Ajustarea la ambientul biologic si social

Stres.Factori psihostresori.Scala Rahe-Holmes. Evenimente de viata cu

rol determinant/ predispozant/ patoplastic in definirea unui anumit tip de patogenie.
Vulnerabilitate si predispozitie.
Ipoteza stress/ vulnerabilitate in psihopatologie
Sa cercetam cele care s-au petrecut ca sa cunoastem cele prezente si
sa prevedem cele ce se vor intampla (Hipocrate).
DSM IV-TR
TULBURARI DE AJUSTARE (READAPTARE)= reactii maladaptative
fata de un stres al vietii bine definit.
Se impart in subtipuri, in functie de simptome:- cu anxietate, cu
dispozitie depresiva, mixte= cu anxietate si dispozitie depresiva, cu perturbarea
conduitei si cu perturbarea mixta a emotiilor si conduitei.
Stresori psihosociali identificabili
Tulburare de ajustare= reactie disproportionata fata de natura
stresorului sau functionarea sociala sau ocupationala trebuie sa fie afectata
semnificativ.
Rangurile primilor 10 stresori prin schimbarea de viata-RaheHolmes,1994
1.decesul partenerului de viata.
2.divort.
3.decesul unui membru apropiat al familiei.
4.separare maritala
5.ranire sau boala personala severa.

6.pierderea serviciului.
7. condamnare la detentie.
8.decesul unui prieten apropiat.
9. sarcina.
10.reajustare in afaceri.
Criterii de diagnostic DSM-IV-TR PENTRU FACTORI PSIHOSOCIALI
CARE AFECTEAZA CONDITIA MEDICALA
Este prezenta o conditie medicala generala.
Factorii psihologici afecteaza advers conditia medicala generala intrunul din urmatoarele moduri:1. influenteaza evolutia(asociere stransa in
timp),2.interfereaza cu tratamentul,3. constituie riscuri de sanatate aditionale,
4.raspunsurile fiziologice legate de stres precipita sau exacerbeaza simptomele unei
cond. medicale generale.
Natura factorilor psihologici
Simptome depresive/ anxietate,
Trasaturi de personalitate,mecanisme de defensa sau stil de coping,
comportamente maladaptative.
Conceptul de stress
Evenimente sau situatii ce pot avea efecte nefavorabile asupra
persoanei.= factori de stress( fizici, psihologici si sociali)=>termen extins uneori la
eveniment, care in momentul producerii nu este resimtit ca advers, dar pe termen lung
efect nefavorabil(ex. Competitie stransa).
Efecte adverse induse , modificari psihologice sau fiziologice= reactie
de stress( include un raspuns nervos vegetativ-ex.HTA, unul endocrin-adrenalina ,unul
psihologic- incordare

Conceptul de reactie psihica

Suferinta psihica poate aparea ca reactie la evenimente neplacute;
uneori asocierea eveniment-suferinta este evidenta.
SOMMER,1890 -REACTIE PSIHOGENA
Definitia stresului-Websters New Collegiate Dictionary-1981
Factor fizic, chimic sau emotional care induce tensiuni corporale sau
mintale si poate fi un factor inductor de boli
Notiunea de stres este rezultanta dezvoltarii logice a conceptului de
homeostazie, elaborat de Claude Bernard1865 si Cannon1926.
Organismul isi mentine echilibrul intr-un mod dinamic si nu static,
termenul de homeochineza putand fi considerat mai adecvat; stresul=raspunsul
organismului la f. stresanti, ce tind sa produca perturbari homeochinetice.
Alta definitie= sdr. Specific aflat intr-un sistem biologic.
Allostazia versus homeostazie in dependenta si rolul sistemelor
cerbrale ale stresului
Allostazia= procesul de achizitionare a stabilitatii prin schimbare.
Stare allostatica= stare cronica de deviatie a sistemelor regulatorii de la
nivelul operational (homeostatic) normal.
La origine a fost formulata ca o ipoteza ce explica bazele fiziologice
pentru schimbarile in paternurile de morbiditate si mortalitate umana asociate cu viata
moderna.
HTA si alte patologii legate de disruptia sociala prin interactiunile creiercorp..1155
Cannon ,1915

Cannon- consecintele somatice ale trairilor emotional-tensionate; orice

conditie care ameninta echilibrul marilor functii ale organismului(frig,
caldura,hipoglicemie, emotiile, traumatismele, hipoxia,..) impuse din exterior sau din
interiorul sau sunt factori stresanti.
=>toate circumstantele prin care se provoaca mobilizarea simpatica
intensa si neobisnuita cu scop compensator dar si consecinte viscerale generalizate.
Limitele adaptarii functionarii normale=homeostazia
Selye, 1936
Raspuns specific, caracteristic procesului in cauza,
Celalalt raspuns depinzand de intensitatea si anormalitatea stimulilor,
nespecific
Surse generale de stres
Conditii grele de munca.

Suprasolicitare profesionala,

Presiunea timpului.

Primejdii fizice

Ambiguitatea.

Conflictualitatea

Responsabilitatea pentru sine si altii. Promovarea/ nepromovarea

Lipsa securitatii profesionale .

Ambitii nerealizate

Dificultati in luarea deciziilor

Efectuarea de activitati nedorite, inferioare competentei profesionale
Dificultati financiare.
Pierderi de diferite tipuri.
Nesiguranta zilei de maine
Caracteristici individuale

Probleme familiale
Imbolnaviri

Nivel de anxietate
Nivel de nevroticism
Toleranta la ambiguitate
Tip paternal de comportament
simptome
Tensiune diastolica
Colesterolemie crescuta
Tahicardie
Fumat
Dispozitie depresiva
Refugiu in consum de alcool
Reducerea aspiratiilor
Insatisfactie profesionala
Etc.
maladii
Psihosomatice( cardiocoronariene, digestive, endocrinologice,..)
Mentale( depresive).
Studiul evenimentelor de viata
Modelele epidemiologice au fost folosite in studii sociale referitoare la
asociatii dintre unele afectiuni si anumite tipuri de evenimente din viata unui om.

Wolff,1962 a facut studii de morbiditate si a gasit o frecventa mult mai

mare a episoadelor de boala in momentele in care in viata persoanei se producea o
modificare.
Rahe si Holmes, 1967- cuantificare.
Brown si Harris, 1978- unele circumstante,fara a prezenta prin ele
insele un stress, pot creste vulnerabilitatea persoanei/ fie sa o protejeze de acele
evenimente care sunt intr-adevar factori de risc.
Factori de protectie
Unii oameni nu se imbolnavesc chiar daca sunt expusi unor adversitati
puternice.
Studiul efectelor factorilor familiali nefavorabili asupra
copiilor(Rutter1985)
CAUZELE TULBURARILOR PSIHICE
Factori predispozanti= factori a caror actiune incepe de obicei in primii
ani de viata si care determina vulnerabilitatea persoanei fata de agentii etiologicicare,
mai tarziu vor insoti aparitia bolii(zestrea genetica, viata intrauterina, factorii fizici,
psihologici si sociali ce actioneaza asupra sugarului si in prima copilarie). Termenul de
Constitutie= ansamblul structurat de trasaturi fizice si psihice ale unei persoane in
oricare moment din viata sa.
Personalitatea este intotdeauna un factor esential in abordarea
etiologiei fiecarui caz.
Factori precipitanti
Factori sau evenimente ce se petrec cu putin timp inaintea debutului
unei tulburari si care par sa fi produs tulburarea respectiva
F.fizici= ex. Tumora cerebrala, medicament.

F. psihologici= ex pierderea slujbei, modificari ale obisnuintelor de zi cu

zi.
F. sociali= ex. modificarea statutului
Factori de intretinere
Prelungesc cursul unei tulburari dupa ce ea a fost provocata.=ex.
Demoralizarea secundara, izolarea sociala
Ipoteza vulnerabilitate- stress
In schizofrenie
In depresie
Capacitatea persoanei dea face fata stressului=capacitate de coping
Tema ciclurilor vietii
Capacitatea de coping
Sugereaza un domeniu psihologico-psihopatologic cu expresivitate in
psihologia sociala care se refera la urmatoarele aspecte:
A) capacitatea de a rezolva situatii problematice(identificarea situatiei,
definirea afectarii, intentia de angajare in rezolvare, definirea mijloacelor si strategiilor
clar si explicit).
B)Capacitatea de a antrena pe altii in rezolvarea problemelor
Cazuri in care nu este necesar si cazuri in care solutionarea este altfel
imposibila.
Problema disponibilitatilor circumstantiale de contact si relationarii
sociale
Capacitate crescuta inseamna un plus in directia capacitatilor de
coping.

C)Capacitatea de a controla stresul

Partea centrala a temei in discutie
Stres=solicitare excesiva cantitativ(psiho-fiziologic)si sens
negativ(resimtit subiectiv) al evenimentului trait.
1.identificarea situatiei si eventual evitarea ei/ 2.daca evitarea e
imposibila- rezolvarea cat mai rapida prin antrenarea si a altor persoane/ 3.daca nu
poate controla, reduce expunerea la stres(diminuare timp, devalorizare, minimalizare
sau ignorare asituatiei/ 4.dupa episod practica tehnici de relaxare, destindere, care
produc satisfactie, diminuand efectele stresului.
Corelatia cu ciclurile vietii
Ciclul cronologic
Ciclul familial
Ciclul locativ-gospodaresc
Ciclul instructiv
Ciclul profesional
Ciclurile vietii sociale
Mecanisme de aparare
(KAPLAN & SADOCK: MANUAL DE BUZUNAR DE PSIHIATRIE
CLINICA:)
acting out. Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor
interni sau externi prin actiuni, si nu prin reflectii sau sentimente. Aceasta definitie este
mai larga decat conceptul initial, cre se referea la acting out ul simtamintelor sau
dorintelor transferentiale din cursul psihoterapiei, si incearca sa includa
comportamentele care apar atat in cadrul cat si in afara relatiei de transfer. Ca defensa,

trecerea la act nu este sinonima cu comportament rau, pentru ca necesita dovada ca

respectivul comportament este legat de conflicte emotionale.
Mecanisme de aparare
altruism. Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor
interni sau externi prin dedicarea fata de satisfacerea nevoilor altora. Spre deosebire de
sacrificiul de sine, caracteristic uneori pentru formarea de reactie, persoana care face
uz de altruism primeste gratificare fie vicariant, fie prin raspunsul celorlalti
Mecanisme de aparare
anticipare. Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor
interni sau externi prin trairea de reactii emotionale inaintea unor posibile evenimente
viitoare sau anticipand consecintele acestora si cu luarea in considerare a unor
raspunsuri sau solutii realiste.
Mecanisme de aparare
deplasare. Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor
interni sau externi prin
transferarea unui simtamant sau raspuns fata de un obiect asupra unui
alt obiect substitut (de regula mai putin amenintator).
Mecanisme de aparare
desfacere (undoing). Persoana face fata conflictului emotional sau
stresorilor interni sau
externi prin cuvinte sau comportament menit sa nege sau sa repare
(amendeze) simbolic ganduri, sentimente sau actiuni inacceptabile.
disociere. Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor
interni sau externi

printr-o ruptura in functiile, de regula integrate, ale constientei,

memoriei, perceperii de sine sau a mediului, sau ale comportamentului senzorial motor.
Mecanisme de aparare
formare de reactie (sau-formatiune reactiva, reaction formation).
Persoana face fata
conflictului emotional sau stresorilor interni sau externi prin substituirea
de comportamente, ganduri, sau sentimente diametral opuse propriilor ganduri sau
simtaminte inacceptabile (de regula, survine in conjunctie cu represiunea acestora din
urma).
Mecanisme de aparare
idealizare. Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor
interni sau externi prin
atribuirea de calitati pozitive exagerate altor persoane.
identificare proiectiva. Ca si in proiectie (vezi), persoana face fata
conflictului emotional
sau stresorilor interni sau externi atribuind altora, in mod fals, propriile
sale sentimente, impulsuri sau ganduri inacceptabile. Spre deosebire de proiectia
simpla, persoana nu reneaga cu totul ceea ce proiecteaza, ramanand constienta de
propriile afecte sau impulsuri, dar atribuindu-le eronat drept reactii justificate
celeilalte persoane. Nu arareori, persoana induce altora tocmai sentimentele pe care a
crezut initial eronat ca aceia le au despre ea, facand dificil de clarificat cine si ce a
facut mai intai celuilalt
Mecanisme de aparare
intelectualizare. Persoana face fata conflictului emotional sau
stresorilor interni sau

externi prin folosirea excesiva a gandirii abstracte sau prin elaborarea

de generalizari, pentru a controla sau a reduce la minimum sentimentele tulburatoare.
izolare a afectului. Persoana face fata conflictului emotional sau
stresorilor interni sau
externi prin separarea ideilor de simtamintele asociate initial cu ele.
Persoana pierde contactul cu simtamintele asociate unei idei date (de ex.: un eveniment
traumatizant), ramanand constienta de elementele ei cognitive (de ex.: detaliile
descriptive).
Mecanisme de aparare
negare (denial). Persoana face fata conflictului emotional sau
stresorilor interni sau
externi prin refuzul de a recunoaste un anumit aspect dureros al
realitatii externe sau al trairii subiective, aspect care este vizibil pentru altii. Termenul
negare psihotica se foloseste atunci cand este prezenta o alterare majora a testarii
realitatii.
omnipotenta. Persoana face fata conflictului emotional sau
stresorilor interni sau
externi simtind sau actionand ca si cum ar poseda puteri sau abilitati
speciale si ar fi superioara altora.
Mecanisme de aparare
proiectie. Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor
interni sau externi
atribuind altuia, in mod fals, propriile sale sentimente, impulsuri, sau
ganduri inacceptabile.
rationalizare. Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor
interni sau externi

ascunzand motivatiile reale ale gandurilor, actiunilor sau sentimentelor

sale prin elaborarea de explicatii reasiguratoare sau care servesc propriei cauze (self
serving), dar care sunt incorecte.
Mecanisme de aparare
represiune. Persoana face fata conflictului emotional sau
stresorilor interni sau externi
prin expulzarea din campul constiintei a dorintelor, gandurilor sau
trairilor perturbatoare. Componenta afectiva a acestora poate sa ramana constienta,
detasata de ideile care i se aociaza.
scindare (splitting). Persoana face fata conflictului emotional sau
stresorilor interni sau
externi prin compartimentalizarea starilor afective opuse si neintegrarea
in imagini coerente a calitatilor pozitive si negative proprii si ale altora. Dat fiind ca
subiectul poate trai simultan afectele ambivalente, punctele de vedere si expectatiile
mai echilibrate despre sine si ceilalti sunt excluse din constiinta emotionala. Imaginile
de sine si cele obiectuale tind sa alterneze polar: exclusiv iubitor, puternic, valoros,
protector si bland sau exclusiv rau, dusmanos, manios, distructiv, rejectant sau lipsit
de valoare.
Mecanisme de aparare
sublimare. Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor
interni sau externi
canalizandu-si simtamintele sau impulsurile potential maladaptive in
comportamente acceptabile social (de ex.: sporturi de contact [dure] pentru
canalizarea impulsurilor de manie).
supresiune. Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor
interni sau externi

evitand intentionant sa se gandeasca la probleme, dorinte, simtiri sau

trairi perturbatoare.
umor. Persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor externi
punand accentul pe
aspectele amuzante sau ironice ale conflictului sau stresorului.
Clasificarea antidepresivelor Poldinger1990
A. triciclice:derivati iminodibenzilici (antideprin,
anafranil),iminostilbenzenici(opipramol), dibenzocicloheptadienici(amitriptilina,
nortriptilin),dibenzocicloheptatrienici(protriptilina), antracenici(melitracen),
dibenzodiazepinici(dibenzepina), dibenzotiazepinici(dosulepina, doxepina).
B.tetraciclice-maprotilina, mianserina.
Eficienta recunoscuta, reactii adverse( predominant anticolinergice)
diminueaza complianta.
a. triciclice
C. cu structura ciclica atipica(mono- sau biciclice) non-triciclice, nontetraciclice, non-IMAO: dibenzoxazepina, buspirona, viloxapina, trazodona,
modifoxamina.
D.cu structura atipica si actiune dopaminergica:nomifensina,
amineptina.
Inhibitori ai monoaminooxidazelor
A. clasice:iproniazida, nialamida, tranilcypromina.
B. selective:IMAO-A:toloxalona, clorgylina. IMAO-B:deprenyl.
C. inhibitori selectivi si reversibili ai IMAO-A: moclobemid

Antidepresive ciclice atipice, inhibitia selectiva a recaptarii

neurotransmitatorilor
A. serotonina ISRS:flovoxamina, fluoxetina,citalopram, sertralona,
paroxetina.
B. noradrenalinei NARI: reboxetina.
C.
PSIHOZE ASOCIATE CONSUMULUI DE ALCOOL
Psihoze secundare cu predominanta aparitiei halucinatiilor in legatura
cu diferitele conditii asociate consumului de alcool, inclusiv
intoxicatia acuta,
dupa reducerea acuta a consumului de alcool
si in intoxicatia idiosincratica de alcool.
PSIHOZE ASOCIATE CONSUMULUI DE ALCOOL
Alcoolul=neurotoxina ce afecteaza creierul intr-o maniera complexa in
decursul unei expuneri prelungite si abstinente repetate, rezultand o morbiditate si
mortalitate semnificativa.
Psihoza legata de consumul de alcool este adesea un indicator de
alcoolism cronic.
De asemenea este asociata cu complicatii medicale, neurologice si
psihosociale.
PSIHOZE ASOCIATE CONSUMULUI DE ALCOOL
In mod spontan se amelioreaza, clarifica, odata cu discontinuarea
utilizarii alcoolului