Sunteți pe pagina 1din 6

Introducere in biblioteconomie, Sluc Horvat, editura Grafoart, Bucuresti, 1996

Biblioteconomie
Practica achizitiilor
Surse de completare:
- cumparari: colectura bibliotecilor, librarii, anticariate, alte institutii editoare, alte surse, colectii
personale;
- donatii: persoane particulare, institutii;
- schimb interbibliotecar: schimb extern, schimb intern.
Evidenta publicatiilor
Toate bibliotecile sunt obligate sa tina pt. documentele detinute doua tipuri de evidenta: primara
(globala) si individuala.
Evidenta primara - in registrul de miscare a fondurilor (RMF), care are trei parti:
- intrari (cartile in ordinea intrarii; rezulta volumul si ritmicitatea intrarii cartilor in biblioteca),
- iesiri (cartile scoase din biblioteca),
- recapitulare (volumul si valoarea totala a colectiilor dintr-o biblioteca etc., pentru intocmirea
darilor de seama si la stabilirea masurilor necesare privind cresterea si orientarea continutului
(structurii) colectiilor bibliotecii).
Evidenta individuala - se tine in registrul inventar al bibliotecii, cel mai important document de
evidenta a publicatiilor. Act contabil. Inainte de a fi folosit, trebuie legat, snuruit si numerotat. Pe
ultima pagina se va consemna nr.de pagini continute. Cand registrul este complet, bibliotecarul va nota:
"In acest registru s-au inventariat cartile de la nr. ... la nr. ...", dupa care urmeaza data si semnatura
bibliotecarului.
In registrul inventar fiecare volum de bbl se inscrie pe un singur rand.
Numarul de inventar se va trece si pe carte, p epagina de titlu sau pe verso-ul acesteia, in
apropierea stampilei si pe pagina de control. Nu se admit corecturi sau stersaturi, evenutal cu cerneala
rosie, sub certificarea de catre bibliotecar. Inventarul bbl are de regula o singura numerotare. Datele ce
se inscriu in registrul inventar se culeg de pe foaia de titlu a documentelor. Se vor completa toate
rubricile. In cazul unei lucrari in mai multe volume sub acelasi pret, el se va trece o sg data.
Transcrierea registrelor inventar sau reinventarierea publicatiilor se face numai in cazuri
exceptionale, cu aprobarea institutiei sau a organului tutelar. Numarul de inventar se va mentiona pe
actul care insoteste publicatiile la intrare sau care s-a intocmit in acest scop, sub forma: au fost
inregsitrate la pozitiile 1374-1386. Tot in acest act se va mentiona pozitia de inregistrare in RMF.
Evidenta publicatiilor seriale (periodice)
Particularitati - Se impune o evidenta care sa permita cunoasterea precisa si la zi a aparitiilor, cu
ajutorul fiselor de evidenta preliminara pt ziare, respectiv pt reviste. Pe fise se va nota titlul publicatiei,
periodicitatea (numarul de aparitii), nr de exemplare abonate, unde s-a facut abonamentul (furnizorul
institutia editoare, adresa acestora etc.). Se poate trece si cota si chiar numarul de inventar. Se noteaza
numar de numar pe masura intrarii lor in biblioteca.
Unitatea de evidenta pt. publicatiile seriale de biblioteca - se constituie in functie de numarul
de pagini pe care le contine, numar de aparitii si dupa necesitatea de circulatie a publicatiei. Astfel,
fiecare numar de revista voluminoasa, cum sunt Secolul 20 etc, alcatuiesc un volum de biblioteca, in
timp ce alte reviste (ex.Tribuna) vr constitui un volum de biblioteca colectia unui an, sau eventual, in
cazul ziarelor, doua sau mai multe volume. Publicatiile periodice se vor constitui deci trimestrial,
bianual sau anual in volumenel de biblioteca si se vor cuprinde in RMF.
Procesul de stapilare si inventariere este asemanator cu al cartilor, cu deosebirea ca se acorda
un singur numar de inventar tuturor numerelor care alcatuiesc un volum de biblioteca.
Eliminarea publicatiilor din evidentele biliotecii:
- prin transfer la alte biblioteci ( la cererea unitatii care face transferul; aprobarea de organul tutelar;
dosarul de transfer va contine, pe langa actele mentionate, si lista publicatiilor, cu urmatoarea

rubricatie: numarul curent, autorul si titlul publicatiei, volumul (daca e cazul), anul de aparitie, numarul
de inventar, cota de raft, pretul, observatii);
- prin casare daca deteriorare fizica sau morala (se constata de o comisie anume constituita, din care
vor face parte 3-4 membri, intre care si unii specialisti din afara biliotecii sau reprezentanti ai
compartimentului contabilitate. Procesul verbal incheiat in acest scop, insotit de tabelul nominal cu
publicatiile propuse spre casare (tabelul ca la trasfer) se va trimiteimpreuna cu o adresa semnata de
conducatorul bibliotecii sau al unitatii de care apartine si de contabilul sef, organului tutelar care va
emite ordinul de casare. Scoaterea din evidenta - in baza unui proces verbal de constatare, al comisiei,
si aprobarea de casare, a organului de conducere imputernicit prin lege);
- prin pierdere (daca exista actul financiar de recuperare a valorii publicatiei de la cel vinovat de
pierdere, se va proceda la scoaterea ei din evidenta. Periodic, p ebaza actelor care dovedesc
recuperarea valorii publicatiilor pierdute, se va intocmi un borderou in care se vor include: autorul,
titlul publicatiei, datele de aparitie, numarul de inventar si pretul acesteia, borderou ce va fi avizat de
conducatorul bibliotecii sau al institutiei pe langa care functioneaza si de catre contabilul sef, act in
baza caruia se va opera in RMF si in registrul inventar.
Radierea din registrul inventar prin bararea cu rosu a numarului de inventar, si prin indicarea
in rubrica "observatii" a actului pe baza caruia s-a efectuat radierea. Se va opera scoaterea din gestiune
si in RMF, in partea a doua a registrului. Scoaterea din evidente cu respectarea legislatiei.
Verificarea colectiilor (inventarierea)
Confruntarea fiecarui document cu registrul inventar si, daca este cazul, cu actele ce au insotit intrarea
in biblioteca a documentului respectiv. Periodic, in functie de marimea colectiilor sau de situatiile
concrete ce se impun in fiecare biblioteca.
Verificarea: in functie de marimea colectiilor; la sch bibliotecarului gestionar; cand se constat
anumite nereguli in pastrarea publicatiilor; la cererea organului superior; la cererea bibliotecarului,
justifica.
Predarea si preluarea gestiunii biliotecii (vezi cartea)

Descrierea bibiografica a documentelor


Documentele ce alcatuiesc colectiile unei biblioteci sunt descrise printr/o serie de elemente
caracteristice, numite date, elemente bibliografice sau notite catalografice, elemente care determina
individualiyarea acestora. Descrierea unui document se face in conformitate cu normele metodologice
de aplicare ISBD(M) pt lucrarile monografice< ISBD*S( pt seriale, a altor prevederi sau practici
impuse de standardiyarea din domeniul biblioteconomiei si al stiintei informarii.
Elementele descrierii bibliografice: descrierea unui document cuprinde> vedeta, corpul
descrierii, elementele de acces (altele decat vedeta), elementele de coficare.
Vedeta - partea cea mai importanta a descrierii, primul element de care se tine seama
la ordonarea descrierilor in catalogul alfabetic (la alte cataloage este elem al doilea). Formata dintr-un
cuvant/grup de cuvinte, un simbol sau grup de simboluri (cifre, litere, semne). vedeta poate fi:
- vedeta de autor, care la randul sau poate fi un autor persoana fizica sau autor
colectiv;
- vedeta de titlu.
Corpul descrierii sau notita biliografica (notita catalogatoare) cuprinde titlul,
informatii despr etitlu, mentiuni de responsabilitate, editia, datele editoriale, colatiunea, colectia, note,
ISBN, pret. Structura:
Elementele
descrierii

I. Vedeta

De autor
De titlu

II. Corpul de scriere

III. Elemente de
acces la catalog
IV. Elemente de
codificare

1. Zona titlului si a mentiunii de responsabilitate


2. Zona editiei
3. Zona datelor specifice
4. Zona datelor de publicare
5. Zona descrierii fizice (colatiunea)
6. Zona seriei (colectiei)
7. Zona notelor
8. Zona numarului standard sau alt numar
1. Cota topografica
2. Indice de clasificare
Descriptori
Indici de clasificare
simboluri

Exemplu de fisa de catalog:


II.3541

FIIMON, NICOLAE2

859-0216

Ciocoii vechi si noi sau ce naste din pisica soareci mananca3: Romant originar4. /
Nicolae Filimon5. Repere istorico literare alcatuite in redactie de G.Gheorghita6.
Bucuresti:7 Minerva,8 1977.9 (Bucuresti: Intreprinderea Poligrafica 13
Decembrie) 10. 328p. -;11 20cm12. (Patrimoniu)13.
ISBN 000014
25 lei 15

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.

cota de raft
vedeta (in limba originala a autorului, sau a bibliotecii daca limba e mai putin cunoscuta)
mentiunea de titlu
informatii despre titlu
mentiunea de autor
mentiunea de editie si de responsabilitate asupra editiei
locul de publicare
editura
data tiparirii
locul de tiparire
numarul de unitati fizice (colatiunea)
formatul
mentiunea despre colectie
numarul standard international
pretul documentului
indicele de clasificare

de evitat prescurtarile. Eventual s.n sine nomine pt.editura necunoscuta, sine ano (data publicarii
necunoscute), vol., p., ed. pt editie, edit. Pt.editura
Descrierea se face pe unul sau mai multe niveluri, in functie de caracteristicile fiecarui tip de
document. Descrierea sa face de regula pe fise model standard international, cu dim.de 75 X 125 cm,
continand 10 linii orizontale si doua verticale, plasate in partea stanga a fisei:

Descrierea ocupa de regula spatiul unei singure fise; daca nu, va continua pe fisa a doua sau
urmatoarele, cu mentiunea vezi fisa urmatoare. Numerotarea fiselor

Tipuri de descriere: principala, auxiliara (complementara) si analitica.


I.
Descrierea principala contine descr.completa cuprintand toate elementele necesare
identificarii documentului descris. Descrierea principala se realizeaza pt catalogul
alfabetic, dar poate servi pt oricare dintre cataloagele bibliotecii. In raport de
publicatie, descr.princ.se intocmeste:
1. la numele autorului (daca mai multi autori, la primul). Astfel vom vedea o vedeta
de autor
2. La titlu (daca lucrarea nu are autor indicat si nu poate fi stabilit din izvoarele
exterioare lucrarii sau are mai multi autori, nici unul principal, iar lucrarea este
cunoscuta mai ales dupa titlul ei. Deci o vedeta de titlu.
II.

Descrieri auxiliare complementare, trimiteri, informative.


1. Descrieri complementare completeaza puterea informativa a catalogului
alfabetic, prin faptul ca permit ca acelasi document sa poata fi cautat in catalog
in mai multe locuri, dupa mai multe elemente ale lucrarii descrise (titlu,
traducator, prefatator, colectie, al doilea sau al treilea autor etc). Situatii:
- coautor
- traducator
- prefatator (postfatator)
- culegator, compilator, alcatuitor (cand lucrarea a fost descrisa in principal la
titlu)
- editor
- coordonator
- redactor
- ilustrator
- persoanele studiate in lucrare
- localitatea sau tara
- colectia in care apare
In unele sit se va intocmi descr compl si la titlu, si anume:
- cand lucrarea a fost descrisa in principal la autor mentionat pe coperta sau in
alta parte decat foaia de titlu sau determinat de alte izvoare colaterale
documentului descris;
- pt lucrari descrise in principal la compilator, alcatuitor, culegaotr.
- Pt dictionare sau enciclopedii.
- Pt orice lucrare descrisa in principal la autorul ei, cand titlul este mai
cunoscut sau mai usor de retinut decat autorul.
Catalogul alfabetic care contine fise complementare cat mai multe va raspunde unui
numar mai mare de intrebari. In toate cazurile in care se intocmesc, se vor mentiona
pe fisa principala vedetele complementare. Indicarea acestora este necesara pt a sti
care sunt fisele care trebuiesc eliminate din catalog cand lucrarea este retrasa din
circulatie.
..
ISBN International Standard Book Number numarul international standard pt
identificarea publicatiilor. El este compus dintr-un numar de cifre, grupate in patru
segmente.
Primul grupaj, format din unu la trei cifre, reprezinta numarul de identificare
al grupului national geografic sau lingvistic unde doc este publ.
Al doilea grupaj de cifre (2-7 cifre) repr numarul de identificare al autoritatii
care a publicat documentul.
Al treilea grupaj (2-7 cifre) codifica titlul publicatiei unei edituri si este
atribuit de catre aceasta.
..
Clasificarea publicatiilor
Sisteme:

Clasificarea Dewey
Clasificarea zecimala universala (CZU)
Clasificarea Cutter
Clasificarea pe fatete sau pe colon a lui Ranganathan
Clasificarea bibliotecar-bibliografica sovietica
Clasificarea Cunningham
Clasificarea Bibliotecii Congresului SUA
Clasificarea bibliografica Bliss
Indexarea coordonata

La noi CZU. Schema generala (se poate renunta la 0,):


0,0 Generalitati
0,1 Filozofie
0,2 Religie. Teologie
0,3 Stiinte sociale
0,4 (rezervata initial pt lingvistica)
0,5 Stiinte matematice, fizice si naturale
0,6 Stiinte aplicate si tehnice
0,7 Arta. Distractii. Sport
0,8 Literatura si lingvistica
0,9 Geografie. Biografii. Istorie
Structura sistemului de cataloage:
I.
In functie de categoria de documente descrise:
1. Cataloage pentru carti:
- Catalogul alfabetic
- Catalogul sistematic
- Catalogul topografic

II.

2.

Cataloage pt publicatii seriale


- Catalog alfabetic
- Catlog sistematic
- Catalog geografic

3.

Cataloage speciale:
- Cataloage bibliografice
- Cataloage analitice
- Cataloage pentru colectii speciale.

In functie de criteriile de grupare a descrierilor documentelor:


1. Dupa criteriul alfabetic
- Catalog alfabetic
2. Dupa criteriul continutului
- Catalog sistematic
- Catalog pe materii
- Catalog pe subiecte
- Catalog tematic
3.
4.

Dupa criteriul cotei topografice


- Catalog topografic
Dupa locul de aparitie
- Catalog geografic

III.

In functie de destinatie
1. Catalog pentru cititori sau public
2. Catalog pentru biblioteca sau intern (de serviciu)

IV.

In functie de volumul si categoria documentelor continute:


1. Catalog general
2. Catalog special

3.
V.

..

Catalog colectiv sau cumulativ

In functie de forma catalogului:


1. Catalog sub forma de registru
2. Catalog sub forma de carte
3. Catalog sub forma de fise