIER
cattea nti: Sara afla Secretul "spre Legea atrtu:tiei /
Esther ,i Jerry Hicks; ed.: Catalin Parfon,,; Irad.; Mirela Neciu, Jud)'
JamelL ' Brasov: Adevat Divin, 2008
ISBN 978,9738859111
1. I-lieks,Jetry
IL Parfene, Catalin ("d.)
111.Neciu, Mirela (trad,)
IV Jamell, Jud)' (trad.)
087.5
:t~
Mislunea
Edituriiarmoniei
AD~AR ~i:;
DMN:
Insufletirea
divine.
"",rul
,,~"'.,
d, S.<C """"'~
Prl., C.m,'"
S.R.L.
Aceasta
copii minunati
ai
din aceasta
Cuvnt nainte
Aceasta este o carte naltatoare si foarte nspirata despre
experienta unei fetite n descoperirea si ntelegerea fericirii
fara limite. Sara este o fetita de zece ani, timida, nchisa n
sine si nu tocmai fericita. Are un frate insuportabil, care o
tachineaza ntr-una, colegi de clasa nemilosi si o atitudine
indiferenta fata de scoala. Pe scurt, ea reprezinta foarte
multi copii din ziua de azi. Cnd am citit pentru prima data
aceasta carte, am fost surprinsa de asemanarea dintre Sara si
mine cnd aveam zece ani. Cartea este cu adevarat de folos
tuturor.
Sara vrea sa se simta bine, fericita si iubitoare, dar
privind n jurul ei nu gaseste prea multe motive pentru care
sa se simta asa. Toate acestea se schimba n momentul n care
ea l ntlneste pe Solomon, o bufnita batrna si nteleapta,
care-i arata cum sa vada lucrurile altfel, prin ochii iubirii
neconditionate.
El o nvata
,
, cum sa se afle ntotdeauna ntr-o
atmosfera de energie pura si pozitiva~ Sara ntelege nca de
la nceput cine este cu adevarat si ce potential nelimitat are.
Citind aceasta carte ~
si voi veti, realiza ca aceasta este mult mai
mult dect o poveste pentru copii. Aceasta este o schita abil
creionata pentru atingerea bucuriei si fericirii care ne sunt
harazite la nastere.
ntreaga mea familie a citit aceasta carte si de atunci n-am
mai fost aceiasi. Sotul meu a fost, se pare, cel mai miscat. De
fapt, el a spus ca a avut un impact fntastic asupra lui, nct
Prefata
O
..
fi
b~
,. d
' .
,."
nsemnatate personala.
transmite informatia, chiar li n cazul informatiei cu o mare
ca si cnd ar curge peste tin --:iar tu ai fi pregatit pentru asta
- prin gndurile pe care Es her le primeste din Univers si le
da o interpretare, asa cum un computer proceseaza datele.
"Sara) Cartea nti" am1Za si informeaza n acelasi timp,
Izvoare de ntelepciune PIta si dragoste neconditionata si foarte antrenant
se ~bina
suvoaiele
de experiente
nvataturi
blnde ale-acelui
Tentorcunaripat
al Sarei,
distractiv
de ntelepciune pe care le fraiest~ Sara cu familia ei, copii
cunoastere a conditiei tale naturale a Starii de Bine, spre
propria convingere ca totul este cu adevarat bine.
Ganditi-va cine sunteti, si de ce sunteti, asa atunci cnd
de vrsta ,ei, vecini si prOfesori'
ce te trimit ntr-o noua
va gnditi sa cititi aceasta cjrte si apoi, dupa o prima lectura
usoara, observati cat de deprrte si ct de repede ati progresat
catr<:lucrurile pe care le comsiderati importante pentru voi.
.)
PAItTEAI
aSara
celorsi cane
prietenia
se aseamana
vesnica
CAPITOLUL
Sara
ncrunta
intinsa
patul
ei cald,afara,
dezamagita
ca
s-a se
trezit
singura.
Era n
nca
ntuneric
dar Sara
stia ca era timpul sa se dea jos din pat. Urasc aceste zile scurte de
iarn~ gndi Sara, af vrea sa pot sta aici pna cnd rasare soarele.
Sara stia ca visase. Fusese cevflfoarte placut, cu toate ca
acum n-avea idee despre ce era vorba.
Nu vreau sa ma trezesc nc~ gndi Sara n timp ce ncerca
sa treaca de la visul ei asa de placut la o dimineata rece de
iarna nu tocmai placuta. Sara se.cuibari napoi n patul cald
si tragea cu urechea daca mama ei se trezise si se misca deja
prin casa. si trase paturile peste cap, nchise ochii si ncerca
sa-si aduca aminte macar o bucatica din acel vis placut din
care se trezise. Fusese asa de ncntator, Sara voia mai mult. Mda. Trebuie sa ma duc la baie. Ma voi abtine} voi sta liniftita
fi poat~-mi va trece.
17
18
Af vrea Nu
sa ftiu
nscrie club!
n clubul
meu.doar
Nu!ca Va
fi
lin dezastru!
am daca
nevoiecinev~
de Jns-ar
asemenea
Vreau
viata
mea ca
sanu
fie am...nevoiede
destul de importanta]
destul deninteresanta,
ala
nimeni ltcineva
acest club. destul de vesela,
"Sara!"
Luata prin surprindere de vocea mamei, Sara clipi din
ochi si se trezi la realitate sfnd n fata chiuvetei de la baie,
I
"Ai de n
gnd
sa stai
toha ziua acolo?
Hai
mai
repede!
=;du-se
oglinda
si sprndu-se
pe dinti
fara
tragere
de
_-\vemmulte de facut!"
19
Sara,
prost?"
De ce e ala de suparat?
C este ala
de important?
21
clopotelul.
23
CAPI~OLUL 3
si
si ranita. Si cel
podea,
pe lumea
spate, ast~
impbilizata,
qmetii:a
mai rau cazuta
lucru pe
este sa cazi
la scoala,
unde toata
lumea te poate vedea.
ta niciodata.
ramlamultimea
pli~a ~e adunata
snge,~nic.io
~cti~a
ni~io "f~acturasau
zvarcolindu-se
de vreo
durere,
disparu,
-lar
25
CAP'TOLUL4
privind pe dedesu t la gheata sa vada daca era destul
de groasa pentru a putea fi traversata de la un cap la altul. Ea
Sara se opri n vrf~l podului de pe strada principala,
urmari cteva pasarele ce ltateau pe gheata si observa chiar
I~Uera
destul
de groasa
dar
si unnucine
se gndi
foartecamare
gheata
Iastnd
urme
n zapada
de pepentru
gheata,a
bine maigreu,
arteptcizmele
putin) se
ghiozdanul
sustine toatade-a
grtutatea
dreptulei,~~~oi.
rclusiviVIai
paltonul
si
gndiAplecata
Sara, studiind
atent
r~ulsustinuta
nghetat. de balustrada ruginita
deasupra
ghehi,
si numai pentru ea si sim," du-se mai bine dect se simtise n
ultima
vreme, despre
decise care~ra
sa m . petreaca
putin
timp uitndu-se
si deformata,
credea ca
e asezata
aici numai
la
dul eideminunat.
Lasa
g~ozdanul
sa-iSara
cadaera
la picioare
se
sprijini
balustrada
nvechita.
Pentru
locul celsimai
frumos din lume.
29
31
e) acum)
34
CAPI~OLUL5
Stai
asa, Sara!" Slra se opri n mijlocul intersectiei
ca sa-si astepte ~ratele mai mic, ce alerga ntr-un
, ,
uBet spre ea.
35
A; Imi
Avre~&mintesc
sa-i prindca,ntr-o
capcana
sa
animalute
aparare?
Sara.
uneori,
glumele;i lui
vad daca lelipsite
place,degndi
erau mai degraba pline de cruzime dec1t amuzante) iar fason parea ca
devine din ce n ce mai rau.
am.
"E aici, Sara. Ti-am spus ca si-a facut cuib pe aici. Si daca
.ti fi plecat, l-am fi vazut. Pentru ca e foarte mare, Sara, pe
cuvnt!"
Sara siJason mersera simersera prin padure, trecnd peste
o srma ruginita, o ramasita din acel gard vechi si subrezit.
-;.aintara ncet, cu bagare de seama, nestiind ce se poate
~cunde sub zapada care de acum era pna la genunchi.
"Jason, mi-e frig."
CAPI~OLUL6
putea a~inti
fusese
vreodata
usor
Sara
It ce daca-i
se petrece
n clasa
n timpul
sa senu-si
concentreze
orelor. Scoala
estel
ajunsese
aceasta zi,eafara
la aceasta
exceptie,
conctuzie
eri cea mai
cu mult
grea timp
zi pe n
care
urma,
o traise.
Dar
Nu putea sa se concentrez1e deloc la ce spunea profesorul.
s~imediat
:e sepurtate
auz~~timu:
cl.opotel
sunnd,
Sara si
~adurvii.
Gandurile
ei se lasau
de vnt
napoi
la hatisurile
"Probabil c-am nnebu 't," si spuse Sara n sine, n timp
lIldesa ghiozdanullIl vesuaHsl p"lecadirect acolo.
ce nainta
prin padure,
potecacaprin
mare.
"Caut
o pasare
zapacita,cro~du-si
dre probabil
nici zapada
nu exista.
Ei
afle.ca sunt aici si nici ca s nt interesata de aceasta pasare."
Sara se opri sa asculte. Era asa de liniste nct putu sa-si
bine, propria
daca nu respiratie.
o vad ChiarJlcum,
Nu nicio
vreaualta
ca creatura.
Jason sa
auda
N putu plec.
sa vada
41
43
Solomon! Sara
44
ramase uluita,
~ ~-prirnd
_1
n lumina soarelui.
Sara
trezisub
a doua
zi ,.mpotrivindu-se
neatasi, cade
mai sebine
paturi,
obicei,
se cuibari
nceputului
unei
A) cePaca0
bufnite.
zise bufnita.
47
cel mai bine pentru o vreme. Pna vei ntelege ce vei spune.
btifnitele nu au buze.
Nu e drept,
o bufnita.
50
CAPItOLUL 8
Solomon, tu esti ~rofesor?"
"Dar tu nu vorbesti de lucrurile despre care profesorii
adevarati", iarta-ma, "alti" rofesori vorbesc. Vreau sa spun
,
Da)despre
Sara) lucruri
ntr-ad[ar
ca tu, vorbesti
caresunt.
qJ.aintereseaza. Tu vorbesti
despre chestii grozave."
Doar ca, atunci cnd tu pui o ntrebare) injormatia pe care eu ti-o
pot riferi are o mare nsemnata e pentru tine. Toate acele raspunsuri
Sara) de fapt) eu vorbesc J10ardespre ceea ce tu vrei sa vorbesc.
care sunt riferitefara ca o ntrebfre sa fi jost pusa sunt de-a dreptul o
nu au nimic de cftigat din asta.
nimic
altceva.
"Dar
stai,fa~a
Splomon.
ntrebat."despre un
lucru pe
care tu
l-ai ia
spus
ca eu sami
te fiamintesc
51
52
CAPITOLUL
A
"
sa Zbori.
55
pe
zi dup~Isizi,simti
Saracorphl,
sim~ cum
o strabate
taiestlp
respiratia.
pentru
o clipa,un
ca suierat,
si cnd ce
ar fii
cntarit cinci tone, apoi, in~tantaneu, simti ca pluteste de-a
dreptul. Sara zbura.
59
pentru
ceva ce nu
circumstantele
vazusera defapt
n care
pn4
nOIIdacum.
oi ne-am
Ei au
ntlnit.
fost o veriga impor.tanta
'
CAPITOLUL 10
Hei,
piciule,
nca uitndu-se
mai faci pipi
n cum
pat noaptea?"
, ,
Sara
se mnie,
la ei
si bateau
joc de Donald. Prea timida sa intervina, ea ncerca sa se uite
in alta parte si sa nu bage n seama ce se petrece.
"Li se pare ca sunt smecheti", si zise Sara cu voce
soptita. "Sunt doar niste nesuferiti."
Doi dintre "cei mai tari din parcare" colegi de clasa,
care puteau fi vazuti mai tot timpul mpreuna, se distrau pe
seama lui Donald, un coleg nOl:l,care venise doar de doua
zile n aceasta clasa. Familia lui se mutase de curnd n oras
si nchiriasera cea mai veche si darapanata casa la capatul
strazii pe care locuia Sara. Casa fusese parasita luni ntregi,
iar mama Sarei se bucurase sa vada ca, n sfrsit, cineva se
mutase n ea. Sara observase cnd descarcau camionul vechi
si fuse~seuimita ca doar putina mobila, si aceea subreda, era
absolut tot ce aveau.
63
65
CAPITOLUL 11
"
Solomon,
de ce sunt oameniiasa de rai?" ntreba Sara.
Toti oamenii sunt rai) Sara? N-am observat asta.
67
"Solomon,
vicios?"
acest
groazruc
cerc
foarte
vreau sa ma
"Sibine,
careSara,
e pasul
urmatdr,sa-ti
Solomon?"
Ei
nu estegreu
dai seama de ceea ce nu vrei. EIti
de acord cu asta?
I
/,1
"u eu.':
nu vrei sa
rei sa Je ntample.
Sara se gndi la zilele ce tocmai trecusera, zile care i
adusesera sentimente neg tive mai mult ca de obicei. "Ai
dreptate, Solomon," zise Sara. Am avut parte de multe
astfel ae sentimente n uIti a saptamna, privind acei baie~
batndu-si joc de Donald. m fost att de fericita cnd te-am
69
Atunci
nseamna
ca ce
e des.
de Pasul
usor."doi
Sara
nUJ~r]ei.
estencepuse
sa decizi sa
ce
unu.e"Pai,
sa-ti asta
dai seama
de ceea
se simta mult mai bine.
majoritatea oamenilor l ignora. Pas! 1 trei este acesta: Odata ce ai
identificat care este lucrul pe care-l vre; trebuie sa-ti imaginezi ca este
real. Trebuie sa spui de ce vrei acel!. cru) sa ti imaginezi cum ar fi
Pasul trei este cel mai importanttas) Sara) Ii estepasul pe care
sa ai ace/lucru) sa-I explici) sa-I dore~ti) sau sa-ti aminteIti o situatie
sa-ti spui tie nsuti ca vrei acest lucru na n momentul n care te vei
simti) bine.
n timp ce Sara l asculta p, Solomon cum o ncuraja
sa-si petreaca timpul cu un scop anume, imaginndu-si
lucruri, nu-i venea sa-si creada Jrechilor. Ar fi putut da de
similara - dar sa continui sa tegndeI~f'la elpna l veigasi. Continua
"Ce
Oamemi
vreivor
sa sincer
spui?saCum
se Srmta
sa fie
bine)
o problema
fi cei mai mtllti
faptul
vorca
sa faca
vrei
sa faci bine?"
vada Eicefac
bine)ceilalti
Sara) oameni)
oamenii aPi.i
v+ sa
decid
facacebine)
este bine.
se tlitaEi nvad
jtlrtlllor
sittlatiile
sa
din jtlrtll lor fi vad Itlcrtlri dere
asemenea)
vad este
Itlcrtlri
despre
c:'ed
rele.
"Si asta
rau?
Nu caJleei
teleg
cecae stlnt
rau n
asta,
Solomon."
VlCZOS.
sentiment
rau. Cnd situatiile par sa-ti controleze viata, devine enervant pentru
mqjoritatea dintre oameni fi din cauza aceasta att de multi oameni
continua sa ramna n cercul vicios.
72
"Apreciere?"
73
dorintei tale.
fr doresc distractie placuta, S ara Nu-ti petrece timpul ncercnd
PasulExersea
Patru tste
manifestarea
prime!ti
ceea ce
vrei.acestea.
a doar
aprecierea.fizica
Asta ae
sa-ti aminte!t
toate
cheia. Mai bine du-te acasa acum, Sira. Putem sa vorbim mai multe
despre acestea mine.
Aprecierea,
Si eu te iubesc, Sara.
74
------
~~
~~-
CAPITOLUL
12
Ceva
se gndiSara
Sara.putea
Vreausasavada
apreciez
ceva vecinilor
Ul0r.
Deul0r,
la distanta,
cinele
de vis-a-vis topaind prin zapada. Sarea si alerga, apoi se
rostogolea pe spate, evident fericit si plin de viata.
Brownie, ce catelfericit elti! Te apreciez; gndi Sara, avnd de
mers nca 500 de metri pna acasa. n acel moment, Brownie
ncepu sa alerge catre Sara ca si cnd ea ar fi fost stapna ei si
l strigase. Dnd din coada, dadu ocol Sarei de doua ori, apoi
sarind cu amndoua labele pe umetii ei, acest cine latos,
obraznic si destul de mare, o trnti pe Sara ntr-un morman
de zapada ce ramasese n urma unui plug care trecuse pe
acolo saptamna trecuta - si ncepu sa o linga pe fata cu
limba lui mare si umeda. Sara ncepu sa rda att de tare,
nct nu se mai putea opri. "A, si tu ma iubesti, nu-i asa,
Brownie?"
Sara statea n patul ei n acea noapte, gndindu-se la tot
ce se ntmplase n ultima saptamna. Ma simt ca Ii cnd al fi
75
Jost ntr-un caruse!. M-am sjmtit cel mai bine de cnd ma {tiu {i m-am
simtit mai rau dect m-am simtit vreodatti {i toate astea doar ntr-o
singura saptamna. Ador discutiile cu Solomon {i) ah) ct mi place
ca am nvatat sa Zbor, dar de asemenea) am Jost att de suparata n
aceasta saptamna. Foarte ciudat.
Gande{te-te la lucruri carepot fi apreciate. Sara putea sa jure
ca auzise vocea lui Solomon n dormitorul ei.
Fara niciun fel de efort, dar stiind exact unde voia sa fie,
Sara porni usor dincolo de nori, oprindu-se pentru cteva
momente sa examineze cte ceva ce nu vazuse pna atunci,
uneori cobornd rapid foarte aproape de pamnt, apoi
ridicndu-se iar n vazduh. Sus! Sus! Sus! Ea descoperise ca
daca voia sa coboare, tot ceea ce trebuia sa faca era sa ntinda
un deget spre pamnt si se ndrepta spre acel punct. Cnd era
gata sa se ntoarca n vazduh, doar se uita n sus si se putea
nalta.
,
AI vrea sa pot zbura tot timpul!
Ia sa vedem)
76
decise Sara.
~.
<I-,'
J;<
o""'~
"
~~
79
CAPI OLUL13
Buna
dimineata,
, ,
propria voce
podul de pe Strada Princip
Domnul Matson scoa
la care lucra. Pentru ca er
ridicata.
Un om
era n
Sca~ii,lucrnd
ceva de
pe jos.
un stlp
de tensiune,
n timp
cevrful
un altul
sb uita cu atentie
Sara
se ntreba oare ce faceau ace-stio~meni si ajunse la concluzia
ca
probabil
unacauza
din liniile
de nalta
tensiune
care
devenise
preareparau
grea din
tJrturilor
formati
n ultimele
zile. Asta-i chiar un lucru b1!n, gddi Sara. Ce frumos din partea
acestor oameni ca au grija de curentul e ectrical orafului. Apreciez asta.
Apreciez
i zeflemitoare venind
83
/
\
v 1,.
"
C_::,}
,.,
\,
85
CAPItOLUL 14
Buna,
"Nu lucruri.
nteleg Adica,
la ce folo~este
faptul
ca eunuapreciez
anumite
vrefu sa altora
spun ca
eu chiar
nteleg
la ce foloseste.
Ce vrei sa spui, Sara?
87
Sarei
nu-i De
placu
ce n
auz~
vazuse
destule
capcana
teribila.
fapt} ceea
ai picat
c1aacum.
mai rea Ea
capcana
din lume.
li
Sara si
sterse fata cu dosul mnecii. Se simtea
destul
'" .J'
,
de stnjenita. Solomon a ea dreptate. Se simtea ca ntr-o
capcana. Si voia sa iasa afa a de acolo.
Sara) ncearca n continoare sa apreciezi lucrurile - fi vei ncepe
astea) futin cteputin) n timp. Vei vedea. Nu va fi dificil pentru tine
sa ntelegi.
te simti Distreaza-te
mai bine. Vom
CoJ["itinua
aflamvorbi
ctemai
cevamulte
despremine.
toate
sa
n con
inuare.saVom
Somn UfOr.
89
CAPITOLUL 15
Solomon
avea
pareau sa
mearga
din ce n ce
maidreptate.
bine. De Lucrurile
fapt, urmatoarele
saptamni
........
aseamana
spune ca
Ceea ce se
se atrage.
93
CAPItOLUL 16
cnd trecu pe lnga Sara. a le facu cu mna, iar domnul
si doamna
zmbira
si ,. raspunsa era
la rndullor
cu un
MasinaPack
veche
si straltitoare
familiei
Pack ncetini
semn din mna.
Sara si aminti comentatiile tatalui ei despre acesti vecini
cam n vrsta. "Acesti batrrei se aseamana att de mult."
"Chiar seamana unul cu celalalt," adaugase mama Sarei.
Hmmm)
gndi Sara,
}ntr-adevar
seamana
foartei cunostea
mult unul
Sarasencerca
sa-si Iduca
aminte
de cnd
cu celalalt.
pe acesti doi
vecini.
"Amlndoi
arata caMasina
scosi din
cutie,"
observase
mama
ei chiar
de la nceput.
domnului
Pack era ntotdeauna cearyai stralucitoare din oras. "Cred
c-o
spala ndintre
fiecaremasina
zi," a bo~banit
tatal aSarei,
nemultumit
contrastul
veSnic curata
domnului
Pack sidea
lui,
si gradina
care eradomnului
de obiceiPack
murd~ra.
qrau ntotdeauna,
tunse si aranjate
vara,
ca gazonul
la carte,
95
Sara se simtea
t lund-o
iar laSi pas
pe Strada
"Atunci,
sa ai o minun
zi milunata,
draguta!
sa nu-ti
pierzi
1. Cine se
E pretutindeni!
,~
\.~
~~.'
~_
\\
\
97
destul de tulburata
astazi,
Sara.
Despre
ce vrei sa
"Pai, da, cred ca da. Dar foarte rar" se blbi Sara. ,,0 sa
ma gndesc la asta. Dar, Solomon, nca nu pricep. De ce ma
necajesc tot timpul? Eu nu-i necajesc pe ei!"
Ei bine, Sara, uite cum stau lucrurile. n fiecare moment, tu ai
posibilitatea de a alege ntre ceva ceti-ai dori sa ai, ori ceva ce-ti lipsefte.
Cnd tu te uiti la ceva ce-ti dorefti - doar privind la acel lucru, ncepi
sa vibrezi ca fi ei. Devii lafel ca e~ Sara, ntelegi?
un
care sunt n
sunt oamenii fi
Si dintre toti oamenii pe care-i cuno{ti tu, cine crezi ca este cel mai
enervat de scieile lui fason? Ce beculete crezi ca se vor aprinde pe
panou, n armonie vibration~ia cu beculetele celor doi {trengari, Sara?
urmatoarele cteva zile, n timp ce vei observa acestea n jurul tau, fii
atenta la modul n care te simti. Arata-ti tie nsati, Sara, n ce stadiu
de armonie vibrationaia te afli.
poti sa-ti alegi cu cine sa-ti petTci timpul. Nu efti obligat sa-tipetreci
timpul n {Coala cu Lynn po TOllmy. Nu trebuie sa locuiefti cu fason.
Deodata, ca si cnd Solomon ar fi stat nca acolo vorbind
direct
si
JOI
CAPItOLUL 17
nanta catre tufisu ile lui Solomon.
Ce
scoala.
ca
105
Cnd vezi lucruri care nu-ti plac Ii te gndelti la ele Ii vorbelti despre
'le,
care este
Poti doar
sa nn.ebune{ti
/[cercnd
ntelegi
astea.
Dar
dacagre{ita.
veifi atenta
ca robinetu1
tau sa fiesaori
deschistoate
ori nchis,
sa {t
srui?"
mult mai fericita.
atunci"Robinetul
viata ta va fimeu?
mult Ce
mai vrei
simpla
Sara,
n fiecare
{uvpi de energie
pozitiva pura
se
revarsa
asupra
ta. Potimoment,
sa spui un
ca estelaproape
ca presiunea
apei din
robinetului tau. Si atunci cnd vrei sa ai apa i'n casa, dai drumul la
robinet {i la{i apa sa curgd. Iar cnd r: binetul este nchis, apa nu mai
casa ta.Este
Aceasta
presiune
a apei
este jAntOtdeauna
opunndu-se
curge.
sarcina
ta sa tii
deschis
cest robinet acolo,
al Starii
de Bine.
curga..
El e~e ntotdeauna acolopentru tine, lumai
ca tu trebuie sa-lla{i sa
si josnici?"
tin robinetul deschis ntr-o scoalJ~unde ceilalti sunt suparati
n primul rnd, cnd robinetul ta1 este
~,
deschis, nu vei mai observa atta josnrcie,
iar
chiar
parte
sub din
ochii
aceste
tai.lucruri
Sunt se
multi
vor schi]ba
oa:rni
care oscileaza pe muchie de cutit ntr[ a
tine robinetul deschis sau nchis, dar rnd
ei intra n contact cu tine {i robinetul/
tau este deschis, ei ti vor raspunde
cu u{urinta printr-un
zmbet sau
De
"'" "'"
109
CAPI1rOLUL 18
Masina
toata
si ntr-un
final rm
ca nu acasa."
mai pot sta nici
macarziua,
un minut
la serviciu.
asahotart
ca am venit
111
situatiile
Sara.dinSara
jurul auzi
tau? vocea
Aceastalui
poate
Sol~mon.
fi o bunaDepinde
ocazie sa
fericirea
exersezi.ta
cIR
fac?"
Doar deschide-ti robinetu~ Sara.
"Bine,AfaSolomon.
exersez?
Ce care
trebuie
este nchis.
ca ncearcaDar
sa tecum
gnde tia doar
la lucruri
teJac sa
sa
[1
te simti mai bine pna cnd vei simti ck robinetul tau curge din nou.
114
l
I
CAPITOLUL 19
Poarte
bine) de
Sarasus
- aialunlucrarii
10. Sara
mzgalite
n coltul
deciti
ieri,notitele
pe care
tocmai
:-0 napoiase domnul Jorgensen. Sara ncerca sa-si ascunda
chicoteala ce o apucase n timp ce citea cuvintele scrise cu
erneala rosie. Domnul Jorgensen privi napoi spre Sara,
inmnnd lucrarea colegei din fata ei, iar cnd ochii Sarei
~tlnira privirea profesorului, acesta i facu cu ochiul.
Sara si simti inima ca-i sare din piept. Se simtea foarte
:nndra. Acesta era un sentiment nou pentru Sara, iar odata
descoperit, realiza ca i place foarte mult.
Abia astepta sa mearga sa-i povesteasca lui Solomon.
"Solomon, ce s-a ntmplat cu domnul Jorgensen?"
ntreba Sara. "Pare a fi un alt om."
Este acelafl' om) Sara) numai ca tu ai perceput alifellucrurile.
-ace"Nu
lucruri
diferite."
cred
ca eu am perceput altfel lucrurile, cred ca el
115
.1
Ca de exemplu) Sara? _
dE
rei
el vrea sa fie fericit. Si tu l-ai qjutat sa-Ii aminteasca de ce s-a decis .id
devina prifesor, cu multi ani n urma.
apa. Iar asta este ceea ceface aprecierea. Ori de cte ori simti aprer;ier,
sau dragoste) ori de cte ori simti cevapoZitiv despre cineva sau ceva),
elti conectata la robinet.
116
vei
qjuta pe altii sa se simta bine - este cel mai natural lucru pe care-l vei
face vreodata!
117
sau critica) sau vei nvinui -. nu te vei simti bine. Si asta nseamna
ca eIti deconectata) drept urmare) n final te vei simti rau. Distractie
placuta cu asta) Sara.
facu nevazut.
Sara simtea o bucurie de nedescris n timp ce se ndrepta
spre casa. Ea se bucurase att de mult sa puna n practica
jocul lui Solomon de-a aprecierea, nsa ideea de a aprecia
ceva fiind conectata la acest minunat robinet o facu sa se
simta de-a dreptul em~tionata. ntr-un fel oarecare, asta-i
dadu deja Sarei un motiv n plus de apreciere.
Sara intra pe ultima strada ce ducea spre casa ei, cnd o
vazu pe matusa Zoie naintnd foarte ncet pe aleea din fata
casei ei. Ct fusese iarna de lunga, Sara nu o vazuse deloc
pe batrna matusa, iar acum fu surprinsa sa o vada afara.
118
\
C
11
~1atusa Zoie nu o vazu pe Sara si, din acest motiv, nici Sara
au o striga, nevrnd sa o sperie, dar si pentru ca nu avea
acum chef de o discutie lunga si plictisitoare. Matusa Zoie
'\orbea foarte ncet, iar n ultimii ani Sara ncercase sa evite
cnstetea de a o vedea pe matusa Zoie bjbind n cautarea
cuvintelor care sa-i exprime gndurile. Era ca si cnd creierul
ii lucra mult mai rapid dect gura, iar ea saraca amesteca toate
cuvintele, uitnd de la ce pornise sa spuna. ncercarea Sarei
de a o ajuta cu cte un cuvnt ici colea nu facea dect sa o
enerveze mai rau pe matusa Zoie. Asa ca Sara lua decizia ca
evitarea era solutia cea mai buna. Mai mult dect att, nici
au i se parea corect. Sara se ntrista cnd o vazu pe aceasta
biata batrna urcnd treptele casei sontc-sontc. Se tinea
de balustrada cu toata puterea ei, urcnd foarte ncet, pas cu
pas, cele patru sau cinci trepte din fata verandei.
Sper ca eu sa nu qjung ca ea cnd voi fi batrna, gndi Sara.
Si-atunci
Sara-si
.
' aduse aminte ultima ei discutie
, cu Solomon .
Robinetul! O s-o stropesc cufurtunul! Mai nti ma conectez la robinet,
119
CAPITOLUL
20
unde
ai fost cocotat
ieri?" sepevaicari
Sara, "Am
cnd
, , Solomon,
il ntlni pe
Solomon
stlpullui.
avut nevoie de tine sa ma ajuti sa ma conectez la robinet ca
s-o pot ajuta pe matusa Zoie sa se simta mai bine."
ntelegi de ce ai avut probleme cu conectarea) Sara?
"Am vrut att de mult s-o ajut pe matusa Zoie. Este att
de batrna si confuza. Nu cred ca-i merge prea bine."
Deci) ai vrut sa te conectezi la debit ca s-o stropelti pe matula
Zoie) ca sa-i repari problemele) Ii astfel ea sa fie bucuroasa?
121
ca tu
emotie negativa.
"Bine."
Uita-te la saraca batrna. Abia se mifCa.
"Da.
Si acest
gndSolbmon.
mk face sa
simt pe
maimine
bine.o Si
sa
stii ca
e chiar
adevarat,
S-ama
suparat
data,
cnd am ncercat sa o aju~." Sara-si aminti cum se enervase
capat.
mat~sa Zoie cnd ncerca1e sa o ajute sa duca fraza pna la
A
Aceas~a minunata. doam.a ~ ~rsta a t~a~t~o viata lunga fi
Imbe!fugata. N-am aUZIt nzczo~ata ca ar fi nefenczta.
"Asta ma face sa ma s
lucrurile pe care le-a vazut. MtVOi opri fi o voi vizita de acum nainte
125
CAlhTOLUL 21
Lucrurile
parti rele..
Fiecare zi parea s~laiba mai multe parti bune dect
Ma bucur att de mult ca {-am descoperitpe Solomon. Sau el m-a
descoperitpe mine, se gndea $ara, cnd se ntorcea de la scoala
li
1-
rezulta
din prima
reactie
unui atentia
stimul; nu
asta ta,
ti
face
sufletul
sa vibreze,
nunfi~ta
ast, atrage
asupra
ci actiunea ta ulterioara.
"Pentru ca e un sarpe, S lomon! Serpii sunt nspalmntatori! Serpii te musca si p ti sa zaci din asta. Chiar te
pot omor. Unii din ei se nco acesc n jurul tau si-ti rup
coastele si te sufoca, de nu mai poti sa respiri," explica Sara
cu mndrie, amintindu-si aceste detalii de la filmul prezentat
Sara se opri sa-si tra~a respi atia si, pentru ca era obosita,
ncerca sa stea )'osputin.
, Inca m .vedea stelute-n
, fata
, ochilor,
iar inima-i batea cu putere.
la scoala, la ora de stiintele natutii.
simti Sara,
mai bine
crezisaucamai
explicatiile
rau? pe care
J mi le-ai dat acum te fac sa te
nu-i Sara
trecuse
se opri
prinsaminte
se gndeasc1
cum ar un
putea-o
moment,
afecta
pentru
explicatiile
ca nici
de mai devreme. Ea fusese doat nerabdatoare sa-i spuna ce
simtea despre serpi.
veiface dupa aceea este cel mai impo 'tant. Ct timp tu ai vorbit Ii ai
tot vorbit despre acest Iarpe Ii despre alti Ierpi Ii despre toate lucrurile
Sara,
asta tu
m-am
eu oprit
cnd namacea
spus
ca ceea
ce
relepeVezi
caretu,
lepot
face laIerpii,
singur~rit
'a te-ai
vibratie
- Ii
130
-'
131
parte din drumul tau. Ei nteleg ca exista spatiu suficient pentru toata
lumea. Ei nteleg echilibrul peifect al acestei planete. Ei au robinetele
lor deschise, Sara.
" S""
erpll au ro b"mete ;lI"
...
Firefte ca au. Toate animalele planetei au robinete. Si robinetele
lor sunt larg deschise aproape tot timpul.
~-.--~
-JJ ..~.. ~
CAPITOLUL
, ,
Sara!
Sara!
Solomon!"
22
135
era Solomon.
Si
ac.olo,zacnd
jos ntr-j
gramada de pene
ciufulite,
"Oh,
Solomon," pe
zbiera
Sara prabusindu-se
n genunchi
n zapada. "Uita-te la tine! Uite cf ti-au facut!"
Solomon arata ntr-adevar proaznic. Penele lui, ntotdeauna
curate iar
si ngrijite,
~cum
zburlite
ntoarse
n
toate directiile,
zapada deerau
un ~lb
imaculat
erasirosie
n jurul
"Solomon, Solomon, cum a putea sa te ajut?"
lui Solomon, din cauza SngelUi'l
"Dar Solomon, sngerezi. ita-te la sngele asta din
jurul tau. Poti sa spui ca o sa-ti e bine?"
Sara, nu e nicioproblema, pe CUTAnt.
nvechite
"Hai, cu
Solomon,
,Totul Va
te rog
Fi Bin~:'~1
nu-~ Pot
mai sa
spune
vad chestii
foarte din
bine,
astea
cu
ochii mei, ca Nimic Nu Este Bi1e!"
Sara se tr pna lnga So omon, il lua n brate si ii
mngie usor penele de sub ba bie. Era pentru prima dati
Sara, ia vino ncoace la mine, Zile Solomon.
cnd Sara il atingea pe Solom0.' iar el parea att de pufo~
acum si att de vulnerabil. Laqimi mari se rostogoleau pe
obrajii Sarei.
136
.~-
~-
~--
~~'"
137
nainte, dar oricum devenise batrn fii putin cam teapan. Chiar mi
scrntisem
Zi, npetimp
cercasem sa-miThacker.
ntorc capul n
toate partilegtui
pentruntr-o
a leface
plac ce.Z1~f
neA0tilorfamiliei
Numai
Solomon
nu maiprh~ind
rispunse.
Sara se ca
ridica
n picioare,
la trupul lui Solomon.
Parea att de mic, ntins acolo nlzapada, iar cteva pene se
miscau usor n bataia vntul~i. Sart-si scoase haina si o ntinse
pe zapada lnga Solomon. Il ridica usor, l puse pe haina si l
nveli cu ea. Apoi, fara sa tina coht ca afara se facuse foarte
frig, Sara porni n jos peste domclniile Thacker, carndu-1 n
brate pe Solomon.
C1ITOLUL23
Sara
'
Sara nca mai statea pe scara din fata casei ei, tinndu-l n
brate pe Solomon, cu lacrimi mari curgndu-i pe fata, cnd
masina tatalui ei frna brusc pe aleea acoperita cu pietris. El
se grabi sa iasa repede din masina tinnd n mna ghiozdanul
ud al Sarei si un morman de carti mototolite. Sara uitase
complet de lucrurile ei, abandonate la marginea drumului.
140
patele
Doar
cotetului
atunci de
realiza
gaini.Safa
Itra ct
n.casa
era de
si ncalzeste-te."
ngletata. Cu mare
olomon n bratele tatalui sau. Sara se simtea slabita, att
de trista si foarte, foarte o 10sita. Ramase asezata pe trepte,
parere de rau se elibera defretioasa-i comoara si l aseza pe
pe Solomon al ei cel frumo . Zmbi fara vlaga printre lacrimi
dznd ct de delicat si aten cara tatal ei acel maldar de pene,
IJrivindn urma tatalui ei, ca1e-1cara cu mare bagare de seama
Sara se prabusi pe p t, fara sa mai tina cont ca era
imbratata cu hainele de este zi. si azvrli pantofii din
lasnd
cumva
impresia
de pretios.
picioare,
suspina
adnc ca
cu sta
atact
n era
perna,
apoi adormi.
141
C1ITOLUL24
de minunate Bori de
Sara
se trezi stndntr-un
vad!"
murit, n-ai murit! O, Solo on, ma bucur att d.e mult sa te
Sara)
de ce eItistriga
att de
Ti-am SPNS
ca nN exista
"Solomon!"
safasNrpnnsa?
cu ncntare.
"Solomon,
n-ai
moarte.
intreba
spui ca exista
o alta Sara
n interiorul
meu, asa
cum "Vrei
tu estisaSolomon
care traiestcl
n interiorul
lui Solomon
al meu?"
Da) fiSara)
afa. Aceasta
Sara
launtrica
nuaici)
va nu
muri
niciodata,
la fel exact
acest launtric
S olomqn,
pe care-l
vezi tu
va
muri niciodata.
I
Sara se-ncrunta.
napoi, mine, n desisurile de pe t' roprietatea lui Thacker?"
Solomon) veiputea face asta. Nu contea a unde efti. Nu mai trebuie sa
Dar, ia gndefte-te) Sara! De c,~te ori vei dori sa vorbqti cu
mergi n desifuri deloc. Trebuie doar sa re gndefti la Solomon - fi tine
minte ca va fi ca fi cnd l-ai vizita pe olomon - iar eu voi fi imediat
n acel loc sa ma ntlnesc cu tine.
"Sunangrozav,
mi-ar
nespus acolo,
sa te
ntlnesc
desisuri.Solomon.
Esti sigurDari
ca nu
vreiplacea
sa te ntorci
cum faceai odata?
mai mult dect ti-a placut atunci cnd ne distram n desifurile acelea.
Sara) nicio
noua restrictie
noastra modalitate
dejinteractiune
va placea
chiar
Nu exista
n noua noa
tra modalitateti de
interactiune.
Vei vedea.
vom distraAm
de minune.
"Bine,NeSolomon.
ncrede 1e
Noapte buna, Sara.
144
n tine."
145
PARTlfA a II-a
Fericirea
vesnilca
de dincolo
dintre
Sara asivietii
Solomon
CAPITOLUL
25
Sa-mi
deschis este mult mai im1Jortant, Sara - asa
ca eu' aleg ntotdeauna lucrurile c.are ma fac sa ma simt
bine.
,tin robinetul
r,
149
v
~
Alb
v C
. vJ v
fi
ara)
ua-mz
vozesa-tz
pun
cateva
fntre
an.
rezz
ca
uaca
eu
af
fost cu adevarat suparat pe fason fi Eil!] pentru ca m-au mpufcat, asta
acestSrau?J v
"Nu,
Solomon.
Cred
calucru
nu.,,}
Sara se
gndi si la
acest
Daca m-af supara pe ei) asta te]r putea face pe tine sa te simti
cercul tau vicios) fi asta n-ar folosi la n 'mic bun.
mai "Dar,
bine justificndu-ti
Sara)SaJemai
ca atunci
intra..."
n
Solomon,"furia)
protesta
a, "Asta
suna eu
ca voi
si cum
Sara)noaptea
o ntrerupse
SOlomo1,
am bune
puteafi vorbi
toatafaptele
ziua
fi toata
despre care
sunt fa1.tele
care sunt
rele.
comportamentele
Ti-ai putea potrivite
petrece tot
fi care
restul
nu)vie1i
~Icare
ncercnd
situatie sa
ele triezi
sunt potrivite
care sunt
fi
n care situatie ele nu sunt potrivite. In~a un lucru cert am nvatat din
asta fi anume ca orice moment, fie chiatl fi un singur minut, petrecut ca
sa-mi explic de ce ma simt rau) este o mare Pierdere din viata. Si am
ma
mai simt
nvatat)
bine)de
cuasemenea)
att viata ca
mea
cu este
ct ga4esc
mar buna
mai- repede
fi mai un
mult
locdect
n care
att,
sa
am ce oferi fi altora.
150
Datorita
multitudinilor
"
Atunci,
151
Sara recunoscu
Ei bine, aceasta
ca nu opinie
cu multti~~
nu efa n
tocmai
urma pe
eaplacul
se ascunsese
ei, dar
de lume,
sefost
nchisese
ntr-o bunei
IUie recunoscu
a ei, departe
Acelea
nu au
vremuri tocmai
Sara.de
ceilalti.
Sara, vei avea parte de att de multa bucurie, n
momentul n care vei putea sfti tii robinetul deschis.
Cnd efti capabila sa recunoftt ca oamenii aleg lucruri
diferite, au crezuri diftrite, tiu d~rintediferite, actioneaza
diferit, fi cnd vei ntelege ca toate astea se aduna ntr-un
tot perfect fi ca nimic nu te amehinta - pentru ca singurul
lucru care te afecteaza este ceea refaci cupropriul robinet
- atunci te vei simti cu adevaraf libera fi fericita.
te ameninte. Te-au mpuscat. Te-. u omort!"
Sara, tu nu poti trece nca peste asta, nu-i afa? Chiar nu poti
vedea ca nu sunt mort? Sara, sunt viu de-adevaratelea. Credeai ca vo;
Este onici
marebatrn,
bucurienici
ca eliberndr-ma
de acest corp fiZic, tinnd
niciodata
obosit.
I
cont ca voiam asta oricum, pot acum sl-mi canalizez Energia n altu4
A fost creatie comuna. De asta i-am lasat sa ma vada. De asta ei
au putut lua parte la aceasta experien1a afa de importanta. Nu ajos:
o experienta doar pentru mine sau doa[pentru tine, Sara.
152
"'"'
"'"'
153
CAPITOLUL 26
Jason si Billy trecura-n viteza cu bicicletele lor pe lnga
Sara, bolborosind ceva neplacut si abia auzit. Sara zmbi
dupa ce trecura de ea si deodata se simti putin surprinsa cnd
realiza ca ar fi dezamagit-o daca ~-ar mai fi fost att de rai
ca pna acum, asta nsemnnd, ntr-un mod ciudat, ca toti
trei erau cocreatori ai acestui joc pe care-l jucau mpreuna
din totdeauna. Jocul de-a "Eu sunt fratiorul tau cel groaznic
si acesta este insuportabilul si prapaditul meu prieten, iar
sarcina noastra este sa-ti, facem viata
, mizerabila n fiecare zi
cu putinta si treaba ta este sa ne raspunzi cu suferinta."
Ce ciuda0 gndi Sara. N-ar fi trebuit sa ma bucure prezenta lor.
Oare ce s-a putut ntmpla aici?
fi Bil!J l-au
mpufcatsa-si
pe j)hna
olomon,
iar Solomon
nca simai
tine fason
la ei. Solomon
este capabil
robinetul
deschis chiar
n
~ceste cond~tii, afa ca poate nvat ;i ~u sa mi-l tin pe al meu de;chis.
Poate ca n ifrfit viata tl}ea este destul de impotianta pentru mine ca
sa nu ma mai derar!Jezece anume fac rau spun ceilalti.
i se -facu
pielea
de gain~.caSimtea
furnicaturi
n totSarei
corpul
si era
constiend
descoperise
cevaplacute
ce era
foarte important.
SaraAsta-i
vocea bine,
lui Solomon.
Sara. Sunt de acorr
j cu tine din toata inima, auzi
"Hei, Solomon! Unde esti? ntreba Sara, nca dornica
de a-l vizualiza pe Solomon, ramannd cu privirea n gol spre
locul de unde venise vocea.
Sunt aici, Sara, raspunse S9lomon repede la ntrebare.
Apoi, trecnd la treburi mai im~ort~nte, zise: Sara, tocmai ai
constatat cel mai important secret al vietii. Incepi sa ntelegi cu adevarat
ce nseamna iubirea necond~tionata.
"Iubirea
Da, Sara, necondi~onata?"
ncepi sa ntelegi ca i befti. Efti oprelungire fiZica a
puritatii, a Energiei Nonfizice poziti1e' care este iubirea. Si atta timp
ct efti n stare sa perm~ti acestei En,ergii pure, iubirea, sa se reverse,
nu
conteaza
cum, neconditionata.
n ciuda conditiilo[
care fite ncor!Joara.ai
dobndit
iubirea
Arunci,
numai atunci,atunci
estz cu
adevarat prelungirea a ceea ce nsemn( tu defapt fi a ceea ce ti-ai dorit
sa devii, venind aici. Doar atunci, fi numai atunci, ~ti vei fi ndeplinit
menirea de a fi. Si Sara, asta estefodtie bine.
deplin
nsemnatatea
Solomon,
putea spune,
Sara
se simtea nspuselor
culmeal{~riCirii.
Ea dar
nu ntelesese
pe
din entuziasmul cu care vorbise Solomon, ca era cu adevarat
156
tine tot timpul. Se poate numi fi Forta Vietii. Poate fi numita n multe
feluri) dar este Izvorul Energiei din care s-a creat aceasta planeta. Si
esteIzvorul Energiei care continua sa sustina aceasta minunata planeta.
Acest Izvor de Energie pastreaza
1)
momen0 tu poti permite sau
aceasta planet~ Sara) n orice ""~,).";.~-
~~
.
~,~
te potz . zmpotnvz
~
.. acestu~
minunat Izvor. l poti Iasa~".n.["
sa cu:ga peste tine fi prin,
tine sau poti sa respingi acesr
I~or.
157
cnd ntelegi-acest
mpotriveiti Izvorului.
opui rezistenta, Ii
saraciei, de fapt se
CAPITOLUL 27
Toata
gndurile
napoiziua
catreurmatoare
ultima discutie
pe
Sareio au
alunecat
care
avusese
cu
Solomon. Sara era de-a dreptul nerabdatoare sa nteleaga ceea
ce pentru Solomon paruse a fi un lucru foarte important,
dar cu ct se scurgea mai mult timp de la conversatia cu
Solomon, cu att era mai nesigura ca ntelesese ce ncercase
Solomon sa o nvete. Cu toate astea, ea-si aminti ca Solomon
o ncurajase sa-i observe pe ceilalti, s~-ivada ct de des spun
mai mult NU dect DA, asa ca Sara se hotar sa fie foarte
atenta la acest lucru.
"Sara, nu vreau sa ntrzii deseara," o avertiza maica-sa.
"Avem oaspeti la cina si am nevoie de ajutorul tau. N-am
vrea ca musafirii sa vada o casa murdara, nu-i asa?"
"Bine," ofta Sara fara niciun chef. Vizitele nu se numarau
printre lucrurile ei preferate. Sau nu. chiar printre lucrurile ei
preferate.
163
"Zau
Sara,
vorbe'c
Sara se
opri
n usa,erios.
de laNJntrzial"
inkare, placut surprinsa ca
gasise deja o dovada a celor spuse de Solomon, nca asa de
dimineata. ntorcndu-se n timPt ncerca sa-si aminteasca
exact cuvintele lui Solomon, fara sa-si dea seama ca ramasese
lnga"Sara!
usa deschisa,
astfelcafrigul
sa
intrenncasa!
sufragerie.
Nu mai lasnd
sta acolo,
ihtra
frigul
Pentru
I
Dumnezeu, du-te odata! Sa nl;lntrzii la scoala."
Uau!
uimito~. n
ultimele
minute,
mama
ei exclama
i oferiseSara.
cinciEra
exprimalli
clare
a ceeadoua
ce nu
voia,
iar Sara chiar nu-si amintea madar o exprimare prin care
maica-sa sa spuna ca voia ceva. si cel mai uimitor lucru era
ca mama ei nici macar nu realizasJ ce facea.
extraordinar!
unDA.
Vrnd sa fie cel mai bun exefplu n fata tatalui ei, Sara
I
li
,a fie prea
il auzimai
pe domnul
tipnd
la doi baieti
clasaSara
ei: "Nu
alergati JorgeJ
pe hoS"enAsa
ca scrise
si astadin
n
carnetel. Se ndrepta spre dulapJ. ei, cnd un alt profesor
ntrzll."
de la alta Sara
clasasi
trecu
notapesilnga
asta.ea s+ zise: "Grabeste-te, sa nu
Sara statea n banca ei, ncerc~nd sa se acomodeze ntr-o
1.
'1
ORELOR.
NU PRIVITI PE FEiASTRA
N TIMPUL
NU ESTE PERMIS SA LUCRATI
, PESTE ORELE
DE scoALA.
IN CLASA.
.. 1, ..
NU S1}NTPERl'vIISE ANI~ELE
DE COMPANIE
NU ESTE PERMIS SA NTRZIATI, LA ORE.
A
I~~~
I~~
2A/f ~~
e
Zite-:.
~JK:
'3'C-fr-':t1 ~~e?'?'>
ue;.
5. JICv
,7
J/r-'
/'
r;z-
-"~~~
df1coadJ
1"';-~. .
j ""-"<ii'
;Z;&,
I~'
-- ~~r""'" .
NU ARUNCA ASTAt!
NU FACE ASTA!
AM SPUS NU!
CHIAR NU MA AUZI?!
NU NI-Al\1 FACUT NTELEASA?
. NU MPINGE!
NU-TI, VOI MAI SPUNE A DOUA OARA!
167
Ce zi fusese asta!
"NU NTRZIA."
Fii punctuala.
SA VADA CASA
"NU
Vrem LASA
sa~avemFRIGUL
o casa primit~are
SA IN,r;RE."
i,ntru musafirii nOftri.
Hai sa pastram casa destul de caICluroasa.
NU PRIVITI
,
ORELOR.
PE
TIMPUL
SA LUCRATI
, PESTE ORELE
DE scoALA.
FEREASTRA
11
Hai sa SUNT
muncim JJlpreunf
la lectii ca sa nefie mai ufor.
"NU
PERMOCSEANIMALELE
DE COMPANIE N CLASA"
Animalele
fapt.
Dar
chiar
ar fi spuf'
)nchide
ufal"
ea nca
conftienta
de ceea
ce nu
voiadaca
fi, drept
urlfare,
vibratia
ei nca
ar fi era
putut
fi una
de
opunere.
a sa vezi.
atta timp ct veiface asta,] !.rurile
~~ vor merge din ce n ce mai bine.
169
2 _~
CAPITOLUL 28
ndrepta
casaamestec
n ultima
de scoala din
Sara
acestse an,
cu un spre
ciudat
de zi
sentimente.
De
obicei, acesta era cel mai fericit moment al anului, avnd
de acum n fata o vara ntreaga de singuratate, nemaifiind
fortata sa se ngramadeasca ntr~o clasa plina de colegi att
de diferiti si incomozi. Dar n acest an, ultima zi i se parea
Sarei neobisnuita. Se schimbase att de mult ntr-un timp att
de scurt.
Sarapasea voioasa, respirnd aerul minunat de primavara,
privind nainte, apoi mergnd cu spatele din cnd n cnd. Era
att de dornica sa vada orice si pe oricine n jurul ei. Cerul
era att de frumos ca nu-si amintea sa-I fi vazut vreodata asa.
Albastru senin. O culoare intensa. Iar cei ctiva nori albi si
pufosi, ntr-un total contrast, pareau absolut nemaipomeniti.
n jurul Sarei se auzea ciripit de pas.arele, triluri minunate se
auzeau clar si cu toate ca nu putea sa vada pasarile, cntecul
171
"Solomon, tu esti?"
E pretutindeni. Vorbele lui Solomon se auzeau clar n
mintea Sarei.
"E pretutindeni, Solomon. Pot s-o vad, pot s-o simtl"
De fapt, estepretutindeni acolo unde nu este respinsa. Un I~or
permanent fi constant al Starii de Bine se revarsa peste tine tot timpu~
iar n orice moment, tu i dai voie sau l respingi. Si numai tu efti aceea
care-i poate permite sau care poate respinge acest Izvor permanent li
constant al Starii de Bine.
n tot acest timp n care noi doi ne-am ntlnit, cel mai important
lucru pe care am vrut sa l nveti a fost procesul de reducere sau de
eliminare a fabloanelor de mpotrivire pe care le-ai nvatat de la celelalte
fiinte umane. Pentru ca, daca n-ar fi fost aceasta mpotrivire pe care ai
adunat-o de-a lungul timpului, Starea de Bine care-ti este naturala fara ndoiala acea Stare de Bine pe care o meri,ti - s-ar fi putut revarsa
simplu asupra ta. Cu totul asupra ta.
172
-,
,/,
1;.,
"~
sa lase n urma el
Sara.
Iar tot ce trebuie sa-i nveti pe ceilalti) Sara) este ca totul este bine
Sara simtea
o putere
n cutremure.
cuvintele lui
Solomon.
Cuvintele
lui o faceau
pe speCiala/
Sara sa se
Nici
nu mai
stia ce sa spuna.
Urcanct
ncetparca
aleeavoia
pietruita
din fata
de bine,
sa zboard.
Apoicurtii
sari simtindu-se
peste scarile att
din
fata
casei
si
intra.
"Hei,
am
ajuns
dcasa!"
striga
Sara
la
oricine
,
ar fi putut fi nauntru.
I
174
CAPITOLUL
29
Sara
mersela conversatia
la culcare
ntoarca
devreme,
nerabdatoare
sa se
ei
cu Solomon.
nchise ochii
si
respira adnc n timp ce ncerca sa gaseasca un loc minunat spre
care sa se ndrepte mpreuna cu Solomon. "Totul este bine, cu
adevarat," zise Sara cu voce tare; calm, absolut convinsa de
asta. Si cnd deschise ochii ramase muta de uimire.
175
Sarei se mbunatatisera
,
spectaculos.
Toate
176
Sara zmbi si
o
, simti, cum o boare calda de multumire
,
nvaluie.
Aceeafi Energie care a creat planeta ta nca se revarsa peste ea)
sustinnd-o. O neifrfita, pura fi pozitiva Energie se revarsa peste tot
njurul tau) tot timpul.
resurse existente
de a-fi
duc lipsa de afa ceva. Ele sunt prelungiri ale Energiei pure
fi
pozitive.
de calatoria noastra.
182
'--'--
'--
Despre autori
Esther si Jerry HICKS, autorii cartilor best-seller Cere
ti se va da, Puterea extraordinara a creatiei deliberate si Legea
atractiei, produc si pn~zinta minunatele nvataturi AbrahamHicks prin arta de a accepta manifestarea starii noastre firesti
de bine. n timp ce desfasoara seminarii n aproape 60 de
orase pe an, Esther si Je.rryHICKS au publicat mai mult de
700 de carti ale nvataturilor lui Abraham, au creat nregistrari
audio si video, CD-uri si DVD-uri cu scopul de a-i ajuta pe
oameni sa-si traiasca viata fericita pe care o doresc.
Pot fi contactati. pe website-ul: www.abraham-hicks .
fi
corn.
'
Editura ADEVAR
,DIVIN
DIVIN
~!~, DMN:
../ Viata
Oracolul
cristalelo
apacunoaste raspunsul secreta
a apli de
(Apa
../ Miracolul apei
----'----------===~~======,
.=
Lumeacungerilor:
.:. Colectia
../ Vindecarea
ngeri: Cu pot ngerii sa va
ajute n fiecare'domeniu laI vietii
../ Terapia cu ngeri: Mesaj vindecatoare pentru
de
Doreen
Virtue al vietii1dumneavoastra
fiecare
domeniu
de Doreen Virtue si mpttratia ngerilor
~ ngeri
Cumsi sa
legatura
cu ngerii,
cum sa101:
lucrati
sa stabil~ti
va vibdecati
cu ajutorul
lor *
de Doreen Virtue
I
si mintea cu ajutorul ng rilor *
~ Medicina
ngeri: cumrsa va vindecati trupul
de DoreencuVirtue
~ Mesaje de la ngerii tai: Ce vor ngerii
de
Doreen Virtuesa stiti*
dumneavoastra
de Doreen Virtue
I
.:. Colectia Vindecare spirimala:
~ Puterea vindecatoare a Bolii: Importanta si
li
* Dahlke
semnificatia
de
Thorwald simptomelo~
Dethlefsen bolii
Ri'tdiger
de Heather Cumming
sif
Karen LeJJler
./ The Secret
Dezvoltart
- Secretul
personala,
.:. Colectia
~ The Secret - Sec etul: Cartea Recunostintei *
de Rhonda Byrie
de Rhonda Bym1e
.:. Colectia Viata dupa moarte:
~ mbratisare de l~mina: Ce~ mai profunda si
completa experifnta din preajma mortii posibila
vreodata *
de Betty]. Eadie