Valorificarea potentialului turistic al judetului Bihor

1. Localizarea si caracterizarea zonei

1.1 Localizare geografica. Judetul Bihor este situate in partea Nord-Vestica a Romaniei , fiind
strabatut de paralela de 47 latitudine N si de meridianul de 22 longitudine E ,pe cursurile
Criului Repede i Criului Negru. Este mrginit la est de Munii Apuseni, iar la vest de Cmpia
Tisei. Are ca vecini la est-judeele Cluj, Alba, Salaj; la nord - Satu Mare; la sud - Arad; la vestUngaria. Relieful este variat, fiind dispus n trepte ce coboar de la est la vest, dinspre culmile
Munilor Apuseni spre Cmpia de Vest. Suprafata judetului este de 7544 km2.
1.2. Din punct de vedere al organizarii administrative, Judetul Bihor cuprinde 10 orase, dintre
care 4 municipii-Oradea, Salonta, Beiu, Marghita, 90 de comune si 429 de sate. Suprafata
judetului este de 7544 km2, respectiv 3,2 % din teritoriul rii. Densitatea populaiei este de 84,0
loc./km2. resedinta de judet este municipiul Oradea cu 206.080 loc.
1.3 Cai de acces si infrastructura
Judetul Bihor are ca limita vestica granita cu Ungaria, facand astfel legatura intre cele doua tari
si fiind un important punct vamal al tarii prin vama Bors rutier, si pe cale ferata, vama Episcopia
Bihorului. Este strabatut de 664 km drumuri, din care 602 km modernizate, 436 km nationale
mprite ntre E60, DN 19, DN 76 i DN 79, 474 km cai ferate. De asemenea aeroportul din
Oradea este o importanta poarta de intrare din zona nord-vestica
1.4 Dezvoltarea economico-sociala a judetului
La 1 iulie 2008 populatia judetului Bihor era de 593897 loc, cu o densitate de 78,7 loc/km2
dintre care 288260 barbati si 305637 femei. Dintre acestia 298723 se afla in mediul urban si
295174 in cel rural. Religia predominanta este cea ortodoxa- 59.6% , urmata de cea reformanta18.0% si romano-catolica- 9.3%. Din punct de vedere etnic 67.40% sunt romani, 25.91%
maghiari, 5.00% romi conform datelor de la recensamantul din 2002.
Resursele naturale ale judetului sunt reprezentate prin resursele de lignit (Popeti, Borumlaca,
Vrzari, Suplacu de Barcu, Oorhei), bauxit (Munii Pdurea Craiului), nisipuri bituminoase
(Derna, Ttru), petrol (Suplacu de Barcu), argile refractare (Blnaca, uncuiu), marmur
(Bia, Chicu), bentonit (Vadu Criului), precum i prin izvoare cu ape geotermale (lng
Oradea - Bile Felix i Bile 1 Mai, Mdras, Rbgani i Tmeu) i ape minerale (Tinca i
Stna de Vale). Resursele solului le formeaz ntinsele suprafee ocupate de pduri (cer, gorun,
grni, fag, brad, molid), puni i fnee naturale.
Economia judetului se caracterizeaz printr-o dezvoltare continu a tuturor ramurilor. n
producia industrial, concentrat ndeosebi n municipiul Oradea, ponderea cea mai ridicat o au
ramurile industriei uoare (blnrie, nclminte i confecii), alimentar, urmate de industria
energetic i construcii de maini, metalurgia neferoas - inclusiv extracia, industria chimic,
exploatarea i prelucrarea lemnului (Oradea, Beiu). Bine dezvoltat este i industria materialelor
de construcii in special in zona Alesd. Agricultura este intensiv i multilateral - deine un rol
important n economia judeului, ocupnd 497.167 ha teren agricol, din care 3/4 este teren arabil(
309.084 ha). Cernoziomul din vestul rii a favorizat cultura cerealelor, judeul Bihor situnduse, n cadrul rii, pe primele locuri n producia acestora. Dintre cereale se cultiv mai ales grul
i porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahr i cartoful. Creterea
animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere nsemnat n agricultura judeului, att datorit
ntinselor suprafee de puni i fnee, ct i tradiiei locuitorilor n acest domeniu. Nivelul
veniturilor este de 811 lei/loc la nivelul anului 2007, rata somajului este de 2,4 insemand 6706

someri la nivel judet. Rata scazulta a somajului in acest judet se datoreaza in mare parte
investitiilor mai ridicate care au atenuat efectele restructurarii industriei. Investitiile totale la
nivel judet pe anul 2007 au fost de aproximativ 2156,1 mii lei dintre care 167,6mii lei
proprietate majoritara de stat si 1990,4mii lei proprietate majoritara privata. Pib-ul judetului este
de 9475,4
milioane lei la nivelul anului 2006

2. Prezentarea potentialului turistic

2.1 Resurse turistice naturale
a) Relief
Teritoriul judetului se desfasoara Intre 1849 m, altitudinea maxima din Muntii Bihor si 90 m,
altitudinea minima din Campia joasa a Crisurilor, fiind alcatuit din toate trei trepte de relief:
treapta montana ocupa 24%, dealurile si depresiunile 32% si campia 44%.
Zona montana este alcatuita dintr-o parte a Muntilor Bihor-Vladeasa, treapta montana cea mai
Inalta, cu suprafete de nivelare Intinse, cu sectoare importante de relief carstic din care se
desprind culmile Codru-Moma, Padurea Craiului si Plopis, despartite de depresiuni de tip golf (o
asociere de dealuri, terase si lunci)- Beiuului, pe Criul Negru, i Vad-Borod, pe Criul Repede.
Zona deluroasa reprezinta o treapta intermediara Intre munti si campie, cu altitudini modeste,
Intre 200-450 m: D. Plopisului, D. Padurii Craiului, D. Bihorului, D. Codrului si D. Moma.
Zona de campie coboara de la circa 200 m altitudine absoluta, in vecinatatea dealurilor, la 90 m
in zona joasa de divagare. Este formata din unitati inalte, de glacisuri, Campiile Calacei,
Miersigului, Bihariei, Tasnadului, Campia nisipoasa Carei si unitati joase, aluviale, netede, cu
exces de umiditate, Campiile Crisurilor si Ierului
b) Clima
Teritoriul judetului se afla sub influenta circulatiei vestice ce transporta mase de aer oceanic,
umede. Etajarea reliefului si particularitatile locale determina existenta unor nuante variate ale
climei temperat-continentale moderate.
Media anuala a temperaturii aerului are valori cuprinse intre 10-11C in zona de campie (10,4C
la Oradea), 7-10C in zona de deal si de munti josi si 2-7C in munti (sub 2C pe culmile
inalte).
c) Hidrografie
Raurile de pe teritoriul judetului Bihor apartin bazinului hidrografic al Crisurilor: Barcau (68 km
pe teritoriul judetului) cu Ierul, Crisul Repede (101 km pe teritoriul judetului), Crisul Negru (136
km pe teritoriul judetului), si afluentii acestora.
Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, a inceput amenajarea retelei hidrografice pentru a
limita inundatiile si pentru a deseca zonele joase cu exces de umiditate, prin crearea
numeroaselor canale, printre care si Canalul Colector ce leaga Crisul Repede de cel Negru.
Lacurile naturale: Lacul Serpilor si Lacul cu Stuf de langa Salonta; Ochiul mare de pe Petea;
Lacul Taul Mare din Muntii Bihor.
Dintre lacurile antropice, se remarca cele de baraj (Lacul Lesu de pe valea Iadei e cel mai
insemnat) si helesteele din zona de campie. Cele mai mari sunt helesteele amenajate in scop
piscicol: Cefa (598 ha), Tamasda (200 ha), Homorog (95 ha), Inand (30 ha). De asemenea pe
teritoriului judetului exista izvoare cu ape geotermale (lng Oradea - Bile Felix i Bile 1 Mai,
Mdras, Rbgani i Tmeu) i ape minerale (Tinca i Stna de Vale)
d) Vegetatia

Este reprezentata de silvostepa in zona de campie (pajisti in alternanta cu palcuri de stejar), in

cea mai mare parte ocupata in prezent de culturi agricole, pajisti secundare, plantatii de salcam;
zona padurilor de foioase, alcatuita din paduri de cer cu carpen si cer cu stejar si gorun, in
alternanta cu pajisti secundare si culturi agricole; etajul padurilor de foioase (pana la 1000 m),
reprezentat de paduri de stejar, de cer cu gorun, de gorun cu carpen, ulm, frasin, paduri de fag cu
carpen, de fag, de fag cu molid; etajul coniferelor (1000-1700 m), alcatuit din paduri de molid.
Vegetatia intrazonala si azonala e reprezentata de vegetatia de lunca (zavoaie de plop, salcie si
pajisti), vegetatia de saratura pe areale umede si arenicola pe nisipuri.
Numeroase specii de plante valoroase sunt ocrotite: sangele voinicului, laleaua pestrita, nufarul
termal, strugurii ursului.
e)Fauna
In silvostepa se remarca rozatoarele, iar padurile sunt populate cu caprior, cerb, mistret, urs,
veverita, ras, jder, fazan etc. Apele de munte reprezinta domeniul pastravului, in apele de deal
sunt specifici lipanul, cleanul si scobarul iar in cele de ses, crapul si bibanul.
f)Arii naturale protejate
In judetul Bihor exista peste 60 de rezervatii naturale si monumente ale naturii (dintre care se
detaseaza Cetatile Ponorului, Cetatea Radesei, Valea Sighistelului, Izbucul de la Calugari,
Groapa Ruginoasa-Valea Seaca, Valea Galbenei, Platoul Carstic Padis, Saritoarea Bohodeiului,
Poiana Florilor, Pestera Vantului, Pestera Meziad, Paraul Petea, Defileul Crisului Repede si
Parcul Natural Apuseni, 75.784 hectare, din care 31,92 % pe teritoriul judetului Bihor, Poiana cu
narcise slbatice-rezervaie floristic (lng Gorneti);
Zona carstic Vacu-cu ponoare, peteri, izbucuri.
g) Relief carstic Teritoriul judetului Bihor este bogat in relief carstic, aici existand peste 40 de
pesteri si 7 chei, recunoscute pentru frumusetea lor. Printre ele se numara: Pestera Ursilor situata
la 86 km de Oradea, pe DN 76. A fost descoperita intamplator la sfarsitul anilor 1970, in zona
carierelor de marmura din muntii Chiscau, la o altitudine de 482 de metri. Numele pesterii
provine de la resturile fosilizate ale ursului de caverna (Ursus Spelaeus - disparut acum
aproximativ 15.000 de ani), care s-au descoperit aici.
Pestera Scarisoara este situata la o inaltime de 1200 de metri, in apropierea satului Garda, este
celebra prin ghetarul pe care il adaposteste in interiorul stancilor ei calcaroase.
Pestera Vantului, situata pe malul stang al Crisului Repede, este cea mai lunga pestera din
Romania. Pestera Meziad, rezervatie speologica situata in muntii Padurea Craiului, una dintre
cele mai mari pesteri din Romania. Saritoarea Bohodeiului (in apropiere de Pietroasa), cu o
inaltime de 80 m, este a treia cascada ca marime din Romania. Cheile Crisului Repede (in muntii
Padurea Craiului) - aceasta rezervatie include 11 pesteri.
Alte cascade: cascada Bulbuci - 40 m inaltime, in muntii Bihorului, cascada Moara Dracului - 20
m inaltime.
2.2 Resurse turistice antropice
a) Vestigii istorice
Ruinele cetaii-Biharia (la 13 km de Oradea, pe DN 19), o cetate de pmnt (sec. X), care a fost
centrul voievodatului roman condus de Menumorut; Ruinele cetaii-Oradea, nconjurat de
anuri care erau umplute de apa prului termal Pea; Ruinele Cetaii Piatra oimului-Aled (sec.
XII); Ruinele Cetaii Pomezeu-lng Beiu (sec. XIII).
b)Edificii religioase
Bazilica romano-catolic - Oradea, nlat ntre 1752-1780, cea mai mare biseric n stil baroc
din Romnia, construit din marmur de Carrara i Vascu, inspirat dupa construciile baroce

ale Italiei de Nord; Biserica ortodox 'Cu Lun'-Oradea (1784-1790), mbin elemente ale stilului
baroc cu cele ale stilului neoclasic. Sub orologiul din turnul bisericii se afl o sfer, cu diametrul
de 3 m acionat de un mecanism original care, n rotirea sa, arat toate fazele Lunii; Biserica 'Sf.
Ladislau'-Oradea (1723-1733); Biserica romano catolic 'Sf. Treime'-Beiu (1752); Biserica 'Sf.
Dumitru'-Tinud, (1658); Biserica din lemn-Abram (1700); Biserica din lemn-Rieni (langa
Beiu,
c) Edificii culturale
Palatul Baroc-Oradea, cea mai mare constructie n stil baroc din Romnia, (1762-1770), foarte
asemntoare cu Palatul Belvedere din Viena. n centrul acestui palat cu 365 de ferestre,
reprezentnd numrul zilelor anului, se afl o impresionant sal festiv;
Biblioteca-Oradea, deine peste 300.000 de volume, printre care cari rare, fiind gzduit ntr-o
construcie ce mbin stilurile din Europa Renaterii cu cel baroc i rococo;
irul Canonicilor-Oradea, construit n 1773 n stil baroc, este format dintr-un culoar de peste 100
m lungime, strjuit cu peste 50 de arcade romanice; Palatul Justiiei-Oradea, construit n 1901;
Palatul 'Vulturului Negru'-Oradea.; Primria Mun. Oradea;- Oradea, construit n 1902 i 1903;
Casa memoriala 'Ady Endre' - Oradea, conine cri, documente i manuscrise legate de
activitatea acestui clasic al poeziei maghiare i universale, militant neobosit pentru prietenia
romno-maghiar;
Casa memoriala 'Iosif Vulcan' - Muzeul memorial "Iosif Vulcan" a fost inaugurat n anul 1965 cu
prilejul organizrii festivitilor de aniversare a unui veac de la apariia revistei "Familia; Palatul
episcopal greco-catolic Oradea, construit n anul 1903; Muzeul 'rii Criurilor'-Oradea,
dispune de secii de: istorie, art (colecia de gravuri ale lui A.Durer), tiine naturale (colecie
ornitologic, valoroas colecie de ou, unica n felul ei, care numr peste 10.000 de piese), dar
i de o bibliotec documentar cu peste 10.000 de volume.
Cetatea fortificata, situata in zona centrala a orasului, este un punct de atractie important, fiind
cea mai mare si mai bine pastrata cetate pentagonala din Europa Centrala, reconstruita in stil
italian in secolul al XVI lea. In Oradea a fost construiti primul observator astronomic din
Europa, intre anii 1464 1667 meridianul de 0 grade trecand pe aici.
d) Festivaluri
Trgul meterilor populari-Oradea; Bienala mondial de art fotografic Premfoto-Oradea;
Festivalul de teatru scurt-Oradea; Toamna ordean-Oradea; Festivalul folcloric pentru copii i
tineret-Oradea; Festum Varadinum-Oradea; Zilele Muzeului rii Criurilor-Oradea; Trgul de la
Vama Srii-Vadu Criului; Festivalul de muzic sacr Divina Armonie-Oradea.
e) Teatre: Teatrul de Stat Oradea,Teatrul de papusi 'Arcadia',Teatrul Studio,Filarmonica de Stat
Oradea
f)Muzee: Muzeul Tarii Crisurilor, Muzeul Ady Endre, Muzeul Iosif Vulcan, Muzeul Militar
Naional, Casa Memorial "Dr. Aurel Lazr"
f) Statiuni turistice
Baile Tinca
Baile Felix si Baile 1 Mai-Cunoscute inca din antichitate, izvoarele cu apa termala din
apropierea Oradei sunt si astazi apreciate de catre o larga categorie de turisti. Acestea beneficiaza
de prezenta namolurilor sapropelice si a apelor termale oligometalice, bicarbonatate, calcice,
sodice, cu temperaturi de 43-49C. Iarna, incepatorii pot practica schiul pe o partie amenajata in
apropiere, la Hidiselul de Jos.
Stana de Vale se afla ntr-o depresiune nconjurat de pduri de conifere si este polul zapezilor
in Romania. Dispune de un climat montan cu ierni reci i veri rcoroase-temperatura medie

anual este de 4oC. Zpada este abundent din noiembrie i pn n martie. Dispune, de
asemenea, i de prtii de schi pentru amatori i sportivi de performan, iar ca instalaii de
tratament: bi de plante, ionogalvanizri, magnetodiaflux, saun, masaj.

3.Analiza echipamentelor de cazare si a ofertei de servicii

Infrastructura generala-Transporturi : Judetul Bihor este strabatut de 664 km drumuri, din care
602 km modernizate, 436 km nationale mprite ntre E60, DN 19, DN 76 i DN 79, 474 km cai
ferate.
n judeul Bihor exist urmtoarele linii principale CFR:
Piatra Craiului - Oradea - 76 km;
Oradea - Valea lui Mihai - 66 km;
Oradea - Ciumeghiu - 49 km.
Ca linii secundare putem nominaliza :
Cimeghiu - Vacu - 101 km;
Scueni - Suplacu de Barcu - 47 km.
Pe aceste linii se afl: 18 staii de cale ferat; 27 hli de cale ferat, 15 puncte de oprire.
De asemena prin judetul Bihor va trece autostrada Transilvania: Brasov-Bors. Anul acesta s-a
deschis primul tronson de autoastrada, un total de 46 km, dintre care 34 km intre Oradea si vama
Bors.
Infrastructura specifica: inzestrat cu un bogat complex si valoros potential turistic, atat natural
cat si antropic, judetul Bihor se dezvolta din punct de vedere turistic oferind in decursul anului
posibilitati multiple pentru practicarea formelor diferite de turism.
3.1 Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica(nr, unitati):
Tabel nr.1
Denumire
Total
Hoteluri
Moteluri
Hosteluri
Hanuri turistice
Cabane turistice
Campinguri si unitati tip casuta
Vile turistice si bungalouri
Tabere elevi si prescolari
Pensiuni turistice urbane
Pensiuni turistice rurale

U.M.
Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
Nr..
Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
Nr.

2003
71
24
3
1
5
7
21
5
3
2

2004
85
31
4
1
1
5
8
20
6
4
5

2005
85
30
4
1
1
5
8
19
6
6
5

2006
86
30
4
1
1
5
8
20
6
6
5

2007
85
29
4
1
1
5
8
20
6
6
5

Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus si din graficul alaturat numarul total al
unitatilor de cazare din judetul Bihor in anii 2004-2005 a inregistrat o crestere cu 15 unitati fata
de anul 2003. In 2006 numarul acestora creste cu o unitate fata de 2005, ca mai apoi in 2007 sa
ajunga la numarul initial din 2004-2005 de 85 de unitati. Aceasta crestere din ultimii ani se
datoreaza cresterii economice inregistrate in Romania in aceasta perioada. Numarul este unul
semnificativ tinand cont ca in unele judete ale Romaniei 15 este numarul total al unitatilor de
cazare. Ponderea hotelurilor in numarul total de unitati de cazare este de 33,80% la nivelul
anului 2003 si de 34,11% in anul 2007. Vilele turistice si bungalourile au o pondere de 29,57% in
2003 si 23,52% in ultimul an analizat. In anul 2004 la nivelul judetului s-a construit un hostel,
acest tip de unitate de cazare fiind destinat tinerilor care in general au un buget limitat si care
reprezinta o parte din numarul turistilor din acest judet.
3.2 Capacitatea de cazare turistic existent (locuri):
Tabelul numarul 2
Total
Hoteluri
Moteluri
Hosteluri
Hanuri turistice
Cabane turistice
Campinguri si unitati tip casuta
Vile turistice si bungalouri
Tabere elevi si prescolari
Pensiuni turistice urbane
Pensiuni turistice rurale

2003
10475
7878
192
40
153
1102
273
790
29
18

2004
10591
7565
215
40
40
153
1408
265
820
40
45

2005
10455
7499
215
40
40
153
1348
249
800
76
45

2006
10552
7487
215
59
40
153
1348
249
870
76
45

2007
10126
7055
240
57
40
153
1345
265
870
76
45

Grafic capacitate de cazare turistica existenta, numarul total de locuri

Din tabelul numarul 2 se poate observa ca numarul locurilor in unitatile de cazare turistica a
variat intre 2003-2007, acesta fie crescand, fie descrescand de la un an la altul. Daca in 2004
numarul locurilor de cazare a crescut fata de 2003, incepand cu 2005 numarulu acestora scade
fata de 2004, insa nu in mod constant. In ultimul an analizat, 2007, capacitatea de cazare
existenta la nivelul judetlui Bihor este semnificativ mai mica decat in primul an analizat 2003. O
descrestere mai mare fata de anii anteriori s-a inregistrat in 2007, scazand cu 426 de locuri fata

de anul anterior 2006. Graficul de mai sus ilustreaza acest lucru si se poate observa cu usurina
cum numarul de locuri a scazut semnificativ in acest an. Numarul cel mai mare in cazul
capacitatii de cazare este detinut de hoteluri urmand campingurile. Se poate observa o evolutie
ascendenta in cazul numarului de locuri din unitatile tip hostel. O evolutie ascendenta se
regaseste si in cazul pensiunilor turistice rurale cat si urbane.
3.3Analiza capacitatii de cazare existenta
Tabelul numarul 3
Anii

Capacitate

2003
2004
2005
2006
2007

10475
10591
10455
10552
10126

Modificare
absoluta
i/1
i/i-1
0
116
116
-20
-136
77
97
-349
-426

Indice relativ

Ritm crestere

Indici medii

Ii/1
1
1.01
0.99
1.007
0.96

Ri/1
0
0.1
-0.01
0.007
-0.04

29439.8

Ii/i-1
1.01
0.98
1.009
0.95

Ri/i-1
0.1
-0.2
0.009
-0.05

69.8

I
0.99

R
-1%

Datele din tabelul anterior ne furnizeaza informatii legate de capacitatea de cazare existenta in
judetul Bihor. Se poate observa ca numarul total al locurilor de cazare variaza de la un an la altul,
intr-un an fiind mai mare in altul mai mic. Per total intre 2003-2007 capacitatea de cazare a
scazut in medie cu 67 de locuri pe an. Ponderea cea mai mare in totalul locurilor de cazare este
detinuta de hoteluri la nivelul anului 2003, 75,2%, urmata de campinguri si unitati tip casuta,
10,5%. In anul 2007 ponderea cea mai ridicata este detinuta tot de hoteluri, de 69,7% urmata tot
de campinguri si unitati tip casuta cu o pondere de 13,28%. Fata de anul 2003, in 2007 ponderea
pentru hoteluri a scazut si a crescut cea pentru campinguri. O explicatie pentru acest fenomen se
poate datora preferintelor schimbatoare ale turistilor si dorintei de a cheltui mai putini bani, sau
de a petrece mai mult timp in natura. Indicele de dinamica are o valoare de 0.99 iar ritmul de
crestere al capacitatii de cazare inregistreaza o valoare negativa, de -1% pe an, ceea ce inseamna
o tendinta descrescatoare.
Analizand numarul de sosiri din anexa 1, se constata ca in general aceasta a avut o evolutie
ascendenta, mai putin in anul 2005, cand numarul acestora a scazut. Aceasta scadere nu este una
semnificativa totusi in anul urmator numarul acestora crescand din nou. Acest lucru se datoreaza
cresterii economice inregistrate in aceasta perioada in Romania, care a dus la cresterea salariilor,
satisfacand astfel dorinta oamenilor de a-si petrece timpul liber calatorind.
O scurta analiza a tabelului din anexa 2 duce la concluzia ca numarul turistilor straini sositi in
judet a crescut intre 2003 si 2005. In 2006 numarul lor a scazut ca mai apoi n 2007 sa creasca din
nou. Cresterea dintre 2006 si 2007 se datoreaza in mare parte intratii Romaniei in Uniunea
Europeana, si astfel turistii straini au fost motivati sa viziteze tara noastra si implicit judetul
Bihor.
Analizand anexa 3 putem deduce cu usurinta ca numarul innoptarilor turistilor a scazut de la an
la an. Acest fenomen este cauzat de cresterea tarifelor unitatilor de cazare, alocarea unei parti din
ce in ce mai mici a bugetului pentru concediu. Se inregistreaza o noua tendinta in turismul
romanesc, si anume turismul de week-end, pe distante scurte si perioade la fel de scurte.
Fata de numarul total al innoptarilor, numarul innoptarilor turistilor straini in Bihor a crescut
semnificativ intre 2003-2007, in 2007 ajungand la numarul cel mai mare din cei 5 ani analizati.
Asa cum am explicat anterior, aceasta crestere in 2007 este datorata aderarii Romaniei la
Uniunea Europeana, usurand astfel calatoriile internationale, turistii straini proveninti din tari

membre UE nemaiavand nevoie de pasaport pentru a vizita Romania, putand intra pe baza de
buletin sau carte de identitate. Acest fenomen se poate observa in anexa 4.
Din analiza tabelului din anexa 5 se poate observa ca indicii de utilizare neta a capacitatii de
cazare turistica pe categorii de confort la nivelul anului 2007 variaza de la o categorie de confort
la alta. Astfel indcele total al capacitatii totale de cazare a inregistrat o valoare de 47,0%.
Analizand indicii pe categoriile de confort observam ca cel mai mare este cel al unitatilor de
cazare necalificate din punctul de vedere al confortului, urmat de cel cu 2 stele, 3 stele, 4 stele si
in cele din urma o stea. Analizand fiecare structura in parte, putem observa in cazul hotelurilor
cel mai ridicar indice de utilizare a capacitatii a fost inregistrat de hotelurile de doua stele, iar in
cazul motelurilor de cele de 3 stele. In cazul pensiunilor turistice din mediul urban cel mai mare
indice a fost inregistrat in unitatile de cazare de 4 stele. In totalul unitatilor de cazare, indicele
cel mai mare este inregistrat de hoteluri, 49,1% urmat de cel al pensiunilor turistice rurale, 41%.
3.4 Indici de utilizare neta a capacitatii de cazare turistice in functiune
Tabelul numarul 4
Ani
Total

2003
40.8

2004
40.1

2005
43.9

2006
47.1

2007
47.0

analizand tabelul alaturat se poate observa ca indicele de utilitzare neta a capacitatii de cazare in
functiune nu a avut o evolutie semnificativa de-a lungul celor 5 ani, ramanand intre 40,1 si 47,1.
Pragul maxim a fost atins in anul 2006, si anume 47,1 iar cel minim a fost inregistrat in 2003,
40,8. Acest lucru poate fi observat cu usurinta in graficul alaturat.

In statiunile balneoclimaterice Baile Felix si 1 Mai turistii pot alege dintr-o gama diversa de
puncte de alimentatie publica; aici exista restaurante dotate corespunzator (Larysse, La Fanica,
Perla,Aroma, Bliss,etc.), fast-food-uri(Palmierul, Crinul), pizzerii(club Art, Ristorante Costa).
In statiunea Baile Felix exista 3 stranduri termale, dintre care unul este deschis tot timpul anuluiApollo. Strandul Felix este recent renovat. Al treilea strand este trandul Padis. In statiunea Baile
1 Mai exista 2 stranduri-Venus si Strandul cu Valuri. Pentru agrement in aceste statiuni, ofertele
variaza de la innot in strandurile existente, sporturi pe apa,piscine, inchirieri ATV, baza hipica- Il
Cavallino, terenuri de handball, sauna, fitness, pescuit(hotel President). Turistii ce aleg aceste
statiuni pot beneficia de unitati dotate cu echipamente de ultima generatie pentru tratamente
balneare, bai cu apa termala, fizioterapie, pentru tratarea probleme dermatologice etc.
In statiunea Stana de Vale exista 2-3 hoteluri mai mari, unul dintre ele fiind hotel Iadolina, in
cadrul caruia se afla si resturantul cu acelasi nume. Ca si activitati de agrement acelasi hotel
propune diverse trasee pentru drumetii si posibilitatea de a schia pe una din cele 4 partii
(Magarului, Mosului, Mariana si Nina), iar pentru tratament, pe langa cura cu aer curat, hotelul
mai este dotat si cu echipamente pentru sauna si electroterapie.
In municipiul Oradea exista o gama variata de restaurante (Royal, Bridge, Underground, Pinota,
Rotamir etc.), cluburi(Down Town, Club Caf Aristocrat, Kings club etc.), pizzerii (Sesto Senso,

Capitolium, Caf Latin etc.), puburi, cafenele etc. Pentru petrecerea timpului liber, Oradea ofera:
baze sportive (box, karate, atletism, basket, calarie, fotbal, terase, parcuri, piete: Piata 22
decembrie, Piata Unirii, Gradina Zoologica.

Capitolul 4: Analiza echipamentelor de cazare si a ofertei de servicii

4.1 Circulatia turistica in Judetul Bihor , luand ca perioada de refrerinta 2003 2007 si ca
variabile numarul total de sosiri, de innoptari , durata medie a sejurului:
Tabelul numarul 5
Anii
2003

Capacitate
existenta
10475

cazare

Sosiri

Innoptari

Durata medie a sejurului

194029

1201695

6.1

2004
2005

10591
10455

216629
216012

1178319
1131164

5.4
5.23

2006

10552

212194

1145183

5.3

2007

10126

227334

1139245

5.01

Din analiza tabelului de mai sus se poate observa ca durata medie a sejurului a scazut pe
parcursul celor 5 ani. Capacitatea existenta, numarul de sosiri si innoptari au fost analizate
anterior in tabelele . Scaderea duratei medii a sejurului se datoreaza lipsei timpului si
rapiditatii cu care se desfasoara majoritatea activitatilor zilnice in prezent. Un alt motiv este
adoptarea turismului de weekend de marea majoritate a populatiei. Consider ca un motiv
principal in evolutia descendenta a duratei medii a sejurului este reprezentat de cresterea tarifelor
in unitatile de cazare.

4.2 Analiza turistilor cazati in unitatile de cazare turistica(sosirii,mii)

Tabelul numarul 6
Anii

2003
2004
2005
2006
2007

Sosiri(mii)

194.0
216.6
216.0
212.2
227.3

Modificare
absoluta
i/1 i/i1
0
22.6 22.6
22
-0.6
18.2 -3.8
33.3 15.1

Indice relativ

Ritm crestere

Indici medii

Ii/1

Ii/i-1

Ri/1

Ri/i-1

1
1.116
1.113
1.09
1.17

1.116
0.99
0.98
1.07

1
0.116
0.113
0.09
0.17

0.116
-1
-0.02
0.07

213.22

8.325

1.0403

0.04(4.03%)

y
i 1

y n y1
n 1

n
Analizand tabelul de mai sus se poate observa ca numarul sosirilor a crescut in cei cinci ani
analizati. Numarul mediu de sosiri in aceasta perioada este de 213,22 mii. Numarul sosirilor a
crescut in medie cu 8.32 mii. Indicele de dinamica a inregistrat o valoare de 1.04 in timp ce
ritmul mediu de crestere in aceasta perioada este de 4.03%
4.3 Analiza turistilor cazati in unitatile de cazare turistica dupa numarul de innoptari(mii)
Tabelul numarul 7
Anii

2003
2004
2005
2006
2007

Innoptari
(mii)
1202.0
1178.3
1131.0
1145.2
1139.3

Modificare
absoluta
i/1
i/i1
0
-23.7
-23.7
-7.1
-47.3
-56.8
14.2
-62.70.98 -5.9

Indice relativ

Ritm crestere

Indici medii

Ii/1

Ii/i-1

Ri/1

Ri/i-1

1
0.98
0.94
0.95
0.94

0.98
0.95
1.01
0.99

0
-0.02
-0.06
-0.05
-0.06

-0.02
-0.05
0.01
-0.01

1159.16

-15.6

0.98

-0.02(2%)

Analizand numarul de innoptari se poate constata ca numarul acestora a scazut in perioada

analizata. Numarul mediu al innoptarilor este de 1159,16 mii. Numarul innoptarilor a scazut in
aceasta perioada cu aproximativ 15 mii. Indicele de dinamica are o valoare mai mica de 1 si
anume 0.98, iar ritmul mediu are o valoare negativa,-2%.
4.4 Analiza circulatiei turistice
Ajustarea numarului de sosiri in structurile de primire turistica din judetul Bihor in perioada
2003-2007
Pentru a ajusta numarul de sosiri in structurile de primire turistica din judetul Bihor analizam trei
moetode de ajustare si o alegem pe cea mai buna, cea care are coeficientul de varietie cel mai
mic.
4.4.1. Metoda sporului mediu
Tabelul numarul 8
Anii

Yi

ti

~
yi yi * t i

( yi ~
yi ) 2

0
1
2
3
4

194.0
202.32
210.65
218.975
227.3

0
203.91
28.62
45.9
0
278.4

sosiri-mii

2001
2002
2003
2004
2005
Total

194.0
216.6
216.0
212.2
227.3
10661

y y1
a) n
= 8.325
n 1

y
i 1

=213.22

= 7.45 = 3.49% < 5 %

Coeficientul de varietie are o valoare de 3.49%, care este mai mic decat 5%, prin urmare aceasta
metoda de analiza este una viabila. In continuare vom analiza metoda indicelui de dinamica.
4.4.2.Metoda indicelui de dinamica
Tabelul numarul 9
Anii

yi

ti

~y y * I ti
i
i

( yi ~
yi ) 2

2003
2004
2005
2006
2007
Total

194.0
216.6
216.0
212.2
227.3
10661

0
1
2
3
4

194
201.818
209.951
218.412
227.3

0
218.50
36.59
38.58
0
293.67

y y1
n
= 8.325
n 1

y
i 1

=213.22

= 7.66 = 3.59% < 5 %

Utilizand metoda indicelui de dinamica obtinem un coeficient de varietie de 3.59%, mai mic
decat 5%. Si aceasta metoda este una buna insa coeficientul de variatiei este mai mare decat in
metoda folosita anterior. Pentru o previziune cat mai reala, folosim si a treia metoda de ajustare,
metoda trendului liniar.
4.4.3.Metoda trendului liniar
Tabelul numarul 10
Anii

yi

ti

ti2

yi *ti

2003
2004
2005
2006
2007
Total

194.0
216.6
216.0
212.2
227.3
10661

-2
-1
0
1
2
0

4
1
0
1
4
10

-388
-216.6
0
212.2
454.6
62.2

y y1
n
= 8.325
n 1

~
y i =a+b*ti
188.34
207
213.22
219.44
225.66

( yi ~
yi ) 2
32.03
92.16
7.72
52.41
2.68
187

y
i 1

=213.22

= 6.11, = 2.86% < 5 % a=213.22

b=

y *t
t
i

2
i

= 6.22

Din tabelul de mai sus se poate observa ca metoda trendului liniar este cea mai buna, intrucat
coeficientul de variatie are valoarea cea mai mica, si anume v=2.86%. Asadar vom folosi aceasta
metoda pentru previzionarea numarului de sosiri din Judetul Bihor. Previzionarea se va face pe 3
ani si anume 2008,2009,2010
4.4.4. Tabelul numarul 11
Anii

ti

~
y a b * ti

2008
2009
2010

3
4
5

231.88
238.1
244.32

Previziunea realizata prin metoda trendului liniar ne arata o tendinta crescatoare a numarului de
sosiri din Judetul Bihor, ceea ce inseamna ca in viitor numarul acestora va creste, lucru datorat
atat investitiilor realizate in domeniu cat si cresterii veniturilor populatiei dar si dorintei de
recreere. Dupa cum arata tabelul anterior numarul sosirilor in acest judet va fi de aproximativ
244,32 mii, fata de 194 mii in 2003.

Capitolul 5: Propuneri de valorificare turistica in judetul Bihor

Consider ca judetul Bihor detine importante resurse turistice, atat naturale cat si antropice,
naturale prin multitudinea de pesteri si chei existente, relieful montan, existenta staiunii Stana de
Vale-polul zapezilor in Romania, izvoarele cu ape termale si minerale iar antropice prin vestigiile
culturale, numarul de manastiri, muzee, case memoriale, cladiri de o arhitectura deosebita,
mostenire a unei perioade infloritoare a judetului.
Localizarea geografica, bogatia obiectivelor turistice au fost analizate in capitolele anterioare.
Prin analiza echipamentelor de cazare, a ofertei de servicii de care dispune aceste judet am ajuns
la concluzia ca judetul nu este valorificat la adevaratul sau potential, nu este pus in valoare asa
cum ar trebui.
Exista planuri de dezvoltare turistica initiate de Consiliul Judetean Bihor pe anii 2007-2013.
Aceste planuri analizeaza formele de turism care se pot practica in judet dupa cum urmeaza:
turismul curativ, pentru afaceri, ecoturismul, turismul cultural si de patrimoniu, agroturismul,
turismul pe bicicleta, pe apa, calare si cu atelaje, speoturismul.
Toate aceste forme de turism pot fi practicate deorece exista cadrul natural propice practicarii
acestor forme de turism. Planul de dezvoltare al judeului din punct de vedere turistic analizeaza
si propune solutii pentru ficare tip de turism practicabil in parte. Am ales sa trec in vedere si sa
propun solutii pentru statiunile si orasele importante din punct de vedere turistic si ceea ce s-ar
putea face pentru a fi puse in valoare.
Municipiul Oradea este resedinta de judet a Bihorului. Detine o serie de cladiri valoroase din
punct de vedere arhitectural. Un prim pas este reprezentat de renovarea si restaurarea acestor
cladiri, deoarece reprezinta un punct forte al orasului, atragand un numar destul de mare de
turisti. Tot in acest capitol-al amenajarilor-restaurarilor incadrez si parcurile oradene. O
reamenajare a acestora, crearea unor spatii de joaca pentru copiii, moderne si atragatoare,
amenajarea de noi spatii verzi in oras, reamenajarea gradinii zoologice existente-reamenajarea
spatiilor pentru animale, achizitionarea de noi animale pentru gradina, este un alt pas important.
Pentru a usura vizitarea orasului propun achizitionarea de autobuze speciale dotate cu ghid
turistic,unul scris cat si unul audio care sa prezinte informatiile necesare. Autobuzele vor face
turul turistic al orasului si vor asigura legatura cu importante obiective turistice din imprejurimile
orasului. Pentru aceasta propun infiintarea a 2 linii de transpor- una urbana, care sa faca efectiv
turul orasului. Pe parcusul traseului vor exista statii speciale in dreptul fiecarui obiectiv
important al orasului. A doua linie va face legatura intre oras si statiunile turistice din
imprejurimi. Aceste autobuze nu sunt o noutate, ele existand de multi ani in orasele turistice
importante ale Europei, precum Paris, Londra. Consider ca sunt necesare deoarece usureaza
vizita unui oras, ajuta turistii mai comozi sa nu se rataceasca, ating obiectivele importante din
oras. Pentru turistii mai descurcareti propun realizarea unor harti, pliante turistice si ghiduri
disponibile gratuite la punctele de informare turistica din oras, astfel turistii nu se vor pierde. O
alta propunere este realizarea unui traseu turistic, dar nu pietonal, ci pentru ciclisti. Aceasta
atrage dupa sine infiintarea unui centru specializat pentru inchirierea bicicletelor.
La capitolul agrement-divertisment, propun infiintarea unui club de bowling care sa aiba si mese
de biliard. Oradea este strabatuta de Crisul Repede, si avand acest avantaj, propun infiintarea de

debarcadere cu vaporase, barci, hidrobiciclete pentru a putea face plimbari pe rau si pentru a
oferi turistilor o alta perspectiva asupra orasului. In oras exista o multitudine de restaurante,
cluburi si cafenele dar nu exista nici unul pe Cris. Asadar propun infiintarea de cafenele si
restaurante tip-ponton pe raul din oras. Consider ca aceste unitati de alimentatie vor reprezenta o
alta atractie in oras.
In oras exista un numar mare de festivaluri-de fotografie, muzica, teatru, insa nu sunt promovate
la nivel national. Inscrierea lor pe site-uri de specialitate( www.metropotam.ro) reprezinta un pas
important in promovarea lor, acestea atragand de la sine un numar de vizitatori in oras. n Evul
Mediu, n Cetatea Oradiei exista un observator astronomic, primul n Europa. Drept urmare,
meridianul de 00 trecea prin Oradea. Avand acest atuu Oradea poate organiza festivaluri de
astronomie, astfel atragand turisti.
Ca si infrastructura, propun construirea de hosteluri in oras, deoarece o parte din turisti sunt
tineri elevi sau studenti care au un buget redus. Pe langa hosteluri, propun construirea de noi
hoteluri(de 3 sau 4 stele) pentru turismul de afaceri si nu numai. De asemenea aducerea
aeroportului la un nivel european reprezinta un obiectiv important in valorificarea si atragerea de
turisti in Oradea. Pentru a facilita transportul intre aeroport si centrl orasului propun infiintarea
unei linii speciale intre cele doua puncte, una de tramvai rapid, care sa circule 24h/24. Consider
ca asigurarea transportului turistilor in oras este un serviciu important insatifacerea nevoilor
turistilor, asadar sunt de parere ca transportul in comun trebuie sa functioneze atat pe timp de zi
cat si pe timp de noapte.
Urmatorul obiectiv pe lista de propuneri este reprezentat de statiunile balneoclimaterice Baile
Felix-1 Mai-Baile Tinca:
Baile Felix-1 Mai si Baile Tinca se afla la o distanta mica de Oradea, atragand astfel un numar
mare de turisti din acest municipiu. Proprietatile curative ale apelor termale din captate in aceste
statiuni trateaza boli reumatice, ginecologice, neurologice. Deoarece in ultimii ani nu s-au mai
facut investitii in aceste statiuni, au ajuns sa nu mai satifsaca nevoile si sa nu asigure un minim
de confort si de servicii turistilor.
Trebuie sa tinem cont de faptul ca Baile Felix este cea mai mare statiune din Romania, si ca
unele stranduri sunt deschise tot timpul anului datorita temperaturii ridicate a apei termale.Pentru
a atrage un numar de turisti atat din Oradea cat si din afara judetului, dar si din strainatate in cele
doua statiuni trebuiesc facute cateva investitii dupa cum urmeaza:
Construirea de hoteluri de 3 si 4 stele care sa asigure locuri suplimentare de cazare, si sa satisfaca
nevoile clientilor. Construirea de centre spa-infrumusetare destinate in special femeilor.
Practicandu-se turismul curativ, consider ca un important pas in tratarea bolilor si afectiunilor
este dotarea unitatilor hoteliere care dispun de aceste servicii cu baze materile noi: cu aparate
medicale moderne, speciale pentru ca electroterapia, hidroterapia, aerosoli, masaje si mpachetri
cu parafin sa se realizeze profesional.
pentru cazarea turistilor propun construirea de campinguri noi si moderne dotate cu dusuri, locuri
de parcare, locuri pentru luat masa. De asemenea in campingul va fi dotat cu bungalouri noi,
speciale, de diferite dimensiuni, astfel: 2-4 persoane, 6-8 persoane. Bungalourile vor avea loc o
mica bucatarie, baie cu dush si 2 sau 3 in functie de cat este de mare bungaloull. Acestea vor
avea terase pentru a se putea lua masa in aer liber. Propun ca aceste campinguri noi construite sa
fie dotate cu piscine cu apa termala, sa aiba locuri de joaca special amenajate pentru copii, in
interiorul lor sa existe unitati de alimentatie publica, restaurant, cafenea, centru de inchiriere a
bicicletelor. Prin aceste noi constructii se vor satisface cererile de cazare ale turistilor cu diferite
situatii materiale. Atat cei cu venituri mari cat si cei cu venituri moderate sau mici isi vor putea

permite o vacanta la Baile Felix sau 1 Mai. Campingurile nou infiintate vor fi la standardele
celor din Uniunea Europeana
Pentru agrementul in aceste statiuni propun infiintarea unui centru de inchiriere a biciletelor, si
deci realizarea unui traseu turistic accesibil biciclistilor.asa cum am spus si in cazul municipiului
Oradea consider ca infiintarea unor centre de informare turistica si dotarea acestora cu harti
turistice pliante si ghiduri scrise reprezinta un obiectiv important in promovarea si atragerea de
noi turisti.
Judetul Bihor dispune de o alta resursa importanta si anume statiunea montana Stana de Vale,
care este polul zapezilor in Romania. Existenta a 4 partii in aceasta stiune : Magarului, Mariana,
Nina si Mosului, practicarea schiului de tura ar putea satisface dorintele turistilor. Insa acestea nu
sunt pe deplin satisfacute deoarece nu exista echipament necesar pe cablu pentru transport.
Numarul partiilor nu este foarte mare, tinand cont ca este zapada din abundenta. Propun
infiintarea a inca 4 partii noi, pe grade de dificultate diferite: 1 pentru inceptori, 1 cu grad mediu
de dificultate, 1 cu un grad dificil si 1 speciala pentru snowboard. Pentru transportul pe aceste
partii este necesara infiintarea unui telescaun pentru partia cu un grad dificil si de 3 teleskiuri
pentru celelalte partii. Pentru cazarea turistilor propun infiintarea de hoteluri si cabane care sa
satisfaca cererile si nevoile tuturor turistilor. Acestea atrag de la sine construirea de unitati de
alimentatie publica si anume magazine, restaurante, fast-food-uri, cafenele. In statiune numarul
acestora este destul de mic si deci construirea lor este vitala pentru cresterea si dezvoltarea
statiunii. Pe timp de vara in zona se pot face drumetii, asadar infiintarea unui punct de informare
turistica, dotat cu harti si pliante cu informatii necesare legate de clima, relief, marcaje turistice.
Aceste propuneri sunt legate strict de aceste orase si zone turistice importante pentru judetul
Bihor. Pe langa Oradea si Baile Felix sau Baile 1 Mai, pe teritoriul judetului se gasesc muntii
Apuseni. Existenta tarii Motilor ofera posibilitatea practicarii agroturismului, dar si turismului
cultural, bazat pe traditiile, folclorul si porturile zonei. Propun infiintarea unei harti turistice a
zonei, cu obiectivele importante din punct de vedere cultural si traditional. De asemenea
sprijinirea locuitorilor in construirea de pensiuni rurale si in practicarea acestei forme de turism.
Parcul natural Apuseni este un alt punct forte al judetului. Existenta acestui parc pe teritoriul
judeului atrage de la sine un numar destul de mare de turisti, practicanti ai turismului montan,
sau al speoturimului, sau al turismului pe apa. In zona Suncuius, pe Crisul Repede, deoarece
zona permite, se practica rafting si caiac. In zona se mai practica si alpinismul, catararea,
existand trasee marcate si omologate. Pentru un numar cat mai mare de practicanti ai acestor
sporturi propun infiintarea unei baze turistice in Suncuius care sa asigure cazarea si nevoile
turistilor. Baza turistica trebuie sa contina un hotel, un camping de corturi si bungalouri, o
piscina, centru de inchiriere a bicicletelor, pentru ca in zona se practica si mountainbike. De
asemenea pentru rafting si caiac in acasta baza trebuie sa existe un centru de inchiriere pentru
barci si instructori pentru aceste forme de sport. De asemenea existenta unor puncte de informare
turistica in zona este necesara pentru informarea corecta a turistilor.
Zona muntilor Apuseni detine un relief carstic impresionant, multitudinea cheilor si pesterilor,
lacurilor subterane fac din aceasta zona un paradis al speologilor. In zona exista cea mai lunga
pestera din Romania, Pestera Vantului pestera cu un ghetar permanent-Scarisoara, platoul carstic
Padis, Cetatile Ponorului, pestera Ursilor, pestera Meziad.
Consider ca aceste obiective naturale trebuiesc protejate si pastrate cat mai intacte. O mare parte
din ele nu sunt accesibile publicului larg, ci numai speologilor pentru cercetari. Consider ca o
mare parte din pesterile din zona nu trebuiesc deschise publicului larg. Unul din motive este
acela ca odata deschise, vor fi expuse si vandalizate. Sunt de parere ca aceste resurse turistice ale

judetului pot fi valorificate si promovate in randul oamenilor de stiinta, cercetatori, speologi,

geologi, pentru a putea fi studiate si pentru a putea fi valorificate mai tarziu. Desigur ca aceste
pesteri nu pot fi inchise pe deplin publicului larg, de aceea propun reamenajarea pesterii Ursilor,
in sensul schimbarii instalatiei de iluminare, astfel incat sa nu afecteze structura
pesterii( stalactitele, stalagmitele), introducerea unui audio-ghid. De asemenea construirea unui
nou hotel in vecintatea pesterii, si a unui restaurant pentru satisfacerea nevoilor de consum
reprezinta o solutie pentru cazarea din zona.
Pentru a asigura servicii de calitate in domeniul turistic este necsara instruirea personalului din
acest domeniu. Pentru aceasta propun urmarea unui curs de instruire personalului care lucreaza
direct in turism si care iau contact cu turistii, pentru a satisface nevoile acestora si pentru a-I
multumi.
Consider ca este necesara reabilitarea drumurilor importante din judet, finalizarea autostratii
Brasov-Bors, marirea aeroportului din Oradea, reabilitarea cailor ferate din judet. Avand aceste
facilitati cu siguranta numarul turistilor va creste ca urmare a deplasarii mult mai rapide spre
acest judet.
Promovarea judetului trebuie sa se faca atat pe plan local cat si pe plan national si international.
Astfel participarea Consiliului Judetean la Targurile de Turism ale Romaniei, din toamna si
primavara, si prezentarea ofertelor turistice si a facilitatilor va atrage noi turisti in judet. Tiparirea
de noi harti, pliante cu informatii legate de judet distribuite in zonele turistice importante sunt un
alt mod de crestere a numarului de turisti. De asemenea pentru promovare sugerez crearea unui
spot publicitar care sa fie difuzat atat pe internet cat si prin canalele de televiune nationale care
sa contina punctele forte ale judetului-statiunile balneoclimaterice, Parcul Natural Apuseni,
Oradea. Realizarea de emisiuni culturale in judet si difuzarea acestora la televizor reprezinta o
alta metoda de promovare turistica si de atragere de turisti.
Infiintarea de noi agentii de turism, oferirea biletelor de tratament mai ieftine in statiunile din
judet unde se practica turismul curativ, amenajarea parcurilor, etc vor atrage de asemenea turisti.
Judetul Bihor este unul din judetele importante din punct de vedere turistic avand un potential
turistic insemnat datorat atat atractiilor naturale cat si celor antropice. Oferta turistica ce poate fi
turistilor in momentul in care aleg sa viziteze judetul este una variata insa nu este valorificata si
nu este exploatata. Judetul Bihor inseamna mai mult decat renumita palinca de Bihor care este
o marca recunoscuta la nivel national cat si international si care a ajuns practic o emblema a
judetului. Sunt de parere ca acest judet poate da si alte marci recunoscute la nivel international si
national mult mai valoroase din punct de vedere cultural. Nu oricine are in judetul sau cea mai
lunga pestera din tara, si nu prin orice tara a trecut meridianul de 0 grade, mutat ulterior la Paris
si astazi la Londra.
Bibliografie: Institutul national de statistica al Romaniei, Anuar Statistic al judetului Bihor
www.wikipedia.org
http://www.parcapuseni.ro
http://www.cjbihor.ro
http://www.turismbaile1mai.com/
http://www.bailefelix.net
http://www.oradea-online.ro

Harta turistica a judetului Bihor

Popescu Raluca Teodora

grupa 331 seria C, Comert