bucovina turistica

s.c. c a s a d e b u c o v i n a - c l u b

Pag. 1

d e m u n t e s.a.

BUCOVINA REPERE INTRODUCTIVE

ASEZARE
In partea de nord a Romaniei, in nord-vestul Moldovei, pe
malul drept al raului Suceava.
RELIEF
Cea mai importanta forma de relief este reprezentata de munti:
Rarau, Giumalau, Calimani - cel mai inalt complex vulcanic din
Carpatii Romanesti. Aici exista o rezervatie complexa ce a fost
infiintata cu scopul ocrotirii faunei si florei.
CAI DE ACCES
Aeroportul: Salcea, situat la 12 km de Suceava.
Transport rutier: E85.

n ntreg pmntul locuit de romni nu se gsesc alte inuturi, relativ mici, ca

acelea, care s cuprind atta frumusee i atta mbelugare n amintiri din
trecut, aa de ndeprtate i sfinte.
N. Iorga

Pag. 2

BUCOVINA REPERE INTRODUCTIVE

BUCOVINA REPERE INTRODUCTIVE

Gura Humorului este aezat n inima Bucovinei, oraul fiind nconjurat de dealuri mpdurite. Pe
timpuri, Gura Humorului a fost baza unor puternice fortificaii, care cuprindeau aproximativ toat
suprafaa actual; urme ale acestor fortificaii se pot vedea nc pe dealurile din mprejurimi.
Sunt multe legende privind originile oraului; cea mai cunoscut dintre ele este cea care
povestete c Gura Humorului este locul unde Drago Vod a rpus bourul un cartier al
oraului este numit din timpuri strvechi Bouri. O alt legend leag destinul oraului de cel al
domnitorului Bogdan, tatl lui tefan cel Mare, iar cea mai recent dintre ele spune c doamna
Elena, soia lui Petru Rare, i-ar fi ngropat averea ntr-un loc de lng ora, numit Pietrele
Doamnei. Istoria oraului s-a mpletit de-a lungul timpului cu istoria inutului n care se afl
Bucovina.
Bucovina este in primul rand o impletire de obiceiuri si culturi a mai multor popoare:
unguri, germani, rui, ucraineni i poloni. Astfel, exist sate ntregi de poloni (Poiana
Micului, Plea, Solone), regiuni populate de nemi, huuli (o minoritate rus, cu limba i
port proprii) i ucraineni, care triesc n perfect nelegere cu oamenii de aici. Germanii
au avut poate cea mai puternic influen; chiar numele de Bucovina a fost dat de ei
(ara fagilor). Ei au lsat n urma lor numeroase edificii care sunt uor de recunoscut
datorit arhitecturii specifice (coli, primrii, muzee).
Nendoielnic, tefan cel Mare i urmaii lui au lsat acestei zone comoara cea mai de
pre: mnstirile pictate (Vorone, Humor, Moldovia, Sucevia, Arbore, Putna), construite
n urma unor victorii, ntru slava Domnului ele sunt o continuare direct a stilului
bizantin de pictur, mbogit cu elemente locale. Aceast transpunere n imagine a unor
vremi de mult apuse i a unor scene biblice interpretate ntr-o manier proprie, cu
influene populare, le face unice n lume.
Din aceast salb de mnstiri, cea mai de pre i cea mai celebr este probabil Voroneul, cruia i-a fost decernat premiul ,,Mrul de Aur al
UNESCO pentru monumente istorice. Voroneul este faimos pentru culoarea predominant cu care a fost pictat la exterior albastrul, a
crei misterioas compoziie chimic nu a fost nc descifrat. Toate mnstirile au, de altfel, o culoare predominant: Humorrou,
Moldoviagalben, Arboreverde, Suceviarou i verde.

Pag. 3

BUCOVINA REPERE INTRODUCTIVE

BUCOVINA ZONIFICAREA TURISTICA

II. Zona manastirilor Stnisoarei unde se gasesc manastirile Probota ,
I. Zona manastirilor Bucovinei ce include manastirile Voronet,
Slatina si Rsca; din punct de vedere turistic aceasta zona trebuie
Humor, Sucevita, Arbore,Moldovita, Dragomirna, Putna, Cetatea
considerata n strnsa relatie cu zona manastirilor Bucovinei si a celor din
de Scaun Suceava, municipiul Radauti cu Biserica Bogdana si
judetul Neamt . Este strabatuta de 2 drumuri principale Trgu Neamt
Orasul Gura Humorului . Aceasta zona este strabatuta de 3
Boroaia Falticeni ( DJ153 ) , Paltinoasa Falticeni (DJ174 ) .
drumuri principale : Bucuresti Suceava Siret ( DN2 E85 ) ,
Suceava Cmpulung Moldovenesc Vatra Dornei ( DN17
E576 ) si Radauti Sucevita Sadova (DN 17A) . Subzona Cacica III. Zona Cmpulung Moldovenesc, ntinsa ntre rezervatiile stiintifice si
monumentele naturii: Pietrele Doamnei si Codrii Seculari Slatioara si N-V
Solca detine ca obiective turistice manastirea si Hanul Solca ,
judetului. Ca obiective ntlnim : cadrul natural Moldova Sulita, Izvoarele
cabana Trei Iazuri , Salina Cacica , bisericile de lemn de la
Cacica si Solca si cele 2 statiuni balneoclimaterice nou propuse : Sucevei , masivul Giumalau Rarau , centre de arta si folclor . Este
strabatuta de 3 artere principale : E 576 DN 17 Suceava Vatra Dornei ,
Solca si Cacica.
DN17A Cmpulung Moldovenesc Vatra Moldovitei si Cmpulung
Moldovenesc Rarau Chiril ( DN17 B) .
IV. Zona Vatra Dornei , ce cuprinde bazinul Dornelor, statiunea
balneoclimaterica de importanta nationala cu acelasi nume, Valea Bistritei,
localitati cu izvoare de apa minerala la Dorna Candrenilor , Saru Dornei ,
Poiana Negrii , Panaci , Drmoxa, Brosteni , satul Ciocanesti renumit prin
arta mesterilor locali privind decoratiile exterioare ale caselor taranesti,
Masivul Suhard-Ousoul. Este strabatuta de drumurile principale : Brosteni
Zugreni Vatra Dornei ( DN 17B ), Vatra Dornei Iacobeni Crlibaba (DN
18), Vatra Dornei Dorna Candrenilor Lunca Ilvei ( DN 17 ) , Brosteni
Drmoxa Panaci Vatra Dornei ( DJ 174 )

Pag. 4

BUCOVINA ZONIFICAREA TURISTICA

TURISMUL CULTURAL IN BUCOVINA

Tinuturile Bucovinei nglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri
stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii
medievale care atesta o permanenta spirituala si istorica a locuitorilor
acestor meleaguri.
Turismul cultural in Romania este in general de natura religioasa,
practicat n cea mai mare masura de turistii straini, atrasi de
frumusetea si de ncarcatura cultural-istorica a obiectivelor turistice
(manastiri, biserici, muzee, etc.). Aceasta forma de turism comporta o
latura informationala, turisti fiind motivati de ideea de nvata si de a
cunoaste lucruri noi despre aceste locuri.
Zona este presarata pe toata ntinderea ei cu biserici si manastiri
renumite pentru picturile exteriore si interioare, edificii unice n lume
(au primit n 1975 premiul Marul de Aur acordate de Uniunea
Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor din Turism). Manastirile au
fost ridicate aproape toate n secolele XV XVI n timpul domniei
voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Fiecare dintre acestea are
o culoare dominanta (albastrul de Voronet, verde de Sucevita etc.)
si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica, scene care descriu
scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria
Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza la Voronet,
Scara virtutilor la Humor, etc.).
Cetatea de Scaun (Suceava) este ctitoria domnitorilor Musatini si nu a
putut fi cucerita niciodata. Astazi se pot admira masivele zone
exterioare, parti din tunuri si ruine ale constructiilor interioare.
Hanul Domnesc dateaza din secolul al XVII-lea si este situat in centrul
Sucevei. El a reprezentat de-a lungul timpului locul de intalnire si de
petrecere a fiilor de domni intorsi de la vanatoare din codrii Sucevei.
Aici poposea in trecut si imparatul Austro-Ungariei. Acum aceasta
cladire adaposteste Muzeul de Etnografie si Arta Populara.

Pag. 5

TURISMUL CULTURAL IN BUCOVINA

TURISMUL CULTURAL IN BUCOVINA

OBIECTIVE CULTURALE DIN BUCOVINA :
SUCEAVA
Cetatea de Scaun a Sucevei
Cetatea cheia Suceava
Complexul Medieval Zamca - Suceava
Biserici i mnstiri din Suceava
Curtea Domneasc Suceava - Complexul Muzeal Bucovina
Hanul Domnesc Suceava - Complexul Muzeal Bucovina
Muzeul de Istorie al Bucovinei - Complexul Muzeal Bucovina
Muzeul satului bucovinean - Complexul Muzeal Bucovina
Observatorul Astronomic Suceava - Complexul Muzeal Bucovina
Muzeul de tiinele Naturii Suceava - Complexul Muzeal Bucovina
Casa memorial Simeon Florea Marian - Complexul Muzeal Bucovina
FALTICENI
Muzeul de art Ion Irimescu
Galeria oamenilor de seam din Flticeni
Muzeul apelor din Flticeni
Casa memorial Mihail Sadoveanu
GURA HUMORULUI
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina
CMPULUNG MOLDOVENESC
Muzeul "Arta Lemnului"
Colecia etnografic Ion ugui

Pag. 6

TURISMUL CULTURAL IN BUCOVINA

TURISMUL CULTURAL IN BUCOVINA

OBIECTIVE CULTURALE DIN BUCOVINA :
VATRA DORNEI
Muzeul de tiinele Naturii i Cinegetic
Muzeul de art popular
Parcul oraului
Muzeul orenesc

ALTELE...
Catedrala catolic Cacica
Chilia lui Daniil Sihastrul - Putna
Casa memorial "Eusebiu Camilar" din Udeti
Casa - muzeu Solca
Casa memorial "Ciprian Porumbescu" Stupca
Muzeul "Ciprian Porumbescu" Stupca
Casa memorial "Nicolae Labi" Mlini

RDUI
Muzeul etnografic
SIRET
Muzeul de istorie
Casa Simeon Florea Marian

Pag. 7

TURISMUL CULTURAL IN BUCOVINA

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA

Domnitorii tefan cel Mare, Petru Rare, Alexandru
Lpuneanu, urmai de Movileti (1466-1600), au
mpodobit Bucovina cu bisericile i mnstirile
fortificate care-i fac astzi faima. Dup 1530,
construcii din sec. XV-XVI au fost mpodobite cu
fresc exterioar la iniiativa domnitorului Petru Rare,
a mitropolitului Grigorie Roca, a boierilor Arbore i
Movileti.
Lcaurile din Bucovina i continu i astzi menirea
prin grija restauratorilor i a obtilor clugreti.
Frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535),
Moldovia (1537), Arbore (1541), Vorone (1547),
Sucevia (1596), arhitectura i pictura mnstirilor
Putna, Dragomirna, Rca, Slatina, ale bisericilor
Ptrui, Blineti, Probota, Bogdana, bogatele muzee
de art medieval, frumuseea peisajului i a creaiei
artistice populare au dus la nscrierea tezaurului din
Bucovina n catalogul UNESCO - Mari monumente ale
lumii.

Pag. 8

TURISMUL

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA

Desi de cele mai multe ori Bucovina este asociata cu manastirile Putna, Humor, Voronet, Moldovita si Sucevita, in realitate numarul
obiectivelor religioase din zona este mult mai mare:
Biserica Inaltarea Sf. Cruci " Patrauti
Manastirea Dragomirna
Manastirea "Sf. Ioan" Suceava
Biserica "Sf. Dumitru" Suceava
Biserica "Sf. Ioan Botezatorul" (Coconilor) Suceava
Biserica "Sf. Ilie" Suceava
Biserica "Invierea" Suceava
Biserica "Inaltarea Domnului" - Teodoreni din Burdujeni
Biserica "Sf. Treime" Burdujeni
Complexul manastiresc - fortificat "Zamca" Suceava
Biserica "Sf. Cruce" Suceava
Biserica Hagigadar
Biserica "Sf. Simion" (Turnu Rosu) Suceava
Cetatea Scheia
Cetatea de Scaun a Sucevei
Curtea Domneasca Suceava
Hanul Domnesc Suceava
Manastirea Probota
Catedrala catolica din Baia
Biserica "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul" din Reuseni

Pag. 9

Biserica "Sf. Gheorghe" (Biserica Alba) din Baia

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Baia
Manastirea Slatina
Manastirea Rasca
Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Dolhesti
Manastirea Voronet
Manastirea Humor
Biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel", Solca
Manastirea Moldovita
Manastirea Sucevita
Biserica "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul" Arbore
Biserica "Intrarea Maicii Domnului in Biserica", Putna
Manastirea Putna
Chilia lui Daniil Sihastrul
"Biserica tuturor sfintilor" din Parhauti
Biserica "Sf. Nicolae" - Bogdana, Radauti
Biserica "Sf. Treime" din Siret
Biserica "Sf. Ioan Botezatorul" Siret
Biserica "Sf. Onufrie"
Biserica "Sf. Nicolae" Suceava

TURISMUL

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA

MANASTIREA PUTNA
Biserica mnstirii PuTna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este prima dintre
ctitoriile lui tefan cel Mare. Lucrrile de construcie a mnstirii ce urma s fie necropol
domneasc, au nceput la 10 iulie 1466 i s-au ncheiat n 1469, iar n 1481 erau finalizate
fortificaiile de incint. Lcaul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui
puternic incendiu, prdat n dou rnduri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur
din 1739 a contribuit i mai mult la ruinarea mnstirii.
Biserica necropol din mijlocul incintei are dimensiuni neobinuit de mari pentru acea
vreme. Zidurile sunt din piatr brut legat cu mortar, sprijinite de 12 contrafori.
Turla este nalt i bine proporionat, cu tamburul n stil baroc, pe o baz stelar,
mpodobit cu coloane rsucite i capitaluri corintice.
n pronaos se afl mormintele lui Bogdan al III- lea mort la 1517, a surorii acestuia Maria
(m.1518), al Mariei, soia lui Petru Rare (m.1529) i al lui tefni Vod (m.1527).
n partea de sud a gropniei, se afl mormntul lui tefan cel Mare, acoperit cu un
baldachin din marmur alb. Sarcofagul are minunate motive ornamentale de o nalt
valoare artistic. Piatra tombal, din marmur alb, are o bordur exterioar realizat
dintr-o mpletitur de frunze de stejar, urmat de o pisanie.

Pag. 10

TURISMUL

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA

MANASTIREA HUMOR
In padurile nesfarsite de la poalele Obcinei Mari, vornicul Oana
intemeiza loc de rugaciune pe valea riului Humor dupa 1400, in
vremea domniei lui Alexandru cel Bun. Se mai vad ruinele zidurilor
in vecinatatea actualei biserici a manastirii Humor construita in
1530 ,cu cheltuiala si osteneala "logofatuluiTeodor Bubuiog,
indemnat de Petru Rares. Viata monahala a calugarilor a fost
intrerupta in 1785, la anexarea Bukovinei de imperiul Habsburgic;
biserica s-a mentinut cu indeletnicirile parohiale pana in la 1 august
1991 cand si-a recapatat statutul de manastire, acum fiind slujita de
calugarite.
Caracteristic la biserica mnstirii Humor este acea desfurare a
picturii, n dauna decoraiei arhitecturale a faadelor, care va deveni
o caracteristic a bisericilor construite n timpul domniei lui Petru
Rare. Inovaia apare la pridvor, care la Humor este deschis n
patru arcade n arc frnt. n interiorul bisericii sunt tablourile votive:
unul prezint familia domnitorului Petru Rare, cellalt se afl n
gropni i prezint pe logoftul Teodor Bubuiog i soia sa
Anastasia, iar al treilea tablou votiv l prezint pe Daniil hatmanul i
prclabul Sucevei i pe soia acestuia, Anastasia.

Pag. 11

TURISMUL

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA

MANASTIREA VORONET
Cea mai vestita ctitorie a lui Stefan cel Mare, cel mai cunoscut monument de arta
religioasa medievala a Bucovinei, se afla la cativa kilometri de orasul Gura
Humorului, sub obcini impadurite grele de racoare si de pace.
Ridicat in 1488, lacasul a fost destinat de catre voievod sfatuitorului sau de
incredere, Daniil Sihastrul, a carui piatra de mormant se pastreaza aici, in vreme ce
cunoscutu-i adapost sapat in stanca se afla la Putna.

De dimensiuni relativ reduse, biserica are un plan

tronconic. Arhitectural, ea este caracteristica stilului
moldovenesc al vremii: turla pe naos suspendata pe
boltiri cu arcuri diagonale. Altarul si naosul conserva
pictura interioara de la construirea bisericii.
Impresionanta sub multe aspecte, aceasta pictura
retine atentia nu mai putin decat fresca exterioara,
care devine celebra prin al ei "albastru de Voronet".
Aceasta a fost realizata pe pridvorul inchis realizat
in 1547 la dorinta mitropolitului Grigore Rosca.
Pe zidul vestic, Judecata de apoi incanta si
cutremura. Pronaosul bisericii a fost pictat in 1550
prin grija mitropolitului Teofan. Cu decoratia
exterioara de la Voronet se incheie marea epoca a
picturii murale care il are ca sustinator pe
domnitorul Petru Rares (1527-1538 si 1541-1546).

Pag. 12

TURISMUL

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA

MANASTIREA MOLDOVITA
Biserica Buna Vestire
Alunecarile de teren au distrus cea mai veche zidire manastireasca de la
Moldovita. Actuala manastire, avand incinta intarita de ziduri inalte si
turnuri, dateaza din din 1532 si este opera domnitorului Petru Rares.
Monument de arta veche, biserica impresioneaza prin turla de pe naos,
sustinuta de arce etajate, dar si prin pictura ei murala care dateaza din
1537 si care-i acopera interiorul si exteriorul.
Pictura interioar, repictat culoare peste culoare n secolul al XVII -lea,
respect coninutul ideatic i programul iconografic al epocii lui tefan
cel Mare.
Tabloul votiv n care este prezentat ctitorul mpreun cu familia sa, dei
pstreaz caracterul unor portrete oficiale, vdete preocuparea
artistului de a reda prin intermediul tehnicii proprii portretului, viaa
luntric a personajelor.
Aici se conserva in conditii foarte bune, intre altele, "Arborele lui Iesei" si
"Asediul Constantinopolelui". In 1612, mitropolitul Efrem, refacand
incinta fortificata, inalta clisarnita (care adaposteste acum o valoroasa
colectie de arta veche moldoveneasca) si turnul de poarta.

Pag. 13

TURISMUL

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA

MANASTIREA SUCEVITA
Biserica Buna Vestire
In vremurile tulburi, pline de nesiguranta si amenintare, de la sfarsitul
secolului al XVI-lea, Sucevita a fost construita ca o adevarata manastire cetate, cu masive ziduri de incinta si cu puternice turnuri de aparare,
destinata a fi necropola, stralucita ctitorie voievodala, adevarat blazon al
familiei Movila. Constructia a fost finalizata la 9 iunie 1591.
Biserica manastirii cu hramul "Invierea Domnului", avand planul
moldovenesc treflat, resimte puternic traditia bizantina a artei locale.
Pictura are o serie de trasaturi noi, atat in conceptia iconografica, cat si in
compozitie si desen. Sucevita reprezinta un adevarat "testament al artei
moldovenesti".
Specific la Sucevita, este caracterul narativ al picturilor, ceea ce a facut ca
unitatea ansamblului sa fie faramitata intr-o multime de mici tablouri, fiecare
cu personalitatea lui artistica.
Printre cele mai reprezentative teme prezente in pictura exterioara a
Sucevitei se afla Arborele lui Ieseu, Scara lui Ioan Climax in care este redata
lupta dintre bine si rau, Friza profetilor si filozofilor antichitatii, intre care
regasim pe David si Solomon, Homer, Sofocle, Aristotel.
Pictura Sucevitei este cel mai complex ansamblu iconografic dintre bisericile
feudale din Moldova.

Pag. 14

TURISMUL

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA

BISERICA "TAIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZATORUL" ARBORE
n aprilie 1502, Luca Arbore, hatman al Sucevei, ncepe s
construiasc curile sale din Arbore i biserica care avea destinaia de
paraclis. Este zidit din piatr brut.
Zidurile laterale se prelungesc spre vest cu cca. 2,5 m dincolo de
peretele pronaosului, unindu-se la partea superioar ntr-o bolt
semicilindric, crendu-se o arcad, element arhitectural original care
apare pentru prima dat n arhitectura bisericilor de epoc.
Valoarea artistic excepional a bisericii se datoreaz picturii sale.
Dei pictura interioar urmeaz programul iconografic al bisericilor
moldoveneti de epoc, scena "Cavalcada mpratului Constantin"
face not aparte, alegoria avnd n vedere rolul pe care Moldova l-a
jucat, prin personalitatea lui tefan cel Mare, n politica sud-est
european, aceea de aprtor al cretintii, mpotriva expansiunii
otomane.
Tabloul votiv din chivotul de piatr, al mormntului lui Luca Arbore,
care l prezint pe ctitor n costum de epoc, este cel mai important
monument funerar n stil gotic din Moldova.
Pictura exterioar a fost realizat n anul 1541 de zugravul Drago. De
o valoare deosebit sunt temele "Moartea dreptului", "Moartea
pctosului", "Legenda Fiului risipitor", "Imnul Acatist", "Asediul
Constantinopolului", "Judecata de apoi".

Pag. 15

TURISMUL

TURISMUL RELIGIOS IN BUCOVINA

MANASTIREA DRAGOMIRNA
Ctitorie situata in comuna Mitocu Dragomirnei, din 1609 a marelui carturar si miniaturist
Anastasie Crimca si a marelui logofat Lupu Stroici. Ulterior, in anul 1627, din porunca
domnitorului Moldovei, Miron Barnovschi, se construiesc masive ziduri de aparare,
flancate de turnuri de aparare si contraforti care-i dau aspectul unei formidabile cetati.
Prin proportii si elemente decorative, Dragomirna reprezinta o noua etapa a arhitecturii
moldovenesti. Un prim element novator este turla foarte inalta si svelta. Printre alte
elemente noi sunt fatadele din piatra bruta, pilastrii si turla sculptata in piatra ce creeaza
imaginea unei adevarate dantelarii. Braul torsada care incinge longitudinal biserica in
partea de mijloc, constituie un alt element arhitectural nou. Influenta gotica se resimte la
ancadramentele usilor si ferestrelor.
Pictura interioara se distinge ca element de noutate in alegerea si tratarea temelor, cu
multe elemente ale artei miniate. Aici au realizat frescele mesterii locali Craciun, Maties,
Ignat si Grigorie. Muzeul manastirii cuprinde manuscrise, broderii, odoare de pret, icoane
vechi de o deosebita valoare.

Pag. 16

TURISMUL

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA

ZBORUL CU PARAPANTA
Numeroase locatii din Bucovina (in special in regiunea Vatra Dornei) sunt perfecte pentru lansarea cu parapanta; coline pline cu iarba,
rotunjite pentru o decolare usoara in curenti de aer calzi permit parapantei sa pluteasca ore intregi. Parapantistii nelicentiati trebuie sa
urmeze un curs de 7 zile tinut de un instructor experimentat.
PLIMBARI CU BARCA PE RAURI (RAFTING)
Din aprilie pana in octombrie, raurile Dorna si Bistrita sunt excelente pentru rafting. Puterea cascadelor este variata, iar cursurile sunt
potrivite atat pentru incepatori cat si pentru turistii experimentati. Fiecare curs are o lungime intre 12,5 si 14 km, cu nivele de dificultate
care variaza de la 2 la 4 in functie de sezon. Echipe de 8-20 de turisti pot inchiria echipament profesional, sigur, de inalta calitate

Pag. 17

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA

MOUNTAIN BIKING
Muntii Bucovinei sunt un loc excelent pentru biking datorita climatului favorabil in
timpul verii, peisajelor variate si multitudinii de atractii turistice naturale si culturale.
Numai in regiunea Dorna exista patru rute circulare pentru fiecare nivel de
dificultate, de la drumuri pavate prin paduri, pana la panorame montane
accidentate, si care dureaza trei zile pentru a fi terminate.
ALPINISM / ESCALADE / RAPELLING
Pentru alpinistii amantori si profesionisti muntii Bucovinei sunt o optiune excelenta.
Incepatorii pot beneficia de instructaj specializat pentru invatarea modului de
folosire adecvata a echipamentului, legarea nodurilor si tehnicile de catarat. Pentru
cei experimentati, adevarate provocari pot fi gasite pe Vf. Ousoru, sau in Rarau,
Giumalau si Calimani.
Via ferrata tiroliana: mersul pe sarma deasupra raului sau caderile controlate cu
franghii si scripeti deasupra albiei raului sunt o modalitate mai noua de petrecere a
timpului liber in zona sau pentru organizarea de team-buildinguri.
CALARITUL
Un mod din ce in ce mai popular de a savura zonele rurale este calare. Plimbari de
mai multe zile prin muntii Calimani sunt disponibile prin intermediul Administratiei
Parcului National Calimani. Calaria se practica la herghelia din localitatea Radauti,
situata pe strada Bogdan Voda. Vizitatorii pot ncerca valoarea cailor de rasa n
manejul amenajat n incinta. Pe hipodromul de lnga crescatorie se organizeaza
concursuri hipice.

Pag. 18

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA

VANATOAREA SI PESCUITUL
Vnatoarea si pescuitul si-au gasit din totdeauna conditii, datorita varietatii
formelor de relief, desimii retelei hidrografice, gradului mare de mpadurire
a suprafetei judetului.
Suceava este judetul care detine cel mai mare fond de vnatoare din tara:
- Muntii Bistritei;
- Raraul;
- Giumalaul;
- Calimanul;
- Suhardul.

n podis, se vneaza (pe lnga unele rapitoare), iepurele si

n ultima vreme fazanul (Patrauti). Judetul participa cu peste
18% la planul de carne de vnat pe tara.
Rurile Bucovinei ofera conditii deosebit de favorabile
pentru pescuit. n apele de munte, locul principal l ocupa
pastravul si lipanul, iar n cele de podis cleanul, mreana,
crapul, avatul si stiuca.

Pag. 19

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA

SCHIATUL
Mii de turisti romani si straini aleg Bucovina in fiecare iarna pentru conditiile
excelente de schi.
Sporturile de iarana se practica pe tot cuprinsul zonei, dar in special in statiunea
balneo-climaterica Vatra Dornei, care fiind avantajata de pozitia sa (la o altitudine
de 802 m), dispune si de prtii de schi si saniute amenajate (pe pantele muntilor
Dealu Negru, Runc si Brnarel). Aici se gasesc prtii att pentru ncepatori, ct si
pentru avansati.

ICE CLIMBING
Cataratul pe stanci de gheata abrupte este un alt mod de a
experimenta taramul Bucovinei pe timp de iarna. O zona minunata
cunoscuta in aceste locuri drept Moara Dracului este locatia
principala pentru aceasta activitate. Moara Dracului este o
cascada izolata de 25 de metri inaltime, situata in salbaticul si
pitorescul defileu Zugreni, care ingheata complet iarna.

Pag. 20

TURISMUL SPORTIV IN BUCOVINA

TURISMUL BALNEAR
Turismul balnear este practicat n special n depresiunea Dornelor si
Cmpulungului.
Izvoarele minerale de la Vatra Dornei: Prezenta izvoarelor minerale, impun o nota
specifica acestei zone. Astfel, zacamintele de ape carbogazoase constau ntr-un
numar de 37 izvoare, care apar pe teritoriul localitatilor: Poiana Cosnei, Dorna
Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu,
Drmova, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei,
Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa.
Izvoarele minerale din zona erau cunoscute nca din anul 1790, dar primele
amenajari n scop terapeutic au avut loc abia n 1845. Spre sfarsitul secolului al XIX
lea au nceput sa fie folosite baile de namol care utilizau namolul extras din tinovul
de la Poiana Stampei.
Parcul orasului situat la poalele Dealului Negru este principala zona de concentrare a izvoarelor minerale precum
si a institutiilor balneare si turistice. Chiar la intrarea n parc, vizitatorul ntlneste doua cladiri, im-punatoare prin
dimensiuni si prin stilul baroc n care au fost concepute; construite n 1895, ele adapostesc sanatoriul balnear si
clubul statiunii, prin-cipalele institutii utilizate de cei veniti la tratament.99)
Statiunea dispune de doua baze de tratament, cu cazi pentru bai carbogazoase, pentru namol si cu sectii de
hidroterapie. n statiune se poate face si cura de teren, pe aleile parcului. Pe lnga cura externa, se poate face si
cura interna, datorita izvoarelor minerale. Statiunea dispunea de o capacitate de 1.100 de locuri n vile si complex,
urmnd ca pe parcursul timpului acest numar sa se dubleze. O noua baza de tratament si odihna a orasului o
constituie cea a Hotelului Intus.
Sarea de la Cacica: Existenta comunei Cacica este strns legata de
munca ce se desfasoara de la 27 si pna la chiar 48 de metri adncime
n interiorul salinei. Ascunse de lumina zilei se afla lacul sarat, pestera
piticilor si imensa sala de dans, ca si altarul Sf. Barbara, sfnta
ocrotitoare a lucratorilor n adncuri. Aici jos domneste constant o
temperatura de 4 grade C.

Pag. 21

TURISMUL BALNEAR

TURISMUL STIINTIFIC IN BUCOVINA

Peisajul minunat al Bucovinei este strjuit de muni, dealuri i obcini cu o flor
i faun de o diversitate uimitoare. Aici putem vedea nc specii de arbori pe
cale de dispariie (tisa, laria) i de animale (capre negre, cocoul de munte,
rsul) n rezervaiile de la Pietrele Doamnei, Sltioara i Poiana Stampei.
Pdurile de brad, molid, pin sau foioase sunt apreciate de vntori pentru c
adpostesc adevrate comori cinegetice (uri, cerbi, cpriori, mistrei, vulpi,
iepuri). Turismul stiintific este materializat prin studiile expertilor n numeroasele
rezervatii din Bucovina, astfel:
Rezervatii floristice
Rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa (Suceava)
Rezervatia Fanetele seculare de la Calafindesti (R. Siret)
Rezervatia Fanetele seculare de la Ponoare (Suceava)
Rezervatia fanetele montane de pe plaiul Todirescu (Campulung)
Rezervatii geologice
Rezervatia geologica Piatra Tibaului (Dorna)
Rezervatia geologica Piatra Pinului si Piatra Soimului (Campulung)
Rezervatia Cheia Lucavei (Campulung)
Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor (Campulung)
Rezervatia Cheia Moara Dracului (Campulung)
Rezervatii mixte
Rezervatia "12 Apostoli " (Dorna)
Rezervatia Pietrele Doamnei - Rarau (Campulung)
Rezervatia Cheile Zugrenilor (Dorna)

Pag. 22

Rezervatii forestiere
Rezervatia (Quercetumul) de la Crujana (Suceava)
Rezervatia Fagetul Dragomirna (Suceava)
Rezervatia Tinovul Sarul Dornei (Dorna)
Rezervatia Tinovul Mare (Poiana Stampei) (Dorna)
Rezervatia "Tinovul Gaina - Lucina" (Campulung)
Rezervatia Codrul Secular Giumalau (Campulung)
Rezervatia Codrul Secular Slatioara (Campulung)
Rezervatia Zamostea Lunca (Suceava)
Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din muntii
Calimani (Dorna)

TURISMUL STIINTIFIC IN BUCOVINA

TURISMUL STIINTIFIC IN BUCOVINA

PARCUL NATIONAL CALIMANI
Munii Climani reprezint o individualitate geologic bine conturat, datorat n principal prezenei masive a rocilor eruptive care creeaz
aspecte peisagistice deosebite, inclusiv cratere ale vechilor vulcani. Existena unor ntinse suprafee de ecosisteme naturale, abundena
zmbrului i a jneapnului, prezena cocoului de mesteacn au fost obiectivele principale ale crerii acestui parc.
Parcul acoper aproape n ntregime masivul muntos Climani care este situat n partea nord-vestic a grupei centrale a Carpailor
Orientali, ntre cursul superior al Mureului i Depresiunea Dornelor. Administrativ, se afl pe teritoriul judeelor Suceava, Mure, Harghita i
Bistria-Nsud.
Munii Climani sunt cei mai nali (2.102 m n Vf. Pietrosu) i masivi din cadrul lanului vulcanic romnesc i sunt alctuii n special din
andezite, rezultate n urma a dou faze eruptive majore. Acestea au imprimat trsturile de baz ale masivului: un platou vulcanic dominat
de caldera Climani, cu vizibile urme ale vechilor cratere. n urma proceselor de nghe-dezghe au aprut la baza unor versani adevrate
mri de pietre. Ghearii montani i-au lsat amprenta prin forme mai puin expresive: fenomene periglaciare, pe versantul nordic al
Reiiului, Pietrosului i pe flancul vestic al Bistriciorului. Prin eroziune difereniat au luat natere forme de relief interesante: stncile
uriae Pietrele Roii i 12 Apostoli, stncile din jurul vrfurilor Tihu (Nefertiti) i Ciungetu.

Pag. 23

TURISMUL STIINTIFIC IN BUCOVINA

TURISMUL DE AGREMENT
Bucovina, Bukowina, Buchenwald tinut in care basmele sunt inca aievea Manastirile
pictate au dus faima locurilor pana departe, dar exista inca atatea locuri minunate, atatea
alte atractii care merita luate in seama, satele pitoresti, pajistile pline de verdeata, mireasma
padurilor de brad, stanile izolate si turmele de oi, agricultura traditionala, costumele
populare, obiceiurile si mestesugurile, artizanatul. Bisericile si manastirile sunt fascinante,
dar ochiul si sufletul oboseste repede si cauta altceva, e nevoie de schimbare. De aceea
excursiile includ si vizite demonstrative la atelierele de ceramica neagra sau la cele de
incondeiere a oualor de Paste, descinderi in adancul unei saline sapata manual sau intr-o
gospodarie taraneasca autentica.
In Vatra Humorului
Asezare monahala inca de la 1415, Gura Humorului respira si astazi aerul Incarcat de istorie
si legenda. Un orasel de munte in care trecutul si prezentul isi dau mana prieteneste. Un loc
binecuvantat in care iti poti aduna gandurile intr-un minut in Manastirea Voronet, iesind de
acolo eliberat de povara pacatelor..., un colt de lume unde ti-e tare drag sa traiesti... macar o
vacanta. Valea raului Moldova, rezervatiile Piatra Soimului si Piatra Pinului, Parcul
Dendrologic, Puntea Suspendata, Obcinile care Imbratiseaza orasul, sunt carari minunate de
drumetie si plimbare. La mos Toader intri In gospodaria taraneasca traditionala, iar la Muzeul
Obiceiurilor participi la toate sarbatorile bucovinene de peste an. Daca vei dori, un ghid te va
calauzi pe "Drumul Imparatesc" (drum de munte, construit in timpul lui Ferdinand) sau, in miez
de noapte, intr-un club pentru tineri (si nu numai) vei fredona "...it's a wonderful life...".
Vatra Dornei activa
Statiunea Vatra Dornei, datorita asezarii sale, reprezinta destinatia ideala pentru a evada din
cotidianul traseelor turistice clasice. Puteti incerca ineditul turelor de aventura si privit din alt
unghi: frumoasele peisaje ale muntilor Calimani, Giumalau, Rarau, Bistritei si Suhard.
Turismul activ si de recreere ofera ambianta necesara destinderii prin practicarea diferitelor
forme care completeaza o simpla drumetie montana. Peisajele si traseele turistice sunt
abordate din alt unghi folosind alte capacitati fizice, decat simplul mers pe jos, perspectiva
fiind cu totul inedita.

Pag. 24

TURISMUL DE AGREMENT

TURISMUL DE AGREMENT
Cu Hutulca la Moldovita
In 1885, fabrica de vagoane Simmeringen Austria construia cateva vagoane pentru Compania de
cai ferate Lemberg Cernauti si Societatea de Cai Ferate Bucovinene. Aproape 100 de ani, o mica
locomotiva cu aburi a tras dupa ea cele 4 vagoane intr-un continuu du-te vino intre Vama si
Moldovita. Astazi trenuletul (Hutulca) este tren de epoca si mai circula doar la comanda. Bucovina
ofera asadar, "intoarcerea in timp" o calatorie memorabila cu un tren de 100 de ani.
Calare spre 12 Apostoli
"Parcul National Calimani" - imensa rezervatie (24.041 ha) ce cuprinde un platou andezitic
dominat de caldera masivului cu acelasi nume. Acest munte vulcanic (inactiv de multa vreme),
este un spectacol natural fascinant. Erodarea lavei vulcanice in timp a dat nastere la cele mai
ciudate forme si figuri care rasar printre palcurile de padure ca si actorii dintr-un scenariu. Ele au
capatat denumiri generice: Pietrele Rosii, Mosul, Maresalul, Nefertiti, Ramses, Godzila, intr-un
cuvant "12 Apostoli". Excursiile sunt organizate de Administratia Parcului National Calimani, intr-o
zi de mers calare, agale, printre aceste personaje. Ele stau acolo de secole sa strajuiasca
intinderile de anemone si gentiane, de rhododendron, de jnepeni si ienuperi, sa bucure calatorul
temerar si dornic de inedit.
Cu caruta prin munti
Program de drumetie pentru turisti comozi.
Un decor montan, cum numai in Bucovina intalnesti, cu paduri si codri de brad, cu peisaje
neasemuit de frumoase, cu izvoare limpezi si tril de pasarele O zi cu caruta prin munti este ca o
intoarcere la copilaria pe care ai trait-o la bunici
Foto safari in Calimani
Cunoscuta sub denumirea de "Nature Observation", "Tourism Gardening" sau "Photo Capture",
aceasta forma de turism se pare ca se bucura in prezent, de privilegiul de a fi cea mai raspandita
in lume.
Spre deosebire de celebrele curse Africa Safari, aceasta expeditie nu este prevazuta cu arsenal
de foc, locul acestuia fiind preluat de echipamentele foto, menite sa surprinda si sa dezvaluie
celor interesati o serie de aspecte "din lumea celor care nu cuvanta".

Pag. 25

TURISMUL DE AGREMENT

TURISMUL DE AGREMENT

TRASEE TURISTICE (PE SOSEA)

Gura Humorului-Manastirea Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Radauti-Putna-Marginea-Sucevita-Vatra MoldoviteiVama-Voronet-Gura Humorului (200 Km)
Suceava- Dragomirna - Radauti - Putna (manastirea)- Marginea - Sucevita - Vatra Moldovitei - Campulung
Moldovenesc - Voronet - Manastirea Humorului - Stupca - Suceava (262 Km)
Suceava - Dragomirna - Radauti - Putna - Marginea - Sucevita - Vatra Moldovitei - Campulung Moldovenesc - Vatra
Dornei - Zugreni - Brosteni - Pasul Tarnita - Voronet - Manastirea Humorului - Stupca - Suceava (380 Km)
Suceava - Stupca - Manastirea Humorului - Voronet - Gura Humorului - Malini - Slatina - Baia - Falticeni - Probota Suceava (280 Km)
Suceava - Falticeni - Baia - Malini - Slatina - Gura Humorului - Voronet - Manastirea Humorului - Stupca Suceava (161 Km)
Suceava - Stupca - Manastirea Humorului - Voronet - Campulung Moldovenesc - Rarau - Zugreni - Vatra Dornei Campulung Moldovenesc -Vatra Moldovitei - Sucevita - Marginea - Putna - Radauti - Arbore - Cacica - Dragomirna Suceava (400 Km)
Suceava Flticeni Mlini Slatina Poiana Mrului Vleni Stnioara Crucea Talienilor Valea Ungurului
Valea Sabasei Borca Cotrgai Broteni Holda Ostra Frasin Gura Humorului Suceava (250 km)

Pag. 26

TURISMUL DE AGREMENT

TURISMUL DE AGREMENT
TRASEE MONTANE
(i) Masivul Rarau
1. Loc. Sltioara Codrul Secular Sltioara aua Ciobanului Cabana Raru, 3 ore - triunghi rou
2. Loc. Sltioara Codrul Secular Sltioara Popii Rarului - aua Ciobanului Cabana Raru, 3 ore - cruce albastr
3. Loc. Cmpulung Moldovenesc (Est) Cheile Moara Dracului aua Ciobanului Cabana Raru, 5 ore vara, 6
ore iarna (traseu nerecomandat pe timp de iarn) - cruce roie
4.
Loc. Cmpulung Moldovenesc (Est) Izvorul Alb Prul Limpede aua Ciobanului Cabana Raru, 4 ore
cruce galben
5. Loc. Cmpulung Moldovenesc (Est) Izvorul Alb Cabana Raru (osea asfaltat), 4 ore cerc rou
6. Loc. Cmpulung Moldovenesc Dealu Bodea Poiana Sihstriei Cabana Raru, 3 ore triunghi galben
7.
Loc. Cmpulung Moldovenesc Valea Seac Poiana Sihstriei Cabana Raru, 4 ore triunghi albastru
8. Loc. Cmpulung Moldovenesc Pr. Mesteacn Munceii Rarului Cabana Raru, 6 ore banda albastr
9. Loc. Pojorta Izvorul Giumalu Cabana Raru, 4 ore banda galben
10. Cabana Raru Cabana Giumalu, 4 ore banda roie
11. Cabana Raru loc. Chiril, 3 ore cerc albastru
12. Cabana Raru Cabana Zugreni, 3 ore triunghi rou

(ii) Masivul Calimani

1. Vatra Dornei Poiana Spnzului Buza Serbii Poiana Runc Neagra arului, 18 ore triunghi albastru
2. Sat Dorna Candreni Moara Dracului sat aru Dornei, 7 ore cruce albastr
3. Sat Neagra Sarului Rezervatia 12 Apostoli Vf. Tamau paraul Haitii sub Vf. Pietriorul Cldrile Nordice
eaua Negoiului Vf. Retiti Iezerul Climaniului Gura Haitii, 18 ore punct rou
4. Sat Gura Haitii Vf. Pietrele Roii sat Dornioara, 7 ore cruce roie
5. Sat Dorna Candreni sat Poiana Negrii Vf. 12 Apostoli Piciorul Herlei Gura Haitii Vf. Climanul Cerbului
prul Bucini sat Coverca, 8 ore punct albastru
6. Sat Cona Vf. Conei sat Poiana Negrii, 6 ore banda galben

Pag. 27

TURISMUL DE AGREMENT

TURISMUL RURAL IN BUCOVINA

Turismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila. Acesta este concentrat n jurul zonelor Vatra Dornei, Cmpulung
Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si n general n localitatile nvecinate manastirilor.
Bucovina este unul dintre puinele locuri din ar unde se mai pstreaz tradiiile i portul popular. Duminica, oamenii din sate i
afieaz cu mndrie costumul popular cel bun, de mers la biseric, de Pate femeile ndemnatice ale satului picteaz
(nchistresc) oule, iar de Anul Nou putei asista la spectacolele folclorice unice i autentice: Ceata de Anul Nou, Mascaii (cu
ursul de paie) i alte ritualuri de fertilitate i purificare.
Olritul, cojocritul, esutul i fabricarea diverselor unelte sunt nc meteuguri vii n satele i oraele bucovinene (Vama, Humor,
Cmpulung, Marginea, Fundu Moldovei, Crlibaba). Faimoasa ceramic de Marginea, cu o tehnic de prelucrare datnd din
perioada pre-dacic, este foarte cutat n Romnia i n afara granielor.
Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatura
fiind definitorie pentru bucovineni.
Datorita unui exces de spatiu n gospodariile taranesti (mai ales
n zona de munte a judetului) exista posibilitatea gazduirii
turistilor n gospodarie, acestora oferindu-se camere aranjate si
mobilate n stil bucovinean traditional, cu elemente folclorice de
o valoare deosebita.
Demn de retinut este faptul ca n cadrul gospodariilor
agroturistice sucevene, turistii au ocazia sa serveasca produse
alimentare 100% naturale, fara aditivi, conservanti sau compusi
chimici sintetici.

Pag. 28

TURISMUL RURAL IN BUCOVINA

BUCATARIA BUCOVINEANA
Unicitatea acestei zone se poate observa i n domeniul gastronomiei locale. Aici totul se face din
produsele naturale din gospodrie: alivencile, tocineii (totschen), bureii (hribii) cu smntna, chileagul,
sarmalele, nvrtitele, pstrvul n cobz i tochitur vor face deliciul cltorului. Vei putea remarca o
subtil mpletire de arome i ingrediente neobinuite, ele fiind rezultatul unei armonioase convieuiri ntre
popoarele din inutul Bucovinei.
Gastronomia bucovinean are la baz buctria romneasc cu influene din Austro-Ungaria, Polonia,
Rusia, Turcia. Calatorul va fi cu siguranta incantat de:
bor cu urechiue (umplute cu o compoziie de pete afumat cu hribi tiai i cu ceap prjit)
bor de sfecl, care doar n Bucovina va fi servit ntr-un bol, unde cartofii fieri i abundena de smntn,
ateapt borul de putin de un rou sngeriu, n care a fiert sfecla i cu mirodeniile;
supa de gina limpede, de un galben auriu, cu tiei de casa foarte
subiri, ornat cu frunze proaspete de ptrunjel, verzi i aromate;
supa de viine si de mere, pe care doar aristocraii secolului XVIII o
serveau la marile ospee domneti;
rasol scldat ntr-o crem de hrean cu smntn i cu pine pe vatr,
cum doar bucovinenii tiu s o gteasc;
pui cu smntna i cu mmligua preparat la ceaun.
gsc sau ra umplut cu mere acrioare, servit cu merioare
coapte;
srmlue bucovinene, nvrtite n frunze de tevie, potbal, tei, fasole,
servite cu salat de sfecl roie i hrean;
rcituri de porc i de pete, servite cu mmligu, despre care se
spunea c atunci cnd ranul are mmlig, bucatele se gsesc
lesne;

Pag. 29

BUCATARIA BUCOVINEANA

BUCATARIA BUCOVINEANA
tocinei prjii din barabule bucovinene, scldai ntr-o mare de smntn;
dac vrei s te simi un nobil rafinat vei ncerca, cu siguran, friptura de porc
presrat cu chimen i servit cu jeleu de coacze sau compot de viine;
pstrvul oferit din cele mai vechi timpuri de apele repezi de munte, se poate
opri n unt pentru un osp burghez;
glute cu crupe, cu o compoziie de slnin, carne afumat, ceap rumenit,
presrat cu sare i piper, puse n oal de lut i fierte n rul;
pstrv pstrat n cobz (din brad), prin iscusina bucovineanului care s-a folosit
de mirosul cetinii de brad pentru a crea cea mai rafinat i savuroas mncare
pstrv afumat la fum de cetin i pstrat la hrzob de brad;
i pentru c Bucovina are pduri i climat umed, aici vei gusta cele mai
savuroase bucate obinute din hribi, hulubie, glbiori, ghebe, hrcovi, opintici i
burei, care se prepar n cele mai diverse forme;
varz cu carne i varz cu crnai de cas afumai;
cnedli preparai din jumtate cartofi cruzi i jumtate cartofi fieri i care se
serveau drept garnitur la fripturi, dar, n Bucovina de azi, sunt nvrtii prin
pesmet prjit cu zahr i scorioar;
chirote cu brnz, cartofi i brnz srat, cartofi i ceap prjit sau viine;

Pag. 30

BUCATARIA BUCOVINEANA

FESTIVALURI IN BUCOVINA
Bucovina este o regiune n care traditia
populara si folclorul sunt bine pastrate si
transmise din generatie n generatie. Astfel,
putem enumera o sumedenie de manifestari
folclorice care au loc pe teritoriul judetului
Suceava:

Vremea sezatorilor
Hora Gospodarilor
Festivalul de muzica religioasa Buna Vestire
Vremea sezatorilor
Flori din Bucovina
Convietuiri
Sarbatoarea salcmului
Baia file de istorie simpozion
Sezatoarea
Cntecul cetinii
Trgul mesterilor olari Ochi de paun
Festivalul concurs Umor la Gura Humorului
Trgul mesterilor populari
Arcanul Festival international de folclor
Hram de Sfnta Maria
Hora la Prislop
Dopa datina strabuna
Festival concurs Silvestru Lungoci
Festival Etnografie si Folclor
Comori de suflet la Volovat
Hora la Vama
Comori de suflet romnesc
Cntecul Obcinii
Trgul copiilor mestesugari
Datini si obiceiuri

Pag. 31

Paltinoasa
Cornu Luncii
Fundu Moldovei
Paltinoasa
Vatra Moldovitei
Darmanesti
Arbore
Baia
Falticeni
Dorna Arini
Radauti
Gura Humorului
Suceava
Radauti
Bilca
Prislop
Suceava
Horodnic
Suceava
Volovat
Vama
Straja
Moldovita
Suceava
Falticeni

Februarie
Martie
Martie
Martie
Martie
Mai
Iunie
Iunie
Iulie
Iulie
Iulie
Iulie
August
August
August
August
August
Septembrie
Septembrie
Septembrie
Septembrie
Septembrie
Noiembrie
Noiembrie
Decembrie

FESTIVALURI IN BUCOVINA