Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subcarpati PDF
Subcarpati PDF
- Sedimentele de molasa din avanfosa carpatic au fost cutate sub presiunea orogenului
carpatic i a rezistenei exercitate de platformele externe. Apare astfel cea mai nou
pnz numit de v. Mutihac (1990) pnza subcarpatic.
- Sunt dealuri cu afiniti genetico-evolutive carpatice
Subcarpaii
Neamului n N
Subcarpaii
Bistriei , n centru
Subcarpaii
Trotuului , ntre
vile Bistria i
Trotu
3. Subcarpaii Getici.
- Se desfoar ntre vile Dmbovia i Motru n Carpaii Meridionali i Podiul Getic.
- Se divid n 3 subuniti:
- Muscelele Argeului
-Subcarpaii Vlcei
-Subcarpaii Gorjului
Muscelele Argeului
-ntre Dmbovia i Topolog
- depozite eocene, oligocene, badeniene i sarmato- pliocene cuprinse n cute sau
monoclin
-compartimentul subcarpatic cel mai nalt (1218 m, Vf. Chiciura), alctuit din culmi
alungite desprite de la vest la est de un mnunchi de vi paralele (Topolog,
Arge, Vlsan, Rul Doamnei, Bratia, Rul Trgului, Argeel).
Muscelele Argeului
-ntre muni i primul ir de dealuri sunt depresiuni de contact sculptate predominant n formaiuni
eocene i oligocene (Sltruc pe Topolog, Arefu pe Arge, Brdet pe Vlsan, Corbi pe Ru
Doamnei, Bratia pe Bratia), n nord-est exist cea mai mare depresiune, Cmpulung dezvoltat pe
o structur sinclinal dominat la sud de dealuri pe anticlinale (Mu-Ciocanu).
-dealurile nordice sunt mai nalte (Tama 1104 m, Cioara 1043 m,
Chiciura 1218 m),
- dealurile sudice au altitudini de 600-650 m i fac trecerea spre
Gruiurile Argeului
-ntre cele dou iruri de dealuri sunt bazinete depresionare cu terase
i numeroase aezri.
-structura geologic complex cu monoclin (paleogen, miocen, pliocen) i cute diapire (miocene).
-sub munte exist un culoar depresionar (uluc) evident la Polovragi-Horezu; Pueti; Bile
Olneti-Muereasca-Climneti-Jiblea separate de gruiuri prelungi i domoale
-Culoarul Oltului - lunc larg, terase, glacisuri; sunt concentrate aezri i terenuri de cultur.
- celelalte vi, au terase n depresiuni i ngustri la traversarea culmilor subcarpatice
-culmi relativ nguste i paralele,
orientate
n
general
conform
structurilor geologice (N-S), alctuite
din roci favorabile eroziunii toreniale
i deplasrilor n mas (Dealurile
Govorei, Sltioarei etc.)
-la Ocnele Mari, masive de sare la zi
-dealuri monoclinale n depozite
pliocene ntre Luncav i Olte.
Subcarpaii
Vlcii - ntre
rurile Topolog
i Olte
Subcarpaii
Gorjului ntre vile Olte
i Motru