DICTIONAR ILUSTRAT FIZICA Corinne Stockley, Chris Oxlade si Jane Wertheim Editor: Kirsteen Rogers Grafica: Karen Tomlins si Verinder Bhachu llustratii: Fiona Johnson Consultant stiintifici: Dr. Tom Petersen, John Hawkins gi Dr. John DurellDESPRE FIZICA se ocupa cu studiul proprietatilor si naturii materiei, a diferitelor forme de energie si a metodelor prin care materia gi energia interactioneazi in lumea care ne inconjoara. In aceas carte, fizica este impartitd in sase sectiuni marcate prin diferite culori, Domeniile acoperite de aceste sectiuni sunt explicate mai Mecanica si Electricitatea si @ fizica generala S magnetismul Acopert conceptele Explica formele, intre~ principale ale fizicii, de buingarile si conditiile in exemplu forfele, energia care apar ac si proprietatile materiei fenomene. @ Caldura Fizicé atomica si nucleara Se ocupa cu studiul energici calorice, cu Studiaza structura atomu- misurarea ei, precum gi lui gia nucleului, energia cu efectele transferului atomic’, radioactivitatea, de caldura. Include fisiunea si fuziunea. legile gazelor. @ Undele e Informatii generale de fizicd Face referire la proprie- titile si efectele undelor energetice si studiazi in detaliu undele sonore, electromagnetice si luminoase. Material general grafice gi tabele, pre- cum gi informatii despre tratarea rezultatelor experimentale.CUPRINS Mecanica si Electricitatea si magnetismul fizica generala 56 Blectrostatica ‘Atomii si moleculele 58 Potenfialul electric Forjele 60 Curentul electric Energia. 62 Legile circuitului electric 10 Migcarea 65 ‘Semiconductori 12 Dinamica 66 Electroliza 14 Forte de rotatie 68 Elemente galvanice 16 Miscarea periodiea 70 Magnet 18 Gravitatia 72 Campuri magnetice 20° Masini simple 74 Electromagnetismul 22. Molecule (Propritati) 77 Aparate electrice 24 Densitata si presiunea «de misurat ai Inductia electromagnetica 80. Radiatiile catodice Caldura 26 Temperatura Fizica atomica si nucleara 28 Transferul de ealdura 30 Bfectele transferului de caldur’ 2 Structura atomului 32 Dillatarea la caldurat 84 Energia atomicd si nuclear 33 Studiul gazelor 86 Radioactivitatea 88 Detectarea si mAsurarea radioactivitatii 91 Utilizarile radioactivitagii Undele 92 Fisiunea si fuziunea nucleard 94 Energia data de reactiile nucleare 34 Undele 36 Reflexia, refractia gi difractia 38 Interferenta undelor 40 Undele sonore 42. Perceperea sunetului 44 Undele electromagnetic 46 Lumina 47 Reflexia luminit 50 Reffactia tuminii 54 Instrumente optice Informatii generale de fizica 96 Mirimi si unitayi 98 Ecuatii, simboluri si grafice 100 Masuritori 102 Precizie si eroare 104 Campuri si forte 108 —Vectori si scalari 109 Cifrele 110 Simbolurile circuitelor electrice ILL Tranzistoare si porti (gates) 112 Proprietatile substantelor 113 Constante si valori utile 114 Elemente chimice 115 Glosar 116 IndexATOMII $1 MOLECULELE precum teoria cinetica a mol stanfelor. Materia exista in trei stiri fi schimbarea starii, pagina 30) Atomul ‘Cea mai mich particull a unui element pistreazt proprietiile clementului respectiv Structura atomului este explicata la paginile 82 83, Atomii sunt extrem de mici, avand raza de circa 10" m yi mase de aproximativ 10°°ky. Prin pierdere sau aeceptare de electroni* (vezi ce por form ioni® «yar cule incarcate electric) ‘iagramh prerantind mele relative le wr on 2 e Moleculele Cea mai mica particuki care mai pastreaz’ proprietitile chimice ale substanjei. Mole- culele pot si contina orieiti atomi, de la unu {de exemphi neon} la mai multe mii (le ‘exemplu proteinele), fiind legatiintre ei prin fortele clectromagnetice”, Toate moleculele tune’ mostre pure de substanta contin aceiasi ‘atomi in acelayi aranjament Refineti cd exist substanfe care nu au pild avon compu oie eee ee a) ecii antici credeau cA materia este aleatuita din particule mici, pe care le-au numit atomi, De atunci, aceasté conceptie a evoluat si s-au dezvoltat teorii culelor, ce poate fi folosita Ja studiul detaliat al naturii fizice si al proprietatilor sub- ice diferite. Starea substantei depinde de natura substanfei, de temperatura ei gi de presiunea exercitata asupra ei. Schimbarea stitilor este cauzata de schimbarile de presiune san de temperaturi (vezi vet ator 309 Elementul © substanta care, printt-o reaetie chimed, mu se poate descompunne in substanje mai simple Toji ato lor acelasi numar de protoni® (vezi nu Atomic, pagina 82) Compusul 0 subs {sau ionii*) a doua sau mai multe elemente unite prin Kezitur chimice care se pot des ‘vompuine in substanfe mai simple. Amesteeut ru prezinta legaturi chimive si de accea no este un compus. iceluiasi element aut in muclecle* sirul 1 ale cirei molecule contin atomii iement 1 Etoment 2 Conpanore semen | (22 oon age be yh LF Se 3 |: be B//, 2 Rw 2 wp al lptoss? “Anionl, Cation. 85 Yenizarea): For electromagnetics, 6: Electron 8 toni, 88 lonizarea); Nuolew, Proton. 62.Starile de agregare Starea s "Starea in care o substan are & form si un volum defint gt care revit la aetiunea fortelor eare incearc si le modifice. “Starea lichida Starea in care substangs eurge siia forma vasului care o eon line, Este etapa dintre starea solid gi cea yazoasa. ‘Stare soi - Starea gazoasit _ Starea in care substana se dilata « ocupe volumul vasului in cary se afl. In aceasta stare sufstanjele au o densitate relatiy mica Gam ~ Substanta in stare gazoasa care se afld la 0 ‘emporatur’ mai mare decat temperatura sa critica si astiel, nu se poate transforma in "jichd doar prin cresterea presiuni ~ prima di se seade temperatura, pentru obginerea ‘aporilor. MECANICA $1 IZICA CEMERALA Motul ors yn pn com tr events ener potentials molec frp enrga notes ae vai: S59, 330) 3 it (hts cer nears penta rapeo9 octet reno erp cota 0 use a ov imtoo 9 pa rage a a eseta wi omargie inet de ansapi {Sr de rote nena motels eco oe era sur ‘Spun ca molec Inca 58, ovat ae rmatoroe osu se despa mare mutes mse {wna apport nek att dees forse intermolecine op 8. Energia neu mec mt mt mare (econ nessa pa og ematocuae YVaporul Substanfa in stare gazoasa la temperaturd mat joasi dovat temperatura sa criti (¥e7i ‘gazee), care se poate transforma in lichid {oar prin eresterea presinih~ nu este neee- sara screa teraperauri Teoria cinetica ‘Teoria cinetiea explica existenta diferitelor stati de agregare legate de migcarea molecu- IWlor, Pe scurt en sustine ¢4 moleculcke sub- ‘sanjclor solide sunt mai apropiate, au ener ‘ie minim gi deci se miget mai putin, cele ale substantelor lichide sunt mai indepartate, cu energie mai mare, iar cele ale substante- Jor gnzoase sunt cele mai indepartate si au oa mai mare energie (vezi sus, dreapta). Migearea brownianat Migcarea haotied, dezordonanti a particule- locmici din pit sau aer. Ea sustine teoria ci- nicl, deoarece puiem spune ca se datorea- 74 ciocniri cu moleculele de api sau aer. i Migcaes orm ‘an ote ‘afr aan ‘orto mot er cs Cail Difwziunea Amestecul @cowa gaze, vapor! sau lichide Ino periouda de timp. Dovedeste teoria cinetie8, deoareve particulele rebuie s8 se miste pentru ca si se amestece, iar pazcle difuzeaza mai repede decatlichidele. In tne, molecule dous gate dea Bre %ereF Frs7s* =.) Gu gar etutera nel ope do re Legea difuziunii a lui Graham Susfine cf la temperaturi gi presiune constan- ‘a, cata difuziumil unui gaz este invers propot- ia plitrati a densitii sale. ‘Forte Intermoleculare, 7; Enargle potonialt molecular, ‘Enotgle enetich de rota, de translate sl de vibratie © (Energia netics).FORTELE Forma si migcarea unui corp este influentata de o fort. O singuri fortd ii va schimba viteza (adica il aeeelereaza™ sau il incetineste) si poate si-i modifice forma, Doua forte egale si de sens contrar pot si-i schimbe forma sau marimea. Forta este o marime vectoriala*, avand marime, directie gi sens gi se masoara in newtoni. Princi- palele tipuri de forte sunt: gravitationala, magneti nucleara. Pentru compararea primelor trei, vezi paginile 104-107. , electried gi thir Scena Sarrofe rere ote Sep Porta gravitational sau gravitatia aoe ar pein eon rgmseseres Fora de atacie dine duh corps cae a _mitines or siete sensi. ‘asd (vezi si paginile 18-19), Este foarte mi- Ea) citi scram totes, Chinato de eazulin care nl inte or Flot tompanonuteuree*® puri este foarte masiv. Fons W dscomp o Canporons pata Newtonul (N) Unitatea de misurd a fortei in SI. Un newton Forta eleetromagnetica este egal cu mirimea fortei necesare acecle Combinarea forjelor eleetrice si magnetice. rari unui corp cu masa de 1kg, cu 1m s care se afla in strans’ legiturd si sunt grew de separat CAmpul de forta si Sint ees fagierass ac” Fara letra say "serena ne a forlei, CAmpurile de forts sunt re- electrostatica, prezentate prin lini orientate, namite Hinii de —__Fortadintre dows particule cmp, si araté intensitatea si directia actiunii tesa tee eee a @ @ (vezi si paginile 58 gi 72), ‘gina ERE “ ® pingere daci au acecasi sareind electrica gi este dle Fo teeta wo arecte Camp afore atractie dac& am sarcin) rh ‘np una emogot clectrice diterite Sona Forta magneticd Siratt cower sete! Fora dine dnt stein clcerice in migcare, anes Aceste sarcini in miscare pot fi eurenti elee- triei (vezi si pagina 60) sau electroni care se ‘mise’ in propriul invelis, Fenele magnetize dn fal lctice sneer ane curt oo eft ts fie, 1T-Cirent, 60; Electron, velar electronics, 83: Uniti SI 9; Marime vectorial 108,i i Forfele intermoteculare Forfele electromagnetice dinire dou mole cule. Intensitatea gi sensul fortelor vatiaza in Funcjie de distanta dintre molecule (veri dia- rama de mai jos). Fors emotes Forte egale si opuse care, ednd sunt apli- cate la capetele uni corp, i marese lun simea, Ele se opun iinderis prin fort intermolecular de ‘trae, ‘orca Compresiunea Fore egale si opuse sare scad lungimea—_ ™" eameeciene unui corp. Ele se ‘pun prin forta intermolecular de v respingere, se pings oie fn ao reprgoe. Forta de conta Forta intermoleculara de respingere dintre mo- leculele a dowi corpuri in momentul atingeri lor. X39 = OQ obewurs ose “Electron, 83; Neutron, Nucleu, Proton) 82. Forta nucleara Forfa de atractie dintve ‘oute particulele unui uclew" atomic (protonii* si neutronii®). Aceasta invinge forta electriea de respingere dinire pro: toni, menfinand stabilitatea nuclew lui (vezi 51 pagina 84), Parca aaron cu tom sb ors Forta de freeare Forla care se opune deplasarii a dou supra- Fee care se ating, find cauzatd de forta inter ‘moleculara de alractie dintre molceulele sui pratetelor. Exist doud tipur: forta de freeare statied si dinamied, Forfa de frecare statica Forya aplicata pe una din doua suprafete care se ating, dar care sunt in repaus, Valoarea ma- xima at forfe de frecare statice este atins& atunei cifind cle sunt pe punctul de a aluneea una pes fe cealalta, Aceasta se numeste forta limita, Forta de frecare dinamied sau forta de freeare la alunecare Valoarea fortei de frecare end una dintre su piafeye alunecs peste cealalti, ew 0 vitezdi con fi. Aceasta este putin mai mied deat for= (farta de frecare statied maxima) Forde hecwe Fora limits ss Fort de care Sale aunaoc tune nd ew Ged to ops fenibrawsa fora aaepe unc de ce Boa ae ‘ses ae ooaae8 enwseacsv0 Contctin punt ate oer tines sia ty Supt atomor ‘Subtle meta Coeficientul de frecare (LU) Raportul dintre forta de freeare dintre doutt suprafete 5i forta de apasare normala. Exist lout valori, coeficientul freca coeficientul frecari dinaCand 0 fort’ deplaseazt un corp, se ef acesta primeste si codeaz8 ener fectue Energia reprezinti capacitatea de a efectua lucru meea se efectueaza lucru mecanic asupra unui corp sau de cdtre tn comp, ic. Energia are diferite forme ca re se pot schimba intre ele (energia de conversie sau de trans, formare), dat nu poate fi creat sau distrusd (legea conservitrii energiei). Unitatea* de masurai a energiei in SI este joule (J). Energia unui vorp ce se datoreaza pozitici sale intr-un edmp de forta*, energie pe eare aces {8 0 are deoarece, pentni aducerea fui in aceas- {8 pozitic, s-a efectuat lucra mecanic, Energia 8 fost ,acumulats”, Cele tei forme de energie potentiali sunt: energia potentiala gravitas tionala, energia potentiala electromagnetica i energia potengial nuclear (in funetie de forta implicata), Energia potentiala gravitational Energia potential datorits pozitei unui corp in raport cu © musi care exercith asupra aces. tuia o fort gravitationali®, Daca eorpal este {ndepartat de masa (de exemplu, un corp rid? cat pe Plimant), lucrul mecanic se efeetwears ‘supra corpului si energia potentiata gravi- ‘ationala creste coast cea ts) Energia potential nucleara Energia potential acumulatd intrun nueleu® atomic. fn timpul dezintegrarii radioactive” se elibereaza energie potentiala nuclear 8 gravitstionals,@ £ aerial de areal, 8; Compresiane 7. Fort electromagnetics, Camp defo te intermolecular, 7 Nuciou ES: Deciniograre nancer Energia potentiali (B.P. Energia potential electromagnetica Energia potentials datonin porter coe cep aflat in-an edmp de orld” creat de fone slectromagnetica® ergia potential molecular Energia potentials electrom se atoreaza pozitiei moleculetor intre ele. Fa reste cand se efectue ‘impotriva fortet int Energia potentiala elastics sau energia de deformare Un exemplu de energie poten Jara, acumulati ea urmare a intinderii san Compresiunii unui corp. Acesta Imecanic efectuat impotriva fort leculare Energis potenti ets, unite hes a Tonstunes* ‘stamears ene / potent molars Pesghngeos aie par eat el er Se ocunalera erage Energia chimic: Energia acumulati in substanfele din combusti- bili, hana si bateri, Este eliberata in timpul reactiilor chimice, de ex. caldura la arderea combustibilului, cand energia poten. {ial electromagnetic’ a atomilor sia moleculclor se modifies Polearm ents ola ‘unin ord rae ‘eenegie chineergia po- tenfiald grayitagionall a unui corp. (het se nogach ga exter) csty te Eris in: ‘eens moreno et Visions ‘eigowtte ‘x rant ‘je chetcs svete fs, roa poems wromatorta Energia interna sau termica Suma dinue energia einetic’ si energia potential molecular a unui corp. Duct iemaperatura uni corp ereste, la fel si energia lui interna, Tea Energi ri, i) moteur oe tata fade rope nag int ie ransote nrg cine Fevwcted Tempers Energia caloried sau eildura Energia care se propaga dintr-un loc in altul, datoni diferenfei de t A, energia interna a acestuia ygtama de mai sus). Unngp St 96 Tering Ho MECANICA $1 FIZICA CENERALA Energia de undi Energia asociata cu actiunea undei, De exem> plu, energia unei unde de aps este compust din energia potential gravitational si energia eineticd a moleculclor de aps. Energia electried si magneti Tipurile de energie asociate eu incarcarea cleciricd si miscarea continua a sarcinilor electrice (curentul). Impreuna, ele formeaz’ energia electromagnetica. Radiatia Orice enengie sub forma de unde eleetro- magnetice® sau scurgere de particule (vezi si paginile 29 gi 86-87). Puterea Rata lucrului mecanic sau rata schimbului de energie. Unitatea SE” pentru putere este watt ual (W), cate este egal cu 1 joule pe secunda. ‘emnstormorea energie Imire conrals lected Clit ese od ca ‘ten seit dint fo ‘ea ao ris cre ov ata (to toate mut rome, ap ist pace se onargie imies, ovr dea Soar fond de cl ect ‘ror combed fore a ‘25, ong chanea oo Poteet Enon gab se (ronorats¥ anergi ie eee ots tes pari ae etre, bec {echooroite ee ander ‘nae acct enerie (tote, urin (energie Sn 9 sorta oo vec,MISCAREA rea este schimbarea de pozitie gi de orientare a unui corp fafi de altul Miscarea unui corp rigid (care nu-si schimbii form te aledtuitd din migcare translational sau tran- slatie, adied miscarea centrului masei dintr-un loc in altul, si din miseare rotational sau rotatie, adi- Miscarea liniara Migearea liniard sau reetilinie este misearea in Jinie droapta si este cea mai simpls forma de miscare de translatie (vezi introducerea), Mis cearea liniard a oricirui comp rigid este descrist 1a miscarea eentrului siu de greutate Centrul de greutate Punctul care se comporta ca si cind intrea ‘masi a corpului s-ar concentra in acel punct Centrul de greutate al unui corp rigid (vezi introducerea) coincide cu pozitia centrului de gravitafie (punctul prin care actioneaza forla gravitational 8 Pandntului asupea corpulu), Deplasarea Distanja si pozitia unui eorp fata de un punet de roferinti dat. Este o marime veetoriali* Pozitia unui corp se poate exprima prin depla sarea fui dintr-un pant speci ict | aia caminats= 200 red arto \ imate deta nord oe. migearea in jurul centrului masei sale Viteza Distanfa parcursa de un corp pe 0 perioada de timp dati, Daca viteza unui corp este constan acesta se deplasea7 cv o viteza uniform’ Viteza medie a unui corp pe un interval de ‘imp este distanfa pareursa de corp, impartits Ja intervalul de timp. Viteza instantanee es RS ewe cam s0 dls co awe (00 Kn) mde cr corres ass 8 Vectorul (vitezi) Viteza si pozitia unui corp fat de un at com (adica deplasarea lui in perioada de timp da 1g), Este marime vectoriali®, Viteza un forma, viteza medie si vitera instantanes sunt definite ca si viteza uniform: ‘roata doa Ala 8 5 rapa As clelnenwlez)Vitesa retativa Viteza pe care 0 are un eorp faa de un obser ‘ator in miscare, Aceasta este cunoscuta ea viteza corpului in rapost cu observatorul sireulara") Frdnarea intr-o dircetie e Migcarea de rotatie Miscarea unui corp in jurul eentrului sau de masa, in mi fiecare parte sopului se lungul unei alte foci, ash cul, corpull mu tonsidera o robuic considerat in parti mici si twebuie luata in considerare sepa. ral migearea a fieciei parti. Aga ¥e poate obser lobald a eorpulus a ar ie fer ere mio | | rosnesaies eves soe || erate reco trae) cas oeDINAMICA Dinamica studiazi legitura dintre migcarea unui corp si forfele care actioneazi asupra acestuia, O singuri for{a care actioneaza asupra unui corp produce schimbarea vitezei si directia (adiea se misc accelerat*) Dac actioneaza doua sau mai multe forte si nu exista forja rezultanta corpul poate si-si schimbe forma 4 4h ga ‘etre fo ete Masa Masur imertiei unui corp. Forta necesara accelerarit unui corp depinde de masa aces- fia ~ 0 mas mai mare necesita 0 torta mai Impulsul meeanic Masa unui corp inmuli cu viteza® acestuia a este 0 mirime vectorial, la fel va fi si impulsul. Vezi si legea conser Inc Un asoram sofa Tendinja corpului de a arses roman) dope rezistenth chime armen tet o e bir de vitera* (adic Sansone 5 pune 0 fot), Es sees visu e2 o'ma Impulsi Fora care actioneazat asupra unui coep innval- {i eu durata de timp in eare actionea fora Din principiul 1 al lui Newton, variatia ime pulsului ure seeeasi valoare eu impulsul forte corpulu. O variatie egal a impulsului mec nic se poate obyine eu o fort mie’ pe o peri oa lung’ de timp sau eu o fora mare pe 0 drat south, ‘eae (ve pi ‘Spur at hs newton Ee Principiile mecanicii lui Newton ‘Trei principii formulate de Newton la stir situl anilor 1670, referitoare la fort si miseare, a mai ut apa Primul prineip acd un corp se afla in repaus sau dated viteza si directia lui sunt com Sante, fora rezultanta ce ) Se as este 7010, Foo ae ae ponte (ste) eB “Anecelertic, 11; Marime vectorial 108; Vite, 10. Principiul al doi Dac impulsul mecanic al usui comp varivza adici daca se mise’ accelerat®, tuned asupra lui trebuie si actioneze o fort rezultanta. In ‘mod obisnuit, masa unui corp este constant deci fort este proportional eu acceleralia cor pului, Directia si sensul acceleratici sunt ace leasi eu ditectia gi sensul forteCioenirea fenomen care se petreee intre 2 sau mai nlte comput, inire care se exereita forte re tiv mari, pe © perioada de timp relativ seurta Aceasta nu este 0 definiie rigid a eioenitii eoarece corpurile nu trebuie si fie in eontaet. conservarii impulsului liniar Cand dow sau mai multe corpuri exereita fore unul asupra celuilalt (se cioenese), pulsul total rimne constant, fra actiunea frjelor externe. Dac’ durata pentru cigenire ste foarte mica si se ia in considerare sis: teaul inainte si dupa ciocnire, fortele de tre care pot Hi negate, tse cette, so conse opt O- @7 ~Y Motorul de rachetit Un motor care produce prin oritieiul de iesite tun jet de yur de mare vitezi* prin arderea combustibilului de la bord, Masa gazului este mic&, dar viteza lui mare demonstreaaa eX are tun impuls crescut. Racheta primeste un impuls egal in sens opus (vezi legea cos servi Isului liniar), Motoarele de racheti sunt folosite in spatiu, deoarece alte ‘upuri de motoare necesita ser. Motor do rch i ee pa ec maton pe rte sat Motorul cu reactie Un motor in care acrul este eaptat in fata pe (ru arderea combustibilului, prodiacand un je de gaze de mare vitez’*, Principiul este ace lagi ca al motorului de racheta, dar motoral nu poate fi folosit in spatiu, necesitand aer Prineipiul al treilea Fortele actioneaza intotdeauna in perechi gale 5i opune, numite forte de actiume si de De aceea, duct corpul A exerciti 0 fort asupra corpulué B, corpul B exercita 0 dar opus’ asupra corpului A, Aceste forje nu se anuleazii reeiproe edn aejioncaza pe corpuri diferite Exempls pentru principiut 7 ‘nok, acoso In ecto opus _ watepeiiwime’ = - apes ayO singura forta produce o gina 12). intr-o migcare linia- T&*, aceasta este 0 acceleratie liniard. In migcarea de rotatie*, . acceleratia unghiulari* (roti-.-/” rea mai rapida sau mai incea- 8) este dati de o fort de rotatie sau omentul fortei care actioneaz’ in jurul axei de rotatie (axa de rotatie) Momentul fortei si rotatia isura capacititi unei forte de a roti un eorp in jurul unei axe (axa de rotatie). Accasta este produsul dintre forta si perpendiculara distantei de ln axi ta linia de-a lungul caireia actioneaza forta (veri diagrama de mai jos) Unitatea SI* a momentulvi fortel este Newton metrul (Nm). Fea apts (oon eo Cand se ia in eonsiderare momentul fortei, tre: buie stabilitt axa in functie de care este consi- drat si trebuie utilizat un semn conventional pentru a distinge momentele care sunt in ‘orar si antiorar Momentul fortei rez te singurul care are acelasi efect, deoareee toa te momentele individuale action, Praia as FORTE DE ROTATIE EL celeratie* (vezi dinamica, pa- £ I~ | { ‘Accelerate, 11; Acceleratio unghlulars, 17; Contru de masa, Migcate linia, 10; ( Fora de apararo normals, 7 (Cosfciontul do trocar, genre de rotafie, Sern conventional, 11; Unit Si, 96 Impl ero opto Cuptul de forte oui forte paralele care sunt egal si de sens contrat, dar nu actioneaza de-a ngul acelelasi direeti. Ele produe doar un efect de rote, ‘rt acceleratia rezultantt a eentrulul de ma- si, Momentul forfelor rezultante prosias cc tun cuplu de forfe este suma momentelor pro dise si este egal eu produsuldintre distanta perpendiculara dintre direciile de-a lungul cd fora actioneazi forjele si mfrimea une forte Faro egt sn cant Risturnarea Un fenomen care are loc dav’ linia verticala prin eentrul de mas&® al unui corp mu tece prin baza corpului. Daca are loc acest fenomen, eu plul fortei de greutate gi al fortei de apasare normal” rotese obiectul mai departe, nea aa — caput “4 ie etc pr ent de he vacaj Echilibrul BE ind un corp nu se mica acceterat, se spune I sla este in echilibru, Poate fin echilie FP brutiniae centrut de masa nu se mised (nu aie in jural centrului de mast) hilibrul poate fi statie (nu se miged) sau dinam J) sccelerat)s/sau in echilibru de ro} Mai mult, in ambele cazuti (se Echilibrul Starea unui corp cnd centrul sau de masa nu se miged accelerat; viteza gi dire miscure Fim neschimbate, Forfa rezultanta ssupra eorpului trebuie sh fie mull end acesta este in echilibru linia comp efind nu exist ind avesta Se 8 corp se afl in echilibru de rotafie, mo ‘mental rezultantel (vezi momentul forte) Cs 18-de axi este nul (prineipiul momentelor). ae a rds shred rota sab, dnc 20 0,75 300 08 Echilibrul stabil care daci un corp este migeat pe © dlistanta mica fafa de pozitia de echilibra, Tucru are loc cand Ide masi* urc net em Conta ce Stood mond rh Echilibrul instabil area in care daci un corp este miycat pe 0 dlistanya mica fay de pozitia de echilibru, a cesta nu se intoarce in acea pozitie. Acest joc efnd eentrul de masa* Echilibrul indiferent tang mici fu n comp este migcat pe 0 dis ‘de echilibru, acesta re loc efind cen- imfndnd in pozitia nou trul de masi* inane In aeceas!inaljime. “Accelerate unghiulra, Vest unghluler, 17 Conteu de masd, 10, Frinars, 18 (Viteza final,MISCAREA PERIODI Miscarea periodiea este orice migcare care se repeti la intervale egale de timp. Exemple de migcare periodica sunt cor purile care se mised circular (migcare ei culara), oscilatia pendulului si vibrarea in oscilatia particulelor sau a cimpurilor: moleculelor. Propagarea undelor® consti cA é plese masin et amos, Duratec | te oporoeat | Cielul Migcarea efectuati de la un puntet pind in ave. {asi punet, cand migcarca se repeti. De exer plu.o rotatie a unui corp pe a cireumferinga Oscilati Miscar deex. o greutate atienata de un are se mis in sus si in jos. intr-un sistem oscilatoriu, (@.un schimib continuy intre energia cineticy si energia potentiala*. Energia (otal a unui sistem (Suma energiei cinetice si potentiale) imine constanta daca mu exista amortizay periodictt dintre dowa punete extreme Perioada de timp necesari efectuteii unui eielw complet, de ex. perioadla de rotatie a Pimin- 24 de ore Julai in jurul axei sale este d Freeventa (1) Numarul de eieluri ale unei anumite migeari cfectuate intr-mn arumit interval de timp. Uni tafea in SI* pentru frecventi este Hertz. (Hz) loeb “U@seewer Punetul de echilibru Pozitia in jurul cirefa oselleaza un comp si in re se inioarce dupa oscilatie, de ex. pozitia de echilibru a unui pendul este cand acesta se affa in pozitia verticali, De abieei, acest punt ste consideral pozitia inital, Amplitudinea Deplasarea maxim a unei particule sei fia de pumetul de eehitibr Amortizarea Procesul in care, datorité pierderii de energie. oseilatiile incetinesc, de ex. socutile preluate peste deniveliri eatz 24 oscilaji care ulterior se amortizeara de masini ta trecere ‘mortar intr sistem de oabe unui sistem care este las hber «dup pomire. Perioada si freeventa sistema lui se numese perioada si freeventa oscilatiei libere (acestea ramn egale, atéta timp eat amortizarea nu este pren mate). agar eeveraosctad er da pare Oscilatia fortata Oscilatia unui sistem dupa aplicarea periodic’ ‘ unei forte exterioare (fort aplicata sisternu lui) Sistemul va oscila cu frecventa impri- mati de Forta exterioara, fra a tine seama de Ireeventa oscilatiei libere Bfeetul prezentat de un sistem in care freeventa fore exterioare (0 forla aplicata sistemului) este aproximativ egala cu freeven: re a sistemului, Asti ‘emul are o amplitudine mare, Miscarea circulara Misearea circulara uniforma Migcarea unui corp pe un cere, cu o viter constamti. Deoarece dineetia (gi totodata vie teza) se schimba, corpul are o aeceleratie constant spre centru (acceleratie centripe- ti), deci exist o fort care actioneaza spre ccentrul cereului. Miscarea circular se poste ‘considera in functie de viteza u ee unl si ‘Seimioord rac pe sect centripeta (a) Accelerafia unui corp in migcare cireulard (vezi mai sus), care acjioneaza spre centeul -ntripeti Forta care aetioneaza asupra unui corp spre centrul unui cere pentru a produce accelera tia centripeta ora conse je coe ‘S Dieta aeceerapi cnt pete stone como) Accelero unghrd ita ‘roti ace nghlre Forta centripeti are pet © reactiume egal gi ee de sens contrar (vezi inne principiul al H-lea wee al lui Newton, pa gina (2), numiti fort’ centrifuga, Pentru un observa tor ferestru ea nu setioneaza asupra corpului cate ‘ruler. J “Aecslorli, 11 Vitex. 10.GRAVITATIA Gravitatia este efectul forte’ gravi atractie (vezi si pagina 104), care actioneazi intre toatg) corpurile din univers. Se observa in cazul corpurilor, masive ca planetele, care datoriti ci rimén pe orbi Forfa gravitafionala dintre un corp $i o planet ca atrage corpul este numiti groutatea corpulu. Legea gravitational a Iui Newton 4 Sustine cd intre oricare 2 eorpuri care au ‘masa exista o fort gravitayionald care depin- de de mascle corpurilor si de distanta dintre ele, Constanta gravitational (G) are valoa- rea de 6,7 * 10°" Nun’ kg®; vatoarea sa mic ara 1 cd forfele gravitational sunt neglijabile, cu Acceleratia gravitational (g) Acccleratia presi de fovta de atactie ura vitationala, Valoarea sa este constanta pentru orice mast intr-um loc dat, La suprafata Pa Greutatea iintului este do aproximatiy 9,8 m 8° i, com Atructia gravitationale a unui comp masiy form legit gravitatii formutate de Newton (exemple o planet) asupra unui alt corp. deasupra acestei supralete ea seade, Valoarea Greutatea corpurilor nu este constant, ei 9,8 ms” este Folosit ea nitate de ne depinde de distanta Ja care se aflt de planet’ si de masa planetei. Deci, desi masa unui eorp ceste independent de pozitia sa, ereutatea acestuia mi este Don tagoa grav cb- bec 9 fora Grewatea mse’ 2 10g 50 eran a ° "ass Losapateta Part. ‘gett ma oo Jp 1 Ha esto soa orovote Pe cpt Link gusto sss 06 Foon een et 1000 tn cee se SS i Pana gr ‘oe moo! “00 i ote 2, 11; Forfa gravitajionala 6 Hea al Iu Newton, 12,Viteza finala Viteza® maxima eon sana, aiinsa de un corp care cade intr-un az sau lichid, Cu eat Viteza ereste, cu ata rezistenta ‘pasa de aer sau de lichid Uunmd,fr grout 8 compu, lar viteza acestuia nu mai crest ~ Viteza de ,,scpare” t Viteza minima pe care trebuie s-0 atinga un comp pentru a seapa de atractia gravitalionala ‘nei plante, fir sa mai necesite propulsie. Pe Pamant, aceasta este de aproximativ 40.008 km/h, Caderea libera Migearea unui corp ciind asupra acestuia ‘cfioneaz numai forta gravitafionala (ind au actioneaz® nici o fort de rezistenga sau alte forte, de ex. rezistenta aerului) Imponderabilitatea Starea in care corpul nu exereita niet o fort asupra mediului in care se afl Imponderabilitatea real Imp fatea unui corp aflat intro zon’ far gravitatic Imponderabilitatea aparenti Corpul se comport ea gi e&ind nu ar uetions nici o Fortd wravitationala, Are loe cind dou corpuri acceleraza* independent in acceasi sirectie Se aa cs gra ade recy 9d msc were Orbit geostationara sau de stationare Drumul parcurs de un satelit eare gravit in jurul Pamantului in aceeasi direetie eu rota tia Pamantului, astiel incat el rimane intotdea una deasupra aveluiasi punet de pe supr Satelitul are o perioada® de 24 de oreSpear, MASINI SIMPLE Masina simpld este un dispozitiv utilizat in scopul de a invinge for- {a rezistenti, Aceasti fort este aplicatd intr-un punct, iar masina functioneaza prin aplicarea intr-un alt punct a unei alte forte nu- mite efort. De exemplu, un efort mic exercitat asupra franghiei unui scripete invinge greutatea corpului, acesta putand fi ridicat. ‘Slo despot ~ exempts de magi Greutatea inutili Forfa necesar invingerii forfei de frecare* dintze componentele i i dis pozitiv gi ridicaii orietreia din pantie mobile Masina perfect Un disporitiv teoretie, cu m: Disporitivele Ia care masa tiv cu masa, este n masini perfect A inutile li, compara lijabili, pot f considerate sey ten let ie pte eens Perrone algal ces eee ‘Sipsuulcr bara ce ‘ep setter croame es ee na oo Avantajul mecanic (A.M.) Raat dine setae fort (6). Un vantaj mecanic mai mare decét altul in- seamna 3 efortul depus pentru invingerea ‘greutilii este mai mic, Avantajul mecanic al oriearei masini perfecte imine acelayi, chiar daet groutatea creste. Avantajul me canic al orieizei masini reale date ereste usor o data cu greutatea, deoarece masa inutili devine mai putin semnifieativa end ssreutatea cresle, exec a i i 2 poas Gnas" Raportul vitezei (R.V.) Raportul intre distania parcursd de efort si distanja parcursi de greutate, Nu are unitii n port vitezei este mai Randamental Raportul dintre luerul mecanie efeetuat (for {a * distanja — vezi pag. 8) asupra greutati (lucrul mecanie util) si lucral meca tuat de efort(luerul mecanie absorbit), in pr: cente, Dispozitivele reale au un tandament sub 100%, datorita greuratit inutile. Dispo- ‘ele perfecte au randament de 100%, ror eeExemple de masini Presa hidraulica Un cilindru mare si unul mie, legat peiau-un tub si umplufi cu lichid folosit pentru a pro- duce forte uriase nampa ancond,supepa oso rend Parghia Orice comp rigid care este pivotat in jurul unut pone! numit punet de sprijin (F). C siefortul pot fi aplicate deo parte side alta, cat si pe aceeagi parte. Exist trei clase de prghii, prezentate mai jos. Roata dingatt Combinarea unor roi din tate Folosite pentru trans miverea migearii inte axele rotite, ‘eo reooet e ‘atl RN. prt rami oe para prnspot Sistemul de seripeti Un dise (sau combinajic de discuri $i un cablu, eenturt ssa Tan care transmite Sate de seria Planul inclinat Suprafata plana care formeaza un unghi cu orizontala. Un corp se ridied mai uyor pe © suprafays inclinata decit pe vertical Plan nts Cri Sistemul in care pentru ridivarea unei grewiau se risueeste filetul unui surub (de ex. erieul de masind). Distanta dintre zimfi se mumeyte pas, “iliory, 16; Momentul fora, 14Materia are numeroase proprietati care pot fi explicate in functie de comportarea moleculelor, mai ales datorata actiunii fortelor dintre ele (forte intermoleculare*). Dintre toate aceste proprietaifi, pe aceasta pagina dubli sunt explicate elastici- tatea, tensiunea superficiala si vas- cozitatea (vezi si paginile 4-5 gi 24-25). Elasticitatea Proprietatea unui corp de a reveni la forma si marimea initials dupa incetarca fortelor de dformare (fensiune® sau compresiune*), Corpurile care au aceasta proprietate sunt elastice; cele care nu previnta aceasti proprietate sunt plastice. ra i ete psi (004s 0 Blasticttatea este rezultatul fortelor intermole- wlare* — la intinderea sau comprimarea unui corp. moleculele aeestuia se indeparteas Tespectiv se apropie mai mult. Aceasta revulta inte-o fort de atractie (in primul caz) sau de respingere (in al doilea ¢az), astfel moteculele revin la starea lor inijiala efind forta de defor- Imare ineeteaz. Aceasta se intmplit intot- deauna cand marimea fortei este sub © anumita valoare (diferita pentru fiecare material), dar coave materialele elastice devin plastice daca forja depigeste aceastit valoare (vezi limita clasticitatii si poner de rupere). MOLECULE (PROPRIETATI) Legea lui Hooke Sustine ci atunei cand se plied o fort unui corp. de- formarea este proportionald eu tensiunea, Totus, dact miirimea fore’ exeste, se linge limita roportionalititi (sau limita de proportio- nalitate), moment dupa care Jegea lui Tooke ‘nu mai este valabila (veri graficul, pag. 23) Seis eget Hooke prin att 30 et sia ‘com Limita elastici Punctul situat imediat dupa limita de Proportionalitate (vezi legen lui Hooke), ‘dupa care corpal inceteaza si’ mai fic elastic {in sensul 8 dupa incetarea fortei de deforma: Fo, aeesta nu-yi mai revine la forma si marimea inigiala. Revine la o forma si matime similar dar a suferit o alungire permanent (daca se aplica noi forte, acesta va reveni la nous. for ‘mA, adic& in acest sens rinmine elastic) ‘Caliorare, 115; Comprasiune, Forte inormolecular, 7| Punctul de rupere 7 Punctul situat imediat dupa limita clasticitafii, Tensiunea superficials in care forta de deformare provoaca 0 schim- Proprietatea unei suprafeje de lichid ce | bare majora intr-o substanja. Intr-o substantia rezulti din fortele intermoleculare* care fac tetas structre mertur nota ca lichidul Be contracteint-un volum eu | egiturile dintre sraturile moleeutate se up, | 62 ma nied suprafaga posibila ] int stratuile se sour un peste celalale ou romped nine spate Aceast schimbare se numeste deformare ! plastica (substanta devine plastica). Daca Torta aplicata creste, deformarea contin, iat substanta se poate rupe. In mod contrar, un ‘comp inelastie se va rupe in punetul su de = o5, | rupere, Tensiumea de rupere a uni material 3S tert cits ee cate valoarea t in puneul s 9 sre | rupete, Vezi graficul de mai jos, Lu suprafata, moleculele sunt uyor mai inde partate decat cele interioare, iar la indep’ larea lor ele se alrag (veri fortele intermole- culare, pagina 7). Moleculele nu se pot apro- a mai mult din cauza fortelor ele. Moleculele de la suprafaa sunt intr-0 stare de tensiune constants, dnd suprafete: proprietifi elastice anecimeonet ZR | Adeziunea © fora intermoleculara de atracte intre mole- cculele diferitelor substante nse intre Aeftrea capo’ sau capa este ‘eeu acto so coer ‘Aellne capa rei indrimea yi de forta de freeare® dintre di- “oe j feritele staturi de molecu unele peste altele ‘cts mt cosa | Usurinja eu care eurge un lied. Depinde de e care alunect pa so acting (adn mole de 08 | sip toate vicos, Coeziunea O fort intermolecular de ateactie inire moleculele aceleiagi substan. } | atime capa ota in os I anise sine Mears senso stom sites ram te ntman | | ie ers pe zane Sper: Recaro e006 fh OD ea Reticatn "Elastic 15; Fort de frecar, Fora Intermoleculaa, 7; Mens, 116. @ }DENSITATEA SI PRESIUNEA Densitatea (p) unui corp depinde atat de masa moleculelor lui, eat gi de volumul acestuia (vezi formula, dreapta). De ex., daci o substantai are o densitate mai mare decat alta, atunei aceleasi volume de substanje Vor avea mase diferite (prima masa fiind mai mare deat a doua). La fel, aceleasi mase au volume diferite. Densitatea relativa Densitatea unei substange in raport cu densi- tatea apei (care este de 1,000 kg m°), Aceasta indied cu cat este mai densi sau mai putin densi o substanti tn raport cu apa, deci rezul- tatele nu necesita unititi, de ex. 1,5 (de 1.5 on ‘mai densa). Se calculeaza prin impirtirea me tune? substanfe de orice volum ew masa unui volum egal de apf. Paharul Eureka Un pahar folosit 1a determinarea volumului ‘unui corp solid cu forma neregulata, in seopul de a-i calcula densitatea. Volumul de apa ez locuit este egal eu volumul corpului, Densita tea corpului este raportul dintre masa si voli mnt su Utara pore const ets em Paharul pentru Paar masurarea densititii ey Un pahareare, tunes Sema ‘ind este complet plin, congine un volum de liebid (la temperatur constants) doterminat, Se uilizeara la misurarea densitaii lichidelor «prin mésurarea masei paharului si lchidi- bode se ao lui, seizand masa pahara- 2m me tb ota, Iuigimparind-o fe vol. Sempegetent ee mul de lichid) Se nas om a Densimetrul Un instrument de miisurare a densititi ich dului prin nivelul la care se ridiea in ace Ii chid. Daca lichidul este foarte dens, densime- tral pluteste aproape de suprafag pentra ca este necesara dezlocuirea unei miei cantitati de Jichid pentru a egala greutatea densimetculu| | aT A Presiunea Presiunea este forfa care acjioneazi perpendi- cular, exercitati de un solid, lichid sau gaz pe Lonitatea de suprafaya a unei substant. Desrog e supmta scat vaso ‘out otra mae do apd ce ‘Foss injos de xt og (a) "edo o prt ish Matos oxen | Irmo mobo do apa, esto o ote -/ (esa me proie at mr — ‘ntact ofa eanan, cv it roaurea ase Imlcd Copi at al ncn congo ce Ing cocns mesg gran pore, 5 Beserea po 2p ct spat pe care jonah of coats Seema it meee ‘lm. Ocal asc pe Barometrul a ferice — cauzati de greutatea deasupra Pamantului. Existi tipuri obignuite SSyp=— van Un tub in forma de U umplut cu lichid, cu ea re se masoara diferenyele de presiune ale lichi delor citeva nui nt ne 8 8 8 Obiecte in lichid ‘Un comp intr-un lichid este supus unei forte ‘tumite de impingere. Conform legii lui Arhimede, aceasta este egali cu cantitatea de lichid dezlocuit de acel corp. Principiul de plutire sustine c& dact un corp pluteste, canftatea lichidului dezlocuit (forfa de im- pinger) este egala cu propria sa greutate. Se poate arita (vezi jos) c& un corp se scufun- Ai, se ridicd la suprafa sau pluteste fntr-un lichid in fumefie de densitatea acestuia. Sibnaral 0 spun gl Aimee. Schinbare de “Uniti, 6, Lengo tl aimeeTEMPERATURA ‘Temperatura unui corp masoara starea termict a acestuia. Se masoard cu termometrul care poate fi ealibrat* si arate valorile diferitelor seati de, ye ereeae ns temperaturii. Scarile acceptate la nivel international sunt ayy. 4nperatrs ete seara temperaturii absolute si scara Celsius Pragee ceri: Termometrul Tormonetr! mesial 0 temomeins Instrument utilizat pentru miisurarea tempera 480M. Foot erty marae emprses Fags a aT el eo Lu compa 0 cs te feces py fusii, Exist: numeroase tipuri di racoinmrodor camry — fff) Funcyionene 'mometrice ~ proprietate care se schimha 0 iat cu temperatura. De exempl, termome- Oc enw tole eu lichid masoari volumul unui Hehid bere sg {cle sunt astelealibrate* en la eresteren de ‘Seo cate volum si indice eresterile de temperatura. } pessoa LY feenenipas a errs } jars angers i A rrecrdsy Termometrul eu lichid $2207 | 7) / peri prin eestindedea wnat lchie aad agate Ay Inn ub de dimeta mic (ub epia), Un 7 aif bulb de sticlé este rezervorul de lichid, care orate a de obicei este fie mercur, fie alcool colorat Beds eee Aceste substante raspund foarte repel la schimbarile de temperatura ~ mereurul se foloseste pentru temperaturi mai inalte, ia alcoalul pentru eale mai joase, imepreae | ff ta mck ge tem tra ‘mupoesbascd ap rece mere > eo ese ctr fr tr oct escorts ot Scale de temperatura Cotta pe un trot Punetul fix Temperatura la care au foc (in condijii date) anumite schimbari observabile si: poate da o valoare fafa de care pot fi imiisurate toate celelalte temperaturi. Ast de exemple sunt punctul de topire (tempe- ‘psemins | ratura fa care se topeste gheala pura) si pesca | punctul de fierbere (temperatura vaponului | de deasupra apei care fierbe la presiune Bice eter | osFeriea® normal), Peso cantany | | Pentru calibrarea” termometralui se folo- orga sese dou puncte fixe - punetul fix inferior me EEA Sicctseperor. sesrtee Distanta dintre aceste repere este denumit "ere | interval fundamental a | oe: 25 {Baromettl) Calibre, 115: Manometra, 25. fru‘Termometre cu temperaturi maxime si minime Termometre speciale eu lichid care masoara temperatura maxima sasi minima, tins intt-0 anumita perioada de timp, Ele sunt aledtuite dine-un index de metal si stield (Vez imaginea de mai jos), care este ‘mpins in sus, respoctiv tras in jos de me- hriseul* fichid, Indexul ramane la pozitia Imaxiind sau minima pe care o ating Se poate nul foarte usor prin uti {nui magnet, Alte tipuri de termometre ‘Termometrul cu rezistenth 2s Serres Misoara temperature prin schim~ mabe hr hares reristenfel® provocata in. “underana tt bobind, Dispocitive similare. Sta" de ex. sub aripile avioanelor, fo fosesc modificarile de rezistenya clin termistori? Termometrul cu cristale lichide Termometru care contine cristae lichide eare iyi schimba culoarea edind sunt incalzite Termometrul digital eta erbartn Termometru cu component Afpoj aca electrica sensibili la eildura, "Festa 2 ‘Termocuplul Un dispozitiv care pentru masurarca diferente’ de tempera- tur foloseste 8 octane lonpetin X ene apteat x ce ‘Seara temperaturii absolute sau: termodi Seara de temperaturl standard, care foloseste unital de masur’i mumite grade Kelvin (1). Valoarea zero este dati cele} mai joase tempe ‘ari posibile teoretie, numita zero absolut. Objinerea uneitemperaturi mai joase este imposibila, deoaroce ar necesita un volum negatiy (vezi graficul din dreapta) care nu sexist Scara Celsius (°C) Seara de temperaturi standard, identied in radatie cu scara temperaturii absolute, car eu valorile de zero si o suri date punetelor de sirespectiy de flerhere (vezi punetele fren. pro- [omen peieu misrraa Fe mein sipein [f= "cern conte Pesan oc ape metalice, Cee tat See tale mous Rryeeone qa ee) ee tare Aoyama OK Br roe Scara Fahrenheit °F) seara veche cu punetul de topire la va- loarea de 32°F gi cel de fierbere la 212°F (vezi repere fixe). in lucriile stinttiee se foloseste rarTRANSFERUL DE CALDURA Cand exist o diferenta de temperatura, energia calorie’ din locul mai cald spre locul sau radiatie. Acesta a atomilor mai reci, cresedindu-le temperatura, si scade energia atomilor mai calzi, scizan- du-le temperatura, Acest fenomen se continua pani echilibru termic (vezi pagina 9) este transferat2 mai rece prin conductie, convecti creste energia interna’ Peraturile se egaleazai — stare mumiti Conductia sau conductia termiea Modul in care se transfer’ eSlcura substan- Jelor solide (si, intr-o proportie mult mai mica, a lichidelor si gazelor). In conduetorié buni, transferul de energie este rapid, fein ddu-se prin miscarea electronilor* liberi (elec troni care se pot misca in jurul lor), dar gi prin vibratia atomilor ~ vezi izolatari mai jos eondveer vel Sobirdes oer Iolatori Materiale ca lemnul si majoritatea lichidelor $i gazelor, in cate procesul de conducere esic foarte lent (ele sunt eonduetori slabi). Deoarece cle nu au electroni* liberi, energia caloried este transferata doar prin conductia data de vibratia si ciocnirea dintre atomii invecinat ind tem, Conductivitatea sau conductivitatea term Masura calititii de conductor de ctldurd a substanjei (veri si pagina 112), Transferul de energie calorie’ pe unitatea de suprafata printr-un corp depinde de material si de gradientul de temperaturi. Acesia este iatia de temperaturd cu lungimea sub- Stantei, Cu eat conductivitatea este mai cres- ccuta si gradientul este mai mic, eu atat trans nul de energie are loc mai rapid ee corr i eandtr D case engi Grace de omporstrh rv abape sand ce ‘earacondcta men rn Enterienes Convectia Modul in care se transfer energia caloried in lichide si gaze. Daca un lichid sau un gaz este incalzit, else dilati si se ric. Lichidul sau gazul mai dens si mai rece coboar& pentru a-i Ia locul, Astfel se formeaz8 un curent de con- Yeetie. Figura din dreapta prezinta modul in care ccutenfii de convectie produc briza de coasta pe timpal zilei si reversul pe timpal noptii ‘Be nga se: pam "Electron, 83, Enorpl interns, Energie einetcd, ©Radiatia Modul prin: care se tive tnansterul de energie caloried dintr-un loc mai eald fate-unul mai rece, iri. ca mediul* si participe la acest pro- 8. Spre deoscbire de eonduetie si de eon Veetie, acest proces se poate produce in vid. Termenul de radiatie este folosit adesca si Pentru denumirea energiei calorice, cunoscuta altfal si sub denumirca de energie ealoried radiant. Aceasta ia forma undelor electro- magnetice*, mai ales radiatia infrarosie* Cand aceste unde ead pe un corp, o anumita parte a energici lor este absorbita, eresedind energia imterna* a corpului si deci si tempe- ratura lui, Vezi si cubul lui Leslie, dreapt. ier ado ca sus dea caida Pavan te ep soar oo le she ne se erate te actos, a ben ces, Goo we chon "une roraroms oa eo renee Un instrument pentru masurarea nivelelor de radiati. Este aleatuita din dou’ sau mai multe termocupluri* (in mod norenal peste 50), unite la ambele capete, Radiatiile cad pe contactele alice do pe o part ralurd dintre contacte iar diferenja de tempe- alde gi cele reci de pe Partea ccalalta produce prin pila termoeleetriet feam.*, a cdrei marime indied ce eantitate de radingie este absorbita NN 7 Se ¢ feed aay tempor ere cate cola me Cubul fui Lestie Un cub gol, cu pereti subj (conductor bun). cu supratete exterivare diferte. Se utilizeazi pentru a arata capacitates diferité a supra- fotelor de a emite si de a absorbi energia Aceste capacititi sunt comparate eu un ideal urnit eorp negra, care absoarbe toate radi tile care ead pe el este si cel mai bun radiator eooaed (3 30 "ara purge adi Pras ra sae ei Supa cesar ae) OE) Termosul Termos Un flacon care be (rca pastreazai confinutul la {emperaturd const Este alciuit dinte-un rezervor de sticli cu vid* intre peretii dubli (impiedicand transferul energie’ ea loriee prin €or suprafete Tueioase (¢miinimalizaind transted ul prin radi eu pot ies prin sticli, Dioxidul de earbo din atmosfert formeaza o b rare, 118, Unde electromagnetic, 44, Forts stvctomotoare (6.4389 Gal Rodi irarogio #0; Enargle emma; Meds, 115, Termocupin 27 VigEFECTELE TRANSFERULUI ~~. 8 DE CALDURA Cand un corp absoarbe sau emite energie calorici, energia sa fa are ca rezultat internit* creste sau seade. Acea schimbarea starii de agregare. Schimbarile starii de agregare Schimbarea starii de ag te modificar de lao stare fizieH (solida, Tichida sau gazonsa) la alta (pentru detalii despre stivile fizice, vezi pagina 5). Temperatura nu se schimba in timp schimbari de stare, De fap, toata energia pri ni Sau codath este folositi la crearea sats nie perea legiturilor moleculare, Aceasta se numeyte edldura latent’ (L) _ vezi ‘eraficele de la paging 31, Caldura latent Specified (1) a unci substante este o valoare sta adic& energia calories primita san codata de Tkg de substanta, Evaporarea ‘Transformarea unui lichid in vapori prin iesirea moteculelor de la suprafaja acestuia. Are loc ka toate temperaturi femperaturi, cresterea ariei de suprafaya sau seiderea presi Se aceen: tueaza daca vaporul este indepartat in imediats vecinitate a lichidului, prin aducerea unui curent de aer a Tatent& (vezi mai sus), ecesara pentru evaporare, este preluata tocmai de la lichidul care se riceste si, in schimh, raceyte si mediul ineonjuriter iecelerdndu-se cu cresterea ‘Sehintsistin de are Energie oka trout ert ocd inal onporatur) ste parties moe | ‘at de peraturs numiti punct de fierbere, De asemenea, acest termen este folosit mai general pentru orice schimba: re care are ea rezultal un gaz sau vapor. adie’ include evaporarea si sul Condensarea Schimbarea de In staren gazonsa san de vapor Ia starea lichida Topirea Schimbarea stiri solide in stare Tichida, la 0 temperatura numiti punt de topire a soft Solidifiearea Schimbarea seri lichide in stare solid la puntul de solidific: a4 punctului de top e (aceeagi temperaiurd Sublimarea Transformarea unci substanfe din stare solidi direct in stare gazoasa sau vieeversa, Riri a mi trece prin stares carbon sunt don substante care se subli lichida. lodul si dioxidul deTemperate eto co ‘tat are soir (etter) exe festa crea “erp ae cau Porta go dura latent specified de vaporizare primita ednd 1 ky de substanyi ‘orm din stare liehidat fn stare zazoas tu! si de firbere. Este egal cu céldue slat Ia reversul procesulul Cildura latenta de topire Tnergia caloricd primité cind 1 ky de sub stan se transforma din stare solida in stare Ichi la punetul sau de topire. Este eval cu cildura cedati la reyersul procesului (vez ‘Capacitatea ealoriea (©) Enetgia caloric primis sau vedata de un corp, end teruperatura acestuia se ‘modified eu 1K. Este o proprietate a cor purilor si depinde de materialul din care Sunt fabricate (precum gi de temperatura si presiune), deci valoarea sa este diferts pn fieeare comp Unite SI eapaera cloew at jp Av (1) Capacitatea calorie’ specifica (e) Energia calorica primita sau cedata cand 1 kg de substanfa isi modifica temperatura cu 1K, Este proprietatea substanfe, adic este 0 valoare stabiliti pentru fieeare sub- stanta (desi aceasta se schimba cu tempe- ratura gi presiunea) (vezi si pagina 112), SE ees) “Unites SP ¢ especté eaorce specie este owe pes ha pert tea) ‘ass oa 2440 an capac {ata caer species 300 (Ri nsintea prea dee 3K 4) 8 307K 2 (eacua nen = Be sao (207-203) bei = 10 ‘Ast ee, do tora as be Supe tigress Aeweay carta vo eno cla) at un rae de 28g doc ‘Sep angers) ees capocese enone spoctea apr ete cto 0089culele lor se mis. dila culare* La aceeasi c: pentru ci altele si posedai ce Banda bimetalica Un dispozitiy care arata dilatarea solidelor la cAldurd. Este aleatuit din dou benvi metalice iferite, umite pe fun, galt). La inedlzire sau ricire, ambele metale se dilata respectiv se contract, dar la valori termice diferite, astfel, banda se indoaie, Acest tip de benzi se folosesc la termostate. Termostat reir de tomar) a ton 0 dat os modo Jiro and vin ao il. BF jeap pis de ma a crc en. Dilatarea liniara (a) Variasia lungimii sale initiale cu care un sotid se dilata la 9 crestere a temperaturii cu 1K. Dilatarea superficial sau de suprafass (B) Variafia suprafejet sale initiate eu care un solid se dilntd la 0 eregtere de temperatura eu 1K. | Imcitere in (unin, peered ca aT pesca rs fo aan ron) | Oo Feats daliear gee) | Piste aan ae weomned onan set to yteninte ncaa ee DILATAREA LA CALDURA Majoritatea substantelor se dilata cand sunt inealzite mai repede gi se indeparteaza. Capacitatea are (expansiunea) depinde de fortele inte ntitate de caldur& aplicata (Ia presiune constanta), solidele se dilat& mai putin, moleculele lor sunt mai apropiate unele de mai puternici forja intermoleculara. mole. mole- ~ Dilatarea cubied sau de volum (7) Variatia volumului inital, prin eare un solid se dilata la o crestere de temperatura cu 1K. Cand se presupune ca se comporta ca gazele ideale, are acceasi yaloare pentru toate gazele (la presitmme constanta), Deoarece dilatd foarte mult, volumul initial este consi drat intotdeauna Ta O°C, asifel ined 88 se oata face comparafii potrivite (mu este n sar la solide sau lichide, dec sunt mici). ce variatiile ae tere ego voter ] eee Sato anos cra Dilatarea in yolum absoluta s Dilatarea in volum aparenti Variajia volumului cu care un lichid se dilata Ja crestere de tomperaturi de LK. ‘Yariatia volumului cu care se dilaté aparem. un lichid lao orestere de temperaturs de 1K, De fapt, caldura absorbita produce si o usoara dilatare a vasului care contine lighidul, deci cealeulele nu mai sunt valebile. farea anormal Fenomenul in cate unele lichide, in oe sa se dilate la o amumit® restore de temperatura, se ccontractd (de ex, apa intre 0°C. $1 4°C),Studiul gazelor Toate gaz semanator se comport it mn 1 legi ale gazelor care descriu comportarea lor (vezi jos si dreapta). Gazut prin definite se supune cu exactitate legii lui Boyle, Ia toate ‘emperaturile i presiunile, dar se supune si celorlalte dows lexi slexista cit ideal esto un gaz teoratic ca Cand gazele reale se gisese la temperaturi gi presiuni normale, ele prezinta cu aproximalie gazului ideal (cu eat temperatura este mai tidi aff si presiunea mai sc&zuta, cu att aproxi- ile se pot apli mmurea este mai corect), deci I ‘Gas a tomparatrs, press Legea presiunii Presinnea unei mase de sz date, eu un youm tonstant, variaz’ direct proportional cu tempera- {ura absoluti*, De exem- plu, dad temperatura treste, car volumul este constant, presiunea din gaz cteste proportional moleculele se misca mai rapid si lovese mai freevent peretii continatorulu, Retineti © peniry a mentine volumul constant, presiunes norcitath asupra gazului trebuie sf ereasc’ Lee presi Legea lui Boyle Volumul unei mase d ratura constant, variaza invers proportional ‘cu presiunea, De exemplu, dact presiunea supra gazului ereste, volumul descreste proportional - moleculele se apropie unele de altele. Refineyi ch presiunea exercitati de gaz creste (moleculele lovese perefii vasului mai frecvend, Legea volumelor YVolumul unei mase de gaz date, la 0 presiune constant, varia direct proportional cu temperatura absoluti*. De exemplu, daca temperanira reste gi Se pastreaza acceasi presiune, volumul ereste direct proportional (continstor expandabil) ~molcculele se despart mat mult si mai rapid. Retineti ea presiunea exercitata de gaz dmane constanta (moleculele loves peretii cu acecasi ‘au spain mai mult, dar enerie mai mare)UNDELE Toate undele transport’ energia Para sa deplaseze punctele mediului® prin care se propagil. De asemenea, cle se mai numesc unde pragresive, deoarece energia se propaga de la o sursii la punctele inconjuratoare (vezi si unda stationard, pag. 43), Exist doud tipuri principale ~ unde mecanice, cum sunt undele acustice, si unde electromag- netice (vezi pag. 44). In toate cazurile, propagarea undelor este o migcare periodied ~ (vezi pag. 16) sub forma oscilatiilor ~ modificari periodice intre doua extreme. in cazul undelor mecani: ulele (moleculele) sunt cele cazul undelor cimpul electric gi cel ce, part care oscileaza, iar electromagnetice, magnetic. raul dplasareing pent acini une partcule npu noes ne cscs roe poi We p79. Unde transyersale Undele ale caror oseitayii sunt perpendieulare pe directia propagirii cnergici (und), de exempluundele de apa (oscilajia particulelor) si toate undele electromagnetice campurilor — vezi intrdv Ventre si maxime Punetele in care undele produe deplasarea po. 7itivil maxim a punctelor mediului*, Propage rea unor unde este vizibila (undele de apa, Ventre si minime Punetele in care undele produc deplasarea ne- gativti maxima a punetelor mediului?, Mini ‘mele unor unde sunt vizibile, de exempl. in miscarea undelor cle ap ‘rat dplasraatans panty particle dint sectiine Miscaree——Langimes oe uns (et Poni de Foe gon As¥e do ga ia 9 Fronturi de unde Oriee linie sau suprafagi objinut prin unirea ‘umturor punetelor atinse de oscilatie dupa acelasi timp de propagare. De abices fronturile de unde Formea7i imghi drept cu directia de sare a undelor si pot Forma, de exem plu fronturi de unde cireulare sau planeUndele tongitudinale Undele in care oscilaiile se produe de-at lun direct de propagare & undei, de exemple Uundele sonore. Ele sunt unde meeanice (vezi infroducerea), adiea particulele sunt cele care oxeileaza, +e Ea Ae ODE $3 S$ eae se ¢ o bo thodoweetod 3 Pape rt ramon haa, gs car uk ds cont ee rata ut poser ui (ae hyene [Po Pm te rine mpre ‘eas Az wtb ponte do refer ont se pe. 90) femmes sanguin —! Comprimirile Ke a longitudinal, unde presiu teas densitatea moleculelor sun mai mari decit atunei cind nu se propagt nicto und Dilatarile Reviuni din unda longitudinala, unde pre sunea si densitatea moleculelor sunt mai mics decat atunei cand nu se prop Cie pres sau densi atari pont ou Viteza de propagare a undei Distanla parcursa de und intro Secunda Depinde de mediul* prin eare se propaga anda, ee aes a anes eee Freeventa (0) Numarul de oscilati care au loc inte-0 secund i printe-un punct dat (vezi si pag.16). Este egala cu numirul de Tungimi de unda (vezi al doiles agralic, pay db-pe secunds, ciind umdele se props Atenuarea Seaderea treptata a amplit cand aceasta se propa’ printr-o substanta y pierde energie. Amplitudinile oseilatilor care au loc dup taversarea substanfei sunt mai mici decat cele apropiate de sursi, Acest lucra se poate concepe ca o franare* slobalé = peters isa oe frail Intensitatea undei Caracterizeaza energia tansportaté de o anda, A fost caleulati ea find c engi care cade asuprt unit de suprafata intro secunda. Depinde de freeventa §i amplitudi- nea undlei, precum si de viteza de propagare. titatea de erREFLEXIA, REFRACTIA $1 DIFRACTIA Un obstacol sau o schimbare a mediului* fac ca unda si treaca pi reflexie, refractie sau difractie, Acestea sunt schimbiiri in directia undei gi adesea au ca rezultat schim- barea formei fronturilor de unde* Pentru mai multe informatii despre reflexia si refractia luminii, vezi paginile 47-53 Bazinul cu valuri Un bazin de apa folosit pentru demonstrarea proprietailor undetor de api (veri dreapta), peu oe 98 p= ‘hc fone nce ‘rere ett do nao plone wo poe an mare no le ‘opt 01 ene pi Reflexia Schimbarca directiei unei unde, datorita intalnirit ei cu suprafiya de separare a dow ‘medii*. Unda care a suferit 0 reflexie se hnumeste unda reflectati., Forma fronturilor de unda depinde de fronturile de unde inei- dente 5i de forms supraietei de sepsrare, Pentru mai multe informatii despre reflesia undelor luminoase, ve7i paginile 47-49. Unda incident Unda care se propa’ spre suprafata de se parare dintre doua medii®. Fronturile ei de unde se nurmese fronturi de unde incidente. Exompl de forme de unde rots 1 tn co tune rte de unde crate cv vee 0 orf oe tena ens pode Hoc enc Sere Frente de ante pfano cae ove «snr oe ae ‘an ae Sot et rs Inet) Siro fone Spins namo mde hmoase cde Le ian oteRefractia Schimbarea dinceyies un intr-un alt mediu* care o face si se propage cu 0 viteza diferita. Unda care a suferit © refractie se sumeste unda refractata. O dati ca schimbarea vitezei de propagare, lungimea de unda* creste ei nu se modifica, Pentru mai multe informatii despre refractia unde’ luminoase, vezi paginile 50-53 unde eal avcasta ese ‘romur de and niente SFE rete nt nara [aap dn en dead Fes do uss arate Andicele de refractie (n) Un numar care indica puterea de retrace a Uunuti mediu® dat in raport eu un at medius Se obtine prin raportul dintre viteza undei incidente din primul mediu si viteza undet refractate din mediul dat (se folesese numere subscrise — vezi formula), Indiccle de refractie abyolut il unui mediv jl reprezinta viteza luminii in vid (sau, in gene. ral in aer), impargits In viteza lunsini in acel medi Difractia Fenomenul de ocolire aparentii care are loe nd 0 unda intilneste un obstacal sau trece printr-o deschidere. Acest lueru depinde de Imrimea obstacolului sau a desehiderii de mirime comparabil cu Iu Cu cit obstacolul sau deschiderea sunt mai ‘ici, cu atat unda se difracta mai raul itachi undoior (unde sonore nj batalla | staal me capac gine Gouna agin 0 ura = suet ee mat 2 m= acts prom eatin on 3 ars nade np creme ‘ent aati, dec 3 ran cava ‘iran rc a on digi Jawrce g ‘ose gad oseeare Jeena ma at feats sa at ore ‘Frecrena, 35. Mediu, 115: Lungime de unde, 34 echcere go campave Sriingines de onal” oaie estore de mies hgent ‘souras paw aac re on esp eal de fac hn re ages 50