[SERIA

CARTllOR

SARA

~J

SA

A,

Cartea

nti

Sara afla Secretul.despre

o poveste

plina

si In,elegerea

de inspiratie
faptului

ESTHER

despre

experienta

unei felite

este

SI

JERRY HICKS

(Si este

In descoperirea

ca totul

(nvataturile

bine.

Legea Atractiei

bine cu adevarat.)

lui Abraham")
.I.~-r~

ADEV AR ~.~

DIVIN

Dezvoltare personala
Inspiratie djyina

SARA,
Sara afla

Cartea

Secretul

despre

ntai:
Legea Atractiei

Aceasta carte va ofera o formula inspirata si eficienta pentru a crea

recunostinta, fericire si sentimente pozitive - abilitate izvorta din povestea
naltatoare a unei fete ndraznete si curioase numita Sara si a nvatatorului ei
spiritual, nfatisat de o bufnita pe nume Solomon.
Cartea va trezi n sufletul dumneavoasta ntelepciunea cu care v-ati
nascut, pe care este posibil sa o fi uitat. Va va deschide calea catre adevarata
dumneavoastra fiinta, indiferent de vrsta pe care o aveti.
Exista ceva n aceasta prima cafte Sara pentru orice copil, adolescent sau
adult ce-si urmareste bucuria si menirea ... si cauta raspunsuri despre viata,
moarte si dorintele inimii. Cartea este plina de tehnici si modalitati pentru
mplinirea visurilor tuturor ... dar mai cu seama ale dumneavoastra!
Sara si Solomon va vor ncnta si bucura!

Esther si Jerry HICKS, autorii cartilor besr-seller Cere si ti se va da,

Puterea extraordinara a creatiei deliberate si Legea Atractiei, produc si
prezinra minunarele nva~aruri Abraham-Hicks prin ana de a accepra
manifesrarea srarii noasrre firesri de bine. n rimp ce desfasoara seminarii n aproape 60 de orase pe an, Esrher si Jerry HICKS au publicar
mai mulr de 700 de cani ale nvararurilor lui Abraham, au creat
nregisrrari audio si video: CD-uri si DVD-uri cu scopul de a-i ajuta
pe oameni sa-si traiasca viata fericita pe care o doresc.
Pot fi conracta~i pe website-ul: www.abraham-hicks.com.
\

www.divin.
SIJ~U!T,
pemru

,'dJN"fl;;

il' ''' __

) /1

(~

ADEV AR

l~~
~

DIVIN

Luvmte de apreC1erepentru ~AKA, cartea mtai

Joe Vitale scrie:
(8ara estepovestea ce-ti ncalzefte sufletu0 povestea uneifetite
ce descopera secretele crearii vietii fericite. Pe masura ce Sara descopera
cum sa-fi creeze o viata mai buna pornind chiar din momentul n care
se afla - fi cititorul nvata aceleafi lectii despre viata. n mod magic,
ambii se schimba n bine.
Aceasta carte naltatoare fi inspirata poate trezi n toti cititorii
puterea launtrica, care exista d{jja,pentru crearea unei vieti mai bune,
la care au visat dintotdeauna.

Sara este o carte pe care vei dori sa o daruiefti membrilor

familiei tale fi prietenilor tai pentru ca aceastapoarta mesqje remarcabile
despre viata ntr-o maniera ce este ufor de nteles fi urmat.
Rndurile inspirate ale autorilor creeazafascinatie fi ncntare
fi doar simpla lor lectura poate schimba viata n bine. Si din moment
ce Sara nu este n mod special o JJcartepentru copii'~ ea este, defapt, o
poveste cepoate schimba n bine viata sufletului de coPil care se regasefte
n fiecare dintre noi.
Pur fi simpu ti da putere, ti da dreptul la viata mplinita
pe care o meriti pe deplin! Este remarcabila, minunata fi naltatoare!
Citefte-ob>
- Joe Vitale, autor al cartii JJ The Seven Lost Secrets of
SuccessJJ
(Cele fapte secretePierdute ale succesului)

Un contabil scrie:
JJSara este minunata. O citesc pentru a treia oara! Sunt
att de multe de nvatat din aceasta carte. mi da o stare absolut
naltatoare! JJ

Un copilas de zece ani scrie:

JJ

Tocmai am citit cartea dumneavoastra ... care este cea mai

buna cartepe care am citit-o vreodata. Voiam doar sa va multumesc ca

ati scris-o)pentru ca ea aprodus cea mai mare schimbare a vietii mele.

MULTUMESO))

o bunicuta spune:
))Sara este magnifica! Ce sentiment coplefitor de bucurie fi
recunoftinta simt. Nepotica mea nca mai citefte fi acum pasaje din
carte pentru noi fi pentru prietenii ei... ct de clar fi de naltator este
mesajul cartii!"
"Aceasta

minunata

carticica este o bijuterie) rafinata prin

propria claritate a mesajului. nvataturile

ti merg direct la inima,

trezind n fiecare dintre noi o Sara! O poveste aleasa fi ncntatoare)

pe alocuri amuzanta, adesea incisiva fi) mai mult dect toate)
nemaipomenit de vesela. Fara ndoiala, va deveni abecedarul celor care
studiaza Starea de Bine. ))
- Audrey Harhur Bershen) psihoterapeut

Iar Ahraham spune:

"Aceasta carte va va ajuta sa nu uitati ca sunteti fiinte

nemuritoare ... si va va ajuta sa descoperiti legatura eterna
care i uneste pe cei dragi unul de celalalt."

S4RA PRIMESTE
PREMIUL DE EXCELENTA
-

"DragaDoamna si Domnule
Hicks:
mi revine deosebita
(Revista pentru Trup, Minte si
Suflet), una dintre cele mai mari placere sa va anunt ca Sara,
reviste renumita pentru editorii cartea nti a primit Premiul
de articole referitoare la Noua de Excelenta Body Mind Spirit
Gndire, ne-a comunicat de 1997 ca fiind una dintre cele mai
curnd ca ndragita noastra carte remarcabile carti iesite de sub
tipar n anul 1996 ..."
Sara a primit din partea lor
"Aleasadin sute de
Premiul de Excelenta, ca
fiind una dintre cele mai
carti excelente iesite
de sub tipar, din aria
remarcabile carti iesite
de
spiritualitate,
de sub tipar n ultimul
vindecare naturala,
an. Si, de asemenea, a
relatii si creativitate ...
fost inclusa printre cele
fiecare carte aduce o
patruzeci si sase de carti
Body Mind Spirit Magazine

contributie importanta la autocunoastera si propria noastra

Eu si Esther am fost transformare ... Apreciem foarte
foarte ncntati sa aflam, din mult autorii pentru aceasta
publicatia Hay Home a dragei remarcabila lucrare ..."
Iar eu si Esther suntem
noastre prietene Louise Hay,
despre o alta carte intitulata A recunoscatori si fericiti pentru
Deep Breath ofLife (O gura de recunoasterea Sarei.
- Jerry Hicks
viata), a unui alt prieten bun,
Alan Cohen, care a primit de
asemenea, aceasta recunoastere.
acceptate

la sectiunea

Carti

despre Viata ale revistei lor.

Alte titluri ale nvataturilor lui Abrcjham publicate n Romania:

Cere si ti se va da: Jnvata sa."p ndeptinesti dorintele

Cerr!si P se w d~ Mwtasa-,ti

mdepff1ll"fti {+ieie

{Volumul inti}

('WIIII al loiIJJ

- gIWM prrKJd

legea Atracpei - hivaIa1ile lui Abrahum

Uluitoarea Putere a Emopilor - Las~ sentimentele sa te ghideze

Detalii despre aceste ca1li si despre Esther si Jeny Hicks gasiti pe site-ul

www.divin.fO.

SARA, ICartea nti

Sara pfla
despre
ILegeaSecretul
Atractiei

SARA, Cartea nti

Sara afla Secretul

despre Legea Atractiei

Traducere din limba engleza de:

Mirela

NECIU

ADEVAR

si

Judy JAMELL

~;i>DIVIN
~~--,

Brasov, 2008

Editurq ADEVAR
~

ii~

DIVIN

I ~,~~

"Calea catre lumina si iubire"

Mobil: 0722.148,983 sau 0727,275.8 7; Telefon/Fax. 0268.324.970

E~mail: contact@divin.to
sai contact@secretuLtv
Pe site-ul editurii gasiti si alte carti entru suflet: www.divin.ro
BrasoV, s.tt. A1eea.M
.. illlo.zei, .nr
.... 10.,.bl....76,. scie-.,. et..2, ..a.p Il, C.Od500377.,.0
...P. 12
Site: www.secetul.tv

Yahool Group:
a1~ardiVin
Cop~right 2007 Editura ADEVAR
~~ DIVF'
_" ..

"

and Jerry HICks,

Copyright
U1999
by Esther...and"'.a.Il
Jerry
Hicks.
nglllal.ly.P..
.bI1Sh.
ed.a,."SARA
....
d.the
.For.evlmeSS of Fnends ofa Feather
Original U.S. publication 1995 by Abraham.Hiqks Publkations, Texas, V,SA
Published by arrangement with InterLicellce, Ltel" U,SA

0..

by Esther

Toate drepturile asupra prezentei editii in limbal romlla apartin n exclusiVitate Editurii
ADEV AR ~') DIVIN.

starea de bllle dlll punct de vedere emOtIonal slplt1tuaL In eazullll care dan? sa falasltI
va pOt ajuta,
ga.'sltI
Intentia
este.do.a.
r de a.o.fertinb.~rmatii'.l.U.
de unul autorilor
singur orice
infarmatie
cuprinsa in ace stacara.cteE
carte, gen.er.al
autorii...ce
si editarul
nu-sisaasuma
respansabilitatea actiunilor dumneavaastra.
Editor: Catalin PARFENE
Traducere: Mirela NECIU si Judy JAMELL
Tehnoredactare: Catalin DAVID
Corectura: Elena MLNAI

Descrierea

CIP a Bibliotecii

Natiol1ale il Romrtiei

mcKS,
Sara:EsnIER
cattea nti: Sara afla Secretul "spre Legea atrtu:tiei /
Esther ,i Jerry Hicks; ed.: Catalin Parfon,,; Irad.; Mirela Neciu, Jud)'
JamelL ' Brasov: Adevat Divin, 2008

ISBN 978,9738859111
1. I-lieks,Jetry
IL Parfene, Catalin ("d.)
111.Neciu, Mirela (trad,)
IV Jamell, Jud)' (trad.)

087.5

:t~
Mislunea
Edituriiarmoniei
AD~AR ~i:;
DMN:
Insufletirea
divine.

"",rul

,,~"'.,

d, S.<C """"'~

Prl., C.m,'"

S.R.L.

teL/fax: 0268 313355 e-mail: gddsolo@tiposerv.ro

Aceasta

carte este dedicata tuturor acelora dintre voi

care) interesati fiind

de iluminare fi de obtinerea Starii de

Bine) ati adresat ntrebari care fi-au gasit raspuns n paginile

acestei carti fi) de asemenea) celor patru

copii minunati

copiilor nOftri) care sunt exemple ale nvataturilor

ai

din aceasta

carte) care nca nu ntreaba pentru ca nca nu au uitat.

Cuvnt nainte
Aceasta este o carte naltatoare si foarte nspirata despre
experienta unei fetite n descoperirea si ntelegerea fericirii
fara limite. Sara este o fetita de zece ani, timida, nchisa n
sine si nu tocmai fericita. Are un frate insuportabil, care o
tachineaza ntr-una, colegi de clasa nemilosi si o atitudine
indiferenta fata de scoala. Pe scurt, ea reprezinta foarte
multi copii din ziua de azi. Cnd am citit pentru prima data
aceasta carte, am fost surprinsa de asemanarea dintre Sara si
mine cnd aveam zece ani. Cartea este cu adevarat de folos
tuturor.
Sara vrea sa se simta bine, fericita si iubitoare, dar
privind n jurul ei nu gaseste prea multe motive pentru care
sa se simta asa. Toate acestea se schimba n momentul n care
ea l ntlneste pe Solomon, o bufnita batrna si nteleapta,
care-i arata cum sa vada lucrurile altfel, prin ochii iubirii
neconditionate.
El o nvata
,
, cum sa se afle ntotdeauna ntr-o
atmosfera de energie pura si pozitiva~ Sara ntelege nca de
la nceput cine este cu adevarat si ce potential nelimitat are.
Citind aceasta carte ~
si voi veti, realiza ca aceasta este mult mai
mult dect o poveste pentru copii. Aceasta este o schita abil
creionata pentru atingerea bucuriei si fericirii care ne sunt
harazite la nastere.
ntreaga mea familie a citit aceasta carte si de atunci n-am
mai fost aceiasi. Sotul meu a fost, se pare, cel mai miscat. De
fapt, el a spus ca a avut un impact fntastic asupra lui, nct

acum priveste viata cu alti ochi. Este ca si cnd toata viata

ai fost miop si n sfrsit ti-ai luat ochelari de vedere, totul
devenind limpede ca un cristal.
Nu gasesc suficiente cuvinte de lauda pentru aceasta
carte ce va poate schimba viata
, n bine. Va veti, bucura de
reusitele si ncercarile prin care trece Sara pe drumul spre cea
mai grandioasa realizare a vietii ei si veti descoperi ca exista o
Sara n fiecare dintre noi. Daca ar exista doar o singura carte
pe care ati cumpara-o, fiti convinsi ca aceasta este. Indiferent
de vrsta ... n-o sa regretati!
- Denise Tarsitano
n publicatia "Rising Star"

Prefata
O

..

fi

b~

,. d

' .

,."

ceasta a fost, cred, o o servatie a unui distins editor,

William Randolph Hearst. Daca e asa, atunci a informa
" amenu vor mal fgra a amuzatl ecat lillormatl.
ntr-o maniera amuzanta ar futea fi cel mai eficace mod de a

nsemnatate personala.
transmite informatia, chiar li n cazul informatiei cu o mare
ca si cnd ar curge peste tin --:iar tu ai fi pregatit pentru asta
- prin gndurile pe care Es her le primeste din Univers si le
da o interpretare, asa cum un computer proceseaza datele.
"Sara) Cartea nti" am1Za si informeaza n acelasi timp,
Izvoare de ntelepciune PIta si dragoste neconditionata si foarte antrenant
se ~bina
suvoaiele
de experiente
nvataturi
blnde ale-acelui
Tentorcunaripat
al Sarei,
distractiv
de ntelepciune pe care le fraiest~ Sara cu familia ei, copii
cunoastere a conditiei tale naturale a Starii de Bine, spre
propria convingere ca totul este cu adevarat bine.
Ganditi-va cine sunteti, si de ce sunteti, asa atunci cnd
de vrsta ,ei, vecini si prOfesori'
ce te trimit ntr-o noua
va gnditi sa cititi aceasta cjrte si apoi, dupa o prima lectura
usoara, observati cat de deprrte si ct de repede ati progresat
catr<:lucrurile pe care le comsiderati importante pentru voi.
.)

In urma perspectivelorl mai luminoase pe care le veti fi

cstigat din acest roman cJncis, simplu si care provoaca la
medit~tie, asteptati-va sa atip.geti o treapta noua de mplinire
si bucurie.
-Jerry Hicks

PAItTEAI
aSara
celorsi cane
prietenia
se aseamana
vesnica

CAPITOLUL

Sara
ncrunta
intinsa
patul
ei cald,afara,
dezamagita
ca
s-a se
trezit
singura.
Era n
nca
ntuneric
dar Sara
stia ca era timpul sa se dea jos din pat. Urasc aceste zile scurte de
iarn~ gndi Sara, af vrea sa pot sta aici pna cnd rasare soarele.
Sara stia ca visase. Fusese cevflfoarte placut, cu toate ca
acum n-avea idee despre ce era vorba.
Nu vreau sa ma trezesc nc~ gndi Sara n timp ce ncerca
sa treaca de la visul ei asa de placut la o dimineata rece de
iarna nu tocmai placuta. Sara se.cuibari napoi n patul cald
si tragea cu urechea daca mama ei se trezise si se misca deja
prin casa. si trase paturile peste cap, nchise ochii si ncerca
sa-si aduca aminte macar o bucatica din acel vis placut din
care se trezise. Fusese asa de ncntator, Sara voia mai mult. Mda. Trebuie sa ma duc la baie. Ma voi abtine} voi sta liniftita
fi poat~-mi va trece.

Sara-si schimba pozitia, ncercnd sa amne inevitabilul.

Nu merge. Bine. Ma ridic. nca o zi. Mare scojala.

17

Sara cobor tiptil holul pana la baie, pasind atent peste

locurile unde podeaua scrtia ntotdeauna si nchise ncet usa
n urma ei. Decise sa nu faca zgomot tragnd apa la toaleta,
asa ca putea sa se bucure de luxul de a fi treaza si singura n
baie. nca cinci minute de linifte fi pace) gndi Sara.
"Sara? Te-ai trezit? Vino sa ma ajuti!"
"Acum pot sa trag apa la toaleta," si spuse Sara. "Vin
imediat!" i raspunse mamei.
N-a putut niciodata sa nteleaga cum mama ei si dadea
seama ce faceau ceilalti prin casa. Cred ca are microfoane n fiecare
camera, gndi Sara cu amaraciune. stia ca nu e adevarat, dar
nu putea sa-si alunge aceste gnduri negative din minte.
N-o sa mai beau nimic nainte de culcare. Mai bine de laprnz nu
mai beau nimic, de acum nainte. Astfel, cnd ma voi trezi dimineata
voi putea sa stau n pat fi sa ma gndesc fi nimeni sa nu ftie ca m-am
trezit.
Ma ntreb la ce vrsta trebuie sa-ti nfrnezi placerea propriilor
ganduri. Stiu ca se ntmpla, pentru ca nimeni nu e afa tacut. Altii
nu pot sa-fi asculte propriile gnduri pentru ca ntotdeauna vorbesc, se
uita la televizor, iar cnd urca n mafina, primullucrtl pe care-Ifac e
sa dea drumul la radio. Nimanui nu-i place sa fie singur. ntotdeauna)
oamenilor leplace sa fie cineva lnga ei. Vor sa mearga la nlniri) sau
la un film, sau la discoteca, sau la un meci defotbal. Af vrea sa opresc
toate ::;gomoteledin lume ca sa pot sa-mi ascult gndurile doar un pic.
Ma ntreb daca eposibil sa te trezefti dimineata fi sa nu fi bombardat
de gaIagia altora?
O sa-mi deschid un club. Si o sa-I numesc: OAMENII
SINGURATICI.
Revendicarile membrilor sa fie: Poate sa-ti placa
de ceilalti, dar nu e nevoie sa le vorbefti. Poate sa-ti placa sa te uiti la
altii) dar nu trebuie sa dai socoteala nimanui ce ai vazut. Poate sa-ti
placa sa fii singur cteodata, doar ca sa-ti asculti proriile gnduri. E-n
regula daca vrei sa ajuti pe altii, dar nu foarte des)pentru ca vei cadea
cu siguranta n capcana ruinarii. Daca te implici prea mult, nu vei mai
avea timp pentru tine nsuti.

18

Af vrea Nu
sa ftiu
nscrie club!
n clubul
meu.doar
Nu!ca Va
fi
lin dezastru!
am daca
nevoiecinev~
de Jns-ar
asemenea
Vreau
viata
mea ca
sanu
fie am...nevoiede
destul de importanta]
destul deninteresanta,
ala
nimeni ltcineva
acest club. destul de vesela,

"Sara!"
Luata prin surprindere de vocea mamei, Sara clipi din
ochi si se trezi la realitate sfnd n fata chiuvetei de la baie,
I

"Ai de n
gnd
sa stai
toha ziua acolo?
Hai
mai
repede!
=;du-se
oglinda
si sprndu-se
pe dinti
fara
tragere
de
_-\vemmulte de facut!"

19

Sara,

voiai sa-mi slpuiceva?"

Jorgensen spusese numele i.
"Da, domnule! Adica, despre ce domnule?" se blbi
Sara,"n timpTresarind,
ce ceilalti dou
sari zeci
si sidadu
sapte seama
de elevica
din domnul
clasa ei
chicoteau.

cnd cineva era facut de r sine, dar niciodata nu pierdeau

ocazia sa faca asta, sa rda, a hrie, ca si cnd se ntmpla se
cevaSara
foarte
Ce es ala-de amuzant cnd cineva se simte
nu distractiv.
ntelesese niCiO~1
ata ce le facea o asa mare placere
Sara nu reusi sa afle laspunsulla aceasta ntrebare, dar
nu era timpul sa se gndesc ~la asta acum, pentru ca domnul
Jorgensen nca o tinea n f ta clasei ntr-o lumina proasta, n
timp ce colegii ei se distrau exagerat.
"Poti sa-mi raspunzi la ntrebare, Sara?"
-~ai mult rset. Asta n se va mai sjrli.
"Ridica-te, Sara, si da- e un raspuns."

prost?"

De ce e ala de suparat?

C este ala

de important?
21

Cinci sau sase mini s:J.inclasaIButurara pe sus, semn ca

~::~ "Nu,
raspunsul,
facnd-o
Sara sa sepesimta
susoti astfel
Sara, pt
a~ezndu-se
locul siei.mai
domnule",
s1u raspunsul
"Am spus
domnule.
Nuras~t
"Ce-ai
spus,nu,Sara?"
ntreba
profesorul.la ntrebare",

terminase nca cu Sara. Nu nca.

spuse Sara, putin mai tare. Dar domnul Jorgensen nu
Fata Sarei deveni rosie de rus' e. Habar n-avea care era
ntrebarea. Ea fusese adnc cuf data n gndurile ei, se
"Stiilacare
este altceva...
ntrebarea,la lum
sar~f"a ei.
gndea
cu totul
"Sara, pot sa-ti dau un sfat?"
Sara nici nu privi n sus, p ntru ca stia ca domnul
Jorgensen i-l va da, fie ca avea sau nu permisiunea ei.
"Te sfatuiesc, domnisoara, sa fii mai atenta la lucrurile
importante ce se discuta n aceast clasa si sa lasi mai putin
gndurile sa zboare dincolo de D reastra. ncearca sa bagi
ceva n capul ala gol." Mai multe r sete.
Nu
Si atunci
se va mai
suna
termina
clopotelul,
ora astanodj:a?
stfrsit

clopotelul.

Sara mergea ncet spre casf, privindu-si cizmulitele

rosii afundndu-se prin zapada al~a. Recunoscatoare pentru
ninsoarea care cadea. Recunoscatoare pentru linistea din
jur. Recunoscatoare pentru ca avja ocazia de a se cufunda
aproximativ trei kilometri pna ac sa.
Ea observa ca apa de sub p dul strazii principale era
aproape complet acoperita cu gh ata, si atunci se gndi sa
n gndurile secrete din mintea SI' n timp ce strabatea cei
alunece pna la malul rului sa vad~ ct de groasa era gheata,
pe
dar sub
hotar
gheata
sa faca
si zmbi
asta alta
gndindu
data. Blluteasa
se ct de
vada
diferit
apa putea
curgnd
sa
22

arate acest ru de-a lungul anului. Acest pod, traversnd rul,

era locul ei favorit din drumul spre casa. ntotdeauna aici se
intmpla ceva interesant.
Dupa ce traversa podul, Sara ridica privirea la un moment
dat pentru prima data de cnd parasise curtea scolii si simti
cum o usoara
tristete
cnd reahza ca mai avea
,
, o nvaluie
.
putin si plimbarea ei linistita avea sa se sfrseasca. ncetini
putin pasul ca sa se poata bucura de pacea pe care tocmai o
redescoperise si atunci facu ctiva pasi napoi, ca sa priveasca
iar podul.
"Ei bine," suspina ea usor, pasind pe aleea din fata casei.
Se opri putin pe scari ca sa loveasca o bucata de gheata ce-i
statea n cale, azvrlind-o ct colo ntr-un troian de zapada.
Apoi si scoase cizmele ude si intra n casa.
nchiznd usa ncet si agatndu-si haina uda si grea n
cuier, Sara ncerca sa faca ct mai putin zgomot. Nu era ca
ceilalti
, membri din familia sa, care de obicei atunci cnd
intrau pe usa strigau "Am veniiit!" mi place sa Jiu solitara,
concluziona ea, traversnd camera de zi spre bucatarie. O
solitara tacuta, bucuroasa, care gndefte) vorbqte sau nu) care poate
alege ce safaca ntr-o Zi. Da!

23

CAPI~OLUL 3

Singura ei preocup+e - asa cum statea ntinsa pe

scoala, fiinca
pe cr podea
murdara
era ca o durea
spate alunecase
si cu picioarelF
departate
n fata- dulapului
de la
cotul, o durea rau.
asa de repede. Acum esti n picioare, mergnd repede nainte
cu intentia
clara cnd
sa tealun~ci
ase i nsi cazi
bancaeste
ta un
pentru
ca a sunat
soc. Se ntmpla
ntotdeauna
clopotelul de intrare,

si

n rromentul urmator esti ntinsa pe

si ranita. Si cel
podea,
pe lumea
spate, ast~
impbilizata,
qmetii:a
mai rau cazuta
lucru pe
este sa cazi
la scoala,
unde toata
lumea te poate vedea.

rnjeau, cmcoteau sau cma rdeau foarte tare. Se comporta ca

fi cnd lor nu li s-a ntmplat

ta niciodata.

Sara si ridica privirea ~tr-o mare de fete rautacioase care

De ndata ce au realizaf ca nu era nimic nemaipomenit,

ramlamultimea
pli~a ~e adunata
snge,~nic.io
~cti~a
ni~io "f~acturasau
zvarcolindu-se
de vreo
durere,
disparu,
-lar
25

rautaciosii au plecat fi~care cu treburile lor, facndu-si loc

spre clase.
Vazu apoi un brat ce cobora spre ea, iar o mna o apuca
si o ridica n sezut si o voce de fata spuse: "Esti bine? Vrei
sa te ridici?
Nu, si spuse Sara n gnd, vreau sa dispar, dar pentru ca
asta nu era posibil si pentru ca ceata de curiosi disparuse
deja, Sara zmbi neputincioasa, iar Elien o ajuta sa se ridice.
Sara nu vorbise ruciodata cu Elien pna atunci, dar o
vazuse pe holurile scolii. Elien era cu doua clase mai mare ca
Sara, dar nvata n aceasta scoala doar de un an.
Sara nu stia prea multe despre Elien, dar asta nu era ceva
neobisnuit. Copiii din clasele mari niciodata nu comunicau
cu cei din clasele mai mici. Era un fel de regula nescrisa
referitoare la asta. Dar Elien ntotdeauna zmbea usor si
cu toate ca se pare ca nu avea prea multi prieteni si umbla
ncoace si-ncolo singura, Elien parea ct se poate de fericita.
Asta trebuia sa fie motivul pentru care Sara o remarcase pe
Elien. Sara era si ea o singuratica. Prefera sa fie asa.
"Podelele astea devin asa de lunecoase cnd e umezeala
afara" spuse Elien, "Ma si mir ca n-au cazut mai multi pe
aici."

nca putin naucita si jenata de situatie, Sara nu prea era

atenta la ce spunea Elien, nsa ceva din ajutorul oferit de
Elien o facu pe Sara sa se simta mult mai bine.
Era ceva oarecum tulburator pentru Sara sa se simta
afectata de o alta persoana. Era cu adevarat o ocazie rara
pentru Sara sa prefere cuvintele rostite n loc sa se retraga
tacuta n propriile-i gnduri intime. Asta o facu sa se simta
ciudat.
"Multumesc," murmura Sara n timp ce ncerca sa-si
scuture noroiul de pe fusta.
26

"Nu cred ca se va ma~ vedea asa rau dupa ce o sa se

uce putin", zise Elien.
Si,nca o data, nu erau tumai cuvintele pe care le spunea
Ellen.
Cuvintele
erau
si pimplu
norm~le,
era si altceva.
Ceva
npur
felulln
care le
spunea.banale chiar, dar
sentimentul
Calmul de
lui tragedie
Elien, vocta
si 1e trauma
ei clarapepareau
care lsasimtise
linisteasca
Sara,
iar rusinea ngrozitoare a Srei disparu, facnd-o sa se simta
mai bine si mai puternica.
"Aaa ... chiar nu mai 1onteaza", raspunse Sara. "Ar fi
bineSi
saodata
ne grabim,
ntarzia
la ore."
ce se altfel
asezavor;
nl,banca
- cu
coatele tremurnde,
rmos atrnndu-i n ochi - ea se simti, mai bine dect s-a
hainele namolite, sireturile resfacute si cu parul cel castaniu
imtit vreodata de cnd s~a ea ca ocupa acest loc. Nu era
logic, dar era adevarat.
Drumul pe jos al Sare!' fu diferit n ziua aceea. n loc
a se retraga n propriile-i gnduri linistite, nebagnd prea
mult n seama poteca strm a prin zapada din fata ei, Sara se
simtea sprintena si plina d viata. i venea sa cnte. Chiar b
facu. Fredonnd o melodie cunoscuta, cobor vesela poteca,
privind la cei pe care-i ntLp.ean cale, ce veneau din directie
opusa din micul oras.
,

orasului, Sara se gndi sa ' op()seasca pentru o gustare de

De ndata ce trecu ti e lnga singurul restaurant al
dupa-amiaza. Deseori, o g0f'0asa glazurata sau o nghetata la
cornet, sau un cosulet cu caftofi prajiti, chiar era lucrul care-i
distragea atentia pe mome~t de la ziua lunga si plictisitoare
Mai am nca toti banii de b zunar de saptamna asta) si zise Sara

stnd pe trotuarul din fata micului restaurant, gndindu-se.

pe care o petrecuse la scoaf'
Dar
decise
ca mai
bine strid
nu, ~mintindu-si
ca mama ei i spunea
mai tot
timpul
"Nu-ti
cina cu llimicuri".
27

N-a putut niciodata sa nteldga acele cuvinte, pentru ca

ea era ntotdeauna gata ~ama~n~e tot ce i se ofere daca era
bun. S-a ntmplat doar cnd cina nu arata bine sau, mai mult
de-att, nu-i placuse cum mirose si atunci a gasit o scuza sa
se ridice de la masa, sau cel mult a gustat putin. Mi separe ca
altcineva mi-a stricat cina) si zise Sar , zmbind sugubat, n timp
ce-si continua
drumul
spre casa.
nu-inmai
trebuia
nimic,
pentru
ca astazi
totul fusese
att qhiar
Jle bine
lumea
Sarei.

CAP'TOLUL4
privind pe dedesu t la gheata sa vada daca era destul
de groasa pentru a putea fi traversata de la un cap la altul. Ea
Sara se opri n vrf~l podului de pe strada principala,
urmari cteva pasarele ce ltateau pe gheata si observa chiar

I~Uera
destul
de groasa
dar
si unnucine
se gndi
foartecamare
gheata
Iastnd
urme
n zapada
de pepentru
gheata,a
bine maigreu,
arteptcizmele
putin) se
ghiozdanul
sustine toatade-a
grtutatea
dreptulei,~~~oi.
rclusiviVIai
paltonul
si

gndiAplecata
Sara, studiind
atent
r~ulsustinuta
nghetat. de balustrada ruginita
deasupra
ghehi,
si numai pentru ea si sim," du-se mai bine dect se simtise n
ultima
vreme, despre
decise care~ra
sa m . petreaca
putin
timp uitndu-se
si deformata,
credea ca
e asezata
aici numai
la
dul eideminunat.
Lasa
g~ozdanul
sa-iSara
cadaera
la picioare
se
sprijini
balustrada
nvechita.
Pentru
locul celsimai
frumos din lume.
29

Odihnindu-se asa ~ezemata si apreciind acest loc, Sara

zmbi cnd si aduse aminte de ziua n care aceasta bah:strada
veche fusese transformata n acest reazem perfect de catre
camionul domnului Jackson, atunci cnd, ncercnd sa evite
sa-I calce pe Harvey, cinele doamnei Peterson, a apasat brusc
pe frne pe un drum cu polei. Toata lumea din oras a vorbit
si a tot vorbit, luni de zile, despre ct de norocos a fost ca n-a
ajuns cu camionul n ru. Sara fusese ntotdeauna mirata de
faptul ca oamenilor le'placea sa exagereze, sa faca din tntar
armasar. Daca domnul Jackson ar fi plonjat cu camionul n
apa, ei bine, asta ar fi fost cu totul altceva. Asta ar fi justificat
zarva facuta de toata lumea. Ori, daca ar fi plonjat n apa si
s-ar fi necat, asta ar fi putut fi un motiv de brfa. Dar n-a fost
asa, n-a cazut n apa. Dupa cte a putut Sara sa-si dea seama,
nu fusese nicio stricaciune. Domnul Jackson nu fusese lovit.
Camionul lui nu fusese avariat. Doar Harvey fusese speriat
de moarte si a stat n casa cteva zile, dar nu fusese ranit
deloc. Oamenilor le place sa-fi faca griji) deduse Sara. Dar Sara
se binedispuse cnd descoperi noul ei reazem. Stlpii grei,
din otel cu gabarit mare, erau acum ndoiti bine peste apa.
Era perfect, facut parca special pentru placerea si ncntarea
Sarei.
Atrnnd peste ru si privind n josul apei, Sara putu sa
vada un bustean urias asezat de-a curmezisul rului, iar asta
o facu sa zmbeasca din nou. Acesta era alt "accident" care
i placuse Sarei att de mult.
Unul dintre cei mai mari copaci care strajuiau malul
rului fusese rau lovit de o furtuna. Asa ca fermierul care
era proprietarul pamntului a strns ctiva voluntari din
oras si au retezat toate crengile copacului, care stateau sa se
rupa. Sara nu stia de ce se facuse atta vlva despre asta. n
definitiv, era doar un copac mare si batrn.
30

Tatal ei nu vrusese s-o lase sa se apropie prea mult nct

sa-si dea seama ce vorbeau, numai ca Sara a auzit pe unul din
ei spunnd ca erau ngrijorati de liniile de nalta tensiune care
puteau fi rupte. Apoi, un ferastrau mare a nceput sa huruie
din nou si Sara n-a mai putut auzi nimic altceva, asa ca s-a
dat napoi, la ceva distanta, lnga ceilalti oameni din oras, sa
priveasca marele eveniment.
Deodata, ferastraiele au tacut si Sara a auzit pe cineva
trignd: "Oh, NU!" Sara si-a amintit ca-si acoperise urechile
) a nchis ochii, tinndu-i strns nchisi. A simtit ca ntreg
orasul s-a zguduit cnd copacul urias a cazut la pamnt, iar
cnd Sara a deschis ochii a tipat de bucurie cnd si-a dat
eama dintr-o privire ca avea acum podetul ei perfect, ce
facea legatura ntre potecile ce strajuiau rul de o parte si de
alta.
Cuibarita n acel reazem metalic ca ntr-un cuib, atrnnd
peste apa, ea respira adnc, vrnd sa se nvaluie de mirosul
rului. Era n transa. Mireasma, susurul continuu al apei.
Iubesc acest ru) si zise Sara, uitndu-se nca la busteanul ntins
peste apa.
Sarei i placea sa ntinda minile pentru a avea balans si
sa vada ct de repede putea sa traverseze busteanul. Nu se
temuse niciodata sa faca asta, dar stia !ntotdeauna ca un pas
gresit putea s-o arunce drept n apa. De fiecare data cnd
traversa busteanul avertizarile mamei i sunau n minte. "Sara,
nu te apropia de acel ru! Te poti neca!"
Oricum Sara nu-si facea prea multe griji din pricina
acestor vorbe, pentru ca ea stia ceva ce mama ei nu stia. Sara
stia ca_nu se putea neca.

31

Relaxata si linistita, ntinsa pe balustrada, Sara si aminti

ce se ntmplase acum doi ani tot cu acest bustean. S-a
ntmplat ntr-o dupa-amiaza trzie, dupa ce terminase de
dereticat prin casa. Sara plecase spre ru. S-a oprit pentru
o vreme sa se odihneasca rezemata de balustrada, apoi si-a
urmat drumul pe carare pna la bustean. Rul, umflat de la
topirea zapezii, era mai nalt ca de obicei, iar apa aproape ca
trecea peste bustean. Era n cumpana daca sa-I traverseze
sau nu. Apoi un fel de entuziasm ciudat o facu sa ia decizia
de a traversa aceasta punte riscanta. Cnd era aproape la
mijloc, s-a oprit pentru un moment si s-a ntors pe o parte
a busteanului cu amndoua picioarele ndreptate spre vale,
baIanganindu-se usor nainte si napoi ca sa-si recupereze
echilibrul si curajul. Sideodata, din senin, aparu cinele natng
si zdrenturos al familiei Pittsfield, Fuzzy, topaind de partea
cealalta a podului, fericit peste masura ca o recunoscuse pe
32

Sara, si o izbi cu suficienta forta nct s-o rastoarne n apele

c\olburate ale rului.
gndi Sara. Exact cum m-a avertizat mama) o
sti ma nec! nsa lucrurile se miscau prea repede ca sa-i mai
e Sarei timp sa se gndeasca la asta. Sara se vazu ntr-o
:::llnunata si uimitoare cursa, plutind cu rapiditate n josul
~pei, pe spate, cu ochi ndreptati n sus, vaznd una dintre
ele mai frumoase privelisti la care fusese martora vreodata.
Sara colindase pe aceste maluri de sute de ori, dar acesta
era un punct de vedere foarte diferit fata de ce observase
ea pna acum. Purtata cu blndete pe aceasta perna de apa,
ea putu sa vada cerul albastru deasupra, ncadrat de forma
perfecta a copacilor, mai desi sau mai rari, mai grosi sau mai
Sravi. Att de multe umbre frumoase n verde.
Sara nici nu realiza ca apa era extrem de rece, ci
dimpotriva, se simtea ca si cnd ar fi plutit lin, n liniste si n
iguranta, pe un covor fermecat.
Pentru un moment, paru ca se ntuneca. Pentru ca Sara
plutea acum printr-o dumbrava densa, formata de arborii
aliniati pe malurile rului, ea nu putea sa vada cerul aproape
deloc.
"Vai, copacii astia sunt minunati!" spuse Sara cu voce
tare. Nu mersese niciodata asa de departe pe apa-n vale.
Copacii erau bogati si fermecatori, iar cteva din crengile lor
erau cufundate n ru.
Asta

e) acum)

Deodata, o creanga solida, lunga si prietenoasa paru sa

se ntinda pna n mijlocul apei ca sa-i dea Sarei o mna de
ajutor.
"Multumesc, copacule," Spuse suav Sara, tragndu-se
afad din apa. "A fost foarte dragut din partea ta."
Ramase n picioare pe malul rului, uluita, dar bine
dispusa si ncercnd sa-si vina n fire:
33

Vai! murmura Sara cnd recunoscu ham barul mare si

rosu al familiei Peterson: Nu putea sa-si creada ochilor. Sarei
i se paruse ca ar fi trecut doar un minut sau doua, dar ea
plutise peste opt kilometri printre pasuni si ferme. Chiar nu-i
pasa ca drumul pna acasa era asa lung. Cu o pofta grozava
de viata, Sara porni spre casa, sarind ntr-un picior.
Bucuroasa ca iesise cu bine din bucluc, puse repede
hainele murdare si ude n masina de spalat si fugi n mare
graba sa faca o baie fierbinte. "N-are rost sa-i mai dau mamei nca
un motiv n plus de ngrijorare) gndi ea. Si oricum) asta n-o vaface
sa se simta mai n siguranta.

Sara se ntinse n apa _fierbinte, zmbind, iar tot felul

de frunze, murdarie si insecte cadeau sub jetul de apa, din
paru-i castaniu si crliontat, stiind cu siguranta ca mama ei
se nselase.
Sara stia ca nu se va neca niciodata.

34

CAPI~OLUL5
Stai
asa, Sara!" Slra se opri n mijlocul intersectiei
ca sa-si astepte ~ratele mai mic, ce alerga ntr-un

, ,
uBet spre ea.

"Trebuie sa vii, Sara, e pe bune!"

ultimele lucruri "pe bune" pe care Jason i le servise. Odata,
JasonPuna pariu
prins ca
n da,
cursa
un sobolan
n hambar,
cursa
gndiolara,
aducndu-si
binentr-o
aminte
de
data
cnd
m-am
uitat,lui,
serio~!"Adoua
ca "era
Jason
n aviata
prins-o
ultima
pe
Bicuta
chiar
de mna
si t asigurat-ooara,
Sara pe picior gresit si a paFalit-o sa caute n ghiozdanullui,
care cazusera prada lui J son si prietenilor lui nespalati,
bucurosi nevoie mare si do -nici sa-si foloseasca pistoalele cu
doarcomprimat
pentru a da
de vreo dVjabiUtanevinovata
sau un soricel,
aer
primite-n
r de Craciun.
Ce se-ntmpld
cu. baie(ii
4!tia?mergea
se-ntre,ba
Sara~~stept~ndu-l
SI actIm
illcet,
vazand ca Sara,
pe Jason,
care obosIse

35

de fapt, l astepta. Cum poate sa leraca placere suferinta unor biete

A; Imi
Avre~&mintesc
sa-i prindca,ntr-o
capcana
sa
animalute
aparare?
Sara.
uneori,
glumele;i lui
vad daca lelipsite
place,degndi
erau mai degraba pline de cruzime dec1t amuzante) iar fason parea ca
devine din ce n ce mai rau.

Sara statea n mijlocul strrzii linistite, de provincie

asteptndu-l pe Jason sa o ajunga din urma. Ii veni sa rda,
o facuse n clasa domnului John on. Jason pusese capul pe
dar se prefacndu-se
abtinu, cnd si
de}farsa
isteata
pentinsese
care Jason
banca
ca aminti
vomitase
cnd de
fapt el
pe
banca o chestie scrboasa, din Jma tocata, care chiar arata
sa vada
fi vomitat,
el a ridicat
iar privir~t
cnd ~omnul
prefacndu-se
Johnsori asefiaplecase
bolnav.
ca
si cumcearare,
sa vina sa curete mizeria, dar c d aceasta a revenit, Jason
Domnul Johnson a iesit n grab~~dupa femeia de serviciu,
simtindu-se
multumit
nct nici macar nu a mai ntrebat
,
,
i-a anuntat
ca avusese
el grija Ia curete, domnul Johnson
nimic.
Jason
fost scutit
fi siatrimis
acasa. Johnson,
Sara
era auluita
de ctndeacea
cre&ul
fost domnul
fara macar sa ntrebe cum de jcea voma, care arata ca o
baltoaca, putea sa stea pe banca pclinata, fara sa se prelinga.
Numai ca, pe atunci, domnul JOfnson nu avea nca destula
experienta cu Jason pe ct avea Sara, si ntr-adevar, Sara
admise ca Sara-l
Jason cunostea
o pacalisedeja
n mai
multe rnduri, dar gata cu
pacalelile!
pd Jason.
"Sara!" striga Jason agitat si ferabdator.
la doar doi pasi de tine."
"Scuze."
s c, ncercnd
recapete
Sara
facu Jason
un pasnghiti
napoi,n"Ja~on,
nu trebuiesa-si
sa tipi.
Sunt
respiratia. "Trebuie sa vii! S-a ntors Solomon!"
"Cine-i Solomon?" ntreba $ara, regretnd imediat ca-i
scapasera aceste vorbe; ea nu vdia sa arate nicicum ca ar fi
.
~d espre ce trancanea
~ ~ JIason.
lllteresata
36

"Solomon! l stii pe Solomon. Pasarea aia mare de pe

~omeniul familiei Thacher."
"N-am auzit niciodata despre o pasare mare pe domeniul
:amiliei Thacher," ncerca Sara sa para nepasatoare, aratnd
ct putu ea mai bine o nota de plictiseala, la o asa veste brusca .
.Jason nu ma intereseaza deloc pasarile tale tmpite."
"Pasarea asta nu e tmpita, Sara, este uriasa! Ar trebui
s-o vezi. Billy a zis ca-i mai mare dect masina lui taica-su.
-ara, trebuie sa vii, te rooog ..."
"Jason, o pasare nu poate fi mai mare dect o masina."
"Ba da, poate! Poti sa-Intrebi pe tatal lui Billy!Conducea
-pre casa ntr-o zi si a spus ca a vazut o umbra asa de mare,
inct a crezut ca trecea un avion pe deasupra lui. Acoperise
intreaga masina. Dar nu era un avion, Sara, era Solomon!"
Sara fu nevoita sa admita ca se molipsise si ea un pic de
entuziasmul lui Jason pentru Solomon.
"Voi merge alta data, Jason. Acum trebuie sa ma duc
~"
acasa.
"Hai, mai Sara, te rog, vino! Solomon s-ar putea sa nu
mai poata veni aici din nou. Trebuie sa vii, Sara, trebuie!"
Insistenta lui Jason o puse' pe gnduri pe Sara. De
obicei nu insista att. Adesea, cnd el vedea ca Sara opunea
rezistenta, o lasa mai moale si astepta un moment mai bun
ca s-o scaie iarasi. nvatase din propria-i experienta ca, cu
ct insista mai mult ca Sara sa 'faca ceva ce ea nu voia, cu
att Sara devenea si mai ncapatnata. Numai ca de data asta
era cu totul altceva. Jason parea att de convingator ntr-un
mod pe care Sara nu-l vazuse pna acum, asa ca, spre marea
uimire si ncntare a lui, Sara se dadu batuta.
"Ei bine, Jason, unde este acea pasare uriasa?"
"l cheama Solomon."
"De unde stii cum l cheama?"
37

"Asa l-a botezat tata~lui Billy. Este o bufnita mascul. Si

bufnitele se spune ca sunt ntelepte. Asa ca numele nu putea
fi altul dect Solomon, ca numele mparatului cel ntelept."
Sara grabi pasul ca sa poata sa se tina dupa Jason. E de-a
dreptul ncntat depasarea asta, gndi Sara. E destul de ciudat lucrul
asta.

"Este pe aici, pe undeva," spuse Jason. Aici si-a facut

culcusul."
Sara se distra adesea ca Jason parea asa de sigur de el,
numai ca Sara stia ca, de fapt, el habar n-avea despre ce
vorbea. Numai ca, de cele mai multe ori, Sara se prefacea
ca n-a observat, facndu-i jocul. Era mai usor n acest fel sa
scape de el.
Cautara prin desisul golit de frunze, acoperit acum de
zapada. Mersera de-a lungul unui gard darapanat, urmnd o
poteca ngusta facuta prin zapada, croita pare-se de un cine
ce trecuse nu cu mult timp naintea lor pe acolo ...
Sara nu mersese aproape niciodata pe aceasta carare
iarna. Nu era n drumul ei dintre scoala si casa. Oricum,
vara, acesta era un loc unde Sara petrecuse nenumarate si
binecuvntate ore. Sara mergea mai departe, fiind atenta la
toate locurile astea att de familiare, simtindu-se asa de bine
ca-si revazuse vechea alee. Ce-mi place mai mult la aceasta alee)
gndi Sara) este ca pot sa vin aici singura, n linifte. Nicio mafina
care sa treaca pe aicz; niciun vecin. Ar trebui sa ma plimb mai des pe

am.

"Solomon!" rasuna vocea lui Jason, speriind-o pe Sara.

Nu se astepta ca el sa urle n halul asta.
"Jason, nu tipa la Solomon. Daca el e pe-aici, cu siguranta
nu va mai fi, auzindu-te cum urli."
38

"E aici, Sara. Ti-am spus ca si-a facut cuib pe aici. Si daca
.ti fi plecat, l-am fi vazut. Pentru ca e foarte mare, Sara, pe

cuvnt!"
Sara siJason mersera simersera prin padure, trecnd peste
o srma ruginita, o ramasita din acel gard vechi si subrezit.
-;.aintara ncet, cu bagare de seama, nestiind ce se poate
~cunde sub zapada care de acum era pna la genunchi.
"Jason, mi-e frig."

Sara, te rog. V';:>"

" IAncav pUt11l,
rel.
Sara admise ca mersese mai mult din propna-l curiozitate, si nu pentru ca Jason nsitase att de mult. "Bine,
_~son, nca cinci MINUTEEE," tipa Sara ce pasise ntr-un
canal de irigatie adnc pna la talie si care fusese camuflat
_ub zapada. Zapada rece si umeda i intra Sarei pe sub haina
si pe sub bluza, ajungndu-i pna la piele. "Gata, Jason! Ma
duc acasa!"
Jason era dezamagit ca nu-l gasisera pe Solomon, dar
upararea Sarei i distrase atentia de la asta. Nimic nu-l bucura
pe Jason mai mult dect enervarea Sarei.Jason rdea cu gura
pna la urechi, n timp ce Sara si-scutura zapada de pe sub
haine.
"Aaa, Jason, deci ti se pare amuzant, nu-i asa? Probabil
ca ai nascocit totul despre acest. Solomon, doar ca sa-mi ud
hainele si sa ma enervezi!"
Jason rdea n timp ce trecu naintea Sarei. n timp ce se
bucura de supararea ei, stia ca totusi e mai bine sa pastreze
distanta.
, "Nu, Sara, Solomon exista. O sa vezi."
"Da, cum sa nu!" i raspunse Sara n zeflemea.
N.umai ca, din nu stiu ce motiv, Sara stia ca Jason avea
dreptate.
39

CAPI~OLUL6
putea a~inti
fusese
vreodata
usor
Sara
It ce daca-i
se petrece
n clasa
n timpul
sa senu-si
concentreze
orelor. Scoala

estel

de-a dreptu1 cel mai plictisitor lucru depe pamn0

ajunsese
aceasta zi,eafara
la aceasta
exceptie,
conctuzie
eri cea mai
cu mult
grea timp
zi pe n
care
urma,
o traise.
Dar
Nu putea sa se concentrez1e deloc la ce spunea profesorul.

s~imediat
:e sepurtate
auz~~timu:
cl.opotel
sunnd,
Sara si
~adurvii.
Gandurile
ei se lasau
de vnt
napoi
la hatisurile
"Probabil c-am nnebu 't," si spuse Sara n sine, n timp
lIldesa ghiozdanullIl vesuaHsl p"lecadirect acolo.
ce nainta
prin padure,
potecacaprin
mare.
"Caut
o pasare
zapacita,cro~du-si
dre probabil
nici zapada
nu exista.
Ei
afle.ca sunt aici si nici ca s nt interesata de aceasta pasare."
Sara se opri sa asculte. Era asa de liniste nct putu sa-si
bine, propria
daca nu respiratie.
o vad ChiarJlcum,
Nu nicio
vreaualta
ca creatura.
Jason sa
auda
N putu plec.
sa vada
41

Nicio pasare, nicio vevc:rita. Nit!c. De fapt, daca nu ar fi

vazut
peputea
care ea,
qinele
singuratic
le Ia~asera
acolo, urmele
ieri, Sara
sa Jason
creadasid,
ntr-adevar,
ea era
singura
erapecuplaneta.
adevarat o zi ftumoasa
de iarna. Soarele
l'
fiintaAsta
vie de
stralucise toata ziua, iar zapada se tppise usor deasupra, crend
o crusta umeda si lucioasa. Totut era stralucitor. De obicei,
Ce
o asemenea
altceva putea
zi ar fifi facut
mai bine
ca inimi
dettSarei
sa fie
sa cnte
singuradecuc,
bucurie.
fara
griji,
zi? Numai
reflectnd
ca Sara
doarselasimtea
propriilet
n~~ajia.
gnduri,
Sperase
ntr-o
ca asemenea
Solomon
putea
fusese fistrnit,
usor gndindu-se
de gasit. ntr-un
la padrrea
ffl saudeasa
altul,si interesul
Sarei
la posibilitatea
de
singura,
a localiza
n zapada
aceastapna
misterioasa
la genunfhi,
~asare,
Saradar
ncepu
acum,sastnd
se simta
aici
ridicola. "Unde-o fi pasarea aia~ Hai, las-o balta! Ma duc
acasa!".
Dezamagita, Sara statea n lmijlocul padurii, suparata,
prin
zapada,
exact peconfuza.
drumul POfni
Pt care
venise,
deodata
si oarecum
napoi,
pe cnd
urmele
lasate
coplesita
se opri, gndindu-se daca n-ar fi fost mai rapid sa traverseze
pasunea pe care o folosea adesea ca pe o scurtatura, n timpul
sa-I traversez pe undeva, pe unde este mai ngust. Asa gndi Sara,
lunilor
ca r111
e nghetat
acum.
Poate capot
n timp de
cevara.
treceaSunt
pe convinsa
sub singura
srma
ce mai
ramasese
din
gard.

loc, acum, n iarna. Trecuse pest aceasta pasune de sute de

ori. Aici
unch"ul
ei tinuse caii,
Sara era
era pasunea
surprinsaunde
de ct
dt dezorientata
eranntimpul
acest
lunilor de vara. Acum nsa, totW arata att de diferit, cu
toate punctele ei de reper ngr9pate sub zapada. Aici rul
si era
acopefit sa-si
de ctiva
centimetri
era
completSara
nghetat
de zapada.
se opri,
ncercnU
aminteasca
undebuni
era
42

?2!tea cea mai ngusta a dului. Cnd deodata, simti gheata

:Junecndu-i sub picioare - si fara sa-si dea seama cum, se
::rezi ntinsa pe spate pe gheata foarte nesigura, iar apa rece i
:recea deja prin haine. Imediat i venira n minte momentele
care le traise n vara cnd plutise la vale pe acest ru si
~ntru un moment intra n panica la gndul ca acest lucru se
-:-a repeta, dar ca de data asta va muri nghetata.
Ai uitat ca tu nu te poti neca? O voce blnda se auzi de
:.rndeva de deasupra capului Sarei.
"Cine-i acolo?" ntreba Sara, uitndu-se n toate partile,
ercetnd nti copacii goi, cu ochii pe jumatate nchisi
ciin cauza luminii orbitoare a soarelui, sageti stralucitoare
-eflectndu-se peste tot n jurul ei n zapada. Oricine ai fi) de
nu vii sa ma ajuti sa ies de aici? gndi Sara, ntinsa pe gheata
:surata, ngrozita ca n orice moment aceasta putea sa cedeze
sub ea.
Gheata te va tine) ntoarce-te pe partea cealalta fi trafte-te n
eenunchipna aici) spuse misteriosul ei prieten.

Asa ca, fara sa mai stea pe gnduri, Sara se rostogoli pe

burta si, ncet de tot, se aseza pe genunchi. Apoi, cu bagare de
eama, ncepu sa se trasca n directia din care venea vocea.

43

Sara nu era dispusa pentr? o conversatie. Nu acum.

ca facuse un lucru att de nesabuit Ce o interesa cel mai mult
acum, era sa mearga acasa si sa se schimbe nainte ca cineva
Era uda, i era foarte frig si n PlJ1IS'
era furioasa pe ea~nsasi
din familie sa ajunga naintea ei, iy hainele sa o dea de gol.
"Trebuie sa plec," zise Safa, privi chiors spre soare
Lua drumul napoi prin urmele lasate de ea mai
nainte, tremurnd de frig si de su arare ca luase decizia asta
n directia n care acel cineva i V0t,l:bise.
prosteasca sa travereze rul. Deo~ata, parca o trazni ceva...
"Hei, cum de-ai stiut tu ca nu ma pet neca?" Nu primi niciun
raspuns.
Si atunci, cea mai mare p sare pe care Sara o vazuse
vreodata si lua zborul din vrf unui copac, naltndu-se
"Unde-ai plecat? Hei, unqe esti?", striga Sara.
1n soare.
:pre cer, nconjurnd padurea si rasunea si disparnd apoi

Solomon! Sara

44

ramase uluita,
~ ~-prirnd
_1

n lumina soarelui.

Sara
trezisub
a doua
zi ,.mpotrivindu-se
neatasi, cade
mai sebine
paturi,

obicei,
se cuibari
nceputului
unei

aoi zile. Deodata, ea si a .nti de Solomon.

Solomon) se gndi Sara1 te-am vazut cu adevarat sau te-am
isat?

Apoi, n timp ce Sara ) revenea din somn, si aminti ca,

dupa ce terminase orele la ,coala, fusese n padure sa-I caute
pe Solomon, si aminti si c era ct pe ce sa se scufunde sub
heata prea subtire. Nu) S lomon) n-aifost un vis. fason a avut
dreptate. Efti real, exifti!
Sara tresari la gndul cr Jason si Billy luasera deja calea
neliniste puse stapnire pe a, o neliniste grea ce o cuprindea
ntQtdeauna cnd se gnde la Jason si boacanele lui.
pre padure, cautndu-1 {e Solomon. Si-atunci, o mare
Nu-i voi spune lui fason) fi nimanui altcineva)ca l-am vazut pe
Solomon.Asta-i secretulmeu.
45

Fara niciun fel de exagerare, Sara se lupta ct fu ziua

de lunga sa ne atenta la ce spunea profesorul. Gndul ~i era
la desisul stralucitor si la acea uriasa pasare fermecata. iVIi-a
vorbit ntr-adevar Solomon? Se ntreba Sara. Sau mi-am imaginat
asta? Poate ca am fost ametita din cauza cazaturii. Poate am fost
inconftienta fi am visat. Sau s-a ntmplat cu adevarat?

Sara abia astepta sa mearga din nou n padure sa afle

daca Solomon era cu adevarat real.
Cnd ultimul clop~tel sui1a,Sara se opri la dulapiorul ei,
si puse cartile nauntru si nghesui ghiozdanul deasupra lor.
Asta era a doua zi de cnd Sara nu-si
, cara toate cartile
, acasa.
Descoperise ca, daca avea-ntr-o mna un teanc de carti,
acestea pareau s-o protejeze de orice coleg bagaret. ntr-un
fel sau altul, ele formau o bariera mpotriva impostorilor
neastmparati si neseriosi ce-i apareau n cale. Dar astazi,
Sara nu voia sa-i stea nimic n cale. Tsni pe usa afara ca un
glont, ndreptndu-se direct spre domeniul familiei Thacker.
Cnd Sara lasa n urma strada pietruita si ncepu sa
coboare cararea, ea vazu o bufnita foarte mare stnd chiar n
fata ochilor, pe un gard ... Aproape ca parea ca o asteapta. Sara
fu surprinsa sa-I gaseasca asa de usor pe Solomon. Petrecuse
att de mult timp sa caute aceasta pasare misterioasa si ireala
si acum era aici, stnd de parca aici statuse dintotdeauna.
Sara habar n-avea cum sa se apropie de Solomon. Ce-ar
trebui sa fac? gndea Sara. Arji chiar ciudat sa merg spre o bufnita
uriafa fi sa Zic: "Bun{t ce mai faci?"

zise bufnita catre Sara.

Sara sari un pas napoi. Solomon rse cu pofta. N-am vrut

Bun{t ce mai faci?

sa te sperii) Sara. Ce mai faci?

"Multumesc, bine. Doar ca nu sunt obisnuita sa vorbesc

cu o bufnita, atta tot."
46

A) cePaca0

zise Solomon. Cei mai buni prieteni ai mei sunt

bufnite.

Sara rse. "Esti simpatic, Solomon."

Solomon) hmmmm) zise bufnita. Solomon e un nume dragut.
Da) cred ca-mi place.

Sara se nrosi, jenata. Ea uitase ca nu facusera niciodata

cunostinta. ]ason ii spusese Sarei ca bufnita se numea
Solomon. Si ca tatal lui Billy ii pusese acest nume. "Vai,
mi pare rau," zise Sara. "Ar fi trebuit sa te ntreb cum te
cheama."
Pai) de faP0 nu m-am gndit niciodata la asta)

zise bufnita.

Dar, oricum) Solomon e un nume frumos. mi place.

Ce vrei sa spui prin faptul ca nu te-ai gndit niciodata? Sa

inteleg ca nu ai un nume?"
Nu) vorbesc serios) replica bufnita.
Sara nu-si putea crede urechilor. "Cum sa nu al un
nume?"
Pai) vezi tu) Sara) numai oamenii au nevoie de denumiri ca sa
poata identifica lucrurile. n schimb) noi {tim precis cine suntem) iar
denumirile nu sunt aia de importante pentru noi. nsa chiar miplace
numele Solomon. Si din moment ce tu e{ti obi{nuita sa le spui celorlalti
pe nume) acesta va fi perfect pentru mine. Da) mi place acest nume.
Solomon sa fie!

Solomon parea asa de multumit de noul sau nume care

o facuse mai devreme pe Sara sa se simta stnjenita. Botezata
sau nu, era oncntare sa stai de vorba cu aceasta pasare.
"Solomon, crezi ca as putea sa spun si altcuiva despre
tine?
Poate. ~Mai ncolo.

47

"Dar crezi ca ar trebui sa te tin secret deocamdata,

asa-i?
Afa-i

cel mai bine pentru o vreme. Pna vei ntelege ce vei spune.

<<A, da, cred ca as parea destul de toanta. "Am gasit

aceasta bufnita, care mi-e prietena si care-mi vorbeste fara
sa-si miste buzele."
Iar eu trebuie sa-ti atrag atentia cu ntelepciune) Sara) ca

btifnitele nu au buze.

Sara rse. Aceasta pasare era foarte haioasa. "Eeei,

Solomon, tu stii ce vreau sa spun. Cum poti sa vorbesti fara
sa dai din gura? Si cum se face ca nu vad pe nimeni altcineva
prin apropiere, care sa vorbeasca din directia de unde vorbesti
tu?"
Nimeni altcineva de pe aici nu m-a auzit vreodata. Ceea ce auzi
tu) nu este sunetul vocii mele) Sara.
48

Tupricepi gndurile mele.

Nu nteleg. Dar, eu te aud!"

Ei bine, se pare ca ma auzi) fi ntr-adevar afa e) dar nu cu
urechile tale. Nu n felul n care auzi celelalte lucruri.

Sara-si ridica mai bine fularul n jurul gtului si si trase

caciula n jos peste urechi, cnd o rafala de vnt rece matura
zapada din jurul ei.
n curnd se va ntuneca) Sara. Mai
sporovaim p' mine. Gndefte-te la ce am
l'orbit azi. n timp ce dormi la noapte)
baga de seama ca poti vedea. Chiar
daca ochii tai vorfi strns nchifi) tu vei
ca, daca nu
vedea n visurile tale. Asa
)

ai nevoie de ochi ca sa vezi, la fel

nu ai nevoie de urechi ca sa auzi.
nainte ca Sara sa-i atraga atentia ca visele sunt diferite de
realitate, Solomon zise: La revedere) Sara. Nu-i afa ca aceasta zi
este minttnata? zicnd asta, Solomon se nalta n aer, si ntinse
aripile puternice, si el pluti deasupra desisului si locului
pe care statuse pe gard si deasupra micutei lui prietene de
dedesubt.
Solomon, gndi Sara, efti uriaf! .

Sara si aminti de vorbele lui Jason, "E urias, Sara, trebuie

sa vii sa-I vezi!" n timp ce-si croia drumul spre casa prin
zapada, ea si aminti cum el aproape ca o trse spre padure,
pur si simplu alergnd cu emotie, Sarerfiindu-i destul de greu
sa tina pasul cu el. Ciudat, cugeta Sara, ajost att de insistent sa
vin sa vad aceasta pasare gigantica, iar acum) dupa trei zile) nu mai
scoate niciun cuvnt despre ea. Ma mir ca el fi Bil!J n-au venit aici
n fiecare Zi sa-I caute pe Solomon. Se vede treaba ca a uitat cu totul
despre el. O sa tin minte sa-I ntreb mine pe Solomon despre asta.

n' zilele urmatoare Sara se trezea adesea, spunndu-si

singura, "Va trebui sa-I ntreb mine pe Solomon despre
49

asta." De fapt, ea deja purta n buzunar un carnetel, n care

si nota dferite subiecte pe care voia sa le dscute.
1 se parea ca n-o sa aiba niciodata destul timp sa vorbeasca
cu Solomon despre toate lucrurile pe care ea voia sa i le
spuna. Fereastra scurta de timp, de la terminarea ultimei ore
de scoala, ajungerea acasa si terminarea sarcinilor casnice nainte ca mama Sarei sa se ntoarca de la serviciu - era putin
mai mult de jumatate <jeora:

Nu e drept,

ncepuse Sara sa gndeasca, mi petrec toata ziua

cuprofesori plicticofi, niciunul neftiind nici macar a zeceaparte din ct

ftie Solomon, fi doar o amarta dejumatate

de ora cu cel mai dqtept

profesor pe care l-am avut vreodata. Hmmm, profesor. Am caprofesor

Asta o facu pe Sara sa izbucneasca n rs.

"Va trebui sa-I ntreb pe Solomon despre asta."

o bufnita.

50

CAPItOLUL 8
Solomon, tu esti ~rofesor?"
"Dar tu nu vorbesti de lucrurile despre care profesorii
adevarati", iarta-ma, "alti" rofesori vorbesc. Vreau sa spun
,
Da)despre
Sara) lucruri
ntr-ad[ar
ca tu, vorbesti
caresunt.
qJ.aintereseaza. Tu vorbesti
despre chestii grozave."
Doar ca, atunci cnd tu pui o ntrebare) injormatia pe care eu ti-o
pot riferi are o mare nsemnata e pentru tine. Toate acele raspunsuri
Sara) de fapt) eu vorbesc J10ardespre ceea ce tu vrei sa vorbesc.
care sunt riferitefara ca o ntrebfre sa fi jost pusa sunt de-a dreptul o
nu au nimic de cftigat din asta.

Sara se gndi la ce-i susese Solomon si realiza ca, n

afara de ce ntrebase ea de ecare data, el nu vorbise despre

Pierdere de timp pent. ru oricare J1i";)ztre

noi. Att elevul, ct fi prrifesorul

nimic
altceva.
"Dar
stai,fa~a
Splomon.
ntrebat."despre un
lucru pe
care tu
l-ai ia
spus
ca eu sami
te fiamintesc
51

Si despre ce era vorba,_Sara?

<<Ai spus, "Ai uitat ca tu nu te poti neca?" A fos_texact
primul lucru pe care mi l-ai zis, Solomon. Eu nu-ti spusesem
niciun cuvnt. Eram ntinsa acolo, pe gheata, dar nu te
ntrebasem nimic.

Aaa, nseamna ca Solomon nu era singurul de acolo careputea sa

vorbeascafara sa-fi mifte buzele.

"Ce vrei sa spui?'~

Ca ai ntrebat, Sara, dar nu cu cuvinte. ntrebarile nu sunt puse
ntotdeauna prin cuvinte.

"Asta-i straniu, Solomon. Cum poti sa ntrebi ceva daca

nu vorbesti?"
Gndindu-ma

la ntrebarea ta. Multe fiinte fi creaturi comunica

prin intermediul gndurilor. De fapt, comunica mai mult prin aceasta

cale dect prin cuvinte. Oamenii sunt singurii care folosesc cuvintele.
nsa, chiar fi eifac mult mai multe n comunicarea lor cu gndurile
dect cu cuvintele. Gndefte-te la asta.
veZi tu, Sara, eu sunt un profesor batrn fi ntelept, care
a nvatat cu muuhuuhuulti

ani n urma ca este o mare Pierdere de timp

sa dai unui elev itiformatii pe care el nu le-a cerut.

Sara rse de accentuarea demodata a lui Solomon, atunci

cnd el zisese batrn si de acel exagerat muuhuuhuulti,
caracteristic parca pentru o bufnita. mi place aceasta pasare
nebuna, se gndi Sara.
Si mie mi place de tine, Sara, replica Solomon.
Sara se nrosi, uitnd deja ca Solomon putea sa-i auda
gndurile.
Apoi, fara sa mai fie nevoie de cuvinte, Solomon se ridica
cu putere spre cer si disparu din ochii Sarei.

52

CAPITOLUL

A
"

Imidoresc sa pot zbura, ca tine, Solomon."

De ce, Sara? De ceti-ar placea sa Zbori?

"Vai, Solomon, este asa de plictisitor sa trebuiasca sa

mergi pe jos tot timpul, ncoace si-ncolo, aici, pe pamnt. E
att de lent. ti ia o vesnicie sa ajungi la locurile la care vrei sa
ajungi, apoi nici nu poti sa vezi prea multe. Numai lucrurile
care te nconjoara atunci cnd treci pe lnga ele. Niste chestii
banale."
Bine, Sara) dar separe ca nu mi-ai raspuns n tocmai la ntrebarea
mea.

"Ba da, Solomon, ti-anl raspuns. Am spus ca as vrea sa

zbor pentru ca..."
Pentru ca nu-ti place sa mergi pe jos) ncoace fi-ncolo) aici pe
pamnt fi ca eplictisitor. veZi) Sara) nu mi-ai spus de ce vrei sa Zbori.
Mi-ai :spus doar despre lucrurile care nU-ti

plac pentru ca nu poti

sa Zbori.

55

"E vreo diferenta?" _

O da) Sara. O mare diferenta. Nlai ncearca o data.

Putin mirata ca Solomon insista pe aceleasi ntrebare,

Sara ncepu din nou. "Bine. Vreau sa zbor pentru ca mersul
pe jos nu este att de placut si pentru ca-ti trebuie mult timp
sa mergi pe jos, dintr-un loc n altul."
Sara) vezi ca nca vorbefti mai mult despre ce nu vrei fi de ce nu
vrei. ncearca din nou.

"Bine. Vreau sa zbor pentru ca... Nu pricep, Solomon.

Ce vrei sa spun?"
Vreau ca tu sa-mi spui despre ce vrei tu cu adevarat) Sara.
"VREAU SA ZBOR!".zbiera Sara, enervata ca Solomon
nu era capabil s-o nteleaga.
Ei) Sara) acum spune-mi de ce vrei sa Zbori. Cum ar fi sa Zbori?
Cum te-ai simti daca ai zbura? Fa-ma sa nteleg) Sara. Descrie-mi ce-ai
simti daca ai zbura. Nu vreau sa-mi spui cum este aici)pe pamnt, sau
ce NU

este ca zboruL Vreau sa-mi spui cum te simti cnd Zbori.

Sara nchise ochii, ntelegnd acum sensul spuselor lui

Solomon, si ncepu sa spuna. "Sa zbori nseamna sa te simti
liber, Solomon. Este ca si cum ai pluti, dar mai rapid."
Spune-mi ce-ai vedea daca ai zbura?

"As vedea tot orasul ntins sub privirea mea. As vedea

Strada Principala, si masinile miscndu-se, si oamenii
mergnd. As vedea rul. As vedea scoala mea."
Cum e sa Zbori) Sara? Descrie-mi ce simti cnd Zbori.

Sara sovai putin cu ochii nchisi, nchipuindu-si ca zbura

deasupra orasului ei. "Ar fi o distractie pe cinste, Solomon!
Numai sa zbori, trebuie sa fie o distractie pe cinste. M-as
ridica n zbor ca vntul. M-as simti att de libera. Este att de
bine, Solomon!", continua Sara, complet absorbita acum de
imaginatia ei. Apoi, pe neasteptate, cu aceeasi putere pe care
o simtise n aripile lui Solomon atunci cnd si lua zborul de
56

pe
zi dup~Isizi,simti
Saracorphl,
sim~ cum
o strabate
taiestlp
respiratia.
pentru
o clipa,un
ca suierat,
si cnd ce
ar fii
cntarit cinci tone, apoi, in~tantaneu, simti ca pluteste de-a
dreptul. Sara zbura.

"Solomon," striga Sara ~e-a dreetul ncntata, "uita-te la

mne, zbor!"
57

Solomon zbura n .rnd cu ea si mpreuna se naltara

deasupra orasului. Orasul unde Sara se nascuse. Orqsul n
care Sara strabatuse aproape fiecare centimetru. Orasul pe
care Sara l descoperea acum dintr-un unghi la care nici
macar nu visase.
"Oaaauu! Asta-i de-a dreptul minunat, Solomon! Oh,
Solomon, ct de mult mi place!"
Solomon zmbea sise bucura de entuziasmul extraordinar
al Sarei.
"Unde mergem, Solomon?
Poti sa mergi oriunde-ti place.

"Oh, oaau!", exclama Sara, privind n jos spre linistitul ei

orasel. Niciodata pna acum nu aratase att de frumos.
Sara mai vazuse o data orasul din aer, cnd unchiul ei o
luase mpreuna cu familia n micul lui avion. Numai ca atunci
Sara nu putuse sa vada prea multe. Ferestrele avionului erau
amplasate prea sus, iar de fiecare data cnd voia sa vada ceva
mai bine, se ridica n genunchi si si lipea fata de geam, nsa
tatal ei i tot spunea sa stea la locul ei si sa-si puna centura de
siguranta. Asa ca nu i placuse deloc n acea zi.
Acum nsa, era cu totul altceva. Putea sa vada tot. Putea
sa vada fiecare strada si cladire din oras. Putea chiar sa vada
cteva mici magazine nsiruite pe Strada Principala ... bacania
lui Hoyt, si farmacia lui Pete, si Posta ... Putea sa vada rul ei
att de drag serpuind prin oras. Si cteva masini miscndu-se
si o mna de oameni mergnd de colo pna colo.
"Oh, Solomon," zise Sara cu rasuflarea taiata, "asta este
cel mai grozav lucru care mi s-a ntmplat vreodata. Hai sa
mergem la scoala mea, Solomon. ~ voi arata unde-mi petrec
zi..." vocea Sarei se pierdu, n viteza ei spre scoala.
"Ce diferit arata scoala vazuta de aici, de sus!" Sara fu
surprinsa sa vada ct de mare arata scoala. Acoperisul parca
58

nu se mai termina. "Oau!" exclama Sara. Putem sa coborm

mai aproape sau trebuie sa ramnem aici, pe loc?"
Poti sa mergi oriunde vrei tu) Sara.

Sara chiui nca o data, napustindu-se n jos spre terenul

de joaca si trecnd ncet spre fereastra clasei ei. "Ce minunat!
Uite, Solomon! Poti sa vezi banca n care stau eu, si acolo-i
domnul Jorgensen."
Sara si Solomon zburara de la un cap la altul al orasului,
venind n picaj aproape de pamnt, apoi naltndu-se din
nou, aproape atingnd norii. "Uite, Solomon, acolo-s Jason
si Billy."
"Hei,Jason, uita-te la mine, pot zbura!" striga Sara.Jason
nu o auzise. "Hei, Jason!" striga Sara din nou, de data asta si
mai tare. "Uita-te la mine! Pot zbura!"
fason nu tepoate auzi) Sara.

"Pai de ce nu? Eu l pot auzi pe el."

Este prea devreme pentru fason) Sara. Nu estegata pentru asta)
nca. Dar va fi. n timp.

59

Acum ntelese Sara,.mult mai clar, de ce Jason si Billy

nu-Ilocalizasera pe Solomon. "Nici pe tine nu te pot ~edea,
Solomon. Nu-i asa?"
Sara era bucuroasa ca Jason si Billynu-l puteau vedea pe
Solomon. Ar putea sa ne mpiedice, daca ar {ti, se gndi ea.
Sara chiar nu-si amintea sa fi petrecut vreodata att de
bine ca acum. Se nalta sus spre cer, att de sus nct masinile
de pe Strada PrincipaIa_arata~ ca niste furnici. Apoi, fara nici
cel mai mic efort, cobora n zbor att de aproape de pamnt,
chiuind fericita ca zbura cu o asa viteza. Se napusti n jos chiar
deasupra rului, cu fata att.de aproape de apa, nct putea sa
miroase muschiul verde si umed de pe pietre, trecu n viteza
pe sub podul de pe Strada Principala si iesi n cealalta parte.
Solomon zbura n paralel cu ea, ntr-o armonie perfecta, ca si
cnd ar fi exersat acest zbor de sute de ori pna acum.
Zburara asa un timp, ce li se paru a fi cteva ore, apoi
acelasi suierat puternic ce o facuse pe Sara sa se nalte spre
cer o facu sa-si recupereze trupul si se ntoarse pe pamnt.
Sara era att de emotionata, nct abia mai putea sa
respire. Aceasta fusese cu adevarat cea mai mare experienta a
vietii ei. "Oh, Solomon, a fost minunat!" tipa Sara de bucurie.
Sarei i se paru ca ar fi zburat cteva ore.
"Ct e ceasul?" se trezi ea ntrebnd, uitndu-se la ceas si
gndindu-se ca a dat de belea ntrzund atta de acasa, numai
ca ceasul ei arata ca trecusera doar cteva secunde.
"Solomon, traiesti o viata ciudata, stii?" Nimic nu pare a
fi ceea ce ar trebui sa fie.
Ce vrei sa spui, Sara?

"Pai, faptul ca noi am putut zbura peste tot orasul, iar

timpul nu a trecut. Nu ti se pare ciudat? Sau ca eu pot sa
te vad, pot sa vorbesc cu tine, pe cnd Jason si Billy nu te
60

pot vedea si niei nu-ti pot vorbi. Nu ti se pare ciudat acest

lucru?
Daca dorinta lor de a ma v dea era destul deputernica, ar fi putut
sa ma vada, Sara) sau daca do "nta mea ar fi fost destul deputernica,
of fi putut influenta dorinta lor.

"Ce vrei sa spui?"

Ceea ce v-a mnat n acest tufifuri afost entuziasmul lorpentru

pentru
ceva ce nu
circumstantele
vazusera defapt
n care
pn4
nOIIdacum.
oi ne-am
Ei au
ntlnit.
fost o veriga impor.tanta

"Da, cred ca da." Sara tu prea voia, de fapt, sa-i acorde

fratelui ei mai mic meritele rcestei experiente extraordinare.
Era mai usor pentru ea sa-I stie tot ca pe fratele mereu
enervant. Dar ca Jason sa ftt cheia bucuriei acestui moment?
Sara,mult
spune-mi
af nvatat
ntreba Solomon
AstaDeci,
era prea
pentruce ef
n acestastazi?
moment.
zmbind.

"Am nvatat ca pot sa zbor peste ntregul oras fara ca

timpul sa treca?" constata S ra, ntrebatoare, ngrijorata daca
asta vrusese Solomon sa au a. "Am nvatat ca Jason si Billy
nu ma pot vedea sau auzi tunei ~nd zbor, pentru ca sunt
prea mici sau nu sunt preg titi nca? Am nvatat ca nu este
deloc frig acolo sus, cand z ,ori?"
Toate astea sunt corectefi p tem sa discutam despre ele mai trziu)
dar Sara, n-ai observat ca, at timp ct ai- vorbit despre ceea ce nu

voiai, tu nu ai putut avea ceea e voiai sa ai? Dar cnd ai nceput sa

vorbefti despre ceea ce voiai - mii mult dect att, cnd aifost n stare

Sara tacea, ncercnd sa si aminteasca. Dar nu-i era usor

sa se gdeasca la ceva la ca e se gndise sau simtise nainte
sa ncepi sa simti ceea ce voiai ~ atunci a venit, numaidect?
de a zbura. Ea ar ft prefera~ mai degraba sa se gndeasca la
partea cu zborul.
61

Gnde{te-te bine la as~a}Sara} {i exerseaza ct poti de mult.

"Vrei sa exersez sa zbor? Foarte bine!"

Nu doar sa Zbori} Sara. l7reausa exersezi gndindu-te la
ceea ce vrei, si gndindu-te de ce anume vrei ceea ce vrei nainte de a fi n stare sa simti asta. Acesta este cel mai important lucru
pe care l vei nvata de la mine} Sara. Distractie placuta.

Si cu asta, Solomon se nalta n zbor si disparu.

Aceasta este cea mai buna Zi din viata mea! Gndi Sara. AstaZi}
am nvatat sa zbor!

'

CAPITOLUL 10

Hei,

piciule,
nca uitndu-se
mai faci pipi
n cum
pat noaptea?"
, ,
Sara
se mnie,
la ei
si bateau
joc de Donald. Prea timida sa intervina, ea ncerca sa se uite
in alta parte si sa nu bage n seama ce se petrece.
"Li se pare ca sunt smecheti", si zise Sara cu voce
soptita. "Sunt doar niste nesuferiti."
Doi dintre "cei mai tari din parcare" colegi de clasa,
care puteau fi vazuti mai tot timpul mpreuna, se distrau pe
seama lui Donald, un coleg nOl:l,care venise doar de doua
zile n aceasta clasa. Familia lui se mutase de curnd n oras
si nchiriasera cea mai veche si darapanata casa la capatul
strazii pe care locuia Sara. Casa fusese parasita luni ntregi,
iar mama Sarei se bucurase sa vada ca, n sfrsit, cineva se
mutase n ea. Sara observase cnd descarcau camionul vechi
si fuse~seuimita ca doar putina mobila, si aceea subreda, era
absolut tot ce aveau.
63

Este destul de grel!; sa fi ndu n oras si sa nu cunosti

pe nimeni, dar sa trebuiasca sa ncasezi asemenea yorbe,
ei bine, asta era deja prea mult. Stnd n picioare pe holul
scolii, uitndu-se la Lynn si la To my cum dinadins il faceau
pe Donald sa se simt~ prost, Sar i i dadura lacrimile. Ea-si
aminti cum ieri toata lumea rses atunci cnd Donald fusese
rugat sa se ridice n picioare pent u a fi prezentat colegilor de
clasa, iar cnd s-a ridicat strnge la piept o cutie de plastic
rosie n care avea creroane. ,Sara recunoscuse ca nu fusese
cel mai bun lucru pe care-l pu ea face. Acestea erau mai
degraba
cu siguranta
potrivite
nu credea
pentrucacei
merita
de sdtma
rstfel fratelui
de umiliri.
ei mai mic, dar
Sara si dadu seama ca acesfa fusese punctul critic de
cotitura
pentrusaDonald
desituatieisub
a fi aCfeptatcontrol
de ceilalti.
Trebuia
sa
fi fost capabil
tina acea
de prima
data,
stnd n picioare cu curaj, si daca f-ar fi stmbat si el, fara sa-i
pese
prapadita
il irozeaza,
poate
ca lucrurile
ar
fi statcacuacea
totulclasa
altfel
acum. Dar
n-a fost sa
fie asa.
Donald se
intimidase si, fiind de-~ dreptul s~eriat, s-a prabusit n banca,
prea
cu barba
maretremurnda.
succes. Elevii
Invatatoruf
pareau faSarei
nici i-a
nu mustrat,
le pasa de
dar cefara
le
pasa
ce zice clasa
despre nsa
el. lr' Donald, cu siguranta, i
spunededomnul
Jorgansen,
Ieri, cnd a plecat din clasa, Sara l-a vazut cnd i-a cazut
de
suportul
lnga usa.
cel nou
De ndata
pentru cecreioa9~
Dona~d exact
disparuse
n cosul
din raza
de gunoi
ei de
n ghiozdanul ei.
si l-aculoarul
ndesat
observatie,
Sara a pe
recuperat
Sara i pndi
Lynn siacel
Tot eac
myde
sa suport
parasesca
scolii.
cu urechea
aud~ tropaind
scari
n jos.
l
vazuTrase
pe Donald
n fatasa-i
dulapul1uilui,
stndpeasa
si privind
nauntru, ca si cnd acolo ar fi trclbuit sa fie cheia care putea
sa faca, cumva, lucrurile sa meargi mai bine ori sa se strecoare
n dulap si sa scape de toate utflintele. Sara simti ca i se
64

pune un nod n stomac. Nu stia ce sa faca, dar voia sa-I ajute

pe Donald sa se simta mai bine. Dupa ce se uita pe hol, sa
fie sigura ca nataraii aceia plecasera, ea scoase din ghiozdan
cutia rosie cu creioane si se ndrepta n graba spre Donald,
care ncerca de acum sa-si recapete linistea.
"Hei, Donald. Ieri am vazut ca ti-a cazut asta," zise
ara pur si simplu. "Cred ca e buna. Cred ca ar trebui s-o
pastrezi."
"Nu, n-o vreau!" i raspunse Donald scurt.
Socata, Sara facu un pas napoi ncercnd sa-si revina.
"Daca tu crezi ca e asa de buna, pastreaz-o!" striga
Donald la Sara.
Bagnd repede cutia napoi n ghiozdan, spernd ca
nimeni nu vazuse sau auzise acest incident jenant, Sara se
repezi spre curtea scolii si apoi spre casa.
"De ce nu-mi vad eu de treaba?" se mustra Sara
singura.
"De ce nu ma nvat mnte?"

65

CAPITOLUL 11

"

Solomon,
de ce sunt oameniiasa de rai?" ntreba Sara.
Toti oamenii sunt rai) Sara? N-am observat asta.

"Pai, nu toti, dar marea majoritate sunt, si nu nteleg de

ce. Eu cnd sunt rea, ma simt oribil."
Cnd e{ti tu rea) Sara?

"De obicei cnd cineva e rau cu mine nti. Cred ca

atunci prefer sa le raspund cu aceeasi moneda."
Si asta te qjuta?

"Da." ncerca Sara sa se apere.

Cum aIa) Sara? Faptul ca leplate{ti cu aceea{i moneda, teface sa
te simti mai bine? Asta face ca lucrurile sa se mbunatateasca sau ti
dispare din rautate?

"Ei bine, nu, cred ca nu."

De faply Sara) ce am observat eu este ca lumea aduna tot mai
multa rautate. Este ca un cercvicios. Cineva te ranefte) apoi tu ranefti)
dupa asta celalalt ti face fi mai mult rau) fi tot afa.

67

"Solomon,
vicios?"

dar cine a nceput

acest

groazruc

Nu mai are imp011anta cine l-a ncepu/y Sara. Dar ESIE

cerc
foarte

important ceea cefaci tu daca ai ajuns n acest cerc. Cum de s-au

ntmplat toate astea, Sara? Ce te-a determinat sa intri n acest cerc?

Simtind o durere n stomac, Sara i spuse lui Solomon

despre noul ei coleg, Donald, si despre prima lui zi de scoala.
i spuse si despre colegii rautaciosi, care parca nu mai terminau
n a-l necaji pe Donald. i spuse lui Solomon si despre oribilul
incident care avusese loc pe holul scolii. Si ca si cum ar fi retrait
aceste incidente pe care i le povestise lui Solomon, sim~ ca se
nfurie din nou, chiar dureros de mult, iar o lacrima i aparu n
coltul ochiului si se rostogoli pe obraz. Suparata, si sterse lacrima
cu dosul mnecii, de-a dreptul enervata ca, n loc sa se bucure,
ca de obicei, de conversa~a cu Solomon, ea se smiorcaia si-si
tragea nasul. Nu asa trebuia sa se simta cnd era cu Solomon.
68

Pentru o vreme, Solo on nu spuse nimic, n timp ce

Sarei i treceau prin minte to te gndurile acelea. Sara l simtea
pe Solomon cum o privea u ochi mari si dragastosi, dar nu
era ctusi de pu~n stnje "ta. Dimpotriva. Parca Solomon
ncerca s-o scoata din aceasta stare.
Ei bine, am nteles ce nu

reau, gndi Sara. Nu

vreau sa ma

simt aIa. Mai cu seama cnd v rbesc cu Solomon.

cerc viciOJ.n mintea ta, fara s . vrei, ai realizat ceea ce nu vrei sa se
ntmple.

"Si asta e bine?" ntreb - Sara. Ca nu prea pare a fi."

Bravo tie, Sara. Tocmai I"Jacut primul pas ca sa ieIi din aceJt
Ti se pare aIa pentru ca arfacut doar un singur pas, Sara. Jvlai
sunt nca trei.

"Sibine,
careSara,
e pasul
urmatdr,sa-ti
Solomon?"
Ei
nu estegreu
dai seama de ceea ce nu vrei. EIti
de acord cu asta?
I

"Da, asa cred. Adica, db obicei cred ca-mi dau seama de

asta.
Si cum {tii ca te gndeIti

/,1

"Asa ... pur si simplu,

ceea ce nu Imi defapt?

"u eu.':

Sara, ntotdeatma vei {ti ca ee calea spre a-ti descoperi sentimentele.

Cnd te gndeIti la ceva sau v rbeIti despre ceva la care

nu vrei sa

te gnde{ti Jau despre care nu vrei Ja vorbe{ti, vei simti zntotdeauna

niIte sentimente negative. Te v " simti furi(Jasa, sau dezamagita, sau
sttzjenita, sau vinovata, sau ti va fi frica. ntotdeauna te vei simti rau
cnd te vei gndi la ceva ce nu

rei sa Je ntample.
Sara se gndi la zilele ce tocmai trecusera, zile care i
adusesera sentimente neg tive mai mult ca de obicei. "Ai
dreptate, Solomon," zise Sara. Am avut parte de multe
astfel ae sentimente n uIti a saptamna, privind acei baie~
batndu-si joc de Donald. m fost att de fericita cnd te-am
69

cum l necajeau pe Donald. mi dau seama ca sentim.entele

mele au fost cauzate de felul n c re am gndit.
ntlnit
pe
tine,
Solomon.
si
apoi
aIiade
suparata
cnd
am
vazut
Bravo) Sara. Hai a{um sa vorbi!. despre pasul doi. ntotdeauna)
cnd vei realiza ca
ce vrei defapt.

nu vrei un lucru)1va fi destul de uIor sa afli ceea

"Pai ... zise Sara prelung, v4nd sa nteleaga, fiind nsa

destul de nesigura.
,
"Vreau sa ma simt bine," ras unse Sara repede.
Cnd nu ai destui bani sa cumpe . ce ti-ai dori) ce vrei tu atunci?

"Vreau mai multi bani," rasp nse Sara.

Atunci

cand eIti bolnava, ce-vrei?~'

veZi? Acesta estepasul doi n ruperea cercului vicios) Sara. Pasul

vrez.

nseamna
ca ce
e des.
de Pasul
usor."doi
Sara
nUJ~r]ei.
estencepuse
sa decizi sa
ce
unu.e"Pai,
sa-ti asta
dai seama
de ceea
se simta mult mai bine.
majoritatea oamenilor l ignora. Pas! 1 trei este acesta: Odata ce ai
identificat care este lucrul pe care-l vre; trebuie sa-ti imaginezi ca este
real. Trebuie sa spui de ce vrei acel!. cru) sa ti imaginezi cum ar fi
Pasul trei este cel mai importanttas) Sara) Ii estepasul pe care
sa ai ace/lucru) sa-I explici) sa-I dore~ti) sau sa-ti aminteIti o situatie
sa-ti spui tie nsuti ca vrei acest lucru na n momentul n care te vei

simti) bine.
n timp ce Sara l asculta p, Solomon cum o ncuraja
sa-si petreaca timpul cu un scop anume, imaginndu-si
lucruri, nu-i venea sa-si creada Jrechilor. Ar fi putut da de
similara - dar sa continui sa tegndeI~f'la elpna l veigasi. Continua

lucruri. Parea ca Solomon i spu ea exact opusul lucrurilor

pe care i le spuneau profesorii scoala. Dar ea nvatase sa
belea destul de usor facnd Chit si numai unul din aceste
sa aiba ncredere n Solomon. Si tlra foarte dornica sa ncerce
70

ceva diferit. Ce spusesera Iprofesorii, evident, nu mersese

pna acum.
"De ce este pasul trei cel mal Important pas,
Solomon?"
I

Pentrtl ca, nainte de a-ti s{himba modtll de a simti) ntl trebtlie sa

modtll
a simti)
efti drja Efti
n al4(nca
cerc.nEfti
n vicios.
cerctllltli
ca sa
schimbidenimic
Ctladevarat.
cerctll
Dar,Solomon)
cnd schimbi
sptln afa.

"De ce-l numesti cercu; tau, Solomon?"

Ei bine) defapt ntl are ti ntlme exact. E vorba defeltll n care
simti. Dar ttl poti sa-I ntlmefti ctlm vrei: Cerctll Btlctlriei satl Cerctll
Fericirii. Cerctll Starii de Bine.
starea noastra interioara.

ste tin cercnattlra~ Sara. Reprezinta

"Pai si daca este ceva natural si e ceva care vine din

interiorul nostru, atunci d~ ce nu ne simtim bine mai tot
timpul?"
Itlcrt/rifoarte btlne. Si asta este 1areaproblema.

"Ce
Oamemi
vreivor
sa sincer
spui?saCum
se Srmta
sa fie
bine)
o problema
fi cei mai mtllti
faptul
vorca
sa faca
vrei
sa faci bine?"

vada Eicefac
bine)ceilalti
Sara) oameni)
oamenii aPi.i
v+ sa
decid
facacebine)
este bine.
se tlitaEi nvad
jtlrtlllor
sittlatiile
sa
din jtlrtll lor fi vad Itlcrtlri dere

care ei cred ca stlnt btlne) daJ~ de

asemenea)
vad este
Itlcrtlri
despre
c:'ed
rele.
"Si asta
rau?
Nu caJleei
teleg
cecae stlnt
rau n
asta,

Solomon."

Ce am remarcat etl) Sara) e te ca attlnci cnd mqjoritatea oamenilor

vad situatiile din jurullOJ~ und

bune) altele rele) ei nu conftientizeaza

de unde le vin aceste simturi. Si atunci asta esteproblema lor. n loc sa

conftientizeze ca ceea ce vad i ifecteaza n cautarea starii de bine, ei

de bine: Marea ?ro~/ema, ~ara :steA ca ncer~n~ tot timpu: sa se tina

continua
sa scoata
n evidenta
de rau fi cas-osunt
tinadeja
departe
pe cerc
cea
rUJ znseal'fma
zn acel
departe ceea
ce ezgandesc
ca e iarea
71

VlCZOS.

Oamenii sunt mai m..ult interesati sa vad~ sa analizeze fi sa

compare situatiile, n loc sa conftientizeze ceea ce simt. Si atunci,. de cele

mai multe ori, situatiile i atrag n cercul vicios.
Sara, gndefte-te putin la ce ti s-a ntamplat cu cteva zile n
urma fi ncearca sa-ti amintefti cele mai puternice sentimente pe care
le-ai avut. Ce s-a ntmplat de te-ai simtit afa rau saptamna asta,
Sara?

"M-am simtit ngrozitqr cnd Tommy si Lynn l-au

necajit pe Donald. M-am simtit ngrozitor cnd copiii au rs
de Donald n clasa, dar cel mai rau si mai rau m-am simtit
atunci cnd Donald a tipat la mine. Tot ce-am vrut sa fac a
fost sa ncerc sa-I ajut, Solomon."
Bine, Sara. Hai sa vorbim despre asta. n timpul acelor ntmplari,
cnd tu te-ai simtit att de rau, ce-aifacut?

"Nu stiu, Solomon. N-am facut nimic. Doar m-am uitat

la ce se ntmpla, cred."
Exact. Ai dreptate, S ara. A~ observat situatiile - dar situatiile
pe care tu ai ales sa le observi au jost acel tip de situatii care te-au atras
in cercul vicios.

"Solomon, dar..." i raspunse Sara. "Cum poti sa vezi ceva

care este gresit si sa nu te simti rau cnd vezi asa ceva?"
Asta e o ntrebare joarte bun~ Sara, fi ti promit ca n timp ti voi
raspunde pe ndelete. Stiu ca nu este ufor sa ntelegi toate astea deodata.
Si motivul pentru care este greu de nteles, n primul rnd, estepentru
ca tu ai jost obifnuita sa observi situatiile, dar nu ai jost obifnuita sa
fii atenta la cum te-ai simtit cnd le observai - fi atunci, situatiile par
sa-ti controleze viata. Daca tu observi ceva bun, raspunzi printr-un
sentiment bun, dar daca observi ceva rau, raspunziprintr-un

sentiment

rau. Cnd situatiile par sa-ti controleze viata, devine enervant pentru
mqjoritatea dintre oameni fi din cauza aceasta att de multi oameni
continua sa ramna n cercul vicios.
72

"Atunci, spune-mi c~m pot sa stau n afara cercului

ncios si cum pot ajuta pe tltcineva sa iasa de acolo?"
Ei bine, Sara, sunt o mtA]'ltimede cai prin care poti sa jaci asta.
Dar calea mea javorita - carerare a fi cea mai raPida dintre toate -

"Apreciere?"

este:gndejte-te la tot cepoti sl apreciezi.

Da, Sara, gndejte-te la eva sau la cineva ji ncearca sa gasejti
gndurile
mult. Estecare
calea
tejac
ceasa
mai
te simti
bunalsa
rei mai
intri bine.
n cercul
Apreciaza-le
bucuriei. ctpoti tu de
ti, amintesti,
, care este Pasul Unu?

73

"Sa stiu ceea ce nu: vreau," raspunse Sara cu mndrie.

Asta era usor pentru ea.
I

Si care este Pasul Doi?

"Sa stiu ceea ce vreau."

Foarte bine, Sara. Si care este Pdsul Trei?

"Oh, Solomon, am uitat," s~ alinta Sara, dezamagita de

ea nsasi ca uitase att de repede.
Pasul trei este gasirea locului potrivit pentru
sentimentul pe care tu l vrei. Referindu-ne la ceea ce doreai
nainte sa simti ca fi cum ai fi fost deja acolo.
Patru," exclama Sara ncn.tata.
"Solomon, nu mi-ai spus 1na acum care este Pasul
Ah, Pasul Patru este cel mai grof,av pas, Sara. Este atunci cnd

dorintei tale.
fr doresc distractie placuta, S ara Nu-ti petrece timpul ncercnd
PasulExersea
Patru tste
manifestarea
prime!ti
ceea ce
vrei.acestea.
a doar
aprecierea.fizica
Asta ae
sa-ti aminte!t
toate
cheia. Mai bine du-te acasa acum, Sira. Putem sa vorbim mai multe
despre acestea mine.
Aprecierea,

se gndi Sara, Voi ncerca sa ma gndesc la lucruri

care-i veni n minte. Aoleu, asta v fi foarte greu, gndi Sara, n

timp ce parasi tuf1surilelui Solo ono
ncepe cu ceva mai ufOr! i striga Solomon, lundu-si zborul
din acel loc.
Sara auzi vocea lui Solomon, foarte
"Ai dreptate," rse Sara. Te iUIbesc, Solomon, gndi Sara.

Si eu te iubesc, Sara.

dar, desi el se afla acum undeva

<"-' <"-' rStul de departe.

74

------

~~
~~-

CAPITOLUL

12

Ceva
se gndiSara
Sara.putea
Vreausasavada
apreciez
ceva vecinilor
Ul0r.
Deul0r,
la distanta,
cinele
de vis-a-vis topaind prin zapada. Sarea si alerga, apoi se
rostogolea pe spate, evident fericit si plin de viata.
Brownie, ce catelfericit elti! Te apreciez; gndi Sara, avnd de
mers nca 500 de metri pna acasa. n acel moment, Brownie
ncepu sa alerge catre Sara ca si cnd ea ar fi fost stapna ei si
l strigase. Dnd din coada, dadu ocol Sarei de doua ori, apoi
sarind cu amndoua labele pe umetii ei, acest cine latos,
obraznic si destul de mare, o trnti pe Sara ntr-un morman
de zapada ce ramasese n urma unui plug care trecuse pe
acolo saptamna trecuta - si ncepu sa o linga pe fata cu
limba lui mare si umeda. Sara ncepu sa rda att de tare,
nct nu se mai putea opri. "A, si tu ma iubesti, nu-i asa,
Brownie?"
Sara statea n patul ei n acea noapte, gndindu-se la tot
ce se ntmplase n ultima saptamna. Ma simt ca Ii cnd al fi
75

Jost ntr-un caruse!. M-am sjmtit cel mai bine de cnd ma {tiu {i m-am
simtit mai rau dect m-am simtit vreodatti {i toate astea doar ntr-o
singura saptamna. Ador discutiile cu Solomon {i) ah) ct mi place
ca am nvatat sa Zbor, dar de asemenea) am Jost att de suparata n
aceasta saptamna. Foarte ciudat.
Gande{te-te la lucruri carepot fi apreciate. Sara putea sa jure
ca auzise vocea lui Solomon n dormitorul ei.

"Nu, nu poate fi," decise Sara. "Doar mi-am amintit ce

a spus Solomon." Apoi Sara se ntoarse pe cealalta parte,
gndindu-se. Apreciez acestpat calel cu siguranta) gndi Sara, n
timp ce-si tragea paturile peste umeri. Si perna mea. Pernuta
mea moale. Cu siguranta apreciez asta) gndi Sara, strngnd cu
drag perna si afundndu-si fata n ea. i apreciezpe tata {i pe
mama. Si pe Jas ..... {i pe Jason l apreciez.
Nu {tiu)

se gndi Sara. Nu cred ca voi gasi locul exact al acelui

sentiment. Poate ca sunt prea obosita. Ma voi gndi la asta mine. Si

cu acest ultim gnd, Sara adormi.

"Zbor din nou! Zbor din nou!" striga Sara, n timp ce
se nalta deasupra casei. Zborul nu este cel mai bun cuvnt care
sa descrie asta) gndi ea. Mai degraba plutire. Pot sa merg oriunde
vreau eu!

Fara niciun fel de efort, dar stiind exact unde voia sa fie,
Sara porni usor dincolo de nori, oprindu-se pentru cteva
momente sa examineze cte ceva ce nu vazuse pna atunci,
uneori cobornd rapid foarte aproape de pamnt, apoi
ridicndu-se iar n vazduh. Sus! Sus! Sus! Ea descoperise ca
daca voia sa coboare, tot ceea ce trebuia sa faca era sa ntinda
un deget spre pamnt si se ndrepta spre acel punct. Cnd era
gata sa se ntoarca n vazduh, doar se uita n sus si se putea
nalta.
,
AI vrea sa pot zbura tot timpul!
Ia sa vedem)
76

decise Sara.

cugeta Sara, cam pe unde a{ vrea sa merg acum?

Sara si continua calatoria peste micul ei oras, privind

la luminile care se stingeau, ici, colo, casa dupa casa, familie
dupa familie pregatindu-se de culcare. ncepuse sa ninga
foarte usor, dar Sara fu cuprisa de un fior placut de caldura si
iguranta, plutind n mijlocul noptii, chiar daca era desculta si
doar ntr-o camasuta de noapte. Nu efrig deloc) baga de seama
ara.
Aproape toate casele erau n ntuneric de acum, doar
cteva lumini mai straluceau pe strazi, dar undeva departe,
pe cealalta parte a orasului, Sara observa o casa n care mai
ardeau luminile. Si se decise sa mearga ntr-acolo, sa vada
cine era treaz la acea ora. Probabil ca cineva care nu trebuie sa se
gndi Sara apropiindu-se de
locul cu pricina, apoi ntinznd degetul mare de la picior,
cobor cu precizie spre acea casa. Se apropie de geamul de
la bucatarie, bucuroasa ca draperiile nu erau trase si ca putea
sa priveasca nauntru. Si acolo, stnd la masa din bucatarie,
printre hrtii mprastiate peste tot n jur, era chiar domnul
Jorgensen, nvatatorul Sarei. Domnul Jorgensen culegea
sistematic cte o hrtie, o citea, ~poi alta si apoi alta... Sara
ramasese fascinata privind la el. Parea a fi att de serios n
ceea ce facea.
trezeasca mine dimineata n zori)

Sara ncepu sa se simta un pic vinovata ca-si spiona

nvatatorul n acest fel. Dar, n -definitiv, asta era geamul de la
bucatarie) gndi Sara, nu de la baie sau de la dormitor, sau alt loc
ascu1lS.

Domnul Jorgensen ncepu deodata sa zmbeasca,

parnd ca-i place ceea ce citea, orice ar fi fost. Apoi, scrise
ceva pe acea hrtie. Dintr-o data Sara realiza ce facea domnul
Jorgensen. Citea lucrarile de control, pe care le dadusera
astazi, la sfrsitul orelor. Citea toate lucrarile pna la capat.
77

De multe ori, Sara gasea pe lucrarile ei ceva mzgalit la

nceputul sau la sfrsitul foii, dar nu apreciase acest lucru
prea mult. Niciodata nu poti sa-! mu!tumefti) s-a gndit Sara de
multe ori citind mzgaliturile notate pe lucrarile ei.
Dar vazndu-l pe acest om, citind, apoi scriind, si iar
citind si iar notnd ceva, n timp ce aproape toata lumea din
oras dormea deja, o facu pe Sara sa se simta foarte ciudat.
Se simti aproape ametita de lupta care se dadea n mintea
ei, n timp ce vechea perspectiva, negativa despre domnul
Jorgensen se ciocnea n capul ei cu noua lumina n care l
vedea acum. "Vai de mine!", zise Sara privind n sus, lucru ce
o facu sa se nalte deasupra casei nvatatorului ei.
Un fior cald, venind dinlauntru, o facu pe Sara sa si
simta pielea ca de gaina. Cu lacrimi de bucurie n ochi, cu
inima batndu-i de fericire, se nalta pna la nori si privi de
acolo la oraselul ei frumos si adormit, sau aproape adormit.
Te aprecieiJ domnule Jorgensen) gndi Sara, dnd nca o data
ocol casei lui, nainte de a merge acasa. Si n timp ce Sara
privi napoi spre fereastra bucatariei domnului Jorgensen,
fu sigura ca l vazuse stnd n picioare n dreptul ferestrei,
uitndu-se afara. ,r"'~r

~.

<I-,'

J;<

o""'~

"

~~

79

CAPI OLUL13

Buna
dimineata,
, ,
propria voce
podul de pe Strada Princip
Domnul Matson scoa
la care lucra. Pentru ca er

domnule Matson," si auzi Sara

unndu-i, n timp ce traversa
Ia, n drum spre scoala.
e capul de sub capota masinii
proprietarul statiei de benzina

o vazuse pe Sara de sute de ori dimineata trecnd spre

scoala, de-a lungul anilor, dar niciodata nu-l salutase n
acest fel pna acum. Luat rin surprindere, nici nu stiu ce
de la intersectia Strazii principale cu Strada Centrala, el
sa zica, raspunzndu-i doai cu un semn din mna. De fapt,
majoritatea persoanelor cate o stiau pe Sara ncepusera sa
?bserve schimbari radicale ~ncomportamentul ei introvertit.
si a-dncita n gnduri, Sa a era nteresata de orice tinea
de orselul ei de munte S , n mod uimitor, chiar ciudat,
In loc sa mearga
cu
priVir~ea
comunca
cu ceilalti
;.. n jos, utndu-se la picioare
, oame
81

"Att de multe IUCt"uride apreciat!" recunoscu Sara n

si?ea
Plugul
curatase
dqa zap+a
de pe majoritatea
str.azilor.
Sana.Apreciez
asta.
Asta-i sa.
chiar
un lucru
bun, gndi
Ea vazu macaraua pentru repararea retelei electrice
a orasului aflata n fata magazinului Bergman, cu scara
I

ridicata.
Un om
era n
Sca~ii,lucrnd
ceva de
pe jos.
un stlp
de tensiune,
n timp
cevrful
un altul
sb uita cu atentie
Sara
se ntreba oare ce faceau ace-stio~meni si ajunse la concluzia
ca
probabil
unacauza
din liniile
de nalta
tensiune
care
devenise
preareparau
grea din
tJrturilor
formati
n ultimele
zile. Asta-i chiar un lucru b1!n, gddi Sara. Ce frumos din partea
acestor oameni ca au grija de curentul e ectrical orafului. Apreciez asta.

Un autobuz al scolii, plin de copii, veni de dupa colt, n

timp ce Sara intra n curtea scoli'. Ea nu putu sa vada fetele
niciunuia dintre copii, pentru ca ferestrele autobuzului erau
aburite, dar si putea imagina c m ce se ntmpla: soferul
autobuzului, care culesese odr aie de elevi fara chef de
scoala, nca dinainte de a se lu 'na de ziua, era acum mai
Sara. El trebuia sa lase cealalta jumatate la vechea scoala
usurat
jumatate
din eiPrincip
cOborru
scoala
unde
nvata
si
ceface
foferul
acestui
a Sarei,caaflata
pe Strada
Ia. laCeea
gndi sa+. Apreciez asta cu adevarat.
Sara si scoase paltonul greu si nainta pe holul scolii,
observnd ct de cald si bine dra nauntrul acestei cladiri.

autobuz este un lucru bun,

Apreciez

aceasta cladire fi' centrala 1ermica ce da aceasta caldura fi

cum alimenta cu o lopata cuptor l cu carbuni, avnd grija ca

focul sa arda cteva ore bune, a oi scotnd cenusa ramasa
pe omul de serviciu care are grija de ara. Ea si aminti ca-I vazuse
din cuptor. Apreciez acest om de ~erviciu care muncefte ca noi sa
avem caldura n fcoala.
82

Sara se simtea minunat. Chiar nteleg toate aceste lucruri ce

pot fi apreciate) gndi ea. Ma ntreb de ce nu am nteles asta mai de
mult. E minunat!

"Hei, pampaIaule!" auzi Sara o voce pitigaiata, prefacuta

de undeva. Aceste cuvinte o facura
a se simta groaznic, iar Sara sari ca arsa cnd le auzi. Era
~ocant sa vii ntr-un loc ce te facea sa te simti'.latt de bine si

i zeflemitoare venind

a vezi pe cineva care jignea pe un altul. Sara simti un nod

in stomac.
O) nu) si zise ea, nu din nou Donald Dar fu aproape sigura
ca erau aceiasi doi natarai. l prinsesera pe Donald ntr-un
colt al holului. l mpinsesera n dulap, iar Sara putu sa-i vada
pe Lynn si Tommy cu fetele lor scalmbaiate la doar ctiva
centimetri de fata
, lui.

Dintr-odata, Sara nu se simti deloc intimidata. "De ce nu

gasiti voi pe cineva de vrsta voastra cu care sa va bateti?".
Ei bine, asta nu era exact ceea ce Sara voia sa spuna, din
moment ce Donald era de fapt mai nalt dect cei doi. Numai
ca cei doi aveau curaj, pentru ca mereu erau nedespartiti si, n
felul acesta, i intimidau pe cei ca-Donald, de exemplu.
"A, Donald are o prietena, Donald are o prietena,"
cntara ei la unison. Fata Sarei se facu rosie de rusine, apoi
de furie.
Baietii rsera cu pofta, apoi plecara pe hol n jos, lasnd-o
pe Sara stnd acolo, rosie ca macul de mnie si de rusine.

83

/
\

v 1,.

"

C_::,}

,.,

\,

"N-am nevoie sa-mi iei apararea!" striga Donald,

infuriind-o si mai mult pe Sara, dar ascunzndu-si n acest fel
lacrimile de rusine.
Bravo tie) Sara) si zise ea, am facut-o din nou. Nu ma nvat
minte.
Ei bine) Donalel gndi Sara, fi pe tine te apreciez. nca o data
m-ai qjutat sa nteleg ca sunt oproasta. O proasta care nu se nvata
minte.

85

CAPItOLUL 14
Buna,

sOlomof,, zise Sara fara entuziasm,

pe care statea Solomon.

, ,
atrn.ndu-si groz. danul pe stlpul de lnga cel
Buna ziua, Sara. Este o i/frumoasa. Nu-i ala?

"Da, asa cred." i raspurse Sacra,absenta, fara sa observe

si scoase fularul de la gt S l vr n buzunar.
sau sa-i pese ca soarele stral1ucea din nou att de frumos. Sara
drumul la suvoiul de ntre ari. Dar Sara era azi neobisnuit
de ursuza.
"Solomon,"
ncepunSa
"Nu
Solomon astepta,
lii'a.ste,
ca nteleg."
Sara sa se adune si sa dea
Ce nu ntelegi,Sara?

"Nu lucruri.
nteleg Adica,
la ce folo~este
faptul
ca eunuapreciez
anumite
vrefu sa altora
spun ca
eu chiar
nteleg
la ce foloseste.
Ce vrei sa spui, Sara?
87

Pai, vreau sa spun cJ am pu1 n practica destul de bine

ce mi-ai zis toata saptamna. La ~nceput a fost mai de.greu,
dar pe urma a fost destul de usol Iar astazi, chiar apreciam
si Tommy necajindu-1 din nou pe Donald .
.si ce s-a ntmplat atunci?

"Atunci m-am enervat. M-a enervat att de tare, nct

aproape totul, pna am ajuns la SJala si i-am auzind pe Lynn
am tipat la ei. Am vrut doar saTIlase n pace pe Donald.
Dar am facut-o lata din nou, SOJomon. Am intrat n lantul
Solomon. Cred ca sunt groaznici. '
De ce i urasti?

"Pentru ca ffil-au stncat zma. StaZ1,toata zma, apreC1am

lor vicios. N-am nvatat nimic. t' urasc pe acesti doi baieti,
tot mai multe lucruri. Cnd m- m trezit de dimineata
, am
apreciat patul, apoi micul dejun, pe mama si pe tata, chiar
si pe Jason. Tot drumul spre sco Ia am gasit lucruri pe care
le-am apreciat, apoi ei au ruinat to , Solomon. Ei m-au facut
sa ma simt groaznic, din nou. Ca nainte. Exact ca nainte sa
ncep sa apreciez lucrurile din jur l meu.
Nu ma mira ca efti suparata pe e, Sara} pentru ca ai cazut ntr-o

Sarei
nu-i De
placu
ce n
auz~
vazuse
destule
capcana
teribila.
fapt} ceea
ai picat
c1aacum.
mai rea Ea
capcana
din lume.

capcane construite acasa de Jasom si Billy,iar ea eliberase de

multe ori soricei, veverite si pasarfle pe care ei le capturasera

bucurosi. Numai ideea ca cine\fa poate sa o puna ntr-o
Solomon? Ce capcana?"
capcana
o facu
se simta terib!
de rau.
"Ce
vreisausanuspui,
Ei bine}
Sara}sacndfericirea
ta djpinde
de ceea
ceface
face
sau cefac ei. Numai ca tu} Sara} vei descoperi adevarata libertate altcineva}
te afli
capcana,
nu poti
cegndesc
libertatea la
carentr-o
nici macar
nu pent~11
ai vis t ca
- cnd
vei controla
realiza cafericirea
88

fa nu depinde de nimeni altcin1va. Fericirea ta depinde numai de ceea

(e TU alegi sa ai n atentie.

Sara asculta tacuta, ~ar lacrimile i se prelingeau pe

obraji.

li

Chiar acum) te simti ca ntr-o capcana, pentru ca nu poti sa

vezi cum aiputea

raspunde n mod difelit la ceea ce ai vazut ca s-a

ntmplat. Daca efti martor l. ceva care te face sa nu te simti bine)

ripostezi conform acestor situati'. Si tegndefti ca singura conditie ca sa
te simti mai bine este ca aceste sz uatii sa se mbunatateasca. Si deoarece'
nu poti controla aceste situatii) e simti prinsa n capcana.

Sara si
sterse fata cu dosul mnecii. Se simtea
destul
'" .J'
,
de stnjenita. Solomon a ea dreptate. Se simtea ca ntr-o
capcana. Si voia sa iasa afa a de acolo.
Sara) ncearca n continoare sa apreciezi lucrurile - fi vei ncepe
astea) futin cteputin) n timp. Vei vedea. Nu va fi dificil pentru tine
sa ntelegi.
te simti Distreaza-te
mai bine. Vom
CoJ["itinua
aflamvorbi
ctemai
cevamulte
despremine.
toate
sa
n con
inuare.saVom
Somn UfOr.
89

CAPITOLUL 15
Solomon
avea
pareau sa
mearga
din ce n ce
maidreptate.
bine. De Lucrurile
fapt, urmatoarele
saptamni

fusesera cele mai bune din viata

, Sarei din cte si, amintea ea.
Totul parea sa mearga att de bine. La scoala, zilele treceau
mai repede, orele erau tot mai scurte si, spre surpriza Sarei,
de fapt ncepuse sa-i placa la scoala. nsa, pentru Sara, cea
mai buna parte a zilei continua sa ramna Solomon.
"Solomon," zise Sara, "Ma bucur att de mult ca te-am
gasit "aici, n desisul asta. Tu esti cel mai bun prieten al
meu.
Si eu ma bucur, Sara. Noi ne asemanam) {tiai asta?

"Ei bine, ai dreptate doar pe jumatate, oricum," rse

Sara, uitndu-se la penajul minunat al lui Solomon si simtind
cum o nvaluie o adiere calda de apreciere. O auzise pe mama .
ei spunnd adesea: "Cine se aseamana, se aduna", dar nu se
gndise niciodata prea mult la ce ar putea nsemna asta si,
91

binenteles, cu att ;nai mult nu se vedea deloc ntr-un staI

de pasari.
"Totusi, ce nseamna asta, Solomon?"
Oamenii folosesc aceasta expresie ca sa sublinieze faptul ca, daca
o fiinta se aseamana cu alta) se ntlnesc fi le gasqti mpreuna. Asta
nseamna ca ceea ce se aseamana se atrage.

"Vrei sa spui ca berzele stau mpreuna, si ciorile stau

mpreuna, si vever.itele stau mpreuna?"
Da) ceva degenul asta. Dalj defapt, toate fiintele care se aseamana
fac asta) S ara. Numai

ca asemanarea nu este ntotdeauna ceea ce crezi

ca este. De multe ori) nu este ceva evident) cezJacepoti vedea.

"Nu nteleg, Solomon. Daca nu poti vedea, cum poti

sa-ti, dai seama ca seamana sau nu?"
Poti simti) Sara. Dar asta ti cere multa exersare fi nainte de a
putea exersa trebuie sa ftii ce anume cauti) nsa, atta timp ct oamenii
nu nteleg regulile de baza, ei nu vor fti ceea ce cauta.

"Reguli, ca regulile unui joc, Solomon?"

Da) ceva degenttl asta. De fapt, ttn nttme mai potrivit pentrtt asta
ar fi ),Legea Atractiei.)) Legea Atractiei
"

........

aseamana

spune ca

Ceea ce se

se atrage.

,,0, nteleg," se nsenina Sara. "Cine se aseamana, se

aduna."
Asta este)Sara. Si oricine fi oricen ntregttl Univers este influentat
de aceasta Lege.

"Pe asta n-am nteles-o, Solomon. Te rog sa-mi spui mai

multe."
Mine) ct va fi zitta de Ittnga, ttrmarefte dovezile acestei Legi.
Tine ochii deschip' fi ttrechile cittlite fi) cel mai important Ittcru) fii
atenta la modul n care te simti n timp ce observi Ittcrurile) oamenii)
animalele fi sitttatiile din jttrttl tatt. Distractie placttta Ctt asta) Sara.
Vorbim mai mttlte despre asta) mine.
92

Hmmm, Cine se aseamana se aduna, cugeta Sara. Si n timp

ce aceste cuvinte-i treceau prin minte, un stol mare de gste
isi luara zborul de pe izlaz si-si flfira aripile chiar deasupra
capului Sarei. i placusera ntotdeauna aceste gste salbatice si
era att de uluita de desenul stolului pe care-l etalau brazdnd
cerul. Sara rse de strania coincidenta, ca numai ce vorbise

despre stolul de pasari si imediat vazu cerul plin de ele. Hmm,

Legea Atractiei!

93

CAPItOLUL 16
cnd trecu pe lnga Sara. a le facu cu mna, iar domnul
si doamna
zmbira
si ,. raspunsa era
la rndullor
cu un
MasinaPack
veche
si straltitoare
familiei
Pack ncetini
semn din mna.
Sara si aminti comentatiile tatalui ei despre acesti vecini
cam n vrsta. "Acesti batrrei se aseamana att de mult."
"Chiar seamana unul cu celalalt," adaugase mama Sarei.
Hmmm)
gndi Sara,
}ntr-adevar
seamana
foartei cunostea
mult unul
Sarasencerca
sa-si Iduca
aminte
de cnd
cu celalalt.

pe acesti doi
vecini.
"Amlndoi
arata caMasina
scosi din
cutie,"
observase
mama
ei chiar
de la nceput.
domnului
Pack era ntotdeauna cearyai stralucitoare din oras. "Cred
c-o
spala ndintre
fiecaremasina
zi," a bo~banit
tatal aSarei,
nemultumit
contrastul
veSnic curata
domnului
Pack sidea
lui,
si gradina
care eradomnului
de obiceiPack
murd~ra.
qrau ntotdeauna,
tunse si aranjate
vara,
ca gazonul
la carte,
95

iar doamna Pack era ntQtdeauna la fel de ngrijita ca si sotul

ei. Sara nu avusese prea multe ocazii sa intre n casa IQr,dar
de cte ori mama ei o trimesese la ei cu vreo treaba si putuse
intra nauntru, Sara fusese ntotdeauna impresionata de acea
casa unde totul era curat, ordonat si aranjat, iar fiecare lucru
era pus la locul lui. Ah) Legea Atractiei) concluziona Sara.
Jason, fratele Sarei,mpreuna cu indisciplinatullui prieten
Billy, trecura n viteza..pe lpga ea, cu bicicletele, amndoi
pedalnd ct putura de aproape de Sara, nct aproape ca o
lovira. "Hei, Sara, uita-te pe unde mergi," o tachina Jason.
Sara i putu auzi rznd n timp ce coborau strada.
Derbedeilor! gndi Sara; n timp ce revenea pe trotuar,
enervata ca trebuise sa se catare pe un gard ca sa se fereasca
din calea nebunilor. "Astia-s facuti unul pentru celalalt,"
mormai Sara. "Le face o deosebita placere sa necajeasca pe
ceilalti." Sara se opri deodata din mers, cugetnd: "Cine se
asemana se aduna! Asta-i Legea Atractiei!"
Si orice Ji oricine n Univers este supus acestei legi! si aminti
Sara cuvintele lui Solomon.
A doua zi, .Sarapetrecu ct de mult timp putu n cautarea
dovezilor Legii Atractiei.
Este pretutindeni! concluziona Sara, uitndu-se la adulti si
copii si la adolescentii ce se perindau prin oras.
Sara se opri la Hoyt's Store, un fel de magazin universal
aflat chiar n mijlocul orasului si singurul magazin n drumul
Sarei spre scoala. Ea si cumpara o radiera noua, pentru ca pe
cea veche o mprumutase ieri si nu o mai primise napoi, si o
ciocolata pe care s-o mannce n pauza de masa.
Sarei i placea sa intre n acest magazin. ntotdeauna se
simtea bine acolo. Proprietarii magazinului erau trei barbati
simpatici si neobositi, care ntotdeauna erau bucurosi sa
96

glumeasca cu oricine intr, n magazin. Era un loc mereu

aglomerat, pentru ca era sir-gurul magazin-bacanie din oras,
dar chiar si cnd era coada ta casa, cei trei barbati glumeau si
rdeau
cu oricine
era gata
s~ intre n
joc. cel mai nalt
"Cum
ti merge,
pustoaico?"
i acest
zise Sarei
dintre cei trei glumeti.
nu glumisera
Entuziasmul
cu ealui
prea
o lua
mft
~n pna
pic prin
acum,
surprindere
pentru ca
peoSara.
gaseau
Ei
cam retrasa, numai ca astaz~,n mod evident ei voiau ca Sara
sa ia parte la distractia lor.
"mi merge bine." Rasf,unse Sara cu ndrazneala.
sau radiera?"
"Asa! Asta voiam sa aur! Ce-o sa mannci nti, ciocolata
"Ma gndeam sa mafnc nti ciocolata. Voi pastra
radiera pentru desertl" i zlmbi Sara strengareste.
surprindere cu raspunsul ei prompt si plin de umor. Replica
Domnul Hoyt izbucni ~ hohote de rs. Sara il luase prin
inteligenta a Sarei o surpri9se pna si pe ea.
simtul
, umorului!"

Sara se simtea
t lund-o
iar laSi pas
pe Strada
"Atunci,
sa ai o minun
zi milunata,
draguta!
sa nu-ti
pierzi
1. Cine se
E pretutindeni!

recunorcu Sara, aplespre cerul albastru, Era n cer de

un albastru stralucitor, n ceasta zi
exceptionala
calda de 'arna, De
, pe si,spate,
cndu-se
Uitnju_se n sus
Ce Zi minunata!

nghetate straluceau, iar .ci siroaie

obicei la acea ora strazile rotuarele
formnd
mici
baltoace ici-dolo,
de apa se
prelingeau
n lalea Sarei,
S1'.

,~

\.~

~~.'

~_

\\
\

97

"Brrrrroooom," urla,ra la unison Jason si Billy, trecnd

pe lnga Sara val-vrtej, pedalnd pe biciclete att de repede
si de aproape de Sara, nct aproape ca o doborra. Apa
murdara o mprosca pe Sara de jos pna sus.
"Bestiilor!" striga Sara, uda leoarca de apa murdara si
clocotind de furie. Chiar nu nteleg asta. O sa-I ntreb pe Solomon
despre acest lucru.

Chiar daca hainele ude: se uscasera ntre timp, iar

majoritatea petelor fusesera scoase, la sfrsitul zilei Sara era
nca tulburata si suparata. Era furioasa pe Jason, dar nu era
nimic nou n asta. Era suparata si pe Solomon, si pe Legea
Atractiei, si pe oamenii care se aseamana si se aduna. De
fapt, Sara era suparata pe toata lumea.
Ca de obicei, Solomon statea cocotat pe stlpul lui,
asteptnd rabdator vizita Sarei.
Arati
vorbim?

destul de tulburata

astazi,

Sara.

Despre

ce vrei sa

"Solomon!" zise Sara cam rastit. Ceva nu e~n regula cu

aceasta Lege a Atractiei!"
Sara se opri, asteptnd ca Solomon sa o corecteze.
Zi mai departe, Sara.

"Ei bine, n-ai spus tu ca Legea Atractiei spune ca cine se

aseamana se aduna? Iar Jason si Billysunt de-a dreptul ticalosi,
Solomon. De cele mai multe ori, si petrec ziua ntreaga
cautnd modalitati ca sa-i faca pe altii sa se simta rau." Sara
se opri putin, nca asteptnd ca Solomon sa intervina.
Zi mai departe.

"Solomon, eu nu sunt ticaloasa. Vreau sa spun ca eu nu

stropesc oamenii cu noroi si nici nu dau cu bicicleta peste ei.
Nu pun capcane pentru animalute si nici nu le omor si nici
nu dezumflu rotile de la masinile vecinior, deci cum sa se
98

asemene Jason si Billy cu mine? Nu facem parte din aceeasi

tagma, Solomon. Suntem diferiti!"
Crezi cafason fi Bil!J sunt cu adevarat ticalofi, Sara?

"Da, Solomon, cred!"

Sunt de acord cu tine ca sunt cam pungafi, zmbi Solomon,
dar ei se aseamana destul de bine cu oricine sau orice n acest univers.
Au fi parti bune fi parti rele. Ai observat vreodata cafratele tau sa
faca un lucru bun?

"Pai, da, cred ca da. Dar foarte rar" se blbi Sara. ,,0 sa
ma gndesc la asta. Dar, Solomon, nca nu pricep. De ce ma
necajesc tot timpul? Eu nu-i necajesc pe ei!"
Ei bine, Sara, uite cum stau lucrurile. n fiecare moment, tu ai
posibilitatea de a alege ntre ceva ceti-ai dori sa ai, ori ceva ce-ti lipsefte.
Cnd tu te uiti la ceva ce-ti dorefti - doar privind la acel lucru, ncepi
sa vibrezi ca fi ei. Devii lafel ca e~ Sara, ntelegi?

"Vrei sa spui ca doar daca ma uit la cineva care este

ticalos, devin si eu ticaloasa?"
Ei, nici chiar afa, dar ai nceput sa ntelegi. Imagineaza-ti

un

panou de comanda, cam de marimea patului tau.

"U n panou de comanda?"

Da, Sara. Un panou cu mii de beculete, ca cele din pomul de
Craciun, care clipescpe acestpanou. O mare de beculete.Mii de beculete,
iar tu efti unul dintre ele. Cnd ceva ti atrage atentia, doar pentru ca
te concentrezi asupra acelui lucru, beculetul tau depe panou se aprinde,
fi n acel moment toate becurile de pe acel panou -

care sunt n

armonie vibrationala cu becul tau - se aprind fi ele. Si toate

aceste beculete aprinse reprezinta lumea ta. Aceftia

sunt oamenii fi

ntmplarile la care ai tu acum acces vibrationai.

Gndefte-te la acest lucru, Sara. Dintre toti oamenii pe care-i
cunofti tu, pe cine scie fi hartuiefte fratele tau fason cel mai mult?

Sara raspunse instantaneu. "Pe mine, Solomon. ntotdeauna pe mine ma enerveaza!"

99

Si dintre toti oamenii pe care-i cuno{ti tu, cine crezi ca este cel mai
enervat de scieile lui fason? Ce beculete crezi ca se vor aprinde pe
panou, n armonie vibration~ia cu beculetele celor doi {trengari, Sara?

Sara se puse pe rs, ncepnd acum sa nteleaga. "AI

meu, Solomon. Eu sunt cea mai enervata. Beculetul meu va
sta aprins atta timp ct ma voi uita la Jason si voi fi furioasa
pe el."
Deci, vezi tu, Sara, c!:,ct te uiti mai mult la ceva care nu-ti place,
{i i acorzi atentie, {i opui rezistenta acelui lucru, {i te gnde{ti la el cu att mai mult sta luminita ta aprinsa pe panoul de comanda, iar
atunci ai parte de mai mult dect att. Deseori, tu vibrezi chiar {i cnd
fason nu este n preqjma ta. Tu-ti aminte{ti doar ultimul lucru care s-a
ntmplat actunci cnd el a fost n preqjma ta. Lucrul bun din toate
acestea, Sara, este acela ca: Poti spune ntotdeauna, dupa cum te simti,
n ce stadiu de armonie vibrationala te afli.

"Ce nseamna asta?"

.Ori de cte ori e{tifericita, ori de cte ori simti recuno{tinta, ori
de cte ori e{ti atenta la aspectelepozitive ale cuiva sau ale unui lucru,
vibrezi n armonie cu ceea ce vrei tu. Dar ori de cte ori qti suparata
sau ti-e frica, ori de cte ori te simti vinovata sau dezamagita, tu efti n acel moment - n armonie cu ceea ce nu vrei.

"Chiar de fiecare data, Solomon?"

Da. De fiecare data. Poti avea ncredere n modul tau de a simti.
Este Sistemul tau de Caiauzire.

Gnde{te-te bine la asta, Sara. n

urmatoarele cteva zile, n timp ce vei observa acestea n jurul tau, fii
atenta la modul n care te simti. Arata-ti tie nsati, Sara, n ce stadiu
de armonie vibrationaia te afli.

"Bine, Solomon. Voi ncerca. Dar sa stii ca e destul de

complicat. O sa-mi ia destul timp sa exersez asta."
Sunt de acord. E bine ca exista njurul tau att de multi oameni
care-ti vor da ocazia sa exersezi. Distractie placuta!

Si cu asta, Solomon si lua zborul si disparu.

100

Ce ufor e pentru tine sa ~ui

asta) Solomon) gndi Sara. Tu

poti sa-ti alegi cu cine sa-ti petTci timpul. Nu efti obligat sa-tipetreci
timpul n {Coala cu Lynn po TOllmy. Nu trebuie sa locuiefti cu fason.
Deodata, ca si cnd Solomon ar fi stat nca acolo vorbind

direct

si

clar n urechile Sa+i, ea auzi: Cnd fericirea ta depinde

de ceea ceface sau nu face altcinfva) te afli ntr-o capcana, pentru ca nu

poti controla cegndesc sau ceJec ei. Vei descoperi adevarata libertate

Fericirea ta depinde numai

-delibertatea
nicisa
macar
ai visat - cnd vei realiza cafericirea
ceea ce la
tucare
alegi
ai nnfatentie.
ta nu depinde de nimeni altcin 'va.

JOI

CAPItOLUL 17
nanta catre tufisu ile lui Solomon.

Ce

"Urasc scoala!" striga 's ra c~ voce tare, n timp ce mnia

Zi a mai fost fi af'ta de azi, gndi Sara n timp ce
o nvaluia din nou, mnie ce o ncerca n fiecare moment
n care pasea
n curtea fiecare
sc~li. nainta
n jos,
la
picioare,
rememornd
detaliu uitndu-se
al acestei zile
de-a
dreptul rrllzerabile.
Ajunsese n fata portii ~ acelasi mQment n care ajunsese
autobuzul scoli, iar cn~ soferul autobuzului desI
Sara, mpingnd-o n toate directiile, aruncndu-i cartile si
usile, o ceata de baieti SalbJ.tici aproape ca o secerasera pe
rau dn toate astea, tema ei pentru ora domnului Jorgensen
fusese la propriu calcata n p cioare. Sara si adunase de pe jos
mprastiindu-i toate lucrurillce le avea n ghiozdan. Si,celmai
hrtiile mototolite si murdare, le facuse teanc si le ndesase
103

n ghiozdan. "Asta penttu ca mi-a pasat prea mult de cum

arata hrtiile astea nenorocite," mormaise Sara printre dinti,
regretnd n acel moment ca petrecuse o gramada de timp sa
rescrie tema a doua oara nainte sa sa o mpatureasca si sa o
aseze cu grija n ghiGzdan.
nca ncercnd sa-si aranjeze lucrurile n timp ce pasea
pe usa principala a scolii, Sara nu mergea destul de repede
pentru Doamna Webster. "Bai mai repede, Sara, nu pot sa
stau dupa tine toata ziua!" o biciuise pe Sara vocea ascutita a
celei mai nesuferite profesoare de la clasa a treia.
"Scuzati-ma ca sunt n viata!" abia mormai Sara. "Mare
scofala!"
Sara trebuie sa se fi uitat la ceas de o suta de ori n acea
zi, numarnd minutele pna la eliberarea din aceasta nebunie
fara sfrsit.
Si apoi, n sfrsit, ultimul clopotel si Sara era libera.
"Urasc scoala. O urasc cu adevarat. Cum poate reprezenta
scoala ceva important, cnd aici te simti oribil?"
Deja devenit un obicei, Sara apuca drumul catre tufisurile
lui Solomon si, n timp ce traversa proprietatea familiei
Thacker, Sara gndea: Asta este cea mai proasta dispozitie pe care
am avut-o vreodata. Cel putin de cnd lam ntlnit pe Solomon.

"Solomon," ncepu Sara sa se plnga, "Urasc

Cred ca este o pierdere de timp."
Solomon era foarte tacut.

scoala.

"Este ca o cusca din care nu poti iesi, iar oamenii din

aceasta cusca sunt rai si cauta, ct e ziua de lunga, modalitati
sa te faca sa suferi."
nca niciun comentariu din partea lui Solomon.
"Este destul de rau cnd copiii sunt rai unii cu altii, dar si
profesorii sunt rai, Solornon. Cred ca nici lor nu le place acolo.
104

Solomon pur si simplu statea acolo, privind fix. Clipea

doar din cnd n cnd din ochii lui mari si galbeni, dnd astfel
de nteles
, Sarei ca nu adormise.
O lacrima aluneca pe obrazul Sarei n timp ce-si expunea
frustrarea. "Solomon, eu vreau doar sa fiu fericita. Si nu cred
ca voi fi vreodata fericita la scoala."
Atunci,

Sara, cred ca ar fi mai bine sa pleci fi din orar

Sara privi n sus, speriata de comentariul neasteptat al lui

Solomon.
"Ce-ai spus, Solomon? Sa plec si din oras?"
Da, Sara, dacaparasCfti fcoala, pentru ca acolo sunt cteva lucruri
negative, cred ca ar trebui sa parasefti fi orafu~ fi tara asta, fi sa pleci
de pe fata pamntului

acestuia, chiar fi din acest Univers. Numai

ca

acum, Sara, nu ftiu unde sa te trimit.

Sara era confuza. Asta nu parea sa semene deloc cu

solutia cautata la acel Solomon pe care-l stia si-l iubea ea.
"Solomon, ce spui tu acolo?"
Ei bine, Sara, am descoperit ca n fiecare particula din Univers
exista fi ceea ce vrem fi ceea ce am vrea sa fie dar lipsefte. n fiecare
persoana, n fiecare situatie, n fiecare loc, n fiecare moment - aceste
posibilitati de a alege sunt ntotdeauna acolo. Chiar prezente. Vezi tu,
Sara, daca parasefti un loc, sau o mprqurare, pentru ca ceva negativ
este acolo, n urmatorul loc unde vei merge ~afi cam la fel.

"Nu ma faci sa ma simt mai bine, Solomon. Suna

descurajant."

105

Sara, sarcina ta nu este sa cauti locul peifect unde sa existe doar

lucrurile pe care le vrei tu. Sarcina ta este sa cauti lucrurile pe care le
vrei n fiecare loc.

"Dar de ce? Ce cstig facnd asta?"

Pai, pe de o parte te vei simti mai bine, iar, pe de alta parte,

pe masura ce ncepi sa observi lucrurile pe care vrei sa le

vezi, multe din aceste lucruri ncep sa devina parte din
experienta ta. Va fi din ce n ce mai UfOr,Sara.
"Dar, Solomon, nu sunt unele locuri mai rele dect
altele? Vreau sa spun ca scoala este cel mai rau loc care poate
fi pe lumea asta."
Sara, este mai ufor sa gasefti lucruri pozitive n unele locuri dect
n altele, numai ca asta poate sa se tran.iforme ntr-o mare capcana.
106

"Ce vrei sa spui?"

Cnd vezi ceva ce nu-ti place Ii te hotaralti sa mergi altundeva lrparte de acel loc - de obicei, acel ceva l iei cu tine.

"Dar, Solomon, n-as vrea sa iau cu mine pe acei profesori

:ii sau pe copiii aia'urciosi."
Pai, poate ca nu exact pe aceia, Sara, dar tu vei ntlni altii,
-oarte asemanatori cu aceia, oriunde te-ai duce. Sara, amintelte-ti de
.cine se aseamana se aduna". Amintelte-ti

de "Panoul de Comanda. "

Cnd vezi lucruri care nu-ti plac Ii te gndelti la ele Ii vorbelti despre
'le,

tu devii ca ele, Ii atunci oriunde te-ai duce, vor fi Ii ele acolo.

"Solomon, eu uit tot timpul ce-mi spui tu depre toate

astea."
Ei bine, Sara, estefiresc sa uiti astea, pentru ca tu elti la fel ca
Illqjoritatea oamenilor care au nvatat sa raspunda la anumite situatii.
Daca situatiile din jurul tau sunt bune, tu reactionezi simtindu-te bine,
dar daca situatiile din jurul tau sunt rele, reactionezi prin a te simti
rau.
Marea

mqjoritate a oamenilor gndesc ca trebuie sa gaseasca

situatiile perfecte, iar odata gasite aceste situatii perfecte, atunci ei

pot reactiona prin a fi fericiti. Numai

ca asta este foarte frustrant

pentru oameni, pentru ca ei descopera,joarte repede, ca nu pot controla

situatiile.
Ce trebuie sa nveti tu, Sara, este ca tu nu elti aici ca sa gaseiti
situatiile perfecte. Tu elti aici ca sa alegi lucruri cepot fi apreciate - care
tefac sa vibrezi ca n situatiile perfecte - n'ala fel nct, n acestfe~ sa
poti atrage situatiile perfecte.

"Am nteles," ofta Sara. Totul pare att de complicat de

nteles.
,
Sara, chiar nu e att de complicat pe ct pare. De fapt, oamenii
fac acest lucru mult mai complicat n timp ce ncearca sa nteleaga toate
situatiile care-i nconjoara. Poate deveni foarte ncurcat daca ncerci sa
ntelegi cum este creata fiecare situatie, sau care situatie este corecta Ii
107

care este
Poti doar
sa nn.ebune{ti
/[cercnd
ntelegi
astea.
Dar
dacagre{ita.
veifi atenta
ca robinetu1
tau sa fiesaori
deschistoate
ori nchis,

sa {t
srui?"
mult mai fericita.
atunci"Robinetul
viata ta va fimeu?
mult Ce
mai vrei
simpla
Sara,
n fiecare
{uvpi de energie
pozitiva pura
se
revarsa
asupra
ta. Potimoment,
sa spui un
ca estelaproape
ca presiunea
apei din
robinetului tau. Si atunci cnd vrei sa ai apa i'n casa, dai drumul la
robinet {i la{i apa sa curgd. Iar cnd r: binetul este nchis, apa nu mai
casa ta.Este
Aceasta
presiune
a apei
este jAntOtdeauna
opunndu-se
curge.
sarcina
ta sa tii
deschis
cest robinet acolo,
al Starii
de Bine.
curga..
El e~e ntotdeauna acolopentru tine, lumai

ca tu trebuie sa-lla{i sa

"Dar, Solomon," protesta

Sa la."La ce mi-ar folosi sa-mi
~"

si josnici?"
tin robinetul deschis ntr-o scoalJ~unde ceilalti sunt suparati
n primul rnd, cnd robinetul ta1 este
~,
deschis, nu vei mai observa atta josnrcie,

iar
chiar
parte
sub din
ochii
aceste
tai.lucruri
Sunt se
multi
vor schi]ba
oa:rni
care oscileaza pe muchie de cutit ntr[ a
tine robinetul deschis sau nchis, dar rnd
ei intra n contact cu tine {i robinetul/
tau este deschis, ei ti vor raspunde
cu u{urinta printr-un

zmbet sau

cu o alta abordare frumoasa.

De

asemenea, trebuie sa tii minte ca un

robinet deschis nu afecteaza numai
ceea ce se ntmpla chiar n acest mo1nent. El afecteaza {i ce se va
ntmpla mine {i poimine. Prin urm+e, cu ct mai multe zile n care
azi
te simti
bine, cuExerseaza
att mai multe
ti vor
oferiplacere.
asta, sitf'atii
S kra. n care mine {i poimine
108

Ia decizia ca nicio situati~) indiferent ct de rea poate sa-ti para

n acel moment, sa nu te influe~(eze sa-ti nchizi robinetuL Alege ca cel
Iata ctevalucru
cuvinte
car1
le tii minte
fi sa le spui) ct de des
mai important
estepesa-ti
tfi sarobinetul
deschis.
poti: ))Oricum ar sta lucrurile) [mi voi tine robinetul deschis. "

"Bine, Solomon," ras~unse Sara, supusa, nefiind foarte

ca lucrurile mersesera mul mai bine atunci cnd ncercase
celelalte tehnici pe care i le propusese Solomon.
igura ca ntelesese tot ce-i s~usese Solomon, dar amintindu-si
"Voiceexersa
asta.
Sper ~alui
mearga,"
ziseOSara
umar,
sa fiepeste
de-a dreptul
n timp
parasea
tufisurilb
Solomon.
placut sa fii capabil sa te simti Ibine indiferent de ce se ntmpla. Asta
este ceea ce vreau cu adevarat!

"'" "'"

109

CAPI1rOLUL 18

Masina

mamei Satei era pe aleea din fata casei. Ce

gndi Sart Nu trebuia sa fie acasa afa devreme.
"Hei, am venit," striga Sara n timp ce deschidea usa,
ciudat,

urprinsa de ea nsasi cu ,cest anunt neobisnuit ca a ajuns

acasa. Numai ca nu primi ciun.raspuns. Sara si lasa cartile
pe masa elin sufragerie si mai striga o data, trecnd prin
bucatarie catre holul ce d cea spre dormitoare: "E cineva
acasa?"
"Sunt aici, scumpo,"

uzi' Sara vocea calma a mamei.

Draperiile elin dormitorul Famei erau trase, iar mama Sarei

si frunte.
era ntinsa pe pat avnd ur prosop roz nfasurat peste ochi
de cap,
scumpa
"Ce
"A, am
s-a ntmplat,
doar o durere
mara?"
ntreba
Sara.mea. M-a durut
I

toata
si ntr-un
final rm
ca nu acasa."
mai pot sta nici
macarziua,
un minut
la serviciu.
asahotart
ca am venit
111

"Te simti mai bine a~um?"

"Ma simt mai bine daca tin ochii nchisi. Voi mai sta
putin ntinsa aici. Ma voi ridica "n pat mai trziu. Te rog
sa-mi nchizi usa, iar cnd va veni fratele tau spune-i si lui ca
ma voi ridica din pat mai trziu. Poate ca daca voi reusi sa
adorm putin, ma voi simti mai bi le."
usa. Ramase n picioare penttu o reme, pe holul ntunecos,
ncercnd sa se hotarasca ce sa aca mai departe. stia cam
n vrful
picioarelor
camera,
care Sara
erau iesi
treburile
casei
ce trebui.E'unfacute.
Lenchiznd
facuse deusor
att
de multe ori, n fiecare zi, de multJ vreme, nct nici nu-si mai
amintea de cnd, dar cumva de fi care data pareau altfel.
Sara nu-si putu aduce aminte ultima data cnd mama ei
lipsise de la serviciu, fiind bolna a, si atunci fusese tot asa
ceva neasteptat. Sara avea un nod n stomac si se simtea cam
dezorientata. Nu realizase pna acum ca taria de caracter
propriilor ei zile.
"Nu-mi place asta," zise Sa a cu voce tare. "Sper ca
mami
sa se mamei
simta bine,
ct omai
re ede."att de mare asupra
si umorul
aveau
influ1enta
I

situatiile
Sara.dinSara
jurul auzi
tau? vocea
Aceastalui
poate
Sol~mon.
fi o bunaDepinde
ocazie sa
fericirea
exersezi.ta

cIR

fac?"
Doar deschide-ti robinetu~ Sara.

nd te simti rau) robinetul tau

"Bine,AfaSolomon.
exersez?
Ce care
trebuie
este nchis.
ca ncearcaDar
sa tecum
gnde tia doar
la lucruri
teJac sa
sa
[1

te simti mai bine pna cnd vei simti ck robinetul tau curge din nou.

mama ei care statea ntinsa n pat, n camera de alaturi. Poseta

Sara merse n bucatarie, dai gndurile ei erau nca la
mamei era pe masa de la bUcatarier,iar Sara nu putea sa nu se
gndeasca la mama ei.
112

Hotara{te-te sa faci ceva, Sara. Gnde{te-te la treburile casei {i

.' -opune-ti sa lefaci n timp record, n seara asta. Gnde{te-te sa faci
1'a mai mult ca de obicez~mai mult dect treburile zilnice.

Si inspirata de aceasta idee, Sara porni la actiune. Se

.sca repede si sigura pe ea, culegnd lucrurile de prin casa
.::arenu fusesera puse unde trebuie de membrii familiei, seara
:xcuta nainte de culcare. Strnse si aseza ntr-un teanc ziarele
.::arepareau ca acopera o mare parte din podeaua camerei de
zi. Curata chiuveta si cada de la unica baie a familiei. Goli
osurile de gunoi din bucatarie si baie. Facu ordine n hrtiile
:mprastiate pe biroul imens, din stejar, al tatalui ei, care fusese
~hesuit cu greutate ntr-un colt al camerei de zi, fiind foarte
l:enta sa nu le mute prea departe de locul unde le pusese tatal
e. Nu era prea sigura daca asta era ordine sau dezordine pe
~irou, dar nu voia sa creeze nicio problema. De fapt, tatal ei
~trecea putin timp la acest birou, iar Sara se ntreba deseori
de ce trebuia ca o mare parte din camera sa fie consacrata lui.
Parea nsa ca i oferea tatalui ei un loc unde sa se poata gndi
52U si, cel mai important, un loc unde sa-si ascunda lucrurile
. care nu voia sa se gndeasca la un moment dat.
Se misca repede, cu scopuri bine definite, lund chiar
'ecizia sa nu dea cu aspiratorul p'e covorul din camera de zi,
_entru ca nu voia sa-si deranjeze mama, realiznd astfel ct
e bine se simtea n asa de scurt timp. Dar, lund decizia sa
au dea cu aspiratorul si gndind, ca o Roate deranja pe mama,
atentia ei se ndrepta iar spre o stare negativa si aoleu, simti
din nou nodul n stomac.
Vai! gndi Sara. Asta-i nemaipomenit. Pot spune, de fapt,
,d felul n care ma simt dePinde doar de lucrurile asupra carora ma
"oncentrez. Situatiile nu s-au schimbat, dar atentia mea da!

Sara simtea ca jubileaza. Descoperise ceva foarte

important. Descoperise ca bucuria ei nu depinde cu adevarat
de nimeni si nimic altceva.
113

Deodata, Sara auzi usa dormitorului mamei sale

deschizndu-se, iar pe mama intrnd n bucatarie. "Oh, Sara,
totul arata att de frumos!" exclama aceasta, parnd n mod
clar ca se simte mult mai bine.
"Ti-a trecut durerea de cap, mami?" ntreba Sara cu
tandrete.
,
"E mult mai bine acum, Sara. M-am putut odihni o
vreme, pentru ca stiam ca tu erai aici avnd grija de treburile
casei. Multumesc, iubit'o."
Sara se simti, minunat. Stia
, ca nu facuse mai mult dec:
ar fi facut n oricare alta zi dupa ce venea de la scoala. Mam2.
ei nu o apreciase pentru fapta sa. Mama sa aprecia robinettL
deschis al Sarei. Pot sajac asta) decise Sara. Pot sa-mi tin robinet II,
deschis indiferent de situatie.

Sara si aminti afirmatia

, lui Solomon: mi voi ,tine robinetJ/.
deschis - oricum ar sta lucrurile!

114

l
I
CAPITOLUL 19
Poarte
bine) de
Sarasus
- aialunlucrarii
10. Sara
mzgalite
n coltul
deciti
ieri,notitele
pe care
tocmai
:-0 napoiase domnul Jorgensen. Sara ncerca sa-si ascunda
chicoteala ce o apucase n timp ce citea cuvintele scrise cu
erneala rosie. Domnul Jorgensen privi napoi spre Sara,
inmnnd lucrarea colegei din fata ei, iar cnd ochii Sarei
~tlnira privirea profesorului, acesta i facu cu ochiul.
Sara si simti inima ca-i sare din piept. Se simtea foarte
:nndra. Acesta era un sentiment nou pentru Sara, iar odata
descoperit, realiza ca i place foarte mult.
Abia astepta sa mearga sa-i povesteasca lui Solomon.
"Solomon, ce s-a ntmplat cu domnul Jorgensen?"
ntreba Sara. "Pare a fi un alt om."
Este acelafl' om) Sara) numai ca tu ai perceput alifellucrurile.

-ace"Nu
lucruri
diferite."
cred
ca eu am perceput altfel lucrurile, cred ca el
115

.1

Ca de exemplu) Sara? _

"Pai, de exemplu, zmbeste mai mult dect obisnuia

sa o faca pna acum. Iar cteodata fluiera nainte sa snne
clopotelul. Nu obisnuia sa faca asa ceva. Mi-a facut chiar
si cu ochiul! Si a nceput sa spuna povesti n timpul oreloL
facnd clasa sa rda. Solomon, pare sa fie mult mai ferici~
dect l stiam eu pna azi."
Ei) Sara. Pare-se c4.prife~orul tau a intrat n cercul tau
bucurie.

dE

Sara ramase buimacita. ncerca Solomon sa-i ia parte2.

domnul Jorgensen, n privinta purtarii lui?
"Solomon, vrei sa spui ca eu l-am facut pe domnlL
Jorgensen mai fericit?"
Ei) nu este numai din cauza ta) Sara) pentru ca domnul Jorgenser:
vrea sa fie fericit. Numai

ca tu l-ai qjutat sa-Ii aminteasca faptul

rei

el vrea sa fie fericit. Si tu l-ai qjutat sa-Ii aminteasca de ce s-a decis .id
devina prifesor, cu multi ani n urma.

"Solomon, dar eu nu am discutat nimic despre asta ce

domnul Jorgensen. Cum am putut eu sa-Iajut sa-si aminteasd
acest lucru?"
Ai facut toate astea) Sara) doar apreciindu-l pe domnul Jorgenser...
Vezi tu) de fiecare data cnd te concentrezi asupra cuiva sau ceva) ia:"
n acelali timp te ncearca sentimente minunate de apreciere - tu ,alaturi starii lor de bine) i faci sa se simta mai bine. ReverIi peste
aprecierea ta.

"Ca si cnd i-as stropi cu furtunul?" chicoti Sara..

ncntata de asemanarea prosteasca pe care o gasise.
Da) Sara. Cam ala ceva. Numai
trebuie sa prinzi) sa conectezi furtunulla

ca nainte de a-i stropi) ,

robinet Ii sa dai drumul

apa. Iar asta este ceea ceface aprecierea. Ori de cte ori simti aprer;ier,
sau dragoste) ori de cte ori simti cevapoZitiv despre cineva sau ceva),
elti conectata la robinet.

116

"Cine pune aprecierea n robinet, Solomon? De unde

.
-;J"
-:1ileea.
A fost acolo dintotdeauna, Sara. Este acolopur fi simplu.

"Si-atunci, de ce nu sunt mai multi oameni care sa

stropeasca n jurul lor?"
Pentru ca cei mai multi oameni sunt deconectati de la robinet,
Sara. Nu intentionat, numai ca ei nu nteleg cum sa stea conectati.

"Bine, Solomon, deci tu vrei sa spui ca eu pot sa ma

conectez cu furtunul oricnd vreau eu si sa stropesc n jur,
orice, oricnd si pe oricine vreau eu?"
Sigur ca da, Sara. Si oriunde stropefti apreciere cufurtunu~

vei

incepe sa observi schimbari evidente.

"Pfiuuu!" fluiera Sara, ncercnd sa cntareasca n mintea

ei nsemnatatea lucrurilor tocmai nvatate. "Solomon, asta
este fascinant!"
Pare fascinant

la prima vedere, Sara, dar n timp devine ceva

firesc, natural. Simtindu-te

bine - fi atunci fiind un catalizator n a

qjuta pe altii sa se simta bine - este cel mai natural lucru pe care-l vei
face vreodata!

Sara-si aduna ghiozdanul si jacheta, pregatindu-se sa-i

zica la revedere lui Solomon.
Tine minte, Sara, sarcina ta este sa stai conectata la robinet.

Sara se opri si se ntoarse spre Solomon, realiznd,

deodata, ca asta nu poate fi chiar asa de usor sau prea fascinant,
asa cum ncercase Solomon sa se nteleaga la nceput.
"E vreo smecherie n asta, Solomon, sa stai conectat la
robinet?"
Poate ca o sa-ti ia ceva timp, la nceput. ti va fi nsa din ce n
ce mai bine. n urmatoarele zile, doar gndefte-te la ceva ~nume fi fii
atenta la ce simti. O sa observi, Sara, ca atunci cnd vei aprecia, sau
vei aplauda, sau vei vedea aspectepozitive, atunci te vei simti minunat
fi asta nseamna ca efti conectata la robinet. nsa, cnd vei acuza,

117

sau critica) sau vei nvinui -. nu te vei simti bine. Si asta nseamna
ca eIti deconectata) drept urmare) n final te vei simti rau. Distractie
placuta cu asta) Sara.

Si cu aceste ultime vorbe, Solomon -se

facu nevazut.
Sara simtea o bucurie de nedescris n timp ce se ndrepta
spre casa. Ea se bucurase att de mult sa puna n practica
jocul lui Solomon de-a aprecierea, nsa ideea de a aprecia
ceva fiind conectata la acest minunat robinet o facu sa se
simta de-a dreptul em~tionata. ntr-un fel oarecare, asta-i
dadu deja Sarei un motiv n plus de apreciere.
Sara intra pe ultima strada ce ducea spre casa ei, cnd o
vazu pe matusa Zoie naintnd foarte ncet pe aleea din fata
casei ei. Ct fusese iarna de lunga, Sara nu o vazuse deloc
pe batrna matusa, iar acum fu surprinsa sa o vada afara.

118

\
C

11

~1atusa Zoie nu o vazu pe Sara si, din acest motiv, nici Sara
au o striga, nevrnd sa o sperie, dar si pentru ca nu avea
acum chef de o discutie lunga si plictisitoare. Matusa Zoie
'\orbea foarte ncet, iar n ultimii ani Sara ncercase sa evite
cnstetea de a o vedea pe matusa Zoie bjbind n cautarea
cuvintelor care sa-i exprime gndurile. Era ca si cnd creierul
ii lucra mult mai rapid dect gura, iar ea saraca amesteca toate
cuvintele, uitnd de la ce pornise sa spuna. ncercarea Sarei
de a o ajuta cu cte un cuvnt ici colea nu facea dect sa o
enerveze mai rau pe matusa Zoie. Asa ca Sara lua decizia ca
evitarea era solutia cea mai buna. Mai mult dect att, nici
au i se parea corect. Sara se ntrista cnd o vazu pe aceasta
biata batrna urcnd treptele casei sontc-sontc. Se tinea
de balustrada cu toata puterea ei, urcnd foarte ncet, pas cu
pas, cele patru sau cinci trepte din fata verandei.
Sper ca eu sa nu qjung ca ea cnd voi fi batrna, gndi Sara.
Si-atunci
Sara-si
.
' aduse aminte ultima ei discutie
, cu Solomon .
Robinetul! O s-o stropesc cufurtunul! Mai nti ma conectez la robinet,

Numai ca nu putu sa simta nimic. Bine,

Iarasi nu simti ca s-ar fi conectat la robinet.
n acest moment, Sara se simti att de neputincioasa .
.,Solomon," invoca ea, "acest lucru e foarte important.
YIatusa Zoie trebuie sa fie stropita." Niciun raspuns de la
olomon. "Solomon, unde esti?" strig~ Sara cu glas tare, fara
a realizeze astfel ca matusa Zoie o observa, se opri n capul
carilor si se uita nspre ea.
"Cu cine vorbesti tu acolo?" striga matusa Zoie.
Sara tresari brusc si o cuprinse rusinea. "Aaa, cu nimeni,"
raspunse ea. Apoi o taie la fuga pe alee n jos, peste gradina
matusii, care era acum doar un cmp noroios ce astepta
plantarile de primavara. Rosie la fata si furioasa, Sara se
ndrepta spre casa.
rpoi o stropesc peste tot.

voi ncerca din nou.

119

CAPITOLUL

20

unde
ai fost cocotat
ieri?" sepevaicari
Sara, "Am
cnd
, , Solomon,
il ntlni pe
Solomon
stlpullui.
avut nevoie de tine sa ma ajuti sa ma conectez la robinet ca
s-o pot ajuta pe matusa Zoie sa se simta mai bine."
ntelegi de ce ai avut probleme cu conectarea) Sara?

"N,u, Solomon. De ce nu m-am putut conecta? Am vrut

asta att de mult.
De ce?

"Am vrut att de mult s-o ajut pe matusa Zoie. Este att
de batrna si confuza. Nu cred ca-i merge prea bine."
Deci) ai vrut sa te conectezi la debit ca s-o stropelti pe matula
Zoie) ca sa-i repari problemele) Ii astfel ea sa fie bucuroasa?

"Da, Solomon. Vrei sa ma ajuti?"

Ei bine) Sara) mi-ar face placere sa te pot ajuta) dar ma tem ca
nu esteposibil.

121

"De ce nu, Solomon? Ce vrei sa spui? Este cea mal

draguta batrnica. Cred c-o sa-ti placa de ea. Sunt convinsa
ca n-a facut niciodata ceva rau ..."
Sara, sunt sigur ca ai dreptate. Matuia

Zoie este o femeie

minunata. Motivul petru care nu oputem qjuta, n aceste circumstante,

nu are nicio legatura cu ea; ci cu tine, Sara.

"Cu mine?! Ce-am facut eu, Solomon? Am ncercat doar

s-o ajuti"
_
Da, Sara, ntr-adevar. Asta

este ceea ce vrei tu. Numai

ca tu

mergi pe o cale care se pare ca nu func,tioneaza. Sarcina ta este sa te

conectezi la robinet.

"Stiu asta, Solomon. -De asta am nevoie de tine. Sa ma

ajuti sa ma conectez."
Vezi tu, Sara, nici eu nu tepot qjuta. Tu trebuie sa gaseiti locul
acelui sentiment.

"Solomon, nu-l gasesc."

Tine minte, Sara, nu poti safaci parte dintr-un cercvicios Ii sa fii
conectata la robinetul Starii de bine, n acelali timp. Ori una, ori alta.
Cnd observi o situatie nedorita care teface sa te simti rau, chiar acel
sentiment teface sa-ti dai seama ca nu elti conectata la robinet. Si cnd
nu elti conectata la revarsarea naturala a Starii de bine, nu ai nimic
ce sa dai altcuiva.

"Ce pacat, Solomon, ca pare imposibil. Daca vad pe

cineva care are nevoie de ajutor, numai vazndu-1 ca are
nevoie de ajutor, ma face sa vibrez ntr-un fel n care nu-l pot
ajuta. Asta e de-a dreptul oribil. Cum voi putea eu ajuta pe
cineva vreodata?"
Trebuie sa tii minte ca cel mai important lucru este sa stai conectata
la robinetul Starii de bine. Deci, trebuie sa-ti pastrezi gndurile ntr-o
pozitie care teface sa te simti bine. Cu alte cuvinte, Sara, tu trebuie sa
fii mult mai atenta la conectarea ta la robinetul Starii de bine dect sa
fii atenta la situatii. Asta e cheia.
122

Sara)gndefte-te la ces-a ntmplat ieri. Spune-mi ces-a ntmplat

cu matufa Zoie.

"Bine. Ma ndreptam spre casa de la scoala si am vazut-o

pe matusa Zoie mergnd sontc-sontc pe aleea din fata
casei ei. Este schilodita toata, Solomon. Nu mai poate sa mai
mearga aproape deloc. Are un baston vechi facut dintr-un
lemn batrn care o ajuta sa se tina pe picioare."
Apoi ce s-a mai ntmplat?

"Pai, nu s-a ntmplat mai nimic, doar ca ma gndeam ce

dureros este sa fii ntr-o situatie ca ea, asa schilodita ..."
Apoi ce s-a mai ntmplat?

"Pai, nu s-a ntmplat nimic, Solomon ..."

Cum te-ai simtit tu atunci) Sara?

"Pai, m-am simtit de-a dreptul rau. Mi-a parut att de

rau de matusa Zoie. Ce greu si tragea piciorul sa poata sa
urce cte o treapta. Apoi m-am speriat ca si eu voi putea
ajunge ca ea cnd voi mbatrni."
Asta

este punctul principal n toata povestea asta) Sara. Cnd

observi ca te simti rau) asta te face sa fii atenta la o anumita situatie

care te deconecteaza de la robinet. Tu nu trebuie sa te preocupi cum sa
te conectezi. Dar este important sa fii atenta la ce simti) astfel nct
sa-ti dai seama cnd efti

deconectata. Asta este ceea ce se cheama o

emotie negativa.

"Dar cum as putea sa fac sa ramn conectata,

Solomon?"
Am

observat, Sara) ca atunci cnd prioritatea ta numarul unu

este sa stai conectata la robinet, gasefti din ce n ce mai multe resurse

care te tin conectata. Dar pna nu ntelegi cu adevarat ca acesta este cel
mai important lucru) atunci nseamna ca visezi la cai verzi pe pereti.
a sa-ti ofer o serie de gnduri sau afirmatii) iar tu fii atenta la
felul n care te simti atunci cnd le auzi. Te conecteaza afirmatia la
robinet sau te deconecteaza de la el?
123

"Bine."
Uita-te la saraca batrna. Abia se mifCa.

"Pai, ma simt rau, Solomon."

Chiar nu {tiu ce se va nmpla cu matu{a Zoie. Abia urca scarile
acum. Ce vaface cnd i va fi mai rau?

"Asta ma deconecteaza de la robinet, Solomon. E

usor."
Ma ntreb unde sunt nenorocitii de copii ai ei. De ce nu vin ncoace
sa aiba grija de ea?

"M-am ntrebat asta, Solomon. Si ai dreptate. Si asta ma

deconecteaza de la robinet."
124

Matufa Zoie este o batr'fnica puternica.

independenta:

Cred ca-i place sa fie

"Hmmm. Acest gnd ba face sa ma simt mai bine."

'::hiar daca cineva ar
i-ar placea.

"Da.
Si acest
gndSolbmon.
mk face sa
simt pe
maimine
bine.o Si
sa
stii ca
e chiar
adevarat,
S-ama
suparat
data,
cnd am ncercat sa o aju~." Sara-si aminti cum se enervase
capat.
mat~sa Zoie cnd ncerca1e sa o ajute sa duca fraza pna la
A
Aceas~a minunata. doam.a ~ ~rsta a t~a~t~o viata lunga fi
Imbe!fugata. N-am aUZIt nzczo~ata ca ar fi nefenczta.

"Asta ma face sa ma simt bine."

P un pa17u. ca~ are o grama
~ d~
a de pove;tz . grozave d. e spus, despre
I

ca sa-i aflu poveftile.

"Asta ma face sa ma s

t foarte bine, Solomon. Cred ca

lucrurile pe care le-a vazut. MtVOi opri fi o voi vizita de acum nainte

Ei bine, Sara, poti sa exp ',fiacelafi subiect, fi n acest caz subiectul

matusii Zoie i-ar placea aSja""

tepoti concentra. Sipoti spune desprefelul n care te simti ca ai alesfie
este matufa Zoie, fi sa gasefti ~ai multe situatiz."diferite asupra carora
o situatie care sa-ti fie defolos, re una care nu te qjuta.

Sara se simtea mult !pai bine. "Cred c-am nceput sa

nteleg, Solomon."
Da, Sara, afa cred fi eu.

cUln,pentru ca tu vrei n mod conftient

sa ntelegi acest lucru, ma aftep sa ai o multime de ocazii sa le descopen".

Distractie placuta, Sara!
"'-' "'-'

125

CAlhTOLUL 21
Lucrurile

pareau s~ mearga din ce n ce mai bine.

parti rele..
Fiecare zi parea s~laiba mai multe parti bune dect
Ma bucur att de mult ca {-am descoperitpe Solomon. Sau el m-a
descoperitpe mine, se gndea $ara, cnd se ntorcea de la scoala

ntr-o zi n care nu avuseselloc niciun incident negativ. Viata

Sara se opri n locul ei preferat de pe podul Strazii

merge cu adevarat din ce n ce Jrai bine peJJtru mine.

supra rului nvolburat, mbea larg. Inima ei cnta cu

adevarat si astazi totul era erfect n lumea Sarei.
Principale si, atrnnd pe~e balustrda deformata de deaI

ridica privirea si-i vazu p Jason si Billy alergnd att de

Auzind galagie mare
tipete stridente de baieti, Sara
repede cum nu-i mai vazuse vreodata pna acum. Se miscau

li

a~t.d~repede, nc~t :tunc1 :nd tr~cu~a~pelng~ ea, r.eali.z~

ca ruo nu observara ca ea statea ghemUlta acolo, Iar ea-l pnvi
127

cum, cu minile-n cap ~ndu-s1 de sepci, trecura cu viteza

maxima prin fata magazinului Hoyt. Ceva din felul ~ care
alergau o facu pe Sara sa zmbeas a putin. Pareau cu adevarat
cam prostanaci, alergnd asa de repede nct trebuiau sa se
tina de sepci. Aftia doi ncearca totdeauna sa depafeasca viteza
sunetului) zmbi Sara, observnd n acelasi timp ca n-o mai
suparara, nici pe departe, att de ult cum obisuiau s-o faca.
Ei nu se schimbasera .,prea mult] sau poate chiar deloc, dar
faza de acum n-o mai irita p~ Sa1a.Nu ca pna acum.
bagat cu capul sub capota vreunei masini, apoi linistita si vazu
de drum spre tufisurile lui Solom n. "Ce zi minunata!" spuse
facutare,
cu mna
domnull'
care
era
SaraSara-i
cu voce
privind
n su Matson,
spre cerul
dede
unobicei
albastru
minunat al dupa-amiezii si respiri,nd adnc aerul proaspat al
primaverii. De obicei, starea sufl teasca a Sarei crestea odata
cu topirea ultimei zapezi si ivire primelor fire de iarba sau
a florilor de primavara. Iarna fu. ese cam lunga pe aici. Dar
nu numai sfrsitul iernii o facu pe Sara sa se nveseleasca
se conturau n viitorul imediat, erau pentru Sara un motiv
de mare bucurie. nsa, pe unde a, Sara stia ca bucuria ce-o
Trei luni de libertate, ce
att de mult, ci si terminarea SC10lii.
simtea
n suflet
se datora robirl.etulStarii
nU9ai sfrsitului
an scolar,
ci
si faptului
ca-si nu
descoperise
de de
Bine.
nvatase
sa-I tina deschis - oricare ar fi fo~t situatia.
E att de bine sa te simti libet, gndi Sara. E att de bine
,

1-

sa te simti bine. E atttipa

de Sara,
bine ~a
nu-ti .fie de
teama
desanimic...
))AAAAAAAAAHH!"
ISarindatt
sus ca
evite
sa calce pe cel mai mare sarpe pctcare-l vazuse n viata ei, ce

de-a curmezisul drumului. Ateri nd dincolo de sarpe, Sara

parea
se speriata
mai termina,
n1ns
la soare
lung
o rupsecalanufuga
de moar,
e, fara
sa se ct
maiera
uitedenapoi
128

si fara sa ncetineasca macar o clipa, pna fu sigura ca sarpele

ramasese undeva departe n urma ei.
"Ei bine, poate ca nu sunt chiar att de curajoasa pe ct
credeam ca sunt," rse Sara de ea nsasi. Apoi ncepu sa rda
si mai tare cnd realiza cauza care-i determinase pe Jason si
Billy sa fuga n asa hal nct sa nu mai doreasca sa se opreasca
si s-o mai necajeasca. Sara nca mai rdea si gfaia cnd ajunse
n dreptul tunsurilor lui Solomon.
Rabdator si tacut, Solomon o astepta pe Sara. Ei, Sara,
efti mult mai entuziasmata astazi?

"Zilele acestea mi s-au ntmplat o multime de lucruri

ciudate, Solomon. Cnd tocmai am zis ca am nteles cu
adevarat ceva, altceva m-a facut sa realizez ca de fapt nu am
nteles
, nimic. Cnd tocmai am hotart ca sunt cu adevarat
curajoasa si ca nimic nu ma sperie, trosc!, s-a ntmplat ceva
care m-a speriat de moarte. Lucrurile sunt foarte ciudate,
Solomon."
Nu prea pari speriata de moarte, Sara.

"Ei, am exagerat eu putin, Solomon, pentru ca, dupa

cum poti vedea, nu sunt moarta ..."
Eu voiam sa spun ca nu arati a fi speriata. Pari mai surzatoare
ca niciodata.
129

timp n urma, cnd un sarpe e orm statea ntins pe aleea

pe unde treceam, gata gata sa a muste. Tocmai cnd mI
"Pai, acuma rd, Solomon, f ar nu rdeam deloc cu putin
ziceam singura ce viteaza si curajoasa sunt acum, deodata am
A, nteleg, replica Solomon. Sara, nu fi prea aspra cu tine
simtit cum ma cuprinde o frica !emaiPOmenita."
nsati. Este absolut normal sa rearionezi ala de puternic cnd te
confrzmti cu o situatie n:1prea placftta. Un efect de durata nu
"

rezulta
din prima
reactie
unui atentia
stimul; nu
asta ta,
ti
face
sufletul
sa vibreze,
nunfi~ta
ast, atrage
asupra
ci actiunea ta ulterioara.

"Ce vrei sa spui?"

De ce crezi ca Iarpele te-a speri t ala rau, Sara?

"Pentru ca e un sarpe, S lomon! Serpii sunt nspalmntatori! Serpii te musca si p ti sa zaci din asta. Chiar te
pot omor. Unii din ei se nco acesc n jurul tau si-ti rup
coastele si te sufoca, de nu mai poti sa respiri," explica Sara
cu mndrie, amintindu-si aceste detalii de la filmul prezentat
Sara se opri sa-si tra~a respi atia si, pentru ca era obosita,
ncerca sa stea )'osputin.
, Inca m .vedea stelute-n
, fata
, ochilor,
iar inima-i batea cu putere.
la scoala, la ora de stiintele natutii.
simti Sara,
mai bine
crezisaucamai
explicatiile
rau? pe care
J mi le-ai dat acum te fac sa te

nu-i Sara
trecuse
se opri
prinsaminte
se gndeasc1
cum ar un
putea-o
moment,
afecta
pentru
explicatiile
ca nici
de mai devreme. Ea fusese doat nerabdatoare sa-i spuna ce
simtea despre serpi.
veiface dupa aceea este cel mai impo 'tant. Ct timp tu ai vorbit Ii ai
tot vorbit despre acest Iarpe Ii despre alti Ierpi Ii despre toate lucrurile
Sara,
asta tu
m-am
eu oprit
cnd namacea
spus
ca ceea
ce
relepeVezi
caretu,
lepot
face laIerpii,
singur~rit
'a te-ai
vibratie
- Ii

130

devine din ce n cemai probab{l cape viitor sa aiparte de alte experiente

neplacute n legatura cu ferpii

"Dar Solomon, ce-ari fi trebuit sa fac? Vreau sa spun ca

ca
acelam
sarpe
calcat
urias
pestatea
el. DupaI
ntifsaceea,
acolo.nu
Apoi
potl-am
sa spun
vazut.ceAproape
s-a mai
ntmplat ..."
Iar ncepi) Sara. nca-tii imaginezi fi te gndefti la ceva ce nu-ti
dorefti.

Sara tacu. Stia ce voia sa spuna Solomon, dar nu stia ce

mare
sa facasinasaaaaa
legaturadecuaproa~e
astaj Faptul
si att
ca sarpele
de nfricosator,
fusese asaaaa
nct
de
ea nu putuse sa gndeas a sau sa simta altfel despre serpi.
"Bine, Solomon, spune- . ce-ai fi facut tu daca erai o fetita
care aproape ca a calcat p un ditamai sarpe?"
Mai nti de toate) Sara) trebuie sa-ti amintefti ca scopul tau este)
n primul fi n primul rnd, sa gasefti o situatie n care sa te simti
mai bine. Daca ai un oricare It scop) cu siguranta te vei afla pe un alt
drum. Daca ncerci sa afli une sunt ferpii) te vei simti mai rau. Daca
fIti hotarta sa stai cugrija ci a nu mai vedea niciodata un farpe att
de aproape de tine) te vei simti coplefi~a ca de opovara. Daca ncerci sa
nveti sa identifici toti ferpii ,i sa-i cataloghezi care sunt buni fi care
sunt rai) te vei afla ntr-o siturtie imposibila. Selectarea situatiilor nu
vaface dect ca lucrurile sa mrmga mai rau. Singurul tau scop este sa
ncercimai
sa te
apropii
acest
sflbiect
ntr-un
n care
sa tesifaca
sa te
simti
bine
dect de
te-ai
simfiit
atunci
cndfel
ai sarit
n sus
ai ruht-o
J
'r
.)1

-'

lafuga de lnga farpe.

Ai putea sa-ti spui tie n ati ceva degenul.- ),Acest farpe uriaf sta
doar ntins aici) ncalzindu-se la soare. El nici macar nu s-a uitat ca

"Cum as putea sa fa~asta, Solomon?"

eu am luat-o lafuga. El are Fulte alte lucruri defacut, dect sa mUfte

jetitele. ))

131

"A, asta ma face sa- ma simt putin

, mai bine. Ce altceva
as mai putea face?
"Sigur ca sunt n alerta." Continua Solomon. "E bine ca am
vazut farpele, sau l-am simtit, fi c-am sarit peste el, afa ca nu l-am
deraf!/at. Sarpele ar fi facut acelafi lucru daca m-ar fi ntlnit. "
"Ar fi facut el asta, Solomon? De unde stii?"
Serpii traiesc peste tot n jurul tau, Sara. Traiesc n ru. Traiesc
n iarba pe care te plimbi.

C1!d nsa treci pe acolo, ei se dau la o

parte din drumul tau. Ei nteleg ca exista spatiu suficient pentru toata
lumea. Ei nteleg echilibrul peifect al acestei planete. Ei au robinetele
lor deschise, Sara.

" S""
erpll au ro b"mete ;lI"
...
Firefte ca au. Toate animalele planetei au robinete. Si robinetele
lor sunt larg deschise aproape tot timpul.

"Hmmmm," se gndi bine Sara. Ea se simtea acum mult

mai bine.
Vezi, Sara, ca te simti mult mai bine? Nimic nu s-a schimbat.
Sarpele sta nca ntins exact acolo unde l-ai vazut. Situatia nu s-a
schimbat. nsa modul n care te simti este cu siguranta altul.

Sara stia ca Solomon avea dreptate.

Sara, de acum nainte cnd te vei gndi la ferpi, vei avea o emotie
poZitiva. Robinetul tau vafi deschis, robinetele lor vorfi deschise. Si veti
continua sa traiti n armonie.

Ochii Sarei stralucira de multumire

ca llvatase
,
, ceva
nou.
"Bine, Solomon. Ar fi mai bine sa plec. Ne vedem
mine."
Solomon zmbi n urma Sarei care cobora cararea sarind
ntr-un picior. Deodata, Sara se opri si striga napoi peste
umar, "Solomon, crezi ca-mi va mai fi vreodata frica de
serpi?"
132

Ei bine, poate, Sara. Dar daca o sa mai fi vreodata speriata, ;tii

ce ai defacut.

"Da," zise Sara zmbind, "Stiu."

S au eventua~ adauga Solomon, teama ta va disparea complet.
Nu doar teama de ;erpi, ci de orice altceva.

n timp ce se ndrepta spre casa din desisuri, Sara cauta

cu privirea prin iarba de primavara de pe marginea drumului

~-.--~

-JJ ..~.. ~

si se ntreba cam cti serpi se ascundeau acolo. La nceput,

tremura putin de teama la gndul ca serpii stateau ascunsi
n tunsurile ce strajuiau potecile pe unde colinda ea, apoi
se gndi ce bine era ca toti au stat ascunsi si departe din
133

calea ei. Ce bine ca n-o atacasera si n-o speriasera asa cum

Jason si Billy o faceau adesea. Sara zmbea nca, n timp ce
urca pe aleea ce ducea spre curtea ei. Se simtea triumfatoare
si puternica. Se simtea bine ca lasase temerile n urma. Se
simtea
, cu adevarat bine.

CAPITOLUL

, ,

Sara!
Sara!
Solomon!"

22

Oau, Sara! Ia ghiceste! L-am gasit pe

Oh) nu) nu se poate! Se gndi Sara, nghetnd n mijlocul

strazii, n timp ce Jason si Billy ajunsera, n viteza pe biciclete,
lnga ea.
"Cum adica, l-ati gasit pe Solomon? L-ati gasit, unde?"
"L-am gasit pe proprietatea lui Tacker, Sara. Si ia mai
ghiceste ceva! Striga Jason tantos. "L-am mpuscat!"
Sara simti ca lesina, simti ca se va prabusi n acel
moment. Genunchii i tremurau si pamntul parca i fugea
de sub picioare.
"Statea acolo pe stlpul din gard, Sara. Asa ca l-am
speriat, el a zburat spre cer, apoi Billy l-a mpuscat cu pistolul
cu aer comprimat. A fost nemaipomenit, Sara! Dar sa stii ca
nu e nici pe departe att de mare pe ct am crezut eu ca ar fi.
Mai mult penele ce-s de el."

135

Sara nu-si putea c~ede oc1for. Impactul celor auzite

era asa de intens, att de puternlc, iar Jason nu se gasise sa
spuna dect ca Solomon nu e ci pe departe att de mare
pe ct crezuse el ca ar fi? Sara si tea ca-i va exploda capul.
picioarele catre tufisurile lui Solo ono
"Solomon! Solomon! Unde esti, Solomon?!" tipa Sara
nnebunita.
Aici, Sara, sunt aici. Nu fi speriata.

era Solomon.
Si
ac.olo,zacnd
jos ntr-j
gramada de pene
ciufulite,
"Oh,
Solomon," pe
zbiera
Sara prabusindu-se
n genunchi
n zapada. "Uita-te la tine! Uite cf ti-au facut!"
Solomon arata ntr-adevar proaznic. Penele lui, ntotdeauna
curate iar
si ngrijite,
~cum
zburlite
ntoarse
n
toate directiile,
zapada deerau
un ~lb
imaculat
erasirosie
n jurul
"Solomon, Solomon, cum a putea sa te ajut?"
lui Solomon, din cauza SngelUi'l
"Dar Solomon, sngerezi. ita-te la sngele asta din
jurul tau. Poti sa spui ca o sa-ti e bine?"
Sara, nu e nicioproblema, pe CUTAnt.

Binenteles, Sara. ntotdeauna, tftul va fi bine.

nvechite
"Hai, cu
Solomon,
,Totul Va
te rog
Fi Bin~:'~1
nu-~ Pot
mai sa
spune
vad chestii
foarte din
bine,
astea
cu
ochii mei, ca Nimic Nu Este Bi1e!"
Sara se tr pna lnga So omon, il lua n brate si ii
mngie usor penele de sub ba bie. Era pentru prima dati
Sara, ia vino ncoace la mine, Zile Solomon.
cnd Sara il atingea pe Solom0.' iar el parea att de pufo~
acum si att de vulnerabil. Laqimi mari se rostogoleau pe
obrajii Sarei.
136

Sara, nu compara acest morman de oase fi pene amestecate cu

te poti uita - sau un punct al unei posibilitati - prin carepoti vedea
ceva este
mai Solomon
mult. Corpul
tau est, Acest
la fel, Sara.
El nu
tu
cine
cu adeVarat.j
trup este
doareste
unceea
cevacelaefticare

.~-

~-

~--

~~'"

cu adevarat. Este doar oposibrlitate pe care tu ofolosefti, n prezent,

sa se bucure.

"Solomon, dar eu te i besc. Ce voi face eu fara tine?"

pentru a permite celei care eftZl'llUcu adevarat sa sejoace, sa creasca fi
nicaieri. Solomon este vefnic!
Sara, ce safaci cu aceste [cruri fara valoare? Solomon nu pleaca

"Dar, Solomon, uite, 1f mori!" abia ngna Sara, suferind

asa cum nu mai suferise niFiodata pna acum.
Sara. Eu
ca nu acest
existatrup,
niciun
lucru
care Asculta-ma,
moare. E adevarat,
nu ntf
v~imor,
mai pentru
putea folosi
de acum

137

nainte, dar oricum devenise batrn fii putin cam teapan. Chiar mi
scrntisem
Zi, npetimp
cercasem sa-miThacker.
ntorc capul n
toate partilegtui
pentruntr-o
a leface
plac ce.Z1~f
neA0tilorfamiliei

Sara rse printre lacrimi. ~olomon putuse aproape

grele.
ntotdeauna s-o faca sa rda, chiaf si n momentele cele mai
1,

Sara, prietenia noastra este vefnic'. Iar asta nseamna ca oricnd

vei vrea sa vorbefti cu Solomon, tot ce al defacut este sa stabilefti despre

ce ai vrea sa vorbefti, sa te' concentrezi supra acestui lucru, sa te duci

ntr-un loc unde sa te simti foarte bine

fi eu voi fi chiar aici, cu tine.

"Dar te voi vedea, Solomon. O sa reusesc sa te vad si

sa te ating?"
oricum,
Ei dar
bine,
Sara,
Sara,
nu probabil
asta conteaza
ca nu.
n prietenia
Fel putin noastra.
nu pentru o vreme,

Si cu aceste ultime cuvint , trupul mototolit al lui

Tu fi cu
te/~eatici.
Solomon
semine
lasa suntem
moaleprieteni
n zapada"
iar ochii lui mari ncetara
sa mai clipeasca.
" N u....
II11" ..
vocea S'are! rasuna
~
~ Piste
k. pasune."
~
Solomon, nu
ma parasi!"
T

Numai
Solomon
nu maiprh~ind
rispunse.
Sara se ca
ridica
n picioare,
la trupul lui Solomon.
Parea att de mic, ntins acolo nlzapada, iar cteva pene se
miscau usor n bataia vntul~i. Sart-si scoase haina si o ntinse
pe zapada lnga Solomon. Il ridica usor, l puse pe haina si l
nveli cu ea. Apoi, fara sa tina coht ca afara se facuse foarte
frig, Sara porni n jos peste domclniile Thacker, carndu-1 n
brate pe Solomon.

vei vrea sa vorbefti cu Solomon, tot ce a defacut este sa stabilefti despre

ce ai vrea sa vorbqti, sa te concentrezi asupra acestui lucru, sa te duci
ntr-un loc unde sa te simti foarte bine fi eu voi fi chiar aici) cu tinl?y
Sara, prietenia noastra este vefnicr"' Iar asta nseamna ca oricnd

spuse din nou Solomon - dar Sa~anu mai putea sa auda.

138

C1ITOLUL23
Sara

nu stia ce sa Bacasau de unde sa nceapa sa le

explice parintilor + cine era Solomon, ori ct era de

regret nespus ca nu spuses nimic familiei ei despre Solomon,

pentru ca acum nu era n stare sa gaseasca o modalitate sa
important acest prieten pe1tru ea. Capul i vjia si simtea un
complet atentia asupra drumarilor si alinarii venite din
partea lui Solomon si a sese parte de multe povete, deci
rupsese
legatura
c propria asupra
ei familie.
acum se
le expliceputin
tragedia
ce S~batuse
ei. siIarndreptase
trezi singura sa faca fata pierderii lui Solomon. Se simtea cu
,

'

adevarat singura, fara loc elentoarcere.

tare, cfia Solomon.
stia ca nu Pentru
va reusicasa-i
sape o
era nca
Nu stia
nghetat
ce sasi faca
pamntul
din centrala termica, asa um vazuse ea ca facea tatal ei cu
S
riceii,
era mult cu
prea
dureros.
grGapa.
pasarelele
Gndul
moarteca-I
sau
vacu
arlca
n cuptorul
carbuni
ncinsi,
139

Sara nca mai statea pe scara din fata casei ei, tinndu-l n
brate pe Solomon, cu lacrimi mari curgndu-i pe fata, cnd
masina tatalui ei frna brusc pe aleea acoperita cu pietris. El
se grabi sa iasa repede din masina tinnd n mna ghiozdanul
ud al Sarei si un morman de carti mototolite. Sara uitase
complet de lucrurile ei, abandonate la marginea drumului.

140

"Sara, domnul Matsonl m-a sunat la serviciu. Ti-a gasit

s-a ntmplat ceva, Sara! Te simti bine?"
ghiozdanul si cartile pe malginea drumului. Am crezut ca ti
:rebuia
Sara-si
s-o vada
stersenfata
halul
plinr
afta.deVoia
lacrimi,
sa-I rusinata
ascunda ca
cumva
tatal pe
ei
7<lrte,voia att de mult sa aseasca cumva o consolare n a-i
::>ovestitotul tatalui ei.
- lomon, sa continue Sa-Ifastreze n secret, iar pe de alta
"Ce s-a ntmplat, Sara1 Ce e cu tine, scumpa mea?"
"Oh, tati," abia murmUJfaSara. "Jason si Billyl-au omort
e Solomon."
"Solomon?" ntreba t taI ei, n timp ce Sara desfacu
. aina, Iasndu-1 sa-i vada p 'etenul mort.
"Oh, Sara, mi pare as de rau." El habar n-avea de ce
.3.ceastabufhita moarta era att de importanta pentru Sara,
dar era clar ca ea trecea J=1rintr-oadevarata trauma. Nu-si
;:,rate,sa o sarute ca sa-i tre ca durerea, dar stia ca ceea ce se
intmplase era mult prea ult pentru orice ncercare de a o
:nai vazuse pna acum fii~catt de ndurerata. Voia s-o ia n
alina. "Sara, da-mi-1 mie P? olomon. i voi sapa o groapa n
I

patele
Doar
cotetului
atunci de
realiza
gaini.Safa
Itra ct
n.casa
era de
si ncalzeste-te."
ngletata. Cu mare
olomon n bratele tatalui sau. Sara se simtea slabita, att
de trista si foarte, foarte o 10sita. Ramase asezata pe trepte,
parere de rau se elibera defretioasa-i comoara si l aseza pe
pe Solomon al ei cel frumo . Zmbi fara vlaga printre lacrimi
dznd ct de delicat si aten cara tatal ei acel maldar de pene,
IJrivindn urma tatalui ei, ca1e-1cara cu mare bagare de seama
Sara se prabusi pe p t, fara sa mai tina cont ca era
imbratata cu hainele de este zi. si azvrli pantofii din
lasnd
cumva
impresia
de pretios.
picioare,
suspina
adnc ca
cu sta
atact
n era
perna,
apoi adormi.
141

C1ITOLUL24
de minunate Bori de
Sara
se trezi stndntr-un

primavara, de pasarele viu

desis necunoscut, nconjurata
colorate si de Buturi ce zburau peste tot n jurul ei.
Ez~ Sara) separe ca ai mt41te de SPNSdespre ziNa de azi) glumi
sugubat Solomon.

vad!"
murit, n-ai murit! O, Solo on, ma bucur att d.e mult sa te
Sara)
de ce eItistriga
att de
Ti-am SPNS
ca nN exista
"Solomon!"
safasNrpnnsa?
cu ncntare.
"Solomon,
n-ai
moarte.

ACNm) ia spNne Sara) de. re ce ai vrea tN sa vorbim?

intreba

calm Solomon, ca si cun nu se ntmplase deloc ceva

neobisnuit.
"Solomon,
ca mijil1areai
spusfara
ca nu
exista
moarte,
dar tai
tu
pareai
mort de-astiu
binelea.
vlaga,
greu,
iar ochii
erau deschisi si nu mai resoirai."
143

Ei) Sara) doar tu te obifnuisefi Isa-l vezi pe Solomon ntr-un

mare) afa cum n-a fost vreodata - sa- vezi pe Solomon ntr-un mod
mai evoluat, extrasenzoriaL

"Ce vrei sa spui?"

anumit feL Dar acum ai ocazia - pe,"tru ca dorinta ta este att de

naturali) dar tu ai fansa sa vezi a este lucruri printr-o perceptie
Cei mai multi
vad ochii
lUCT.trile
numai Sara
prin care
ochiitraiefte
fiZici)
extrasenzoriala
- maioameni
mult prin
Adevaratei
nauntrul trupului Sarei. '

spui ca exista
o alta Sara
n interiorul
meu, asa
cum "Vrei
tu estisaSolomon
care traiestcl
n interiorul
lui Solomon
al meu?"
Da) fiSara)
afa. Aceasta
Sara
launtrica
nuaici)
va nu
muri
niciodata,
la fel exact
acest launtric
S olomqn,
pe care-l
vezi tu
va
muri niciodata.
I

"Pai, asta-mi place foarte millt, Solomon. Te voi vedea

Nu) Sara) nu voi fi acolo.

Sara se-ncrunta.
napoi, mine, n desisurile de pe t' roprietatea lui Thacker?"
Solomon) veiputea face asta. Nu contea a unde efti. Nu mai trebuie sa
Dar, ia gndefte-te) Sara! De c,~te ori vei dori sa vorbqti cu
mergi n desifuri deloc. Trebuie doar sa re gndefti la Solomon - fi tine
minte ca va fi ca fi cnd l-ai vizita pe olomon - iar eu voi fi imediat
n acel loc sa ma ntlnesc cu tine.

"Sunangrozav,
mi-ar
nespus acolo,
sa te
ntlnesc
desisuri.Solomon.
Esti sigurDari
ca nu
vreiplacea
sa te ntorci
cum faceai odata?
mai mult dect ti-a placut atunci cnd ne distram n desifurile acelea.
Sara) nicio
noua restrictie
noastra modalitate
dejinteractiune
va placea
chiar
Nu exista
n noua noa
tra modalitateti de
interactiune.
Vei vedea.
vom distraAm
de minune.
"Bine,NeSolomon.
ncrede 1e
Noapte buna, Sara.
144

n tine."

"Solomon!" striga Sara, nevrnd ca Solomon s-o paraseasca att de repede.

Da) Sara?

"ti multumesc ca nu ai murit."

Noapte bun~ Sara. Totul vafi bine.

145

PARTlfA a II-a

Fericirea
vesnilca
de dincolo
dintre
Sara asivietii
Solomon

CAPITOLUL

25

nu esti suparat pe Jason si Billy ca te-au

, , Solomon,
mpuscat?"
De ce, Sara? De ce-af fi suparat pe ei?

"Pai bine, Solomon, dar te-au mpuscat!" replica Sara

uimita. Cum putea Solomon sa nu nteleaga ntrebarea ei si
cum putea sa nu fie suparat pe ei, cnd facusera un lucru att
de rau.
Nu, Sara. Ori de cte ori magndes[ la fason fi Bil/y, chiar le
multumesc ca te-au condus la mine.

"Dar, Solomon. Nu crezi ca faptul ca te-au mpuscat

conteaza mai mult dect asta?"
Sara, singurul lucru care conteaza este ca ma simt bine. Si nu

Sa-mi
deschis este mult mai im1Jortant, Sara - asa
ca eu' aleg ntotdeauna lucrurile c.are ma fac sa ma simt
bine.

pot sa fiu furios pe fason fi sa ma simt bine n acelafi timp.

,tin robinetul

r,

149

"Solomon, stai putin. Cnd fPui ca nu conteaza ct de

rau poate fi cineva si ca nu con~eaza ce lucruri groaznice
niciodata
poate face,nunuti-a
te facut
gndesti
att ladetoa~e
rn(ultrau
acestenct
lucruri?
sa fiiNimeni,
suparat
pe el?
Sara) toti sunt cumsecade.

"Hai, mai Solomon. TE-AUl MPUSCATI Ce rau mai

mare trebuia sa se ntmple ca sa ntelegi ct de mare este

v
~
Alb
v C
. vJ v
fi
ara)
ua-mz
vozesa-tz
pun
cateva
fntre
an.
rezz
ca
uaca
eu
af
fost cu adevarat suparat pe fason fi Eil!] pentru ca m-au mpufcat, asta

acestSrau?J v

i-ar fi oprit sa mai mpufte pe ~ltcinevi?

Sara tacu. Nu se gndise <rasupararea lui Solomon

i-ar fi schimbat cu ceva pe cei dEi. Ea se mniase pe ei de

nenumarate
ori pentru
mpusc1 au diverse animalute, dar
niciodata
nu putuse
sa-i ca
opreasca
Poti sa-mi spui la ce mi-ar folosi .aca af fi suparat?

"Nu,
Solomon.
Cred
calucru
nu.,,}
Sara se
gndi si la
acest
Daca m-af supara pe ei) asta te]r putea face pe tine sa te simti
cercul tau vicios) fi asta n-ar folosi la n 'mic bun.
mai "Dar,
bine justificndu-ti
Sara)SaJemai
ca atunci
intra..."
n
Solomon,"furia)
protesta
a, "Asta
suna eu
ca voi
si cum

Sara)noaptea
o ntrerupse
SOlomo1,
am bune
puteafi vorbi
toatafaptele
ziua
fi toata
despre care
sunt fa1.tele
care sunt
rele.
comportamentele
Ti-ai putea potrivite
petrece tot
fi care
restul
nu)vie1i
~Icare
ncercnd
situatie sa
ele triezi
sunt potrivite
care sunt
fi
n care situatie ele nu sunt potrivite. In~a un lucru cert am nvatat din
asta fi anume ca orice moment, fie chiatl fi un singur minut, petrecut ca
sa-mi explic de ce ma simt rau) este o mare Pierdere din viata. Si am
ma
mai simt
nvatat)
bine)de
cuasemenea)
att viata ca
mea
cu este
ct ga4esc
mar buna
mai- repede
fi mai un
mult
locdect
n care
att,
sa
am ce oferi fi altora.
150

Datorita

multitudinilor

de ntmplari fi experiente traite, am

qjuns sa {tiu capot alegegndurile care-mi nchid robinetul sau capot

alegegndurile care-mi deschid robinetul - nsa n orice caii asta este
alegerea MEA.
De aceea, am renuntat de multa vreme sa mai dau
vina pe fason fi Biljy, pentru ca nu ma qjuta cu nimic - fi nici pe ei
nu-i qjuta.

Sara era tacuta. Toate astea o pusesera pe gnduri. Deja

hotarse ca nu-l va ierta NICIODATA
pe Jason pentru
aceasta nenorocire si iata ca Solomon era refractar acum si
nu-i mpartasa, ctusi de putin, vina ce-o arunca pe cei doi.

Nu uita, Sara, ca daca lasi

" situatiile care te-nconioara
..,
sa-ti controleze modul de a simti, ntotdeauna vei cadea
ntr-o capcana. Dar daca vei fi capabila sa controlezi
modul de a simti - pentru ca tu controlezi gndurile ce-ti
vin - atunci esti cu adevarat libera.

Sara-si aminti ca mai auzise ceva de genul asta de la

Solomon, cu ceva timp nainte, numai ca atunci nu trecusera
printr-o ncercare asa mare. Oricum, era mult prea greu de
uitat.
Pe acest pamnt,

Sara, unde att de multi oameni au conceptii

diferite despre ce e bine fi ce e rau~ adesea vei fi martora unor

comportamente ce te vorface sa simti ca sunt nepotrivite. O sa te duci sa
le ceri tuturor acestor oameni sa-fi schimbe modalitatea de a gndi, doar
ca sa-ti faca tie placere? Chiar daca qi pute~ ai vrea sa faci asta?

Ideea ca lumea sa se comporte ntr-un anumit fel care

sa-i faca ei pe plac, i se paru Sarei destul de interesanta, dar
chiar nu credea ca acesta era un lucru potrivit. "Pai, nu, cred
~
ca nu.

"

Atunci,

care este alternativa? Te vei ascunde undeva departe, te

vei nchide ntr-o carapace pentru a nu le mai vedea comportamentu~

tran.iformndu-te
frumoasa?

asifel ntr-o prizoniera. n aceasta lume att de

151

Sara recunoscu
Ei bine, aceasta
ca nu opinie
cu multti~~
nu efa n
tocmai
urma pe
eaplacul
se ascunsese
ei, dar
de lume,
sefost
nchisese
ntr-o bunei
IUie recunoscu
a ei, departe
Acelea
nu au
vremuri tocmai
Sara.de

ceilalti.
Sara, vei avea parte de att de multa bucurie, n
momentul n care vei putea sfti tii robinetul deschis.
Cnd efti capabila sa recunoftt ca oamenii aleg lucruri
diferite, au crezuri diftrite, tiu d~rintediferite, actioneaza
diferit, fi cnd vei ntelege ca toate astea se aduna ntr-un
tot perfect fi ca nimic nu te amehinta - pentru ca singurul
lucru care te afecteaza este ceea refaci cupropriul robinet
- atunci te vei simti cu adevaraf libera fi fericita.
te ameninte. Te-au mpuscat. Te-. u omort!"
Sara, tu nu poti trece nca peste asta, nu-i afa? Chiar nu poti
vedea ca nu sunt mort? Sara, sunt viu de-adevaratelea. Credeai ca vo;

"Dar, Solomon, Jason si Billtau facut mai mult dect sa

dori sa traiesc pe vecie, n acel corp batrn fi obosit de bufnita?

Sara stia ca Solomon o tachineaza, pentru ca el nu paruse

Este onici
marebatrn,
bucurienici
ca eliberndr-ma
de acest corp fiZic, tinnd
niciodata
obosit.
I

mai tnar, mai puternic, mai rapid

"Vrei sa spui ca voiai ca ei sa te mpuste?"

cont ca voiam asta oricum, pot acum sl-mi canalizez Energia n altu4
A fost creatie comuna. De asta i-am lasat sa ma vada. De asta ei
au putut lua parte la aceasta experien1a afa de importanta. Nu ajos:
o experienta doar pentru mine sau doa[pentru tine, Sara.

Sara fusese att de coplesita de tot ce se ntmplase

de cnd cu mpuscarea lui So+mon, ca nici nu avusese

timp sa ntrebe cum de reusisera Jason si Billy sa-I vada pe
Solomon.
Sara, este important sa ntelegi
n primul rnd ca:
?
totul este cu adevarat bine, indiferent cumpoate parea din
I

152

perspectiva ta fizica. Si n al doilea rnd, cnd robinetul

tau va fi deschis, spre tine vor veni numai lucruri bune.
Sara) ncearca sa-i apreciezi pe Jason fi BilIJ afa cumjac fi eu. Te
vei simti mult mai bine.

gndi Sara. Apoi ncepu sa rda

de propriul raspuns negativist. "Ma voi mai gndi la asta,
doar de dragul tau. Numai ca este att de diferit de tot ce am
gndit pna acum. ntotdeauna m-am gndit ca, atunci cnd
cineva face ceva rau, trebuie pedepsit."
"Cnd va zbura porcu,"

Problema n acest cai; Sara) este ca toti sunteti pUfi n dificultate

cnd trebuie sa decideti cine vafi cel care va decide ce egrefit. Mqjoritatea
dintre voi credeti ca voi aveti dreptate fi ca,prin urmare, ceilalti grefesc.
Fiintele fizice s-au omort ntre ele) de ani de zile, certndu-se pe aceasta
tema fi cu toate razboaiele fi crimele care au avut locpe planeta de mzi
de ani, voi nca nu ati qjuns la o ntelegere. Tuturor v-ar fi mult mai
bine daca v-ati concentra doar asupra propriilor robinete ale Starii de
Bine. n acel moment, viata ar fi mult mai jrumoasa.

"Crezi ca oamenii vor fi capabili sa nvete despre

robinetele lor? Crezi ca oricine va llvata, acest lucru?" ntreba
Sara, simtindu-se coplesita de imensitatea acestui efort.
Nu conteaza asta) Sara. S ingurullucru care conteaza pentru tine)
este ca tu sa-I nveti.

Ei bine, asta nu parea sa fie asa de greu. "Bine, Solomon,

voi lucra mai mult asupra acest\J.aspe,ct."
Noapte buna, Sara. Conversatia noastra m-a bucurat nespus de
mult.

"Si pe mine, Solomon. Noapte buna."

"'"'

"'"'

"'"'

153

CAPITOLUL 26
Jason si Billy trecura-n viteza cu bicicletele lor pe lnga
Sara, bolborosind ceva neplacut si abia auzit. Sara zmbi
dupa ce trecura de ea si deodata se simti putin surprinsa cnd
realiza ca ar fi dezamagit-o daca ~-ar mai fi fost att de rai
ca pna acum, asta nsemnnd, ntr-un mod ciudat, ca toti
trei erau cocreatori ai acestui joc pe care-l jucau mpreuna
din totdeauna. Jocul de-a "Eu sunt fratiorul tau cel groaznic
si acesta este insuportabilul si prapaditul meu prieten, iar
sarcina noastra este sa-ti, facem viata
, mizerabila n fiecare zi
cu putinta si treaba ta este sa ne raspunzi cu suferinta."
Ce ciuda0 gndi Sara. N-ar fi trebuit sa ma bucure prezenta lor.
Oare ce s-a putut ntmpla aici?

n timp ce Sara se ndrepta ncet spre casa, fara sa vrea,

aproape ca dadu coltul sa mearga spre tufisurile lui Solomon,
uitnd pentru moment ca ei se ntlnisera nu cu mult timp
n urma. Aceasta intentie o facu pe Sara sa-si aminteasca de
155

faptul ca Solomon fusese impulcat, dar mai ales o facu pe

Sara sa-si aminteasca de faptul c~ Solomon fusese mpuscat
de acesti doi baie~ nesuferi~. Apoi, Sarei i se lumina parca
mintea deodata.

fi Bil!J l-au
mpufcatsa-si
pe j)hna
olomon,
iar Solomon
nca simai
tine fason
la ei. Solomon
este capabil
robinetul
deschis chiar
n
~ceste cond~tii, afa ca poate nvat ;i ~u sa mi-l tin pe al meu de;chis.
Poate ca n ifrfit viata tl}ea este destul de impotianta pentru mine ca
sa nu ma mai derar!Jezece anume fac rau spun ceilalti.

i se -facu
pielea
de gain~.caSimtea
furnicaturi
n totSarei
corpul
si era
constiend
descoperise
cevaplacute
ce era
foarte important.

SaraAsta-i
vocea bine,
lui Solomon.
Sara. Sunt de acorr
j cu tine din toata inima, auzi
"Hei, Solomon! Unde esti? ntreba Sara, nca dornica
de a-l vizualiza pe Solomon, ramannd cu privirea n gol spre
locul de unde venise vocea.
Sunt aici, Sara, raspunse S9lomon repede la ntrebare.
Apoi, trecnd la treburi mai im~ort~nte, zise: Sara, tocmai ai
constatat cel mai important secret al vietii. Incepi sa ntelegi cu adevarat
ce nseamna iubirea necond~tionata.

"Iubirea
Da, Sara, necondi~onata?"
ncepi sa ntelegi ca i befti. Efti oprelungire fiZica a
puritatii, a Energiei Nonfizice poziti1e' care este iubirea. Si atta timp
ct efti n stare sa perm~ti acestei En,ergii pure, iubirea, sa se reverse,

nu
conteaza
cum, neconditionata.
n ciuda conditiilo[
care fite ncor!Joara.ai
dobndit
iubirea
Arunci,
numai atunci,atunci
estz cu
adevarat prelungirea a ceea ce nsemn( tu defapt fi a ceea ce ti-ai dorit
sa devii, venind aici. Doar atunci, fi numai atunci, ~ti vei fi ndeplinit
menirea de a fi. Si Sara, asta estefodtie bine.

deplin
nsemnatatea
Solomon,
putea spune,
Sara
se simtea nspuselor
culmeal{~riCirii.
Ea dar
nu ntelesese
pe
din entuziasmul cu care vorbise Solomon, ca era cu adevarat
156

important, dar mai ales ca Solomon era cu siguranta foarte

multumit
, de ea.
Sara) ftiu ca suna putin ciudat pentru tine la nceput. Este o
orientare noua pentru mqjoritatea oamenilor, dar pna nu ntelegi bine
acest lucru) nu veifi niciodata cu adevarat fericita. Sau nu pentru multa
vreme.
Ia loc aici fi asculta-ma doar putin) ti voi explica cum stau
lucrurile astea.

Sara gasi un locsor uscat si nsorit si se aseza repede jos

ca sa-I asculte pe Solomon. i placea la nebunie sa asculte
vocea lui Solomon.
Exista

un Izvor de Energie pur~ poZitiv~

care se revarsa peste

tine tot timpul. Se poate numi fi Forta Vietii. Poate fi numita n multe
feluri) dar este Izvorul Energiei din care s-a creat aceasta planeta. Si
esteIzvorul Energiei care continua sa sustina aceasta minunata planeta.
Acest Izvor de Energie pastreaza

rotirea aceastei planete n perfecta

aproPiere cu celelalteplanete. Acest Izvor mentine un echilibru perfect

al microbiologiei. Acest Izvor mentine un echilibru perfect al apei pe
aceastaplaneta. Acesta este Izvorul care-ti mentine inima sa pompeze)
chiar fi atunci cnd dormi. Acesta este minunatul fi puternicul I~or al
Starii de Bine) Sara) iar acest Izvor se-revarsa peste fiecare dintre noi)
n fiecare clipa din Zi fi din noapte.

"Oau," suspina Sara, ncercnd santeleaga acest minunat

si puternic Izvor .
.,;;

Ca persoana care traiefte pe

1)
momen0 tu poti permite sau
aceasta planet~ Sara) n orice ""~,).";.~-

~~
.

~,~

te potz . zmpotnvz
~
.. acestu~
minunat Izvor. l poti Iasa~".n.["
sa cu:ga peste tine fi prin,
tine sau poti sa respingi acesr
I~or.

157

"De ce nu ar vrea cineva acest Izvor?"

Oh, dar oricine l-ar vrea, Sara, daca l-ar ntelege. Si nimeni-nu ar
avea intentia de a se mpotrivi lui. Oamenii au obiceiuri pe care le-au
nvatat unii de la ceilalti fi care cauzeaza rezistenta la acest Izvor al
Starii de Bine.

"Ce fel de obiceiuri, Solomon?"

Ei bine, Sara, principalul lucru care iface pe oameni
sa opuna rezistenta Izvorului Starii de Bine este ca ei se
uita dupa situatiile ce au fost create de aceia care au opus
deja rezistenta Izvorului Starii de Bine.
158

Sara se uita nedumer~ta. nca nu prea pncepuse cum

vine asta.
Sara, cnd qti atenta la deva) numai uitndu-te la acel lucru) tu
ncepi sa vibrezi ca el-atta

ti tp ct i dai atentie. De exemplu) daca

ne riferim la boal~ atta tim. ct o bagi n seam~ vorbf{ti despre

ea sau te gndefti la boal~ nu

ermiti Izvorului Starii de Bine sa se

reverse asupra ta. Trebuie sa te uiti dupa Starea de Bine ca sa permiti

accesul Starii de Bine.

se aseamana, despre care a vorbit mai demult. Nu-i asa?"

Sara se nseruna deOdaf.V."Ah! Asta seamana cu cei care
Afa este) Sara. Este vo ~a de Legea Atractiei. Daca vrei sa
atragi sanatate) trebuie sa vibrezi a sanatate. Dar daca ti vei ndrepta
sanatatii
n acelafi
atentia catre
cinevatimp.
care este IlbOlnav,nu vei putea permite accesul

Sarasi tuguie buzele, gndindu-se la ce spusese Solomon.

"Solomon, dar ma gndear ca ar trebui sa-i ajutam pe cei
putem uita la ei?"
care sunt bolnavi. si-atuncIi cum sa-i ajutam daca nu ne
bolnavi. Vezi-i ca fi cnd s-ar s mti mai bine. Drja mai bine) vezi-i ca
fi cum ar fi sanatofi ori aminte, te-ti-i cum erau cnd erau sanatofi. n
Este n regula sa te UZtija ei) Sara) dar sa nu-i vezi ca fiind
care curge dinspre tine.
Nu e ufOrpentru oameni a au.da astq) Sara) pentru ca ei sunt
acestfe~ nu-i vei lua cape un [otiv de a stopa Izvorul Starii de Bine
facuti sa observe totul n jurul for. Dar daca ei ar fti ca atunci cnd
doar se uita la lucrurile care-ifaf sa se simta rau) sa aiba un sentiment
negativfata de ele fi ca aceasta Ienzatie este reactia lor de respingere a
priveasca
Izvorului atta
Starii ladelucrurile
Bine) atunct
ce-ilacnusacred
se simta
ca ar rau.
mai fi multi dornici sa
Acum Sara) doar pentruJ o ciip~ nu ncerca sa ntelegi cefac
mqjontatea oamenilor. Ascuh f-ma doat: Exista un permanentj
nentrerupt fi sigur Izvor al Sta,rii de Bine) iar el se revarsa peste tine
159

tot timpul. Cnd te simti bine, tu permiti acestui Izvor sa te nvaluie,

iar cnd te simti rau, te opui acestui Izvor. Acum,

cnd ntelegi-acest

lucru, care este cel mai important lucru pe care-I vrei?

"Pai, vreau sa ma simt ct pot eu mai bine."

Bun. Acum,

hai sa spunem ca te uiti la televizor Ii ca vezi ceva

care teface sa te simti rau.

"Mda, ca atunci cnd cineva este mpuscat, sau omort,

sau ranit ntr-un accide,nt?"
Da, exact aIa. Cnd vezi asta, Sara, Ii te simti rau, ntelegi ce
se ntmpla?

Sara zmbi voioasa. "Da, Solomon, ma mpotrivesc

Izvorului."
Asta

e, Sara! Ai priceput! Ori de cte ori te simti rau, te

mpotriveiti Izvorului.

Ori de cte ori spui NU,

opui rezistenta, Ii

prin urmare te mpotriveiti acestui Izvor.

Sara, cnd cineva spune NU

cancerului, defapt respinge I~orul

Starii de Bine. Cnd cineva spune NU

crimelor, de fapt respinge

Izvorul Starii de Bine. Cnd cineva spune NU

saraciei, de fapt se

mpotriveyte Izvorului Starii de Bine - pentru ca atunci cnd dai atentie

lucrurilor pe care nu le vrei, vibrezi alaturi de ele, ceea ce nseamna ca
te mpotriveiti la ceea ce ai vrea defapt. Ayadar, cheia este sa stabileyti
ceea ce nU vrei, pe scurt, apoi sa-ti ntorci atentia asupra a ceea ce vrei

ADEVARAT Ii sa spui DA.

"Asta-i?! Asta-i tot ce trebuie sa facem? Doar sa spunem
DA n loc de NU!" Sarei nu-i venea sa creada ct de simple
pareau toate astea. Se simtea de-a dreptul n culmea fericirii.
"Solomon, este att de usor! Pot sa fac asta! Cred ca oricine
poate face asta!"
Lui Solomon i placu entuziasmul Sarei pentru aceasta
,
Da, Sara,potifiace
"
asta. Si asta este ceea ce trebuie
noua nvatatura.
CU

sa nveti Ii pe altii mai departe. Exerseaza cteva zile. Fii atenta la

tine nsati Ii la ceilalti din jurul tau Ii observa ct de obiinuiti sunt
160

mqjoritatea oamenilor sa spuna NU

lucrurilofj mult mai des dect sa

spuna lucrurilor DA. O sa vezi) la un moment dat, ca vei ncepe sa

ntelegi tot felulde

lucruri pe care oamenii lefac ca sa se impotriveasca

Izvorului Starii de Bine) care e natural. Distractie placuta cu asta)

Sara.
"'-' "'-' "'-'

CAPITOLUL 27

Toata
gndurile
napoiziua
catreurmatoare
ultima discutie
pe

Sareio au
alunecat
care
avusese
cu
Solomon. Sara era de-a dreptul nerabdatoare sa nteleaga ceea
ce pentru Solomon paruse a fi un lucru foarte important,
dar cu ct se scurgea mai mult timp de la conversatia cu
Solomon, cu att era mai nesigura ca ntelesese ce ncercase
Solomon sa o nvete. Cu toate astea, ea-si aminti ca Solomon
o ncurajase sa-i observe pe ceilalti, s~-ivada ct de des spun
mai mult NU dect DA, asa ca Sara se hotar sa fie foarte
atenta la acest lucru.
"Sara, nu vreau sa ntrzii deseara," o avertiza maica-sa.
"Avem oaspeti la cina si am nevoie de ajutorul tau. N-am
vrea ca musafirii sa vada o casa murdara, nu-i asa?"
"Bine," ofta Sara fara niciun chef. Vizitele nu se numarau
printre lucrurile ei preferate. Sau nu. chiar printre lucrurile ei
preferate.
163

"Zau
Sara,
vorbe'c
Sara se
opri
n usa,erios.
de laNJntrzial"
inkare, placut surprinsa ca
gasise deja o dovada a celor spuse de Solomon, nca asa de
dimineata. ntorcndu-se n timPt ncerca sa-si aminteasca
exact cuvintele lui Solomon, fara sa-si dea seama ca ramasese
lnga"Sara!
usa deschisa,
astfelcafrigul
sa
intrenncasa!
sufragerie.
Nu mai lasnd
sta acolo,
ihtra
frigul
Pentru
I
Dumnezeu, du-te odata! Sa nl;lntrzii la scoala."
Uau!
uimito~. n
ultimele
minute,
mama
ei exclama
i oferiseSara.
cinciEra
exprimalli
clare
a ceeadoua
ce nu
voia,
iar Sara chiar nu-si amintea madar o exprimare prin care
maica-sa sa spuna ca voia ceva. si cel mai uimitor lucru era
ca mama ei nici macar nu realizasJ ce facea.

Tatal Sarei tocmai terminase de curatat zapada de pe alee

pna la trotuar, cnd Sara cobor treptele casei. "Fii atenta,
Sara. E alunecos pe jos. N-as vrea sa cazi."
Sara zmbi cu gura pna la rtrechi. Uau} gndi ea. Este
I

extraordinar!

"Sara, m-ai auzit? Am spus sa fii atenta, altfel vei

I
cadea."
De fapt, Sara nu-l auzise pe tatal ei spunnd NU la ceva,
dar cuvintele
lui, cuzbrnia.
siguranta :na+asera
ce el nu voia.
Mintea Sarei
Incerca saceea
vorbeasca
numai
despre ce ar fiVOltsa-f aca."
- NI-am n1ffi1C,
... tati," spuse ea." Nu
voi cadea niciodata." Hopaa} gndi Sara. Asta n-a fost tocmai

unDA.
Vrnd sa fie cel mai bun exefplu n fata tatalui ei, Sara
I

se opri, se ntoarse direct spre tatal ei si spuse: "Multumesc,

tati, ca pastrezi aleea curata pentru noi. Este mult mai usor
pentru mine sa nu alunec si sa cad."

Sara se prapadi de rs auzin1u-se pe ea nsasi, vorbind

despre cum sa NU alunece, tOGmai cnd se straduia din
164

rasputeri sa spuna DA.

UfOJ:

li

Apoi, din nou se pus~

de mim, gndi Sara, n-o

pev

,a fie prea

rs, zicnd cu voce tare, spre

marea ei surprindere: N-f SA FIE PREA USOR? Aoleu,

Solomon, acum nteleg ce-ai vrut sa spui."
Sara mersese cam la 2bo de metri pe trotuar cnd auzi o
bufnitura dinspre usa casef sale, iar cnd si ntoarse privirea
l vzu pe J ason alergnd dr mama focului, tinnd ghiozdanul
cu o mna si sapca cu cealjlta, apropiindu-se n fuga de Sara.
Sara
are, intelese
recunoscu
de cum
acea sclip~re
l vafu n
venind
ochi, de
n afuga
o lovi
cam
dincespate,
intentie
asa
cum facuse de sute de ori fna acum, numai ca s-o enerveze
cumva
sa I?ar
mdraznest1
1jJU,Jason,
fir-al~triga~"J.ason,
tu sa fiI, Jason,sa nu
~cum, ~ntic~~nd
asta, Sara
la culme.v
faaaace asta!" striga Sara c~t putu de tare.
Dumnezeule mare, se gtdi Sara. Iar am Zis-o. NU-ul asta mi
Na, c-am Zis din nou. Sara

e simtea aproape nnebunita. Nu

putea sa-si controleze pro riile cuvinte.
nJavreau
sa-I spun. sa
Nualerge,
vreau sa-I
spun?
iese din
gura,sechiar
dacadeeu Sa
Jason
ciocni
si continua
si numai

continue drumul linistit ca re scoala, reflectnd la uimitoarele

cnd ajunse cela seunpetrecus
bloc ;tstanta
n fata zece
ei, Sara
putu sa-si
evenimente
fa n ultimele
minute.
Sara decise sa faca o ~sta cu NU-urile pe care le auzise
ca sa i le spuna lui Solomop m~i trz~u. Lundu-si carnetelul
din ghiozdan, Sara scrise:
NU NTRZIA.
NU VREM O CASA
RDARA.
NU LASA FRIGUL
A INTRE.
NU NTRZIA LA ~COALA.
NU VREAU SA CA I.
-NU O SA FIE PREA USOR.
JASON, SA NU ND v ZNESTI.
165

il auzimai
pe domnul
tipnd
la doi baieti
clasaSara
ei: "Nu
alergati JorgeJ
pe hoS"enAsa
ca scrise
si astadin
n
carnetel. Se ndrepta spre dulapJ. ei, cnd un alt profesor
ntrzll."
de la alta Sara
clasasi
trecu
notapesilnga
asta.ea s+ zise: "Grabeste-te, sa nu
Sara statea n banca ei, ncerc~nd sa se acomodeze ntr-o
1.

noua zi de scoala, cnd vazu cellmai surprinzator afis lipit

chiar n fata clasei.Afisul fusese acolo tot timpul anului scolar,
numai
Sara
nu-lcrede
observase
pn~
acum.
Nu ca si
pna
acum.
Cu greucasi
putea
ochilor.
~ua
carnetelul
ncepu
sa
I
scrie ceea ce citea:
NU MESTECATI GUMA.
NU
NU VORBITI
MNCATINSITIMPUL
NU BET [ORELOR.
N TIMPUL ORELOR.
NU AVETI VOIE CU JuCARII N scoALA.
NU AVETI VOIE CU SOSONI N CLASA.
,

'1

ORELOR.
NU PRIVITI PE FEiASTRA
N TIMPUL
NU ESTE PERMIS SA LUCRATI
, PESTE ORELE
DE scoALA.

IN CLASA.
.. 1, ..
NU S1}NTPERl'vIISE ANI~ELE
DE COMPANIE
NU ESTE PERMIS SA NTRZIATI, LA ORE.
A

Sara ramasese stana de piatra.1Solomon are dreptate. Cei mai

multi dintre noi ne mpotrivim Starii de Bine.
dornica
sa auda
si sflease
observe
n
acea, Sara
zi. nera
timpul
pauzei
de masa,
asezact
ctmai
maimulte
departe
de ceilalti copii, ascultnd conversatia dintre doi profesori
dar putea sa-i auda foarte bine.
nu stiu," zise
unuldin
dintre
rofesori.
crezi?"
care "A,
se asezasera
la masa
spa~'ele
ei. Nu "Tu
puteace sa-i
vada
166

"Pai, eu nu as face-oi dac-as fi n locul tau." i raspunse

celalalt profesor. "Nu p~ti sa sti niciodata. Ai putea sfrsi
mult mai rau dect esti acum."
Uatt, gndi Sara. Nu avea idee despre ce discutau cei doi,
fost el.
dar un lucru era absolut rlar. Sfatul fusese NU, oricare ar ti
Sara adauga pe lista el:
NU STIU.
NU AS FACE-O D~CA AS FI N LOCUL TAU.
Saradeja
n~ doua
petrecuse
maca~ jumatate
din ziua
de scoala
si avea
pagininict
ciliNU-uri
de discutat
cu Solomon.
Dupa-amiaza
Sarei se dovedi mai fructuoasa dect
dimineata, asa ca ea adauga la lista ei urmatoarele:

I~~~

I~~

2A/f ~~
e

Zite-:.

~JK:
'3'C-fr-':t1 ~~e?'?'>
ue;.

5. JICv

,7

J/r-'
/'

r;z-

-"~~~

df1coadJ

1"';-~. .

j ""-"<ii'

;Z;&,

I~'

-- ~~r""'" .
NU ARUNCA ASTAt!
NU FACE ASTA!
AM SPUS NU!
CHIAR NU MA AUZI?!
NU NI-Al\1 FACUT NTELEASA?
. NU MPINGE!
NU-TI, VOI MAI SPUNE A DOUA OARA!
167

La sfrsitul zilei, Sara.era de-a dreptul frnta de oboseala.

I se paruse ca ntreaga lume se mpotrivea Starii de Bine."Vai, Solomon, cta dreptate fi. Marea majoritate spune
NU n loc de DA. Chiar si eu, Solomon. Eu stiu ce ar trebui
sa fac, numai ca nu reusesc sa fac asta."
"NU REUSESC SA FAC ASTA." scrise Sara pe lista ei.
I

Ce zi fusese asta!

Ai o ntreaga lista ac%) Sara. Ai avut o Zi ncarcata.

,,0, Solomon, nu stii cealalta jumatate a ei. Asta este

numai
o parte
din ce-am
auzit
Majoritatea
spun NU,
Solomon.
Si ei nici
nu dzi.
lealizeaza
asta! Sioamenilor
eu la fel,
Solomon. Este greu."

Ei bine) Sara) nu este chiar att qe greu din moment ce tu ftii ce

sa cauti fi din moment ceftii care-ti este ~copul. Citefte-mi ceva din lista
ta) Sara) fi ~ti voi arata ce vreau sa spJn.

"NU NTRZIA."
Fii punctuala.

"NU -yREM CA MUSA~IRII

MURDARA."

SA VADA CASA

"NU
Vrem LASA
sa~avemFRIGUL
o casa primit~are
SA IN,r;RE."
i,ntru musafirii nOftri.
Hai sa pastram casa destul de caICluroasa.

"NU NTRZIA LA scoALA."

Fiind punctua/~

o sa te simti cu Jdevarat bine.

"NU VREAU SA CAZI."

Concentrea~a-te fi fii atent pe un+ mergi.

"NU O SA FIE PREA USOR."

O sa gasesc o solutie.

"NU MAI ALERGAT!, PE HOLURI."

Fiti respectuofi cu c~ila~ti.

"NU VORBITI IN TIMPU~ ORELOR."

, milreuna.
'i'
Hai sa discutam ,si sa nvatam
168

NU PRIVITI
,
ORELOR.

PE

TIMPUL

SA LUCRATI
, PESTE ORELE

"NU ESTE PERMI

DE scoALA.

ntreaga voastra atentie

FEREASTRA

11

fi ~numai n avantajul vostru.

Hai sa SUNT
muncim JJlpreunf
la lectii ca sa nefie mai ufor.
"NU
PERMOCSEANIMALELE
DE COMPANIE N CLASA"
Animalele

voastre de com' anie se simt mult mai fericite acasa.

"Doamne, Solomon, sti foarte bun la astea."

.si tu veifi lafel de buna, Sara. Trebuie numai sa exersezi . .si sa
ftiz; Sara, ca nu cuvintelepe c re lefolosffti sunt foarte importante. Ci
sentimentul de
"Nu

opunere, care este daunator. Cnd mama ta a spus:

lasa ufa deschisa," cu sz;guranta ea s-a

opus la ceea ce voia de

fapt.
Dar
chiar
ar fi spuf'
)nchide
ufal"
ea nca
conftienta
de ceea
ce nu
voiadaca
fi, drept
urlfare,
vibratia
ei nca
ar fi era
putut
fi una
de

opunere.

l/l-eau ca tu sa te ndreptz1relaxata spre ceea ce vrei, zn loc sa opui

rezistenta la ceea ce nu vrei.
ndrepti, dar modul n care sim i acest lucru este de departe un indicator
mai bun al permiterii sau opu erii.
Cu siguranta, cuvintele ta1esunt indicatorul spre directia n care te
Distractie
mai mai
plaofta
asta, Sara. Ideea
Cndeste
te doar
opui
spunnd
NU, ctnca
hpu(curezis~enta.

sa vorbefti din ce n ce ~ai mult despre ceea ce VREI. .si

a sa vezi.
atta timp ct veiface asta,] !.rurile
~~ vor merge din ce n ce mai bine.

169

2 _~

CAPITOLUL 28
ndrepta
casaamestec
n ultima
de scoala din
Sara
acestse an,
cu un spre
ciudat
de zi
sentimente.
De
obicei, acesta era cel mai fericit moment al anului, avnd
de acum n fata o vara ntreaga de singuratate, nemaifiind
fortata sa se ngramadeasca ntr~o clasa plina de colegi att
de diferiti si incomozi. Dar n acest an, ultima zi i se parea
Sarei neobisnuita. Se schimbase att de mult ntr-un timp att
de scurt.
Sarapasea voioasa, respirnd aerul minunat de primavara,
privind nainte, apoi mergnd cu spatele din cnd n cnd. Era
att de dornica sa vada orice si pe oricine n jurul ei. Cerul
era att de frumos ca nu-si amintea sa-I fi vazut vreodata asa.
Albastru senin. O culoare intensa. Iar cei ctiva nori albi si
pufosi, ntr-un total contrast, pareau absolut nemaipomeniti.
n jurul Sarei se auzea ciripit de pas.arele, triluri minunate se
auzeau clar si cu toate ca nu putea sa vada pasarile, cntecul
171

lor clar i ncntau ure~hile. O adiere usoara o facu sa

se-nhoare pielea. Sara era acum n adevarat extaz.
Deci te-ai convins, Sara, ca Starea de Bine abunda cu adevarat.

"Solomon, tu esti?"
E pretutindeni. Vorbele lui Solomon se auzeau clar n
mintea Sarei.
"E pretutindeni, Solomon. Pot s-o vad, pot s-o simtl"
De fapt, estepretutindeni acolo unde nu este respinsa. Un I~or
permanent fi constant al Starii de Bine se revarsa peste tine tot timpu~
iar n orice moment, tu i dai voie sau l respingi. Si numai tu efti aceea
care-i poate permite sau care poate respinge acest Izvor permanent li
constant al Starii de Bine.
n tot acest timp n care noi doi ne-am ntlnit, cel mai important
lucru pe care am vrut sa l nveti a fost procesul de reducere sau de
eliminare a fabloanelor de mpotrivire pe care le-ai nvatat de la celelalte
fiinte umane. Pentru ca, daca n-ar fi fost aceasta mpotrivire pe care ai
adunat-o de-a lungul timpului, Starea de Bine care-ti este naturala fara ndoiala acea Stare de Bine pe care o meri,ti - s-ar fi putut revarsa
simplu asupra ta. Cu totul asupra ta.

Sara si amintea toate discutiile minunate pe care le

avusese cu Solomon. Ce comunicare desavrsita avusesera!
Iar Sara realiza ca n fiecare caz, n oricare conversatie pe care
o experimentasera mpreuna, Solomon o ajutase sa-si reduca
aceasta mpotrivire.
si amintea de tehilicile sau jocurile pe care Solomon
i le oferise zi dupa zi, iar acum, privind lucrurile dintr-o
noua perspectiva, ea realiza ca, n tot acest timp, Solomon o
nvatase de fapt procesul de reducere a inpotrivirii.

172

-,

,/,

1;.,

"~

Putin cte putin, Soaranv4ase

mpotrivirea.
Si tu efti oprrfesoar~

sa lase n urma el

Sara.

Sara facu ochii mari si simti ca se sufoca, auzind ca

profesorul cel mai drag pe care-l arsese de-a lungul timpului
i spune ca si ea era o profesoar~. Sara simti cum un fior
pana-n plclOare.
__
c:ld~de ~~tumire sufleteasca o nraluie si o strabate din cap

Iar tot ce trebuie sa-i nveti pe ceilalti) Sara) este ca totul este bine

cu adevarat. Gratie exemplelor tale foarte dare) multi vor ntelege ca

nu are niciun rost sa opuna rezistenta. ~otivul pentru care nu permit
Starii de Bine sa-i cuprinda este-ca opun rezistenta.

Sara simtea
o putere
n cutremure.
cuvintele lui
Solomon.
Cuvintele
lui o faceau
pe speCiala/
Sara sa se
Nici
nu mai
stia ce sa spuna.
Urcanct
ncetparca
aleeavoia
pietruita
din fata
de bine,
sa zboard.
Apoicurtii
sari simtindu-se
peste scarile att
din
fata
casei
si
intra.
"Hei,
am
ajuns
dcasa!"
striga
Sara
la
oricine
,
ar fi putut fi nauntru.
I

174

CAPITOLUL

29

Sara
mersela conversatia
la culcare
ntoarca

devreme,
nerabdatoare
sa se
ei
cu Solomon.
nchise ochii
si
respira adnc n timp ce ncerca sa gaseasca un loc minunat spre
care sa se ndrepte mpreuna cu Solomon. "Totul este bine, cu
adevarat," zise Sara cu voce tare; calm, absolut convinsa de
asta. Si cnd deschise ochii ramase muta de uimire.

175

Solomon, pe care Sara nu-l vazuse de saptamni bune,

plutea acum n aer deasupra patului ei. nsa aripile nu i se
miscau deloc. Era ca si cum ar fi stat suspendat n aer, fara
niciun efort, chiar deasupra capului Sarei. "Solomon!" striga
Sara n culmea fericirii. "Ma bucur att de mult sa te
vad!"
Solomon zmbi si o saluta dnd din cap.
"Solomon, esti att de frumos!"
Penele lui Solomon erau albe ca zapada si straluceau ca
si cum pe fiecare ar fi avut luminite minuscule. Parea mult
mai mare si mai grozav, dar era exact acel Solomon al Sarei.
Ea putea sa spuna asta numai uitndu-se adnc n ochii lui.
Vino sa Zbori cu mine, Sara! Vreau sa-ti arat att de multe!

Si pna sa apuce Sara sa spuna ceva ea simti acel suierat

incredibil pe care-l simtise odinioara, cnd mai zburase cu
Solomon, ca ei erau deja afara, dar de data asta undeva att
de sus deasupra micului oras, nct ea nu recunoscu aproape
nimic din ce vedea.
Simturile
,

Sarei se mbunatatisera
,

spectaculos.

Toate

lucrurile pe care le vedea erau de o frumusete uimitoare.

Culorile erau intense si mult mai frumoase dect le vazuse
nainte. Mirosul aerului era mbatator; astfel de miresme
extraordinare nu le simtise Sara niciodata. Putea sa auda
pasarile cntnd absolul minunat, apele susurnd, vntul
suiernd. Zgomotul facut de vntul care adia si glasuri vesele
de copii o nvalui au de peste tot. Senzatia nemaipomenita a
aerului care-i mngia pielea era de-a dreptul extraordinara.
Totul parea, mirosea, si suna formidabil.
"Solomon," zise ea, "totul este att de frumos!"
Sara, vreau ca tu sa cunofti Starea de Bine depe aceastaplaneta,
n ntregime.

176

Ea nu-si putea imagina ce avea Solomon de gnd, dar era

pregatita si dispusa sa mearga oriunde voia el s-o duca. "Sunt
gata sa merg!" exclama Sara.
Si ntr-o clipita, Sara si Solomon zburara departe de
planeta Pamnt, sus, sus, sus, dincolo de Luna, dincolo de
planete si chiar dincolo de stele. ntr-o clipa, ei caIatorira cat
ar fi trebuit sa nsemne multi ani lumina, de unde Sara putu
sa vada planeta ei de undeva de sus, rotindu-se, miscndu-se
ntr-un fel de ritm perfect cu Luna, cu celelalte planete si cu
Soarele.
n timp ce Sara se uita la planeta Pamnt, micul ei corp fu
nvaluit de un sentiment de totala Stare de Bine. Privea cu un
sentiment de mndrie cum Pamntul se nvrtea cu fermitate

si siguranta pe axa sa, ca si cum ar fi dansat cu parteneri care

stiau fiecare, exact, care le era partea ce le revenea n acest
splendid dans.
Privefte) Sara. Si nte!ege ca totul este bine.

Sara zmbi si
o
, simti, cum o boare calda de multumire
,
nvaluie.
Aceeafi Energie care a creat planeta ta nca se revarsa peste ea)
sustinnd-o. O neifrfita, pura fi pozitiva Energie se revarsa peste tot
njurul tau) tot timpul.

Sara se uita la planeta ei, fiind convinsa ca asa era.

Acum) hai sa ne uitam mai de,aproape) zise Solomon.
n toata aceasta mnunata priveliste, Sara nu gasi o alta
planeta mai stralucitoare si mai frumoasa dect Pamntul.
Ea putu sa vada foarte limpede delimitarea clara dintre
pamnt si ape. Tarmurile aratau ca si cnd ar fi fost trasate cu
un marker urias, iar apa sclipea ca si cnd milioane de stele
se gaseau sub apa, luminnd marile si oceanele numai pentru
a-i oferi Sarei aceasta perspectiva ~nica, vazuta din naltul
cerului.
177

Sara) ftiai ca apa care alimenteaza planeta ta de milioane de ani

este aceeafi apa care o alimenteaza fi astazi? Asta este Starea de Bine)
Sara) de oproportie imensa.
Gndefte-te la asta) Sara. Pe planeta voastra nu se aduce nimic
nou) nici din pamnt,

nici din aer. Nemasuratele

resurse existente

continua safie redescoperite)generatie dupa generatie. Potentialul pentru

o viata desavrfita ramne constant. Iar fiintele descopera) n masura
diferita, aceasta peifectiun~.
Hai sa vedem mai de-aproape.

Solomon si Sara se napustira n jos spre mare. Sara si

umplu narile de mirosul extraordinar al marii, iar ea stia.
ca totul este bine. Se ridicara n zbor mai repede ca vntul
deasupra Marelui Camon, o fisura mare, lunga si colturoasa
n scoarta
, Pamntului.
"Ce este asta?!" ntreba Sara att de uimita nct i se
taiase respiratia.
Asta

este dovada capacitatii constante a Pamntului

de a-fi

mentine echilibruL Pamntul cat-t/a nencetat sa-fi mentina echilibruL

Acest canion e o dovada a acestui lucru.

Apoi, zburara n jurul Pamntului cam la aceeasi naltime

la care zboara si avioanele, Sara bucurndu-se de peisaje
incredibile. Att de mult verde, att de multa frumusete, att
de multa Stare de Bine.
"Ce este asta?" ntreba Sara, aratnd spre un mic con ce
se ivea pe suprafata Pamntului si din care pufaiau nori grosi
de fum gri-negru.
Asta e un vulcan, i raspunse Solomon. Hai sa-I vedem mai
de-aproape. Si nainte ca Sara sa protesteze, si luara din nou
zborul, plonjnd n jos aproape de Pamnt, zburnd exact
prin fum si praf.
"Dau!" striga Sara. Era uluita de sentimentul ei de Stare
de Bine absoluta, chiar daca fumul era att de dens nct
178

nu putea sa vada nimic n jurul ei. Zburara n sus si n jos

prin fum si Sara putu vedea acel vulcan uimitor ce scuipa si
pufaia.
Asta

este o marturie clara a Starii de Bine) Sara. Este un alt

semn ca Pamntul reufefte sa-fi mentina echilibrul petject.

Apoi zburara iarasi, sus, sus, sus, spre o alta priveliste

minunata. Era un foc. Un foc urias. Sara putu sa vada cum
aratau kilometri ntregi- de flacari rosii si galbene, ascunse
par~al de nori de fum. Vntul batea foarte tare, ndepartnd
uneori fumul, lasnd sa se vada foarte clar limbile de foc, apoi
devenea iar att de dens, nct nu se mai vedea nimic dedesubt.
Deodata, Sarei i atrase aten~a un animal care alerga ct
putea din calea focului si sim~ o tristete dureroasa ntelegnd
ca focul distrusese o buna parte din minunata padure si, de
asemenea, o mul~e de adaposturi ale animalelor.
,,0, Solomon, asta e de-a dreptul ngrozitor," ofta Sara
reactionnd
la situatiile
,
, la care fusese martora.
Asta

este nca o dovada a Starii de Bine) Sara. Este o dovada

n plus ca Pamntul ncearca sa-fi mentina echilibrul. Daca am putea

sta aici mai multa vreme) ai putea vedea cum jocul va contribui la
mbogatirea hranei solului. 1/ei putea vedea cum seminte noi ncoltesc fi
cresc viguroase) iar n timP) ai putea ntelege aportul uimitor al acestui
]00 care esteparte a ntregului echilibru natural al planetei tale.

"Sunt doar trista pentru ca eu cred ca animalele si-au

pierdut culcusurile lor."
Nu fi trista pentru ele) Sara. Ele fi vor gasi alte culcufuri noi.
Nu

duc lipsa de afa ceva. Ele sunt prelungiri ale Energiei pure

fi

pozitive.

"Dar o parte din ele vor muri, Solomon," protest

Sara.
Solomon zmbi doar, apoi zmbi si Sara.
180

Este greu sa treciPeste acest lucru referitor la )}moarte'~ nu-i a/a?

Totul estefoarte bine aici} Sara. Hai sa ne continuam explorarea.

Sarei i placea foarte mult sentimentul de Stare de Bine

ce o invaluise. ntotdeauna se gndise la ocean ca fiind ceva
primejdios, cu rechini si nave scufundate. Documentarele
de televiziune in care vazuse vulcani activi, care scuipau
lava, praf si fum o inspaimntau de fiecare data. Stirile erau
intotdeauna pline de dezastrele pe care le facea focul ce
mistuia padurile. Numai ca acum, Sara intelese ca se luptase
din greu impotriva a toate acestea.
Acest nou punct de vedere o facea sa se simta mult mai
bine. Acele lucruri, pe care Sara le crezuse a fi groaznice sau
tragice, luasera acum cu totul un alt inteles, vazute fiind cu
noii ochi pe care Solomon i oferise.
Sara si Solomon zburara ct fu noaptea de lunga,
oprindu-se doar ca sa observe extraordinarele Stari de Bine
ale planetei. Ei vazura un vitel nascndu-se si puisori de gaina
tocmai iesind din oua. Vazura mii de oameni conducnd
masini
si numai ctiva
~,
, dintre ei accidentndu-se. Vazura
mii de pasari calatorind spre tari mai calde si cteva animale
domestice care aveau blana gro"asa pentru a le proteja de
frigul iernii. Vazura gradini manoase si altele care abia erau
planta te. Vazura noi lacuri formate si noi deserturi abia
formate. Vazura oameni si animale ?scndu-se si oameni
si animale murind - si cu toate astea, Sara stia ca totul era
bine.
"Solomon, cum voi putea sa explic eu vreodata toate
astea cuiva? Cum o sa-i fac sa inteleaga?"
Asta
ntelegi.

nu e treaba ta, Sara. Draga mea, este suficient ca tu le

Sara rasufla usurata, apoi o sim~ pe maica-sa zgltaind-o,

"Sara, scoala-te! Avem o multime de treburi de facut." Sara
181

deschise ochii si o vazu pe maica-sa aplecata peste ea si, ca si

cum ar fi trezit-o dintr-o stare de veghe, ea-si trase paturile
peste cap, vrnd sa se ascunda de ziua de azi.
Totul este cu adevarat bine, Sara. Auzi cuvintele lui Solomon.
Amintefte-ti

de calatoria noastra.

Sara si trase paturile jos de pe cap si zmbi spre mama

ei cu cel mai frumos zmbet din viata
, ei.
"Multumesc, mami!" zist; Sara. "Voi fi mai rapida ca
vntul. Totul va fi n regula. O sa vezi. Voi fi gata ntr-o
secunda."
Mama Sarei ramase buimacita, vaznd-o sarind din pat,
miscndu-se usor si cu dexteritate, dar mai ales cu bucurie.
Sara trase draperiile, deschise fereastra si ntinse minile
afara zmbind fericita. "Ce zi minunata!" exclama ea, cu
un asa entuziasm, nct mama ei se apropie ncet, uluita,
mngind-o pe cap.
"Sara, scumpa mea, te simti bine?"
"Ma simt perfecti," zise Sara clar. "Totul este cu adevarat
bine!"
"Ei bine, daca tu spui asta, draga mea," zise mama Sarei
ntr-o doara.
"Si asa vreau sa fie," spuse Sara fugind catre baie,
zmbind cu gura pna la urechi. "Da, asa am spus!"
SFA!(SfT

182

'--'--

'--

Despre autori
Esther si Jerry HICKS, autorii cartilor best-seller Cere
ti se va da, Puterea extraordinara a creatiei deliberate si Legea
atractiei, produc si pn~zinta minunatele nvataturi AbrahamHicks prin arta de a accepta manifestarea starii noastre firesti
de bine. n timp ce desfasoara seminarii n aproape 60 de
orase pe an, Esther si Je.rryHICKS au publicat mai mult de
700 de carti ale nvataturilor lui Abraham, au creat nregistrari
audio si video, CD-uri si DVD-uri cu scopul de a-i ajuta pe
oameni sa-si traiasca viata fericita pe care o doresc.
Pot fi contactati. pe website-ul: www.abraham-hicks .

fi

corn.

'

Editura ADEVAR

,DIVIN

"Calea catre lumina si

, iubireu
Brasov, Str. Aleea Mimozei, nr. 10, bl. 76, se. e, et. 2,
ap. 11, cod 500377, O.P. 12
Mobil: 0722.148.983 sau 0727.275.877
Telefon I Fax: 0268.324.970
E-mail: contact@divin.rosaucontact@secretul.tv
Pe site-uI editurii gasiti si alte carti pentru suflet:
www.divin.ro
Site:www.secretul.tv
Yahoo! Group: adevardivin
Cartile spirituale publicate de noi releva adevarata
natura a fiintei tale vesnice launtrice, plina de fericire,
bucurie si iubire. Ele te vor ajuta sa ai o viata mplinita,
armonioasa, sanatoasa si prospera, pentru ca vei avea
acces la ntelepciunea divina. Prin intermediul acestor
carti pentru suflet vei constientiza _adevaruri divine, vei
ntelege si vei accepta realitatea lui Dumnezeu, pentru
ca vei pasi pe calea catre lumina si iubire.
Misiunea Editurii ADEvAR ~)

DIVIN

nsufletirea armoniei divine.

Prezentarea titlurilor Editurii ADEVAR

~!~, DMN:

.:. Colectia Inspiratie divina:

../ Cere
si ti se
va dal- nti)
nvata sa-ti ndeplinesti
dorintele
(Volum41
de
Esther si jerry
{ficks
(nvataturile
lui Abraham)
../ Cere ~i ti se va daj- nvata sa-ti ndeplinesti
de Esther si jerry icks
(nvataturile lui Abraham)
../ SARA,cartea
nti: Sara
afla Secretul
dorintele (VOlumf
al do~lea
- ghiduldespre
practic)
Legea Atractiei
de Esther si jerry lficks
(nvataturile lui 1braham)
de Iane Roberts
~ Scrienle IUl Seth: Ilata vesmca a sufletulUl *
~ Scrierile lui Seth: ~atura- realitatii personale *
de Iane Roberts
.:. Colectia Masaru Embto:
raspunsul - 1)
../ M~Sajele ascunse fin apa (Apa cunoaste
2)

../ Viata
Oracolul
cristalelo
apacunoaste raspunsul secreta
a apli de
(Apa
../ Miracolul apei

----'----------===~~======,

.=

../ Adevarata putere a apei: Sa ne vindecam si sa

~ Forma iubirii: Descopera cine suntem, de unde
ine *
ne descoperim
venim
si ncotro penenoi
ndrn1'
,ptam

Lumeacungerilor:
.:. Colectia
../ Vindecarea
ngeri: Cu pot ngerii sa va
ajute n fiecare'domeniu laI vietii
../ Terapia cu ngeri: Mesaj vindecatoare pentru
de
Doreen
Virtue al vietii1dumneavoastra
fiecare
domeniu
de Doreen Virtue si mpttratia ngerilor
~ ngeri
Cumsi sa
legatura
cu ngerii,
cum sa101:
lucrati
sa stabil~ti
va vibdecati
cu ajutorul
lor *
de Doreen Virtue
I
si mintea cu ajutorul ng rilor *
~ Medicina
ngeri: cumrsa va vindecati trupul
de DoreencuVirtue
~ Mesaje de la ngerii tai: Ce vor ngerii

de
Doreen Virtuesa stiti*
dumneavoastra

~ Cum sa va auziti ngerii *

de Doreen Virtue
I
.:. Colectia Vindecare spirimala:
~ Puterea vindecatoare a Bolii: Importanta si

li

* Dahlke
semnificatia
de
Thorwald simptomelo~
Dethlefsen bolii
Ri'tdiger

~ Ioan al Domnului Oohn fof God): Brazilianul

care a vindecat milioane de oameni *

de Heather Cumming

sif

Karen LeJJler

~ Calea lucratorilor ntru lumina: Cum sa va

vindeca *
folositi
puterea
de
Doreen
VirtujPirituala de a sti si de a
~ Medicina pentru
complet de vind
sanatate deplina
de Dr. Zhi Gan

suflet, minte si trup: Un sistem

care a sufletului pentru
si vitalitate optima *
Sha

~ Sentimentele da~uite din inima nu pier

niciodata ... *

de Karol Kuhn ruman

~ Sentimentele vinpecatoare ... din inima ta *
de Karol Kuhn Fruman
~ Suflet si Spirit: rltelege pe deplin viata si
propria persoan~ "
de Edgar Cayce

./ The Secret
Dezvoltart
- Secretul
personala,
.:. Colectia
~ The Secret - Sec etul: Cartea Recunostintei *
de Rhonda Byrie
de Rhonda Bym1e
.:. Colectia Viata dupa moarte:
~ mbratisare de l~mina: Ce~ mai profunda si
completa experifnta din preajma mortii posibila
vreodata *
de Betty]. Eadie

.,Ca11in curs de publicare.

Informatiile de mai sus sun~ raportate la luna Aprilie 2008.