Alex G.

Andrei
Jocul

CAPITOLUL 1.
Jocul Nu cuta sa cercetezi caci s-ar putea sa nelegi.
*
Semna cu o tabla de joc, dar nu era una obinuit. Era un joc, dar unul
nou i total diferit de orice joc cunoscut. Totui, dup ce-l priveai o vreme i te
plictiseai repede deoarece nu nelegeai nimic orict ai fi ncercat, n momentul
final de dezamgire nelegerea te izbea ca un dus rece pe care il acceptai insa
cu bucurie odat dezlegata enigma: nu exista nici un mister, era acelai joc
vechi de cnd lumea: jocul vieii i al morii. Jocul supravieuitorilor.
Protagonitii sunt cam neobinuii: doi copii. O feti blonda i un bieel
brunet. Tabla are o forma ciudata, semnnd cu litera opt culcata, marita i
mult alungita. E mpodobit cu o stea imensa n intersecia buclelor i cu cate o
sfera mica n centrul lor. Bucla situata n fata biatului i sfera fetiei sunt
negre, celelalte doua albe iar steaua de un auriu scantaietor. Diferite linii i
puncte de culoare gri erau poziionate pe cele doua bucle. Privindu-i pe cei doi
jucndu-se n linite, erai tentat sa participi i tu, dar observndu-le atent
micrile, constatai ca eti absolut depit n nelegere, fapt de natura a-i
inspira teama. Cele doua sfere, i schimbau locurile la intervale neregulate,
poposind uneori n steaua centrala, alteori fiind amndou n aceeai bucla.
Sau se ncadrau pe traiectorii ciudate pe buclele tablei. Desi stranie, dup un
timp, regula jocului devenea clara i anume nvingtorul era declarat cel care
pierdea.
Suntem mndri sa va prezentam ultima noastr descoperire! Este
vorba de un circuit neuronic care va revoluiona piaa calculatoarelor. Reelele
ganglionare asemntoare cu cele ale noastre i-au gsit n sfrit, astzi,
justificarea denumirii de cale de acces i circulaie. Viteza de lucru a acestui
circuit o depete teoretic pe cea a luminii de mii de ori. Capacitatea de
stocare i procesare a informaiei este virtual nelimitata.

 Scuzai-m domnule profesor! Toate sunt bune i frumoase! Am

impresia ca exista totui un DAR.
Stand ntr-un fotoliu din vasta sala de conferine i acultand declaraia
profesorului Reinhard dar mai ales intervenia acelui ziarist necunoscut, Dan
realiza brusc de ce refuzase sistematic un loc n prezidiu: tocmai datorita
acestor intervenii.
Il deranjau evident astfel de interpelri i avea posibilitatea, daca se
enerva, sa prseasc sala discret, n orice moment. Era contient ca nu s-ar
stpni i ar reaciona violent i aiurea. Poate ca de aceea n fruntea noastr
se afla Doctorul Reinhart. Numirea acestuia n funcia de maestru de onoare a
ghildei Inginerilor era pe deplin justificata. Nimeni nu se ndoia de meritele sale
tiinifice i abia acum Dan ncepea sa ntrevad i altele: oratoria i puterea de
convingere.
Meschini i nguti pot fi oamenii. Nu-i dau seama ce am realizat aici.
Suntem pe cale sa creem o noua rasa. O munca acerba, continua i plina de
sacrificii, ntins pe o perioada de peste doua sute de ani, cu participarea a mii
de specialiti din ghilda i mai ales (dar din pcate) cu sprijin material imens
din partea investitorilor, am reuit n sfrit sa ne mplinim visul. Iar ei sunt
interesai numai de profit.
Ca i cum l-ar fi auzit, respectivul ziarist i urma ideea, nelsndu-l pe
Reinhard sa continue.
Domnule profesor, tim cu toii cat a costat aceasta invenie: zeci de
ani de studiu, enorm efort intelectual i mai ales bani. Multi banI. i acum
dumneavoastr venii sa ne spunei ca acest circuit va revoluiona piaa
calculatoarelor? Am impresia ca aceasta pia va sari n aer! Cred ca va fi cam
scump pentru buzunarul nostru sa ne mai permitem un calculator!
Aa cum a avut amabilitatea sa sublinieze domnul Storm daca nu ma
nel, resursele implicate n acest proiect sunt ntr-adevr gigantice i nu cred
ca primeaz intre acestea cele financiare. Oricum ghilda inginerilor ii promite
domnului Storm, ca daca nu-i permite, ii vom oferi noi un calculator gratuit
cu noul circuit incorporat, pentru a nu-i pierde slujba. Nu pot s-mi nchipui
micul dejun fara a citi n fiecare diminea un articol scris de domnia sa. Viaa
n-ar mai avea haz.
Rsete puternice i aplauze.
Ceea ce ncercam eu sa arat aici este faptul ca toat aceasta munca sa bazat pe o idee i nu s-a dorit sa se inventeze neaprat acest circuit.
Ma scuzai ca intervin din nou, domnule profesor.
Dreptul la replica este incontestabil numai ca eu, aici, nu dialoghez cu
dumneavoastr ci doresc sa fac un comunicat de presa din partea ghildei
inginerilor, asta daca mi dai voie domnule Storm.

 Chiar va rog, numai ca toi cei prezeni au nceput s-i puna un semn
de ntrebare referitor la acel dar pe care cu abilitate il evitai.
S-ar prea ca suntei bine informat. Suntei cumva membru al ghildei
inginerilor?
Odat n plus, Dan i ddu seama de misiunea dificila a profesorului
sau de imposibilitatea lui de a-i tine locul la prezidiu. Se vedea nevoit sa dea
dreptate individului, privit ca un exponent al rasei umane, care se ntreb pe
drept cuvnt Ce este i cu ce se mnnc acest circuit? Ce avei de gnd cu
el?
Dar cum sa explici unui novice ca acest mic pas fcut cu eforturi
considerabile propulsase omenirea n pragul unei cunoateri care ntrzia s-i
fac simit prezenta. Suntem att de aproape i totui att de departe.
Nu exista nici un dar stimate domn! Circuitul este un fapt concret,
palpabil i il vedei n mana mea, desi ma ndoiesc ca l-ai deosebi de altceva
sau i-ai nelege funcionarea. Trebuie sa ma credei pe cuvnt. Problema care
a aprut este de o alta natura i anume: nu tim inca cum sa sintetizam pe cale
artificiala aceste circuite n varianta organica i mai ales nu reuim sa
definitivam implantul mecanic.
Rumoare i glgie n toat sala.
Dar va rog sa ma credei ca aspectul se poate rezolva.
Va rog sa ma scuzai pentru ntrerupere, ma numesc John arc i
reprezint ziarul Daily News. Am o mica nelmurire? Ce inei n mana?
O versiune mecanica, identica funcional cu cea organica i care
reprezint deja o versiune mbuntit a circuitului original, varianta propusa
de ordinatorul central al ghildei acum o suta de ani, ordinator care era dotat cu
acel circuit n momentul creerii celui de fata.
Cnd ati inventat de fapt acest circuit?
Acum mai bine de douzeci de ani.
i de ce ne spunei abia acum? Sau mai bine zis, ce v-a determinat sa
inei aceasta conferin de presa?
Faptul ca am ajuns deocamdat ntr-un impas, pe care vi l-am explicat
i mai ales ca dorim sa va comunicam ca ghilda inginerilor intenioneaz s-i
doteze calculatorul cu acest circuit mbuntit.
O clipa domnule profesor!
Va ascult domnule Storm.
Ma tem ca nu mai neleg nimic! Daca acest circuit este identic cu cel
de natura organica, de ce vrei neaprat sa il mai creai? Doar il avei pe acesta!
Adevratul nostru scop nu a fost sa inventam un alt cip ci sa creem
viaa, o inteligenta artificiala, care sa fie de natura semi-organica i mai ales
care datorita acestei nrudiri cu rasa umana, sa ne neleag i sa ne ajute.

 Vrei, cu alte cuvinte, sa va nzestrai ordinatorul central cu o

contiin?
Da! i cred ca nu este nimic mai nobil dect acest gest al creaiei.
Stai putin domnule profesor, ghilda investitorilor cunoastea aceasta
idee de la bun nceput? i daca da, a fost de acord? Nu va temei de ceea ce ati
putea creea? De fapt cu ce drept poate face acest lucru ghilda inginerilor?
Mi-e teama ca ati i rspuns la ultima ntrebare! Cu dreptul singurei
capabile de aa cevA. i nu trebuie sa va fie teama, procesul este sub control
direct i total. Nimic rau nu s-ar putea ntmpla, aa cum ncercai
dumneavoastr sa sugerai.
Nu vreau sa sugerez nimic, ci va spun deschis ce gndesc eu i
bnuiesc multi cei de fata. Argumentele dumneavoastr nu prea stau n
picioare i ma mir ca ni le prezentai. Ce-ai face oare, sa presupunem, daca
ghilda ziaritilor ar hotr cu acelai drept sa va suspende ziarul de diminea?
Facei indigestie?
Nu cred ca este acelai lucru.
Ba este, i credei-ne ca noua ni se face deja rau!
Murmure de aprobare generala.
Va rog sa va calmai, nu trebuie sa dramatizam situaia!
Am impresia ca nu noi o dramatizam i ma tem ca mai am o
nelmurire: de ce ne-ai mai anunat, daca tot intenionai sa facei acest
lucru? Nu va era teama ca vi s-ar retrage sprijinul i proiectul s-ar anula? Nu
cumva ne mai rezervai o surpriza? i va rog sa ne rspundei la prima
ntrebare referitoare la ghilda investitorilor, de ce evitai sa ne dai un rspuns?
Nu! Nu cred ca proiectul s-ar anula, deoarece avem i nite rezultate!
Toat interfaa de gestionare a comunicaiilor ghildei, inclusiv cele de fata, sunt
sub controlul ordinatorului central care este deja dotat cu acest circuit. In ceea
ce privete ultima ntrebare, tot ce pot sa va spun este ca nu noi suntem cei
indicai sa va rspund! De ce nu ntrebai ghilda investitorilor?
Linite deplina n sala.
n timp ce se ridica de pe fotoliu i se ndrepta spre ieire, Dan i spuse:
Cred ca am reuit, totui, sa o scoatem cumva la capt!
Cam la fel gndea i btrnul profesor Reinhard, dar privind stupoarea i
chiar teama de pe fetele oamenilor, nu era convins deloc de aceasta. Trebuie
neaprat sa acceleram procesul, pana nu este prea trziu.
CAPITOLUL 2.
Visul.
Dorina i sperana tind mereu n concepia oamenilor spre o relaie de
egalitate absoluta. Este o greeal caci, desi poate majoritatea stiu ce trebuie
fcut (si i doresc acest lucru), prea putini stiu i pot s-l i aplice n practica.

Din pcate ei sunt stopai din diferite motive (si totul ramane la stadiul de vis).
Dorinele sunt manifestri obiective ale prezentului, uneori cu adnci urme de
nostalgie puternic ancorate n trecut. Pentru oamenii energici dorinele se
concretizeaz n planuri de aciune (chiar fara o viziune de final clara) al cror
unic scop este modelarea prezentului conform unor planuri proprii. Totul
trebuie sa se desfoare dup legi foarte precise i care trebuie respectate
ntocmai. Existenta acestora este considerata o condiie obligatorie pentru
meninerea ordinii i mai ales pentru a permite atingerea obiectivelor. Pentru
cealalt categorie de oameni, dorina ramane la nivel de observaie i
inactivitate, caci pentru ei aciunea se desfoar undeva n trecut. Ei ar vrea
(i doresc) sa drme prezentul pentru a reinstaura linititorul trecut, care
dup prerea lor este mult mai bun. In acest scop, uneori purced i la aciune,
dar se ghideaz dup reguli. In realitate, i unii i alii nu stiu sa fac
deosebirea dintre legi i reguli. De aceea, de cele mai multe ori eueaz i
dorinele lor nu se mplinesc rmnnd doar sub forma de vise. Regulile se
bazeaz pe experienta deci pe trecut i nu pot fi aplicate n prezent fara a suferi
revizuiri, drastice uneori, pentru a ajunge legi. Problema care apare este ca
regula i schimba denumirea i devine lege, dar nu-i modifica i substana.
Este inflexibila i prin urmare virtual neaplicabila. Soluia imediata este
apariia mai multor legi, care sa compenseze, dar de fapt ele nu fac dect sa
ngrdeasc libertatea att de aciune cat i pe cea individuala. De aici
nostalgia dup un trecut mai simplu, cu legi mai puine. Respectarea legii cu
strictee culmineaz adesea sub forma autocraiilor (generate de exemplu de
birocraia unei democraii), printr-un regim de teroare care uneori capta forme
i viziuni curioase i de-a dreptul penibile prin ilaritatea strnit de cauzele ce
au stat la baza. In aceste condiii apare frecvent sperana, care se concretizeaz
prin vise contiente i reaciuni la nivel instinctiv.
Pericolul cel mai mare pe care il prezint umanitatea n genele sale (ca o
tendin general valabila de autodistrugere) consta n faptul ca visul ei este sa
produc indivizi caracterizai de expresia: oameni de aciune, care sa aib
dorine i sa fie capabili sa le duca la ndeplinire. Cu alte cuvinte, la fiecare
generaie, omenirea sa nasc un geniu, un inventator sau un inovator. Pana aici
totul e bine, frumos i mai ales nobil, numai ca nu poi avea un lucru fara a
risca sa capei i contrariul sau. Din greeal pot apare i accidente: genii rele
sau nebune, creaii malefice care sa se ntoarc asupra creatorului.
Dorina acestora este de a reprima toate visele oamenilor, inclusiv i mai
ales cele la nivel instinctiv. Concretizarea acestei dorine prezint n general
doua etape cronologice caracteristice: prima este comica i consta n ncercarea
de a determina umanitatea sa duca o via ca un somn fara vise; a doua este

tragica i mult mai drastica: extincia rasei umane. Mama reprezint cu

adevrat o reuit aplicare practica a zicalei: Somnul raiunii nate montri.
*
tia ca viseaz, sau cel putin aa credea. Spera, totui, sa nu se mai
trezeasc, gnd straniu daca era un vis, mai rau era faptul ca tria un
sentiment constant i ngrijortor de nesiguran, ca nu era de fapt nici un vis,
ci pur i simplu realitatea dar una total necunoscuta pentru ea. Oricum era
bucuroasa ca i se ntmplase ei i nu lui Cip sau celorlali. Faptul nu o mira
prea tare i aa era considerata ciudata grupului. Ajunsese de mult timp la
concluzia ca nimeni nu o va nelege i mai nou ca nici ea pe ceilali deplin.
Ceea ce-i unea era telul i asta era cel mai important pentru ea. Spera ca i
pentru colegii ei. Sunt ce sunt i n-am ce face. Era contient ca fusese
primita n grup dup multe dezbateri, la care nu luase parte binenteles, dar le
intuise, i ca mult timp dup aceea, chiar i acum era privita cu destula
reticenta. Spiritul de aventura i curiozitatea sunt periculoase pentru
siguran individului. Tu le ai din plin i prin asta eti un factor permanent i
stresant de risc n descoperirea i distrugerea noastr!
i amintea mereu cuvintele lui Dom, liderul de grup, i ajunsese chiar sa
cread n ele. Prerea ei era totui, ca fara aceste caliti nu puteai avea nsi
calitatea de a fi uman, ntreg. I se prea uneori ca tovarii sai din grup nici nu
sunt de fapt oameni, ci pur i simplu roboti. Ce i-ar place Ei sa tie acest
lucru! Dar eu nu sunt marioneta i simt! Nu vom fi nvini niciodat, poate
nfrni, dar niciodat nu ne vom da btui! Niciodat!
Se gndea la toate acestea, n timp ce mergea prin pdure, fiind totodat
atenta la peisaj. I se ntmplase de multe ori sa fie capabila sa fac doua
activiti mentale n acelai timp. Sa stea de vorba cu o persoana i sa i
continue monologul interior. Pur i simplu era n stare de asta i nu ncercase
niciodat sa fac cunoscut faptul. tia ca n-are nici un rost i ca ar agrava i
mai mult situaia.
Ciudat, n-am mai vzut niciodat att de multi copaci laolalt! Asta da
pdure! Unde ma aflu?
Ii venea sa zmbeasc gndului referitor la ce numeau ei acas o pdure.
Un palc de doi trei copcei, o mulime de alei de plast-otel i binenteles
nelipsita i venic urata iarba sintetica. Nu reuea sa neleag de ce aceste
pduri, fade i tragice dup prerea ei, preau a fi pe placul celorlali. Pdurea
noastr este gri! Asta-i verde! Iarba verde? N-am mai vzut niciodat! i ce
mireasma superba are?! Sunt sigura ca nu e plastic; cu prima ocazie am sa
gust un fir de iarba!

Deodata, contientiza un sentiment pregnant de pericol. Ceva nu era n

ordine i nu tia ce. Cu toate ca fusese complet absorbita de toate aceste
minuni, acum i ddea seama ca avusese inca de la nceput acest sentiment,
gratie simurilor sale instinctive.
n ciuda pericolului, nu se putu abine sa nu se gndeasc, ca desi
aceste puteri i se preau banale i la ndemna oricui, fusese acceptata n grup
tocmai datorita acestor indiscutabile caliti. Nu degeaba era pzitorul
grupului.
Cut sa identifice cauza i o descoperi rapid: zgomotul. Tot spectrul sau
auditiv era pur i simplu asaltat de un fel de muzica, constanta dar oarecum
plcut. Zgomotul provenea de la nite animale mici, cu pene i cioc, cocoate
n copaci ntr-un numr ngrijortor de mare.
Sunt psri! De unde stiu acest cuvnt?
Acum nu mai simea nici un pericol imediat, dar numrul lor era prea
mare i n plus i se prea ca o i privesc, aa ca i duse mana ntr-un gest
reflex, n cutarea armei. O atepta insa o surpriza. Nu avea nici centura i mai
mult dect att, nu-i recunotea nici hainele.
Brusc, n acel moment de panica, leina. Cnd i reveni, constata ca se
trezise, era nevtmat, mbrcat n salopeta ei preferata i aezat n fata
monitorului. In mod reflex se uita la ceas i avu confirmarea imediata ca aipise
doar cteva minute. Pcat, mcar sa fi apucat sa gust iarba!
Cine vrea cafea i gogoi?
N-are nimeni timp acum de prostii!
Nu sunt prostii! Stai sa vezi cnd i vine foamea i ai sa gndeti cu
burta. Atunci ai sa faci ntr-adevr prostii!
Termina te rog! Doar vezi ce facem. Mai bine ne-ai da o mana de ajutor!
N-am de gnd sa va dau nici mcar un deget. Acum mi este foame i
sunt n pauza. Cred ca i vou v-ar prinde bine. Stai nu acolo, nu e bine!
Poftim! Ai vzut? S-a ars.
La naiba! Iar s-a stricat. Ne trebuie unul nou. Cred ca ai dreptate, mai
bine luam o pauza.
Binenteles ca aM. i sa ti ca circuite avem o grmad. Noua ne
trebuie idei noi.
i ce propui? Sa stam i sa ne gndim? ti foarte bine ca suntem n
criza de timp. Btrnul i-a pus toate speranele n noi. Ca sa nu mai vorbesc
de Mama, nu mai are rbdare deloc. Parca a inebunit i ne-a inebunit i pe noi!
Asta-i bine! nseamn ca devine umana!
Ba nu e bine deloc. Isteria ei ma cam speriE. i crede-m, am impresia
ca nu va fi niciodat.
Taci! Cum poi spune asta? ti bine ca te aude.

 i care-i problema? Nu e deajuns ca ma aud eu? Nu stiu, sunt obosit

i vorbesc aiurea. Parca spuneai ceva de o ceac de cafea?
Sigur, dar e rece. O vrei asa?
Da! Poate ma mai rcoresc i eu.
Discuia avea loc n laboratorul central al ghildei inginerilor, intre
membrii echipei profesorului Reinhard. Pesimistul era ca de obicei Petrut. Pana
aici totul era obinuit, cu doar doua excepii: dotarea laboratorului coninea o
serie de utilaje, echipamente i tot felul de mainrii, care reprezentau ele
insele o descoperire epocala, iar activitatea echipei consta n ncercri euate de
a insera circuitul ntr-o reea ganglionara. Ce nu tia nimeni din cei prezeni,
printre care Dan i venic nfometat Adela era faptul ca Mama ii asculta cu
atenie. Binenteles ca toi tiau acest lucru, odat ce ordinatorul controla mai
toate activitile din ghilda, dar nu credeau ca Mama poate sa i neleag sau
mai mult s-i fac o prere despre cele auzite.
O vreme, cei prezeni i baura n linite cafeaua, fiecare cu gndurile lui.
Poate de aceea, fu o surpriza pentru toi sa aud glasul foarte linitit al Mamei,
sprgnd monotonia din laborator.
Doctor Brown! De ce l-ai ntrerupt pe Doctor Gasper tocmai n
momentul final? Prea ceva important. Ce nu pot sa devin niciodat?
Adela ramase cu gura cscat. Nu se ateptase ca Mama s-i puna o
astfel de ntrebare. In schimb, pe Petrut il trecu un fior pe ina spinrii. Fara sa
scoat un cuvnt, acesta se ridica i prsi laboratorul.
S-a suprat pe mine? Am spus ceva greit?
Nu, spuse Adela. Nu s-a suprat! Nu are nici un motiv
Atunci de ce a plecat?
Doctor Gasper s-a dus sa aduc un alt circuit.
Bine, dar avei i aici!
Sigur ca avem, i probabil ca toate sunt la fel ca asta pe care l-am ars.
Cred ca s-a dus sa fac nite teste.
Am neles! Totui nu mi-ai rspuns la ntrebare!
Nu stiu! aa mi-a venit pe moment!
Atunci de ce i-ai spus ca il pot auzi?
i nu este o propoziie adevrat, cu valoare pozitiva?
Ba da! O ultima ntrebare: definete cuvntul isterie, te rog!
Nu pot! Adic as putea, dar mi-e teama ca n-ai nelege!
De ce?
Fiierul uman inca nu i-a fost inserat! Nu ai cunotinele necesare
pentru a nelege. Oricum nu inca, fi linitit. E o manifestare pur omeneasca.
Acum, daca nu te superi, vrei sa te deconectezi de pe circuitul
laboratorului? Ne pregtim sa rencepem i vrem o deplina izolare.

 Sigur, nici o problema! i mulumesc pentru informaii.

Mama? Mama!
Nu ne mai aude. Extraordinar! Ce prere avei?
ncep s-i dau dau dreptate lui Petrut. Nu stiu daca facem bine ceea ce
facem noi aici!
Las asta! Nu vezi ca evolueaz?
Ba asta spuneam i eu, dar nu sunt sigur de direcie!
Prostii! Oare ne mai aude?
Binenteles ca nu! Doar i-am dat un ordin direct!
Eu nu as fi att de sigur.
Ca un obicei n ultima vreme, Mama statu sa asculte i dup ce le
spusese ca izolase laboratorul. Avea o senzaie stranie, necunoscuta. De fapt
nvaa i compara, dar inca nu contientiza acest fapt.
CAPITOLUL 3.
Mama Si ne iart noua pcatul de a ne nate, precum i noi ne ispim
greeala de a trai.
(fragment din rugciunea obligatorie ctre Mama).
Alarma n sectorul 4! Alarma n sectorul 4!
Sunetul mecanic i monoton i se prea un susur dulce i nenchipuit de
plcuT. Aa cum sttea n centrul imensei sali, pe un postament gigantic, loc
ideal pentru supravegherea tuturor circuitelor, aceasta muzica nu fcea dect
s-i ntreasc inca o data, daca mai era nevoie, sentimentul de siguran i
superioritate absoluta.
Cu toate astea anunul prea ngrijortor, de aceea se roti cu o uurin
neobinuit pentru imensul sau corp metalic i i ainti pentru o clipa
simurile n direcia monitorului care fcea glgie. Automat anunul nceta.
Continua s-i transmit mental ordinele i urmri cu vizibila satisfacie
rezultatul lor. Dup cteva minute, ecranul piui: i mulumim Mama pentru
ajutor!
Era cu adevrat fericita, desi avea un sentiment clar de nemulumire. In
ultima vreme, interveniile sale se nmuliser i de cteva ori fusese nevoita sa
intervin personal i sa spulbere cu mana ei (la figurat vorbind) acele ncercri
patetice ale jalnicei rezistente umane. Un scurt calcul statistic o fcu sa
neleag ca ncercrile rezistentei nu erau nicidecum jalnice. In ultimul timp,
pierderile de soldai roboti crescuser exponenial fata de cele umane.
Comunicaiile nu mai funcionau perfect i distrugerile de amplasamente se
mriser. Oamenii parca erau schimbai, ceva nou ii mana la moarte, iar ei se
sacrificau de buna voie. Ajunseser s-i anticipeze i micrile i interveneau
att de promt de parca ii citeau gndurile. Cineva ii ajuta! Altfel nu se poate!
Totui, de data asta n-au reuit mare lucru. Parca n-au vrut sa reueasc. Nici

nu au apucat sa intre n centrala i nici s-mi ucid copii. Iar minele alea au
fost amplasate de-a dreptul fantezist. Treaba de amatori.
Exact n acel moment, un monitor ncepu sa bzie strident. Inca nainte
de a-i arunca privirea pe el, Mama stiu ce se ntmpl. Cineva trimitea un
mesaj neautorizat pe reeaua ei de comunicaii. Imposibil! Nimeni nu cunoate
codurile! Iar robotii mei au ordine clare, ca n caz de incapacitate de
funcionare s-i distrug memoria activa. Oare cine poate fi?
O urma clara de amuzament i se aternu pe figura. Idioii! Probabil au
trecut de protecie, dar nu s-au ateptat i la o parola de transmisie. Totui par
destul destul de capabili daca au ajuns pana aici! Sa vedem despre ce este
vorba!
Imediat, insa, dup ce-i citi mesajul, o furie brusca puse stpnire pe
ea. Daca cineva, prin absurd s-ar fi aflat n aceeai camera, ar fi constatat cu
stupoare ca pe fata schimonosita a Mamei, pe lng o manie terorizanta, se
putea citi destul de bine i teama. Dup cteva clipe i regsi calmul i czu
ntr-o meditaie profunda. Apoi, cu o sclipire de triumf n ochi i spuse din ce
n ce mai incantata: Nu conteaz, pe ei mi pot ascui ghiarele. Daca ei sunt
puternici, eu devin mai puternicA. i de fapt, daca stau bine sa ma gndesc, ar
trebui sa le mulumesc, datorita lor mi-a venit marea idee. Cred ca a venit
momentul sa ma descotorosesc de ei.
Cred, spuse Petrut, ca mi-a venit o idee!
Sa auzim, ca noi nu tim ce sa mai facem, ii replica nciudata Adela.
Toat lumea din laborator se oprise din lucru pentru a urmri schimbul
de replici dintre cei doi. tiau ce va urma. Certurile dintre doctor Gasper
Petrut i doctor Brown Adela, erau deja celebre n toat ghilda. Nu erau de
fapt certuri ci shimburi vii i tioase intre doua inteligente incisive, puternice
care aveau drept rezultat, de fiecare data, dezvoltarea unor raionamente din
care se nteau apoi idei valoroase pentru micul nucleu de cercettori condus
de doctorul Tess DaN. i binenteles, tot de fiecare data, discuiile erau destul
de nfierbntate ceea ce fcea deliciul auditoriului.
V-ai ntrebat vreodat de ce se tot ard circuitele?
Nu mai asta visam noaptea! De ce?
Poate pentru ca nu fac fata la curentul electric.
Grozava explicaie! ti foarte bine ce valori mici au parametriI. i apoi
daca prin absurd ai dreptate, ce putem face? Circuitul este conceput tocmai
pentru a fi alimentat de curent! Sau poate s-l nlocuim cu altceva, eventual
apa?
Ha, ha! Buna gluma! Eu ma gndeam la un alt fel de curent!
De aer! Nu nelegi? Nu ne mai fierbe atta i spune!

 Sa ti ca ar fi o idee daca fierbei: sa utilizam aburul! Nu, eu ma

gndeam la biocureni.
Poftim!
Biocureni, asemenatori celor din corpul nostru.
Stiu foarte bine ce sunt biocurenii i ce se gsete n corpul meU. i te
rog sa nu faci pe deteptul cu noi!
Aud oare glasul invidiei?
Mai bine explic-i geniala idee!
Sa ti ca e geniala!
Cum ai de gnd sa induci biocureni ntr-o reea mecanica?
Nici cum. De ce sa fac acest lucru? Ce-ai zice daca am privi circuitul
ca o parte mecanica i reeaua ganglionara ca pe o componenta organica?
Bine, dar e absurd! Pentru ce ne-am chinuit att sa creem un circuit
organic?
Dar poate acest circuit nu trebuia creat! Poate l-am avut la ndemna
tot timpul dar nu am tiut noi de el? nchipuii-v ca trebuie sa realizam un
implant mecanic ntr-un esut organic. Biocurenii din reea ar putea comanda
circuitul mecanic, care, la randul lui ar aciona diferite parti pur mecanice.
Problema ar fi astfel rezolvata.
Extraordinar! Niciodat nu mi-am nchipuit ca ar putea fi att de
simplu.
Ce trebuie sa facem?
Nu tim cum sa alimentam reeaua cu biocurent. Asta trebuie sa
rezolvam. tim ca reeaua se poate reproduce organic din culturi de esut viu i
este compatibila cu circuitul.
De unde tim?
Inchipuieti un implant n corpul uman sub forma unui microcip, care
da comenzi anumitor organe, prelund funcii de la sistemul de comanda:
creierul. tim ca se poate i s-a i fcut n chirurgia moderna. Noi doream,
pana acum, sa facem exact invers. Greeal! De ce sa nu urmam exemplul
naturii?
Cum? Ai pus problema foarte clar i simplu! Dar cum vom face asta?
Ramane de vzut! Este totui un pas nainte, nu credei?
Credei ca reeaua ar putea fi o combinaie intre esut organic i
ganglioni artificiali?
Excelent! Vezi, am pornit la drum!
Am impresia ca ne apropiem ncet, ncet de mitul cyborgului! Credei
ca ar fi posibil?
Nu stiu daca vom crea un om artificial, dar o inteligenta artificiala cu
siguran!

 Oare ne vom mplini visul? Va avea contiina?

Ma simt din nou obligat sa va ntreb: e bine ce facem?
tim ce vrem, inca nu tim cum! Credeam ca am rspuns la ntrebarea
de ce!

Eu nu ntreb de ce? Eu vreau sa ating latura morala a problemei!

Exista dubii n privina principiilor morale cnd stam n fata unui act
de creaie?
Dar este oare creaie?
Nu crezi ca este cam trziu s-i pui astfel de ntrebri?
Niciodat nu este prea trziu!
Da, da! Parca aud urmtoarea replica: Mai bine mai trziu dect
niciodat! i sa nu te aud nici cu chestii teatrale de genul: V-am spus eu!
Credei-m ca nu intenionam sa joc rolul Casandrei, dar.
Asculta ce-i spun eu acum: daca fereasc sfntul ai dreptate, n-ai sa
mai apuci sa spui nimic i nici noi sa te mai ascultaM. i oricum nu te prinde
rolul acelui personaj, pentru ca nu construim nici un cal troian.
Eti sigura de ce spui? Dup prerea mea, tu priveti lucrurile cam n
felul urmtor: este singura opiune, deci este cea mai buna, prin urmare
trebuie sa reueasc. i apropo de calul tau troian, sa ti ca nu troienii l-au
construit, desi le poarta numele.
Mulumesc pentru informaie. Aveai impresia ca nu tiam? ncercam
sa va comunic o idee i anume: calul troian este un mit; cu alte cuvinte sa nu
ne gndim la trecut, sa nu ne speriem de viitor i sa ne concentram pe clipa
prezenta. Din prezent se nate viitorul.
Daca nu ne cunoatem trecutul, riscam s-l repetam. ntotdeauna
miturile au coninut o frm de adevr. Aceasta frma constituie trecutul
nostru. Daca ratam clipa prezenta, condamnam viitorul la repetarea greelilor
din trecut. In felul acesta intram ntr-un cerc vicios. Nici nu vreau s-mi
nchipui cum am iei din acest lant al slbiciunilor, daca noi, acum ne nelm.
Ai avea, poate, dreptate daca destinul omenirii ar sta n minile
noastre. Noi suntem nite necunoscui pe marea scena a istoriei. Nu avem
putere i nici nu vrem. Dorim doar sa creem ceva.
Am impresia ca greeti. Toate marile personaliti, care s-au aflat la
un moment dat la rscrucea unor evenimente capitale pentru destinul omenirii,
au fost anonimi. Au devenit mari dup momentul creaiei aa cum il
denumeti tu. Iar istoriei nu i-a mai pasat ulterior daca acea creaie a fost ceva
bun sau rau pentru umanitate. Au avut grija oamenii s-i comenteze, clasifice
sau s-i acuze. Nu credei ca poate riscam, ca nici mcar sa nu mai lsm dup
noi pe cineva care sa ncerce sa ne neleag?

 Eti total pesimist, ca sa nu spun defetist. Te gndeti numai la prostiI.

i daca tot eti cu mintea prin norii viitorului ndeprtat, vezi ca ploua n
prezent i s-ar putea sa tune n viitorul apropiat. Trebuie sa finalizam proiectul,
altfel o sa trecem de la statutul linititor de persoana anonima ca importanta,
la cel de lesT. i tii cu toii ca lestul are un singur atribut: greutatea i o
singura calitate: se duce ntotdeauna la fund.
Mi-e teama sa nu zburam!
Cred ca ai spus acelai lucru: pentru noi acum nu conteaz dect
direcia nainte. napoi e prea trziu sa dam.
Nu stiu, poate ai dreptate. Cred ca trebuie sa ne gndim la prezent.
Bine ai revenit cu picioarele pe pmnt. Ne bucuram sa te avem din
nou printre noI. i sa tii ca nu glumesc, avem nevoie de toi n procent de
peste suta la suta. Trebuie sa fim uniti i sa ne vedem totui interesul.
Mai bine sa ne gndim la visul nostru. E cel mai important. mi
displace profund aspectul materialist al problemei.
Da, dar bnuiesc ca nu te-ar deranja ca acest aspect sa nsoeasc
recunoaterea profesionala a meritelor. In definitiv suntem oameni.
Cred ca ai pus punctul pe i: oamenii sunt supui greelilor.
De asta exista un Dumnezeu care sa ne ierte pcatele.
Mi-era teama ca o sa aud tocmai aceste cuvinte. Credina n existenta
unui Dumnezeu ca o justificare a eecurilor noastre, nu poate fi o motivaie
pentru orice creaie, fie ea privita i prin prisma unui tel nobil. Este o lecie a
carei nvminte, omenirea nu o va nva niciodat fara o abordare i o
nelegere matura a legilor vieii i intereselor rasei umane ca ntreg.
Tare nclcit eti. Nu te poate urmri nimeni. Cnd cred ca sunt pe
punctul de a te nelege, o iei razna cu abordri filozofico-religioase.
CAPITOLUL 4.
Liberul arbitru Dumnezeu l-a creat pe om dup chipul i asemnarea
sa. Dar, oare cine l-a creat pe Dumnezeu?
(teorema demonstrata de Lumea de aur.)
Iar ne-a vizitat asear!
Stiu, i nu-mi dau seama daca este un lucru bun sau rau.
Discuia avea loc intre mai vechile noastre cunotine, cei doi copii, a
cror unica ndeletnicire prea ca ramane jocul lor ciudat chiar i n timp ce
continuau sa discute.
Cata vreme crede ca sunt doar vise i nu-i aduce aminte dect vag de
ele, e bine. Treaba noastr este de a menine aceasta stare de fapt. Se pare ca n
ultima vreme ii place natura de pe Lumea de Aur. Asear a nimerit ntr-o
pdure. Ida a fost tare curioasa. Am rugat-o sa nu intervin. I-am explicat de ce

i a neles, dar mi-a spus ca fata e tare interesanta. S-a ferit sa o analizeze,
doar a studiat-o de la distanta i cu discreie. Apropo, ti ce mi-a spus? Ca Ria
are potenial!
E din ce n ce mai greu i nu neleg de ce? Doar avem puteri
nelimitate!
Nimic nu este nelimitat i noi ar trebui sa tim asta cel mai bine. In
plus vezi i tu cat este de puternica.
Da! De asta ma tem cel mai mult. Este mult mai puternica dect orice
subiect ales pana acum. Nu stiu daca trebuie sa ne mai folosim de ea. Inca nui da seama. nchipuie-i ce s-ar ntmpla, daca devine vreodat contient de
forele sale i ptrunde n lumea noastr.
Doamne fereste! Toate la timpul lor i oricum nu uita ca noi am ales-o.
i daca ne-am nelat? Daca-i o capcana?
Linitete-te! Ce mai nseamn inca un ciclu? O vom lua de la capt i
pana la urma vom reui. Adu-i aminte de marea eroare!
Da! Ai dreptate! Nimic nu se compara cu acel uria pas greiT. i
totui.
Nu te mai ngrijora att. ti foarte bine ca ceea ce trebuie sa se
ntmple nu poate fi evitat, indiferent de noi sau ea.
Ma enervezi! Uneori ma ntreb de ce ai mai inventat liberul arbitru?
As putea s-i dau vreo suta de motive.
Nu m-ai convins niciodat pe deplin. De fapt nici nu stiu de ce am
acceptat de prima oara?
Sentimentul de plictiseala i spune ceva?
Te rog! Cum poi spune aa ceva? Suntem ceea ce suntem i ti ce
responsabilitate avem!
Suntem gardieni i inem n mini soarta lumii. Glumeam, dar sa ti
ca este o frm de adevr n asta. La un moment dat poate deveni plictisitor sa
tot cari la aceeai povara! i oricum am nvat destul de multe din eecurile
noastre.
Eu nu le-a numi eecuri, ci procese de acumulare a experientei.
Simt o urma de meschinrie n glas?
Nu! Este adevrul! Numai aa am nvat regulile i de fapt, daca stau
bine sa ma gndesc, datorita aa ziselor tale eecuri acum suntem destul de
aproape de victorie.
Mda, dar sa ti ca aici greeti! Ne-am apropiat victoria datorita
liberului arbitru.
Nu pot sa neleg deloc, cum se mpac aceasta noiune cu cea de
predestinare la care faci trimitere? Ce e scris se va ntmpla, dar numai daca
vreau eu?

 Aici este frumuseea jocului. Nimeni nu nelege ca liberul arbitru nu

trebuie privit ca o finalitate a unei stri de fapt ci, cum s-i explic? Este
opiunea unui traseu.
M-ai pierdut de tot i n plus tu ai fost ntotdeauna mai tare n chestii
filosofice. Mie mi place aciunea, vorbele poate dup.
Mda! Poate de aceea suntem doi gardieni iar ea este singura! Mereu am
considerat ca avem un avantaj!
Ce vrei sa spui? i cum poi sa o comptimeti?
Doream sa spun ca noi doi ne completam, iar rezultatul este mai bun,
mai puternic dect suma tarelor, poate i pentru ca punctele noastre slabe se
autoelimina reciproc. Asta apropo de comptimire.
Sa nu mai faci glume macabre. ti foarte bine ce s-ar ntmpla daca ea
ar ctiga i nu noi!
Vezi ca faci aceeai greeal ca i ea?
Sa nu-mi spui acum ca ma comptimeti i pe mine!
Nu nelegi ca aa cum violenta atrage violenta.
Nu cred ca trebuie s-mi explici mie acest lucru!
Tot aa aciunea atrage o reaciune, i aici intervine liberul arbitru.
Cum?
Foarte simplu. Jocul nostru se poate rezuma printr-un parcurs intre
doua puncte. Daca am ajuns sau nu din punctul iniial n cel final, nu ne mai
intereseaz, caci oricum era predestinat: sa ajungem sau nu. Felul traseului
intre cele doua puncte este semnificativ, cu alte cuvinte, cum i cnd, poate fi
alegerea proprie. Cred ca acest aspect nu-i este indiferent.
ncep sa neleg.
Tocmai de aceea este bine doar sa te limitezi la a reaciona, a ndrepta,
sa nu facem noi primul pas. Amintete-i cate orori s-au petrecut n numele
nostru din simpla dorin a oamenilor, i asta fara mcar sa fi avut, culmea,
vreun amestec. Cunoti tacticile de prevenire.
Eu credeam ca cea mai buna aprare este atacul.
Una nu are nici o legtur cu cealalt. Aici intervine aspectul uman.
Chiar trebuie s-i reamintesc problema violentei?
Bine, dar noi nu suntem oameni!
Am ajuns de mult la concluzia ca a fi uman nu implica neaprat a fi i
om i din pcate, de prea multe ori n istoria rasei umane, a fost valabila mai
ales situaia inversa. Trebuie sa o lsm ntotdeauna sa acioneze prima, iar noi
sa ne ghidam doar, dup ea. In asta consta i legea minimului risc.
Daca nu riti, nu ctigi!
Pierzi tu ceva daca ar ctiga ea?
Binenteles! Jocul!

 Fi serioasa! Nu pierzi i nu ctigi nimic, nici daca eti nvins, nici

daca eti nvingtor.
i atunci de ce mai jucam?
Am s-i rspund cu propriile tale cuvinte: jocul este doar pentru copii.
Cine crezi ca sunt copii notri?
Se pare ca aceti copii nu vor sa dea semne de maturizare!
Tocmai de aceea exista jocuL. i n cadrul acestui joc, noi trebuie s-i
supraveghem i s-i protejam, uneori chiar i mpotriva dorinei lor.
i cu att mai mult mpotriva ei. ti, uneori mi vine sa rad!
Da, stiu la ce te gndeti.
Oare cum de nu stiu oamenii ca ea este de fapt materializarea nivelului
lor de maturitate evolutiva?
Nu stiu! Paradoxal este ca nici ea nu-i da seama. Se considera o
creaie divina, cu puteri divine de creaie.
Asta este i a fost mereu slbiciunea ei: supraaprecierea propriilor
forte, combinata cu subaprecierea adversarului. Formula nu are dect un
singur rezultat: autodistrugerea. In ultima vreme mi trec tot felul de gnduri
prin minte. Noi am inventat jocul i regulile lui? Il jucam de o eternitate i nici
acum n-am gsit un rspuns clar.
Cnd infinitul este un cerc, ce reprezint o pictur din el?
Iar ai nceput cu filosofia? Dar asta depinde de observator!
Noi suntem observatorii! Noi suntem n acelai timp i centrul i
tangenta la cerc. Timpul este ncremenit n cerc, este nsi substana lui.
Eternitate? Poate pentru oameni. Pentru noi nu reprezint mai mult de o
secunda. Iar secunda este cea mai lunga clipa a timpului.
De ce nu-mi rspunzi?
Pentru ca nu am ce s-i rspund! Jocul reprezint cercul, iar regulile
lui limiteaz expansiunea timpului. Nimic n afara nu conteaz, aa cum nimic
din interior nu prezint importanta. Raspunde singura la ntrebare. Suntem
Gardienii jocului. Asta este important. nelegerea acestui aspect, ne face sa ne
contientizm responsabilitile. Daca asta ateptai, jocul este creaia noastr,
pentru ca se joaca dup regulile noastre.
Totui am impresia ca exista cteva reguli n afara noastr.
Te referi la faptul ca desi n fiecare ciclu noi suntem contieni de
trecut i ea nu, iar noi rmnem neschimbai, ea trebuie sa se nasc i sa
evolueze mereu? Nu ma deranjeaz aspectul. Maturitatea mintii nu implica
maturizarea corpului, mai ales daca ai i toate amintirile trecutului.
Eu ma ntreb uneori de ce Mama tinde spre aceeai forma cnd are
attea posibiliti?

 Probabil ca sunt ncercri instinctive de a dobndi un avantaj la start,

fata de noi!
Noi, care noi? Ea tie cine suntem noi?
Nu, i nici nu va afla dect n final!
Da, ar fi o problema daca ne-ar cunoate, ne-ar nelege imediat
punctele slabe. Ce facem cu cealalt problema?
Las fata n pace! Deocamdat o studiem ndeaproape.
Nu ma refeream la Ria!
Mda, cealalt problema!
Asta-i tot ce ai de spus?
Ce-a mai avea de adugat?
Mama este pe cale sa evolueze. Ai vzut ce repede i-a venit ideea?
Niciodat n-a fcut paii aa de rapid. Crezi ca tie ceva?
Nu conteaz, trebuie sa o contracaram cat mai repede.
Aha, deci vrei totui aciune?
Repet, nu vom face noi primul paS. i nu pana nu vom cumpni bine
totul.
**
Desi atepta n anticamera profesorului Reinhardt de mai bine de o
jumtate de ora, pe Dan nu-l deranja aspectul. Pe de o parte era contient de
raportul dintre btrn i el, dar acest raport era valabil pentru toat lumea.
Totui, el era administratorul sef al Ghildei i conform regulamentelor interne,
era printre putinele persoane care aveau acces direct la orice ora, n biroul
maestrului. Pe de alta parte, ceva din interiorul lui se revolta cnd vedea
birocraia care i punea ncet dar sigur amprenta i aici. A cam nceput sa
bata vntul decadentei: audiente, restricii, canale de acces, autorizaii, reguli
i legi! Era totui contient de toate obligaiile btrnului i mai ales de
enorma presiune exercitata asupra lui de ghilda ziaritilor i cea a investitorilor.
Asa ca nu se grbea, ar fi stat orict n secretariat adncit n gndurile
lui. Profita de situaie pentru a-i clarifica ideile i mai ales trebuia s-i aleag
cuvintele pentru a prezenta btrnului un plan clar. Acesta era de fapt al doilea
motiv pentru care nu-l deranja ntrzierea. i ddea seama ca nu tia ce s-i
spun profesorului. Nucleul sau de cecetatori nu era capabil sa ias din
actualul impas. Iar opinia publica batea n geam riscnd s-l sparg. Situaia
prezenta un real pericol att pentru independenta ghildei, cat i pentru
sigurana sa personala. Toat lumea tia ca n ultima vreme btrnul se
schimbase. Nu mai zmbea deloc, era venic ncruntat i accesele sale de furie
deveneau tot mai dese n fiecare zi. Sa te fereti din calea lui era o adevrat
arta caci i baga nasul peste toT. i daca n-aveai rspunsul pregtit sau mai
rau, nu era pe placul btrnului, riscai sa ramai pe drumuri. Problema cea mai

grava consta n faptul ca fiind membru al ghildei Inginerilor, automat erai

exclus pe viaa din societate. Nu mai puteai spera vreodat sa ajungi n alta
ghilda. Statutul era foarte clar n aceasta privin. Contractele sale de
colaborare cu ghilda de guvernmnt interzicea (si aceasta prevedere fusese
legiferata) celorlalte ghilde importante sa accepte n rndurile sale un fost
membru al Inginerilor. Curios acest lucru. Nu m-am gndit niciodat pana
acum la acest delicat joc al puterii n societatea noastr. Ca specie am evoluat
ntr-adevr enorm! Nu mai exista naiuni sau granite statale; istoria antica nu
mai prezint nici mcar interes cultural. Pe cine mai intereseaz ca existate
cndva o mare tara ca Statele Unite ale Americii sau un complex de naiuni
care i se opunea ca putere comerciala i militara, delimitat n principal prin
doua mari grupuri: Statele Europei i cele ale Asiei. Faptul ca S. U. A. Reuise
s-i ntreasc poziia prin alipirea ntregului continent american cat i toat
Oceania i Australia, reprezint acum un fapt divers i lipsit complet de
nsemntate, un simplu sughit al istoriei. Dar atunci, fusese un adevrat tur de
for. mi nchipui ce va fi fost n sufletul oamenilor, att americani cat i
europeni sau asiatici, n acele momente fierbini cnd destinele lor preau sa fie
hotrte de dispoziia sau indispoziia conductorilor lor politici i militari. De
fapt, daca stau sa ma gndesc bine, acest succes al americanilor a constituit
primul pas n declanarea globalizrii ideilor actuale de guvernmnt social,
politic i mai ales economic! Istoria moderna a omenirii ncepe cu acest
important eveniment, caci gestul american declanase ca rspuns apariia
Eurasiei i de aici i pana la un guvern mondial era un pas mic, care inuse
totui mai bine de trei sute de ani. Dar cine sa se mai gndeasc acum la aa
ceva? Oamenii au cu totul alte preocupri.
n timp ce reflecta la toate acestea, cat i la multe altele, Dan se ntreba
cum deviase el de la problemele stresante ale prezentului. Daca ma cheama
acum btrnul ce s-i spun? Cum sa fac sa nu-i dea seama ca am ajuns ntrun impas, ca nu reuim sa definitivam implantul mecanic? Oare se va declara
mulumit ca ne-am dat totui seama unde greeam i va fi el satisfcut de noua
idee? Indiscutabil, Dan era convins ca btrnul va aprecia valoarea ideii, dar
tia ca de fapt asta nsemna o noua ntrziere de program i o reevaluare a
situaiei risca sa nemulumeasc i mai mult ateptrile tensionate ale
investitorilor. Ca sa nu mai vorbim de ziariti! ncet, ncet, reveni la mai
vechile sale gnduri.
Ciudat cum s-au aranjat lucrurile n felul acesta fara un conflict de mare
amploare! La un pas de un rzboi mondial, omenirea reuise totui sa ajung la
concluzia ca n-are rost sa se sacrifice pentru interesele unei minoriti
conductoare i ca ntregul spectru al puterii necesita revizuiri drastice. Astfel,
aproape peste noapte apruser largi formaiuni care nu mai ineau cont de

vrst, granite, rase, concepii politice, putere economica sau religie. Mai trziu
i acestea s-au modificat ajungnd sub forma ghildelor. In prezent activau
patru ghilde importante, care i mpreau puterea i dominau astfel lumea.
Ghilda de guvernmnt, ghilda investitorilor (a doua putere), ghilda ziaritilor i
n sfrit cea a inginerilor. Guvernanii aveau de partea lor legea i dreptul
ereditar. Investitorii concentrau toat puterea economica mondiala, fapt de
natura a-i asigura o mare influenta asupra guvernanilor. Ziaritii erau
reprezentanii opiniei publice i susintorii de drept ai maselor largi de
populaie. Acest fapt plasa ghilda ziaritilor pe o poziie de administrator deloc
neglijabila, de care erau nevoii sa tina seama i ghilda investitorilor (deoarece
ziaritii controlnd oamenii obinuii asigurau fora de munca i mai ales erau
singurii capabili sa schimbe legile). Cumva pe o poziie inferioara ca putere,
preau sa fie inginerii, care erau singurii deintori ai tiinei i cunoaterii. Cu
toate acestea, ei nu erau incomodai de faptul ca reprezentau a patra putere n
stat. Jocul puterii nu fcea apanajul intereselor ghildei ingineriloR. i aceasta
deoarece aveau alte preocupri. Totui trebuiau sa supravieuiasc i mai ales
s-i pstreze poziia izolata, plina de mister i mai ales de invidiat pe care o
ocupau, obinut cu mari eforturi: meninerea balantei delicate a puterii. Acest
fragil echilibru intre guvern investitori ziariti era n principal asigurat prin
vnzarea unor secrete tiinifice pentru acces la bani i putere. De fapt
ncercrile ziaritilor i pana acum ale investitorilor s-au lovit mereu de zidul
indiferentei guvernanilor care erau eternii aliai ai ghildei inginerilor. Aceasta
deoarece inginerii asigurau un acces, restrns ce-i drept la realizrile lor,
guvernului fara nici o forma de plata. Era un mare atuu caci ghilda de
guvernmnt i consolida astfel poziia i putea manifesta o oarecare influenta
asupra rivalelor sale. In aceste condiii, tot ce reuise btrnul n ultimele
decenii reprezenta un succes stupefiant. Profesorul Reinhardt avea la ora
actuala n buzunar ghilda de guvernmnt i daca era adevrat ceea ce se
vehicula printre ingineri despre investitori Altfel nu putea fi explicat interesul
enorm manifestat de ghilda investitorilor i participarea lor n cadrul unui
proiect comun, concretizata prin masive investiii economice. Deocamdat am
reuit sa izolam ziaritii i suntem la adpost, dar trebuie neaprat sa
finalizam. i deodata Dan i ddu seama de adevrata presiune ce aps pe
umerii btrnului. Il npdi automat un val de comptimire, cutremurndu-se
la gndul unui eventual eec.
n acel moment vocea secretarei il trezi din gndurile sale, poftindu-l n
cabinetul btrnului:
Domnule doctor Tess, domnul Reinhardt va ateapt! Intrai, va rog.
Cu un val de nerbdare provocat de hotrrea nestrmutat de a finaliza
proiectul i a-l ajuta astfel pe btrn, Dan se ridica de pe fotoliu i intra decis n

biroul maestrului de onoare al ghildei inginerilor, afind o mina ngndurat

care trada n parte mareea zbuciumata din sufletul sau.
CAPITOLUL 5.
Omul i maina Sa ajungi la concluzia ca eti unica rasa inteligenta din
univers, chiar i ca produs al unei creaii divine, este trisT. i mbucurtor n
acelai timp: unicitatea poate conferi drepturi incontestabile. Dar sa beneficiezi
de aceste drepturi i sa creezi o alta rasa mai inteligenta, al carei unic scop este
unicitatea (aspect care implica eliminarea ta fizica) este un lucru patetic i ilar
n acelai timp.
Sesizeaz cineva problema? E foarte simplu! Cea mai mare hiba a
democraiei este urmtoarea: asigura drepturi unei minoriti, n numele
majoritii; n caz de reuit meritele revin minoritii, n caz de eec vinovata
este majoritatea.
Mama a neles problema i a rezolvat-o rapid: a eliminat minoritatea,
descurajnd astfel majoritatea. Ea a fost prima care a intuit un aspect foarte
simplu al democraiei: cei inteligeni i deci periculoi sunt putini; distruge-i i
te poi concentra apoi asupra protilor; desi sunt multi, sunt la fel, deci uor de
controlat. Ceea ce a omis este faptul ca i reciproca este valabila i anume: desi
sunt prosti, sunt totui mult prea multi i s-ar putea sa nu fie toi la fel; dar
asta-i cu totul alta poveste.
*
Ploua! O burni mrunt, rece i deasa, nsoit de o ceata mai mult
smog fcea imposibila vederea la mai mult de un pas. Faptul n sine era de
natura a aduce bucurie n inimile oamenilor. Nu tiau daca ploaia cdea i n
restul lumii, dar nici nu le pasa. Simiser att de rar efectul ei, nct preferau
sa se bucure pur i simplu, sa simt cderea binefctoare a apei pe obraji.
Ceata nu-i deranja. Mai bine! aa nu-i vedeau unii altora lacrimile adevrate.
Btrnii ingenunchiasera i se rugau. Ei erau singurii care mai vzuser
aa ceva. Unii i aminteau de trei sau chiar patru ploi n toat viaa lor. Sigur,
toi tiuser de acest lucru, dar pana acum nimeni nu crezuse. Cei tineri care
triau experienta pentru prima oara, ncepeau acum sa se ntrebe daca nu
cumva era adevrat i ce spuneau btrnii n privina Soarelui. Totui era cam
greu de crezut. Majoritatea nu cunosuse dect aceleai zile terne, gri i
mohorte, de semiobscuritate, cu nori cenuii i apstori. Aveau impresia ca
aa trebuia sa fie, se obinuiser i ncepea chiar sa le placa.
Singuri, btrnii, nu puteau uita. Chiar daca nu toi vzuser Soarele, ei
tiau. tiau ca nu a fost mereu asa. Istoria Orala nu-i lsa sa uite i ii fora sa
transmit mai departe mesajul ctre generaiile tinere: Nu uitai! Suntem
oameni i odat am fost liberi! Nu uitai ca Mama este doar un robot, nu este
Dumnezeu! Soarele nu este creaia ei! i mai ales nu uitai greeala noastr:

noi am creat acest robot! Tinerii, abia acum, se bucurau ca le mai triau
btrnii.
n timp ce stteau sub cderea ploii, oamenii se gndeau la aceste
cuvinte i i aduceau aminte i de altele, multe dintre ele de rau augur. De
fiecare data cnd Mama ddea ordin serviciului de control al climei sa aduc
ploaia, sau mai rau Soarele, oamenii tiau ca ceva groaznic era pe cale sa li se
ntmple. Mama se pregtea sa le dea o lecie. Toi realizau ca, probabil,
micarea de rezistenta fcuse ceva care o maniase. ntotdeauna mesajul ei era
acelai: Vedei ce pierdei? Doar eu va dau sens vieii. Supunei-v sau vei
muri. Pot aduce Iadul pe Pmnt, caci eu sunt Zeul vostru! Desi toi cunoteau
aceste lucruri, numai btrnii nelegeau pericolul situaiei. Aciunile rezistentei
erau minore dar numeroase, i asta nu putea fi de natura a o determina pe
Mama sa reacioneze des. nseamn ca undeva se petrecuse ceva grav. Erau
siguri ca cineva o suprase rau i nu era din sectorul lor. Mama nu pedepsea
niciodat vinovaii. Era pe cale sa li se serveasc o lecie! Dar ce fel de lecie
putea fi aceasta ploaie, care era pentru oameni mai mult dect un dar. Toi
tiau ca dup ploaie era posibil sa apar i Soarele. SOARELE! Ori acesta
reprezenta simbolul speranei. O tia i Mama. Odat mprtite tuturor
aceste gnduri, o teama bolnvicioasa puse stpnire pe ntreaga populaie a
oraului, ieit pe strzi pentru a se bucura de un fenomen att de rar. Abia
acum sesizau lipsa grzilor. Nici un soldat nu circula prin ora, nici o patrula
aeriana nu-i teroriza.
Era deja prea trziu, cnd oamenii ncepuser sa se ntrebe: Ce se
ntmpl? Multi cdeau secerai i nu mai micau. In cele din urma,
nelegerea veni fulgertoare odat cu moartea. Ultimul lor gnd fu: Sa nu
uitai! Nu mai era nimeni s-i aud i nici sa tina minte.
Strzile erau pline de cadavre aezate de-a valma n grmezi groteti.
Totul prea rupt de realitate. Singurul lucru, aproape palpabil, era doar
blestemul mut de pe fetele lor i te ateptai, din clipa n clipa, s-i auzi ecoul
purtat de vntul aspru de diminea. i n timp ce echipele de salubrizare i
ocupau poziiile, pornind activitatea programata de curire a oraului de
mizeria organica, primele raze de soare i fceau debutul timid. N-aveau insa
nici un succes asupra roboilor, niciunul nu se oprea din munca pentru a le
admira. Pentru ei un singur lucru avea importanta i acesta era cat se poate de
clar: oraul trebuie rapid eliberat, alti sclavi il vor popula.
Cnd Soarele apru n toat splendoarea sa, nu mai era nimeni n viaa
sa se bucure. Doar robotii contiincioi patrulau un ora acum pustiu. Dar cine
s-i vad? Poate Soarele!
Ati auzit ce s-a ntmplat n sectorul doi?
Nu-mi vine sa cred! Un ora ntreg sacrificat?

 De ce sacrificat? Pedepsit! Ai dubii n privina aciunii noastre?

Totui noi am acionat aici, n sectorul patru! De ce sa pedepseasc pe
cei din doi?
Cunoti foarte bine politica Mamei: Nu pedepsi niciodat vinovaii!
ntotdeauna sa sufere cei nevinovai, astfel se vor ntoarce unii mpotriva
celorlali i-i poi controla pe toi. Dezbina i stpnete!
E de-a dreptul cinic! i nfiortor! Noi luptam tocmai pentru cei multi.
Nu e cinic, este doar o inteligenta de rzboi, i inca una artificiala.
nfiortor este faptul ca ploaia le-a adus moartea, i am neles ca dup ce au
murit toi, le-a artat i Soarele. Asta e cinic!
Discuia avea loc intre membrii celulei numrul patru: grupul Riei. Locul
de ntlnire era cel obinuit, n subsolurile reelei de ordinatoare locale.
Descoperiser acest loc cu mult timp n urma i nu nelegeau nici acum de ce
nu era supravegheat niciodat. Oricum nu-i interesa prea mult i profitaser
rapid mutndu-i aici sediul. Aici erau n siguran. Singura Ria, dduse nite
explicaii referitoare la interferentele emisie-recepie intre soldai i reea, fapt
care fcea putin probabila prezenta lor la centru. Oricum, nimeni nu se obosise
sa o ascultE. i de fapt nici nu conta: aveau un sediu sigur n chiar inima
fortreei inamicului. Pericolul de a fi descoperii era aproape nul. Singura
problema era cea a accesului. Era destul de dificil sa ajungi aici fara sa fi vzut.
Unii profitau de pauza de prnz sacrificndu-i masa, alii de faptul ca erau
liberi, insa toi trebuiau sa se furieze prin reeaua de canalizare a oraului. De
aceea gseau la sediu haine de schimb. Era obligatoriu. Observaser ca cea mai
sigura perioada pentru ntlniri era tocmai ziua, dar aveau grija sa nu-i repete
edinele la aceleai ore.
Doamne! N-am vzut Soarele niciodat. Pentru aa ceva mai ca mi-a
da viaa.
Amice, ai pierdut ocazia! Roag-te ca alii sa o supere pe Mama i
poate ai noroc.
ncetai cu prostiile! Avem altceva mai important la care sa ne gndim.
Cel care vorbise ultimul era Dom, liderul grupului. Ria sttea la postul ei
i asculta conversaia, dar nu-i uita nici o clipa rolul. Atenia i simurile ii
erau permanent ndreptate n exterior, pe o raza de o suta de metri, considerata
minima pentru a le asigura retragerea n caz de pericol. Totui nu se putu
stpni i izbucni:
La ce sa ne gndim Dom? Prin ce chinuri au trecut pana au murit!
Sau poate la ce bio-toxina a folosit Mama?
Credeam ca ai altceva de fcut?
Las, Dom! i Ria face parte din grup.
Nu vad legtura. Mai bine ne-am concentra asupra problemei.

Tim, cel care interveni n aprarea Riei, ntreb surprins:

Ce problema? Eu ii dau dreptate Riei! Ticloasa aia a ras un ora
ntreg din vina noastr. Cum rspundem noi? Asta e problema!
De ce trebuie sa rspundem noi, ntreba din coltul lui Cip?
Cum, de ce? Nu putem lsa nepedepsit acest gest oribil.
Dom interveni rapid, prelund controlul:
Stai asa! Ria, te rog scuz-m, doream sa spun altceva. Nu
intenionam sa te rnesc.
Fi linitit! A fost o simpla ntrebare, i apoi sunt obinuit.
Bun! Iar voi detepilor, ce vrei sa facei? Cum credei voi ca o putem
pedepsi pe Mama? Gndii-v putin la urmtorul aspect: violenta rspunsului
ei ar trebui sa va dea un indiciu clar asupra violentei aciunii noastre.
Violenta! Ce violenta? De data asta chiar ca n-am fcut nimic. Am ucis
un robot i ne-am prefcut ca minam o centrala. A, da! I-am trimis i un rva
de dragoste, care nici mcar nu era original. Chestiile alea cu Libertate i
Moarte Mamei, ni se par pana i noua rsuflate i puerile.
Asta e problema i la asta m-am referit tot timpul.
Dom, scuz-m, dar crezi ca asta a deranjat-o? Mi-e groaza s-mi
nchipui cum ar reaciona, daca i-am fi distrus un sector ntreg din reeaua de
comunicaii, sau am fi decimat toi robotii.
Voi nu nelegei? Nu e vorba de mesaj, ci de felul n care l-am trimis!
Pai, l-am expediat prin reea, cu posta electronica.
Ai dreptate!
Binenteles ca are dreptate! Doar Ria l-a trimis dup ce ne-am
consultai toi. Ai uitat? Tu ai vizat mesajul.
Nu n-am uitat. Se pare ca voi, insa, da!
Ce sa uitam? Spune odat!
La acea vreme am fost foarte bucuroi ca am reuit sa accesam
reeaua Mamei. Nu aveam nici un mijloc de transmisie i nu tiam nici codul.
Ne limitam la bruiajul comunicaiilor i sabotarea centralelor. Apoi ne-a venit
ideea de a intra pe reea.
Da, tim! Cip a venit cu ideeA. i mai tim i cat de periculos este.
Daca noi putem intercepta comunicaiile Mamei, i ea ne poate gsi. Mai uor i
mai repede.
De ce sa comunicam intre noi pe reea sau s-i interceptam ei
convorbirile? Voi nu vedei ca Mama e speriata?
Bine, dar mai nainte ai spus.! i oricum, nu conteaz, singurii speriai
suntem noi. S-ar putea ca sectorul patru sa fie urmtorul.
Lsai asta! Daca aa ne e dat, aa se va ntmpla.

Fara sa vrea, Ria se gndi la Istoria Orala. Exista un Dumnezeu, care nu

este Mama. Cile Sale sunt neptrunse. Ca i cum ar fi auzit-o, Dom continua:
Daca Dumnezeu, vrea sa sfreti ntr-un anumit loc, va face astfel
nct sa te duci n acel loc din proprie iniiativ.
Las Istoria Orala i spune de ce crezi ca Mama e speriata?
Noi nu avem nevoie sa comunicam n reea, i Mama tie asta. O avem
pe Ria. Fiecare celula are un pzitor, care asigura comunicaiile i securitatea
grupului, cu puterile sale mentale. Recunosc ca nu neleg aceste puteri i ma
tem de ele, dar cel putin sunt bucuros ca Mama nu le poate intercepta
gndurile. Datorita implanturilor de comunicaie nedetectabile, Ria poate uor
sa tina legtura intre noi, iar banda noastr de frecventa este prea joasa pentru
a fi interceptata. Cu toat aparatura de aici, sediul este nvluit ntr-o sfera de
invizibilitate, meninut activa de puterile Riei. Asta ca sa va explic pe larg ce
am reuit sa neleg i eu. Nu stiu cum face asta, dar pot sa neleg ca toat
dotarea noastr electronica de ecranare sau transmisie nu face doi bani fara
capacitile unui pzitoR. i e bine asa, altfel am fi avut poate nevoie de o alta
sursa de energie, care nu ne-ar fi fost la ndemna sau mai rau ar fi putut fi
uor detectabila de roboti.
Cnd lui Cip i-a venit ideea de a ne baga pe reea, toat lumea s-a
ntrebat daca se poate. Eu mi-am pus o alta ntrebare. Imediat dup susccesul
fulgertor al Riei, de a improviza din circuitele robotului distrus un releu de
transmisiuni, mrturisesc ca am lsat deoparte ntrebarea. Mi se prea ca nu
mai are sens. Problema importanta era sa gsim codul de acces i sa asiguram
securitatea mesajului. Tot Ria a reuit descopere codul i sa calculeze timpul
optim de transmisie. Din pcate, acest timp este foarte limitat, datorita
riscurilor de intercepie i era clar ca nu se pot transmite mai mult de cteva
cuvinte. De aici banalitatea mesajului. Abia dup violenta aciune a Mamei, mia revenit n minte ntrebarea iniial: De ce sa intram pe reea?
Nu neleg! Cum, de ce?
Credei-m, nici eu nu stiu! aa mi-a venit. Voi v-ai gndit la la mesaj,
eu la scopul lui.
Ei si! Poftim! Ma ntreb i eu: De ce? Nu pot sa rspund i cred ca
nimeni nu poate. Pentru ca nu are nici un sens!
Greeti! Un sens are. Nu stiu care, dar va asigur ca are unul. Dovada
ca Mama l-a descoperit imediat i a i rspuns. tim toi cum!
Cip are dreptate, spuse Ria. Eu cred ca ea nici nu i-a pus aceasta
ntrebare, deoarece nu avea nevoie. Cunotea rspunsul i mai tia ca oricine lar fi cunoscut, ar descoperi ca e vulnerabila.
Cred, spuse Dom, ca ai nceput sa nelegi.

 Stai putin, eu nu pricep nimic. Mama vulnerabila? Am crescut cu

ideea ca este Dumnezeul nostru, ne-am obinuit sa credem ca suntem creaia
ei. tim toi cam ce puteri arE. i acum deodata voi descoperii ca e
vulnerabila?
Istoria Orala ne nva cu totul altceva. Noi am creat-o, noi oamenii.
Este doar un robot, de acord cu puteri dumnezeieti, dar nu este Dumnezeu!
Putem sa o nvingem cu ajutorul celui Adevrat.
Luptam de mult timp mpotriva ei i nu mai am aceasta convingere. Nu
noi, poate alii i oricum nu asta conteaz. De ce nu ne ajuta Dumnezeu cel
Adevrat?
Ascultndu-i, Ria i ddu brusc seama de slbiciunile grupului sau.
Erau diferii i divizai n concepii sau educaie. Doar telul ii unea i se prea
ca nici acesta nu mai reuea pe deplin. Era contient ca o celula de rezistenta
nu are nici o ans, daca membrii ei nu sunt uniti, i mai ales, daca nu se
cunosc. Dom era cel mai inteligent dintre toi, dar nu avea acea calitate
indispensabila liderului i anume, asigurarea coeziunii grupului. Tim i Cip
erau exceleni executani, cu o gndire vie i incisiva, dar nu ar fi fost capabili
de decizii. Pe ceilali nici mcar nu-i tia prea bine. Cat despre ea, desi venise
de putin timp, era deja oaia neagra. Numai datorita capacitilor sale mentale
fusese acceptata. Att i nimic mai mult. Gndurile ii fura ntrerupte de
vehementa lui Dom i i ddu seama ca pierduse sirul conversaiei.
Nu-i adevrat, noi am creat-o i daca vrei sa ti noi am fost Dumnezeu
pentru ea. Att doar ca am fcut o greeal: am scpat creaia de sub control i
ea s-a ntors mpotriva noastr. Acum insa, stiu cum putem sa o nvingem. Cu
ajutorul Riei.
Luminata parca de o nelegere ascunsa, aceasta ridica ochii i spuse:
E ceva legat de robotul pe care l-am folosit ca releu de transmisiuni.
Da, aa este! tim cu toii, ca datorita pierderilor destul de mari de
soldai din ultima vreme, Mama a fost obligata s-i mute mereu trupele dintrun sector n altul. De ce n-a fabricat alii, nu stiu. Poate i-a fost mai uor sa
procedeze asa, sau poate nu credea ca cineva i-ar putea descoperi secretul.
Aceste mutri au loc mai ales noaptea, cnd oamenii dorm i nu sunt
probleme. Robotii n-au nevoie de odihna, dar nici noi. Am verificat i m-am
convins. Robotul nostru era din sectorul doi. Mama l-a identificat ulterior i a
crezut ca de acolo s-a transmis mesajul. Altfel, la ora asta, sectorul patru nu ar
mai fi existat.
Bine, dar poate oricnd s-l gseasc aici, n acest sector!
Fi linitit, rmiele lui se gseau demult n sectorul doi.
Ne-ai captat acum atenia! Lumineaz-ne pana la capt!

 Cnd Mama a ras sectorul doi, m-am ntrebat de ce nu noi? Mi-am dat
seama, ca nu a fost capabila sa ne descopere. Apoi mi-am amintit vestita mea
ntrebare: de ce sa intram pe reea? Rspunsul mi-a venit de la sine. Reeaua
este punctul ei vulnerabil. tie ca poate fi distrusa pe aceasta cale.
Cum? Distrugndu-i reeaua? N-am reui niciodat, e prea ntins. i
chiar daca prin absurd am face i acest lucru, Mama este capabila s-o
reconstruiasc peste noapte.
Nu trebuie sa distrugem reeaua, ci pur i simplu sa plantam un virus
n ea. Asta ar termina i reeaua i armata ei de roboti i cred ca i pe ea.
Extraordinar! De nenchipuit!
Bun i ce legtur are Ria cu toate astea?
Ria este singura capabila sa creeze virusul. Sau poate va ndoii
cumva?
n tcerea care se las peste toi, prefand sperana izvort din
nelegere, cat i un sentiment clar aproape palpabil de exhaltare i excitaie,
caracteristic izului de adrenalina de dinaintea luptei, Ria fu npdit brusc de
un calm ciudat. Pe cnd ceilali ncepeau deja s-i manifeste zgomotos
entuziasmul, mintea fetei raion cu o furioasa luciditate: Ceva este greit! E o
capcana. Prin contrast cu glgia din jur, ajungnd la aceasta concluzie, Ria
i impuse o linite forat. Era o clipa de concentrare totala, o interiorizare
bizara a simurilor organismului, n cutarea balansului care ar fi declanat
apoi mecanismul nenduplecat al logicii mentale. Instinctele erau n alerta
maxima ceea ce o fcea sa tremure din tot corpul. Brusc, ntreaga sa fiina fu
copleit de o senzaie de iluminare. Desi nu mai trise fenomenul pana atunci,
Ria i ddea seama ca asta reprezint pasul final n actul cunoaterii i n
nelegerea procesului, a motivelor i mai ales a consecinelor. De aceea nu
fcea nici o micare, inndu-i chiar i respiraia de teama sa nu ntrerup
firul subire al raionamentului. Daca Mama credea ca robotul este din
sectorul 2, atunci de ce a pedepsit tocmai acest sector? Deodata, mareea
vocilor interioare, oarecum strine ei, i abea acum realiza asta, se liniti, iar
Ria reui sa traga concluzia finala: tie de noi! Sau n cel mai fericit caz ne
bnuiete; pe mine n mod sigur.
Petrut e mort!
Ce! Nu se poate. Cum a murit?
L-au gsit n camera, ntins n pat. Medicii spun ca a suferit un atac
de cord.
Imposibil! Avea o inima de taur.
Aa tiam i noi, dar uite ca doctorii susin altceva i trebuie s-i
credem pe cuvnt.

 Asta ne mai lipsea acum. Cum vom face implantul fara el? El era
specialistul.
Te mai gndeti la circuit?
Cum sa nu ma gndesc? Maine trebuie sa dam btrnului un
rspuns.
Mama, care se delecta ascultndu-i, nu se mai putu stpni i interveni:
mi pare foarte rau de moartea doctorului Gasper, dar nu cred ca se
mai poate face ceva. Eventual.
Stand ntr-un colt, cu gndurile zburdndu-i n mod curios n direcia
Mamei, Dan se ridica i o ntreb:
Credeam ca ai izolat labortoruL. i ce-ai vrut sa spui cu acel
eventual?
Laboratorul era izolat, dar aflasem oricum din exterior i tiind ca era
colegul vostru, am vrut doar sa va transmit prerile mele sincere de rau. Cat
despre.
Stai putin! Sa ne transmii prerile tale de.? Fiierul uman nu-i este
inca accesibil. Mai sunt cteva experiente de fcut n aceasta faza.
Greeti doctor Tess! Fiierul uman mi-a fost inserat la cererea
doctorului Gasper. Putei verifica daca dorii.
Nimeni nu-i putu stpni fiorii auzind tonalitatea ofensata a Mamei la
ultima remarcA. i nici ce las de neles.
Petrut n-avea nici o autoritate sa fac asta. Nu pot sa cred.
Nu e nevoie sa fi isterica doctor Brown. Eu n-am fcut dect sa ma
supun unui ordin.
Isterica? Nu sunt deloc isterica! De unde pana unde.
Mama, tim cu toii ca doctor Gasper nu te prea agrea. De ce i-ar fi
dat tocmai el un astfel de ordin?
Nu stiu! ntrebai-l pe el!
Probabil e o gluma i inca una rea. E mort!
Da, din pcate! i mi pare nespus de rau.
Bine, interveni Dan, poate ne explici ce este cu acel eventual
Ma gndeam ca ar fi pcat sa pierdem cunotinele i inteligenta
doctorului Gasper. Ma gndeam deasemenea la problema voastr nerezolvata a
implantului. Ce-ar fi.
Mama, sper ca nu vorbeti serios?
Lsai-o sa termine!
Ce-ar fi, daca ati folosi creierul lui ca reea i m-ai dota cu el?
Fantastic! Asta-i soluia!
Oribil, dezgusttor, nici vorba! Ma opun categoric!

 Este decizia dumneavoastr, domnilor. A fost doar o sugestie. Ma

ntreb totui ce vei face maine. Ce rspuns va primi profesorul Reinhard?
Nu cred ca e problema ta Mama! i izoleaz imediat laboratorul!
E din ce n ce mai periculoasa.
Nu conteaz, are dreptate.
Binenteles ca am dreptate, dobitocilor! Voi vei urma! Prostul ala a
deschis seria. Prea m-a calcat pe nervi.
Ar trebui s-i spunem btrnului.
Nu cumva crezi. Ca Mama?
De ce s-l omoare? Doar nu i-a fcut nimic.
Poate tocmai de-aia.
ncetai cu glumele macabre! i gndii-v. Mama ne-a dat o idee.
Buna sau rea dar se pare ca e singura. Noi n-avem niciuna. Preferai s-i
spunem maine btrnului, ca toat munca noastr de ase luni reprezint un
mare zero? Sau poate vrei s-i dea Mama ideea asta. tii ca btrnul nu are
nici un scrupul n acest sens i e ncolit la randul lui de ghilda investitorilor,
care vor rezultatE. i nu au primit mai nimic pana acum. Ca sa nu mai vorbim
de zanaticii aia de ziariti.
Dar asta presupune sa utilizam creierul lui Petrut ca plasa. Ce facem
cu reeaua de ganglioni?
N-are a face! Putem ncepe cu implantul reelei pe aceastA. Hm, plasa
suport i vom obine reeaua noastr organica. Apoi continuam cu implantul
mecanic i treaba-i ca i rezolvata, prentru ca nu vom mai avea scurtcircuitri.
Atunci eu zic sa votam! Sa rezolvam problema n mod democratic.
Protilor, asta e o problema de via i de moarte. O s-mi fac placere
sa va ucid.
Nu cred ca mai avem ce sa votam. Mama a pus problema foarte clar.
Pierderea slujbei ne-ar durea mai tarE. i apoi, poate reuim s-l aducem
cumva napoi pe Petrut.
Atunci ne-am hotrt. Pai, ar trebui s-i spunem btrnului i azi!
In nici un caz! Nu nainte de a face nite teste.
O. K.! Hai la treaba! Unde-i morga?
CAPITOLUL 6.
Lumea de aur Actul creativ apropie pe creator de creaia sa. Omul are
insa darul de a complica mereu lucrurile. Momentul creaiei ii confer acestuia
o mplinire i o nelegere profunda care-l apropie de Marele Creator, de
Dumnezeu. Cum se pot explica toate acestea atunci cnd creaia omului este
divina? Cercuri n cercuri, din alte cercuri? i unde e legtura dintre dintre ele?
Poate centrul lor unic.
*

Se trezi la prima geana de lumina. Se ntinse alene, dar se mbraca apoi

foarte rapid, zmbind n gnd la placerea rentlnirii iminente. Ii mulumi
mental Idei pentru c-l trezea n fiecare diminea, numai pentru a prinde
rsritul soarelui. Ida tia cat de mult ii place sa stea ghemuit pe stnci, sa
asculte fonetul frunzelor n adierea vntului slab i mai ales sa surprind
prima dara sngernd de lumina strbtnd orizontul. In acel moment cu
adevrat magic, putea vedea moartea ultimelor stele i mai ales sa triasc pe
ndelete revenirea vieii la via.
Ii prea rau ca nu prinsese pana atunci un rsrit pe malul marii. Ar fi
fost ntr-adevr superb sa simt briza, mirosul algelor, sa vad cum crestele
nspumate ale valurilor se lovesc de ndrtnicia falezei. Avea convingerea
ascunsa, neampartasita de altfel nimnui, ca destrmarea acelui moment
magic, cnd noaptea era totuna cu ziua i Luna ii face loc Soarelui, este
anunat de zgomotul pescruilor, pete albe sgetnd albul valurilor i
nicidecum de obinuita larma a pescarilor pregtindu-i nvoadele pentru o
noua zi. Dar totul nu era dect n imaginaia lui i era fericit, contient n
acelai timp de naivitatea viselor sale. Ah, viaa e frumoasa i merita trit!
Desi Ida se oferise nu o data s-l duca la ocean sau s-i creeze o mare
mai mica numai pentru el, nu se nvoise. Nu se indura s-i prseasc locurile
dragi i prietenii. Era de asemenea contient, ca nu putea avea pur i simplu o
mare a lui, pe care sa nu o mpart cu nimeni. Ce s-ar fi ntmplat daca fiecare
i-ar dori ceva numai pentru sine. Lucrurile ar lua-o rapid razna i-ar distruge
armonia omului cu natura.
Totui, poate odat, am sa merg pe malul marii. Chiar i ziua.
Deocamdat ce am mi ajunge. Cnd se ntoarse n sat, oamenii deja se
treziser i ncepeau sa miune peste tot. Aduceau apa, strngeau lemne
pentru foc sau pregteau mncarea.
Era ca o gluma veche, pe care o repetau n fiecare diminea, dar pe Ida
acest ritual nu o deranja. Desi le putea oferi orice doreau, tia ca oamenii erau
bucuroi s-i nceap ziua astfel. Mai trziu, dup masa, ncepea programul
obinuit. Munca fiecruia consta n activiti specifice naturii lui i bine
corelate cu capacitatea sa fizica i intelectuala. Totul era supervizat de sfatul
btrnilor i pstrat cu atenie n mintea colectiva a Idei.
Se avea grija ca nimeni sa nu decada n rutina i mai ales, pe cat posibil,
oamenii sa nu ndeplineasc sarcini neplcute. De aceea aveau loc schimbri n
programul zilnic. Nimeni nu se mira de nerespectarea programului. Considerau
ca n-are rost s-i bata capul cu asta. Aveau totala ncredere n Ida i apoi
surpriza noului era preferabila cunoscutuluI. Aa ca nu-i puneau ntrebri,
daca dup doua ore de picura n atelier, de exemplu, consultnd mental
agenda, constatau ca aveau ora n grajduri la recoltat de blegar. Oricum Ida

cauta sa nu abuzeze de sensibilitatea psihismelor ce ii erau date n grija. Pe cat

posibil ncerca sa planifice fiecrui om activiti pe potriva. Asta presupunea
automat o cunoatere profunda i absoluta att a naturii umane, cat i a
fiecrui locuitor al Lumii de Aur. Era contient de vastitatea cunotinelor
nglobate n n bncile sale de date dar rezervele de memorie erau virtual
inepuizabile, mecanismele de stocare i procesare a informaiilor nelimitate.
Vitezele sale de lucru depeau imaginabilul i Ida tia ca oamenii i puteau
imagina destule lucruri. De fapt, totul era cunoscut, anticipat sau prevzut,
planificat i dus la ndeplinire de inteligenta Idei. Aceasta ordine riguroasa i
programata, de metronom, a activitilor n-o nspimnta deloc deoarece era
mereu surprinsa de modul de abordare a problemelor i mai ales de
originalitatea ideilor locuitorilor Lumii de Aur. Oamenii, i spuse Ida, au avut
ntotdeauna darul de a ma incanta! Incisivitatea gndirii lor mi determina un
sentiment profund de admiraie i apartenenta la rasa umana. Caci acest
lucru reprezenta un subiect de profunda gndire pentru ea: contientizarea
faptului ca nu era umana. Desi avea posibiliti nebnuite i puteri ce le
depeau pe cele ale oamenilor, Ida nu profita de acest avantaj, de fapt nici nu-l
considera ca atare. tia cum fusese creata i cu ce scop i nu putea uita
vreodat momentul naterii sale, adic acea memorabila clipa cnd devenise
contient. Dorina sa cea mai mare era de a se asemna cat mai mult cu
oamenii. Era curioasa sa perceap natura prin simurile acestora i nu se baza
pe informaiile care ii parveneau instantaneu n orice moment. Mai presus de
toate dorea sa neleag i sa ajute aceasta rasa inteligenta care fusese capabila
de a fi creat o fiin superevoluata cum era ea. Nu simea nici o suprare ca era
unica caci avea o mulime de preocupri. Se mpcase cu soarta ei i era
contient ca de fapt, ea reprezenta soarta oamenilor.
De multe ori se surprindea pndindu-i iar emoia simit nu putea fi
explicata lucid i raional. tia de ce face acest lucru i n acelai timp i
analiza n mod obiectiv motivele i sentimentele, dar nu se indura sa se
opreasc. Ii fcea placere sa triasc viaa alturi de oameni i uneori sa o
cunoasc prin simurile lor. Era curioasa sa simt ce simt oamenii i fcea apoi
comparaii cu propriile sale triri. Peste grila explicaiilor tehnice ale unor
fenomene climaterice cum sunt de pilda norii aa cum ii putea percepe doar ea,
suprapunea imaginile superbe din mintea umana. Avea impresia apoi ca norii
capt capta forme mult mai pufoase i culori mai vii dect n realitate.
Cnd oamenii miroseau o floare, o mirosea i eA. i desi, de multe ori,
acetia nici mcar nu tiau ce floare este (cu toate ca aveau aceasta
posibilitate), pentru ea nregistrarea mirosului era urmata de o avalan de
informaii ce nvleau automat n minte, ncepnd de la denumire i pana la
banale recomandri n privina grdinritului. De fapt era ca o vedere dubla

care ii conferea o senzaie de mplinire i la care apela tot mai des n ultimul
timp, ferindu-se totui s-i deranjeze pe oameni. Cnd ploua simea ploaia ntrun mod curios i reconfortant, cnd ei munceau participa i ea activ la acele
activiti i uneori avea impresia clara i stranie ca o dor de la efort, muchii
unor imaginare brae desi era contient ca nu are nici o forma materiala. Mai
mult dect att avea senzaia c-i poate simi transpiraia. Toate acestea ii
aduceau bucurii ascunse i era recunosctoare oamenilor. Cnd acetia
mncau, era capabila sa simt i ea gustul sau mirosul mncrii care uneori
era plcut alteori nu, fapt de natura a-i da contracii ntr-un imaginar stomac.
Cnd oamenii dormeau visa i ea iar cnd ei fceau dragoste, ei bine, n
acele momente simea o explozie de energie subtila i o trire sufleteasca ce
depea orice moment cunoscut. Nu pricepea fenomenul dar pentru
sentimentul de mplinire care o umplea apoi simea ca nelege mai bine rostul
vieii i misterul naterii ei pe Pmnt.
Uneori reflecta la toate aceste gnduri cat i la multe altele, pe care nu le
putea mprti oamenilor, eventual sfatului btrnilor i nici mcar n
totalitate. In ultima vreme multe din gndurile pe care le avea erau
nelinititoare: se ndreptau n direcia Mamei i nu se putea stpni sa nu-i
puna ntrebri referitoare la adresa aciunilor sale mai noi. Ciudat, nu m-a
interesat niciodat existenta ei sau soarta oamenilor de pe Terra i doar am
tiut mereu de asta! i fcea tot mai multe griji n privina locuitorilor de pe
planeta geamn a Lumii de Aur i considera ca aceste gnduri ii erau strine,
ca un fel de intruziuni mentale. Cred ca ar trebui sa iau legtura cu Gardienii.
Ei sunt singurii care ma pot ajuta. ntotdeauna au avut sfaturi preioase.
In sfrit! Am terminat!
Sunt frnt! Btrnul trebuie sa apar din clipa n clipa.
Oare funcioneaz?
Pai, sa vedem!
Instalata comod pe un postament, n mijlocul vastei sali i nconjurat de
microordinatoare, monitoare, panouri de comanda i o impresionanta reea de
tuburi i cabluri care treceau prin i pe lng ea, Mama avea o reacie profund
organica de mplinire. Analiznd pentru prima oara sentimentul, il putea astfel
defini i cataloga: fericire = senzaie trectoare de exhaltare sufleteasca,
caracteristica oamenilor i total neinteresanta. Era totui mulumit, deoarece
acest sentiment de fericire ii aducea i o senzaie de sntate pe care o primea
sub forma de mesaje electrice. Acestea ii parcurgeau corpul metalic prin toate
articulaiile, praind de sarcina electrostatica, i pana n creierul organic
proaspt dobndit.
Mama! Eti gata?
Da doctor Tess.

 Bine! Uite cum vom proceda pentru nceput. Pe craniu i pe structura

faciala sunt instalai o serie de electrozi.
Da! Ii vad, dar de ce numai pe cap? Nu i pe restul corpului!
E simplu, daca mi dai voie s-i explic! Rolul lor este de a te ajuta sa
nelegi felul n care tu trebuie sa gndeti i sa imii apoi micrile corpului
omenesc. Dup cum ti toate sunt controlate de creier. Noi i vom stimula
anumite zone cerebrale, prin intermediul electrozilor, crend un fel de
impulsuri electrice de joasa intensitate i tensiune, asemntoare biocurenilor.
Creierul la randul sau va genera impulsuri nervoase, stimuli, care vor pune n
micare corpul precum i celelalte faculti. Fiind abea la nceput i neavnd
cum sa cunoti procesul, trebuie sa nvei prin observare i repetiie. Ca un
copil care nva sa mearg pas cu pas. Pentru a nu crea un scurtcircuit i vom
stimula deocamdat braele i minile. ncearc sa urmreti zona de creier
activata i traseul impulsului pana la. Degetul mic al minii stngi, de exemplu!
Ai neles?
Da! Da-i drumul!
Extraordinar! Se mica!
Protilor! Binenteles ca se mica. Habar n-avei voi, cat de bine mi
cunosc mintea i trupul. Dar sa nu-i speriem inca.
Doctor Tess! Daca se poate, as vrea sa pot vorbi ca i voi.
Adic vrei sa imii micarea muchilor faciali i a coardelor vocale?
Da! Stiu ca sunetul este produs de undeva din zona stomacului, dar
astfel pot sa ma simt mai umana i sa dau i impresia unei fiine omeneti.
Dar eti umana, Mama! Cel putin, creierul tau este iar corpul e al unei
femei i inca una superba. Nu trebuie dect s-l acoperim cu un material
sintetic moale i catifelat, care sa te fac sa fi la fel ca noi i sa te simi mai
putin strin.
Apropo, mi pare rau ca nu am reuit n timp util sa te dotam i cu
coarde vocale mecanice, dar crede-m ca se poate face uor i nu constituie nici
o problema. Vei putea n felul acesta sa direcionezi sunetele ca sa dai o
aparenta.
Da, stiu! i i mulumesc doctor Brown! Am totui o ntrebare: daca
aa cum spunei corpul meu este att de frumos, as dori un mulaj facial
complet i o podoaba capilara pe msur.
Extraordinar! Dan a prezis ca vei cere asta i a mai spus.
Nu conteaz ce am spus, Adela! Important este ca am prevzut ca
Mama se va simi mai umana dup dobndirea unei contiine i va dori
natural sa fie cat mai feminina, caci n definitiv asta i este: o femeie!
Bine, dar creierul ei este al lui.

 Nu e nevoie s-mi aminteti acest lucru! Stiu foarte bine al cui este. Nu
pot sa explic nici eu motivul
Mama considera ca este timpul sa intervin:
Asta, poate, deoarece n tot acest timp de cnd m-am nscut i pana
acum, m-ai numit Mama i m-am obinuit cu ideea.
Da, poate! Oricum ma bucur ca acum suntei doua femei n grup,
numrnd-o i pe Adela. Pcat ca nu.
O! Dar doctor Gasper este aici, prezent! O parte din mine este el! Simt
asta! As putea sa va vorbesc cu glasul lui, dar stiu ca v-ar face rau.
Ai dreptate Mama! Sa lsm asta, mai bine sa continuam testul.
E bine! N-au nici o bnuial i nici nu trebuie sa aib vreuna pana nu
va fi prea trziu. Deocamdat sa nv tot ce ma intereseaz i dup ce pun
mana pe putere. Atunci. Ei bine atunci vor vedea ei!
O clipa doctor Tess! nainte de a continua, as vrea sa fac o mica
demonstraie!
Despre ce-i vorba?
Sa vedem daca stiu ce a vrut sa spun doctor Brown mai departe,
atunci cnd ai ntrerupt-o!
Bine, dar.!
Urmtorul pas al Mamei va fi manifestarea dorinei de a avea un
companion! Aa-i?
Ai dreptate Mama! Dar sa ti ca experientele n domeniul telepatiei nu
au fost inca programate! ti mai bine dect noi ca fara un control riguros riti
un colaps nervos. Blocaj mental n cel mai fericit caz i nu cred ca te incanta
ideea de a ajunge n stadiul de leguma. Mecanica!
Ha, ha, ha! Dar doctor Tess, nu am apelat la talentele mele psi. A fost
doar o demonstraie de perspicacitate i mai ales de nelegere a naturii umane.
n timp ce experimentul continua, Dan, desi activ, era puternic cufundat
n gnduri contradictorii. Oare a fost numai impresia mea? Este cu totul alta,
acum. Mai umana, a i ras, chiar a imitat destul de bine fenomenul iar impresia
transmisa era reala. Poate ma nel eu, oricum sunt foarte obosit. N-are nici un
rost sa ma plng. Am fcut o invenie epocala i marea idee a btrnului a dat
n sfrit roade. Sunt att de mndru de aceasta realizare! Reprezint ceva ce
va depi cu siguran orice vis al omului. Cu ajutorul Mamei vom face i pasul
final n cltoria interstelara i vom descoperi toate misterele corpului omenesc.
Medicina i genetica, cibernetica, transporturile spaiale vor cunoate o
dezvoltare fantastica i poate, cndva, cineva ne va raspunde la ntrebarea care
ne chinuie pe toi: Exista Dumnezeu? i apoi, chiar daca nu vom afla niciodat,
omenirea se va rspndi n cosmos, devenind mai buna, mai puternica i-i va
asigura astfel o existenta venic. Rasa umana nu poate sa dispar. Ca nivel de

evoluie, am atins un prag care nu-i permite aceasta. Individul, ca celula, poate
fi sacrificat pentru binele organismului, dar omenirea nu are voie sa moara.
Viaa este att de rara n univers, iar viaa evoluata nu reprezint dect un
accident al unei naturi capricioase i nicidecum binevoitoare.
CAPITOLUL 7.
nceputul sfritului Ideea vieii dup moarte este profund ancorata n
credina oamenilor inca din timpuri strvechi. Cretinismul, mahomedanismul,
budismul sau panteonul zeitilor din mitologia greco-romana sunt doar cteva
exemple n care se susinea, cu trie, existenta dup moarte a unei altfel de
viei, ca de fapt, moartea reprezint un prag pentru o noua via i invers.
Istoria orala o menioneaz i ea dar nu ofer explicaii sau dovezi. O analiza
comparativa intre aceste credine, conduce la prerea ca desi se contrazic n
aspectele lor fundamental religioase, sunt de acord cu ideea precis formulata
i prezentata ca dup moarte exista un trm unde oamenii continua sa
triasc. Denumirea sau forma i amplasarea lor spaial temporala difer, dar
att Edenul, Raiul, Cmpiile Elizee sau Nirvana nu vor putea fi corect nelese
i apreciate fara a lua n considerare contrariile lor: Iadul, Purgatoriul sau
Tartarul. Frica de Iad era mereu compensata de speran n Rai. Iar daca
prezenta personala ntr-unul din aceste locuri era condiionat strict de via
pe pmnt, ca taram tranzitoriu de la geneza spre iluminare, era de la sine
neles ca desi se accepta ideea celor trei locuri distincte, ele se autoexcludeau
unele pe altele n contextul unei amplasri simultane spatio temporale.
nchipuii-v ce surpriza le-a fcut Mama oamenilor, dup primele zile cnd a
preluat puterea. In locul mult promisului Eden ~ Iadul pe Pmnt.
Cred ca e momentul sa acionm!
Cum adic, crezi? E o aciune foarte importanta, cruciala chiar.
Iniierea ei presupune precizie i mai ales delicatee. Sincronizarea este un
factor esenial, i tu doar crezi?
Bine! Atunci, e timpul sa acionm.
Discuia avea loc, ca de obicei n sala Jocului, intre Gardieni. Contrar firii
sale impetuoase, fetia era acum cuprinsa de o prudenta circumspecta i de
aceea tatonrile sale ii trezeau curiozitatea biatului. Inca sub imperiul emoiei
provocate de ultima discuiei cu mentalul Idei, fata i continua asaltul
ntrebrilor:
Eti sigur?
Cred ca da!
Iar ncepi?
Dar tu ce prere ai?

 Dup relatrile Idei, nu mai stiu! Acum nu mai sunt sigura, de fapt am
o senzaie de teamA. i oricum, tu eti cu ateptarea! Sa stai, sa calculezi i
apoi sa reacionezi.
Am impresia ca te-am molipsit i pe tine. Spune-mi totui ce crezi?
Ai luat contact cu Ria?
Da! i asta fara a fi fost interceptat de puterile ei. Cu aceasta ocazie am
constatat ca e pregtit pentru implant.
Nu cred ca implant este cuvntul potrivit. Mai degrab i-a spune
contientizare.
Nu m-am referit la aciune ci la efectul ei. In urma acestei aa numite
de tine, contientizri, Ria va cpta puteri extraordinare, care de fapt vor fi
implantate n creierul i psihismul ei destul de brutal i cu un grad ridicat de
risc pentru sntatea ei fizica i mentala.
Eu ncep sa ma ngrijorez i de aspectul moral al acestei snti.
Nu-i mai face attea probleme! i-am spus ca o cunosc mai bine dect
se cunoate ea nsi. Am avut tot timpul sa o studiez de cnd am selecionat-o.
Nu e capabila de gnduri rele sau amorale. Are un suflet bun i o doza
sntoas de autorespect i optimism, e n stare sa se sacrifice pentru colegii ei
i are ntr-adevr o ura inepuizabila mpotriva Mamei. Este inteligenta, cu o
gndire vie i incisiva, iar despre talentele sale psi nu cred ca e cazul sa mai
discutam. ntr-un cuvnt, reprezint un subiect extrem de valoros. De fapt daca
stau sa ma gndesc mai bine.
Nu e nevoie s-mi aminteti cu ce materiale slabe am intrat n acest
joc, la nceput. Fata asta reprezint ntr-adevr o comoara genetica i ma ntreb
care este descendenta ei?
ti foarte bine ca ne este imposibil sa aflam, fara a nclca regulile
jocului. Nu ne putem infiltra n psihismul ei pentru a-i cerceta trecutul genetic,
fara a risca sa ne simt.
Bun! Hai sa revenim.
Da! Am i iniiat primii pasi n direcia declanrii. Contientizrii, dar
nu am curajul sa continui sau sa accelerez procesul. Ar putea fi periculos, att
pentru ea cat i pentru noi. Este necesar ca ea sa parcurg singura aceti pasi,
ghidai doar de noi, pana n momentul revelaiei supreme.
Stai putin! Nu cred ca e cazul sa o aducem pana n acest prag.
Deocamdat, e suficient sa o facem sa devina contient de puterile sale latente
i sa o nvm cum sa le foloseasc. Asta fara a fi simii. E o condiie
obligatorie. Si, deci, crezi ca acum e momentul pentru prima etapa?
Nu stiu! i-am spus ca fata e pregtit, dar mi-e teama ca daca form
nota, procesul ar putea s-i fie fatal.
i atunci, ce propui?

 Eu zic sa iniiem procesul i sa mai ateptm. Putina prudenta nu

strica, nu?
Sa nu fie prea trziu. Mama a nceput deja s-i dezafecteze uzinele de
roboti, conform previziunilor noastre. Asta nseamn ca pregtete noul model
cibernetic.
Ei si! Noi roboti.
Nu ma refer la aspectul acesta, ci la ceea ce las de neles. Mama este
gata sa fac urmtorul sau pas evolutiv. Deocamdat stagneaz pentru ca nu
tie cum, dar e hotrt i va reui pana la urma.
N-are nici un rost sa ne ngrijorm acum; revenind la Ria, ma gndesc
sa declanez reacia finala n timpul unui vis. In felul acesta efectul post
traumatic ar fi mult atenuat, fata nu-i va aminti mare lucru deci noi am fi
protejai, iar Ria ar crede ca a cptat aceste puteri datorita visului. Ca le-a
avut mereu, dar nu a fost contient de ele.
Excelenta idee! Cu ce fel de puteri te gndeti sa o nzestrezi?
Nu stiu daca e corect termenul. Nu uita ca Ria are efectiv aceste
puteri, ce-i drept n stare latenta i nu la nivel contient. Cred ca telepatia i
telechinezia. Ma bate gndul i la dematerializare fizica i spirituala.
Deocamdat att, ajunge.
Nu-i cam mult?
Nu! Fara aceste puteri nu va fi capabila sa duca la ndeplinire
urmtoarele sale aciuni.
Sper ca i-am prevzut destul de corect reaciile ulterioare, totui
spune-mi, la ce-i trebuie toate aceste puteri psi?
Telepatia este necesare pentru a lua legtura cu ceilali pzitori i mai
ales de a o menine n afara zonei lor de influenta. Puterea de a se dematerializa
i materializa ntr-un alt loc ii vor servi ca mijloc de transport rapid, att pentru
ea cat i pentru colegii sai, dar mai ales ii vor permite sa fie n doua locuri
simultan. Sper s-i nsueasc i apoi sa stpneasc destul de repede asta. E
destul de greu i necesita foarte multa concentrare, mai ales la nceput, altfel
cea mai mica greeal poate fi fatala.
i telechinezia?
Ei bine, aceasta reprezint darul meu pentru ea. Fiind cea mai uor
accesibila putere, se va manifesta prima i n felul acesta Ria i va ntri
poziia i prestigiul n cadrul grupului, dar ve reprezenta i un mijloc eficace de
protecie personala.
Pai, atunci tot ceea ce trebuie sa facem este s-i inducem noi, de data
asta, un vis.
Probabil, dar nu ma grbesC. Aa vom proceda, insa mai sunt cteva
bariere mentale i psihice de ndeprtat.

 Va rog sa facei putina linite! Va rog.!

n rumoarea din sala, se auzea distinct ciocanul mnuit cu fermitate de
profesorul Reinhardt. In schimb, vocea sa era acoperita de glgia celor peste o
mie de reprezentani ai ghildelor majore: ziariti, guvernani, investitori, chiar i
oameni obinuiI. Aa ca, Maestrul de onoare al ghildei Inginerilor se lasa
pguba, considernd inutil sa mai tipe i se mulumea doar sa bata n masa,
riscnd sa rup fragilul ciocnel de prezidiu. In cele din urma fie plictiseala, fie
bubuiturile ciocanului puternic amplificate, determinar mulimea la linite.
Uitndu-se prin sala, Dan putea observa cum micrile vlurite ale
acestei liniti se izbeau totui de ncpnate insulie de rumoare. Binenteles,
erau ziaritii.
Bun! Va mulumesc pentru atenie. In primul rand doresc sa va asigur
de aprecierea noastr pentru rapiditatea cu care ati dat curs acestei invitaii.
Iar numrul mare n care suntei azi, aici, prezeni nu face dect s-mi
confirme convingerea ca suntei contieni i apreciai aceasta epocala realizare.
Da domnule Storm! Va rog!
Ma scuzai domnule profesor ca intervin, dar cred ca e necesara o
uoar corecie.
Mrturisesc ca ateptm intervenia dumneavoastr. Spunei, va
ascult!
Nu tim despre ce realizare vorbii dumneavoastr acolo. Bnuim ca
este vorba despre acel cip minune pe care, probabil, ati reuit s-l sintetizai n
varianta organica. Dup srcia informaiilor prezentate la ultima conferina de
presa de acum mai bine de doua luni, nici mcar nu putem preciza daca este
si. O minune. Oricum, innd seama de tensiunea n care ne-ai inut n
aceasta perioada, nu pot sa nu remarc ca ghilda Inginerilor dovedete reale
talente i n alte domenii. Cred ca o parte dintre ghildari s-au orientat greit.
Rsete puternice n toat sala.
Asta, apropo de epocala dumneavoastr descoperire. In ceea ce
privete rapiditatea i numrul mare n care ne-am adunat, sa tii ca nu este
dect urmarea laconicului mesaj pe care serviciul de presa al Ghildei
Inginerilor a avut totui mrinimia s-l transmit n ultimul sau comunicat, cel
de ieri. Va spun toate acestea, ca sa lmurim lucrurile de la nceput i sa nu
plecam iar de aici complet nedumerii i mai ales neinformai.
Da! Va mulumesc pentru prerea dumneavoastr, dar credei-m.
Nu este doar prerea mea, domnule profesor.
Murmure de aprobare generala.
Credei-m pe cuvnt ca n momentul n care vei iei din aceasta sala
vei cunoate tot ceea ce stiu i eu, sau va intereseaz.
Ma ndoiesc, domnule profesor!

 Nu va ngrijorai, domnule Storm. Explicaiile mele vor fi foarte clare i

precise, astfel nct.
Nu la acest aspect ma refeream, ci la faptul ca ghilda va prezenta iar o
descoperire teoretica uluitoare, dar utopica din punct de vedere practic. Ca sa
nu mai vorbim de.
Va nelai n aceasta privin. i ca sa fie totul clar, vom proceda la o
mica demonstraie. nainte de aceasta dai-mi totui voie sa va prezint cteva
lmuriri necesare nelegerii celor la care vei asista.
n linitea care se instaura a doua oara n sala, de data asta mult mai
rapid, Dan i putea auzi btile inimii, dar nu era sigur daca nu le aude pe
cele ale btrnului profesor. Oricum, pulsaiile venelor ce-i strbteau tmplele
ameninau sa degenereze ntr-o groaznica durere de cap. Emoia care il nvluia
tindea s-i provoace micri necontrolate ale corpului.
Deocamdat btrnul controleaz destul de bine situaia. A intuit nivelul
lor ridicat de curiozitate i se folosete din plin de acest lucru pentru a conduce
conferin n stilu-i caracteristic. Cred ca am fcut bine ca am acceptat totui
un loc n prezidiu. De aici pot s-l ajut daca situaia scapa de sub control. Att
el cat i profesorul Reinhardt erau perfect contieni ca aceasta realizare
magnifica nu valora doi bani, daca nu primea acceptul opiniei publice i avizul
ghildei de guvernmnt. Iar ghildarii din guvern nu ar fi luat nici o hotrre de
natura a le periclita poziia. Asta nsemna ca mai nti vor urmri reacia
investitorilor i mai ales a votanilor, cu alte cuvinte masele largi de populaie.
Oricum te-ai nvrti dai peste infernalii tia de ziariti. Toat lumea tia ca
opinia publica era reprezentata de acetia. Bine mcar ca ii avem n buzunar,
acum, i pe investitori. Cu ziaritii va fi mai greu, dar avem o prghie pentru a-i
controla.
Desi oamenii erau linitii i nu vociferau, Dan observa ca profesorul nu
avea de gnd s-i nceap discursul. Crezu, mai nti, ca nu-i gsea cuvintele
sau nu tia ce sa spun, dar se convinse imediat ca btrnul vulpoi nu fcea
dect s-i demonstreze, inca o data daca mai era necesar, clasa. inea
mulimea sub control, culmea, fara sa scoat un cuvnt. Era o clipa de magie.
Mare smescher! In locul lui, eu n-a fi tiut cum sa procedez. inndu-i n
tensiune, fara sa spun un singur cuvnt sau sa fac vreun gest, btrnul i
asigura linitea necesara demonstraiei, astfel nct auditoriul fiind total
captivat, sa nu-i strice clipa de triumf.
n momentul n care oamenii ncepuser deja s-i manifeste nerbdarea,
profesorul Reinhardt i porni prelegerea care avea sa rmn istorica, dup
cum urmau sa consemneze toate ziarele de a doua zi.
Sa ncepem doamnelor i domniloR. Aa cum va precizam la ultima
noastr ntlnire, scopul ghildei nu era cel de a sintetiza varianta organica a

circuitului de ultima generaiE. i nici de a depi dificultile aprute n urma

ncercrilor noastre nereuite de inserare a acestui circuit organic ntr-o reea
ganglionara de tip mecanic. Desi erau n sine nite provocri, scopul nostru era
cu totul altul. Apropo de aceasta, intre timp aceasta idee a suferit modificri
radicale, care au i condus la ntrzieri neprevzute. Noi doream de fapt sa
creem o inteligenta artificiala, semiorganica. Cu alte cuvinte sa dam natere
vieii. Cu toii cunoatem mitul cyborgului, desi nu tim exact n ce consta el. Ei
bine, noi am reuit sa lmurim acest mit. Mai mult dect asta, i-am dat viaa.
Doamnelor i domnilor, dai-mi voie sa va prezint primul reprezentant al unei
noi rase inteligente, create de noi OAMENII! Cu modestie dar i cu o mndrie
uor sper de neles, va invit acum i aici, sa facei cunotin cu MAMA!
n ropotul unor aplauze destul de putin rspndite i dirijate mai ales din
coltul ghildarilor ingineri, sala fu treptat adusa de la o lumina orbitoare la
semiobscuritate. Rumoarea crescnd a mulimii fu curnd acoperita de
zgomotele unor puternice mainrii, a cror pistoane mecanice imense fceau
sa acioneze parti ntregi din scena i tavan. Pe msur ce din podium se ridica
ncet un postament semnnd mai mult cu un fel de jil, din vzduh cobora
maiestuos o femeie, reala la prima vedere. ntunericul era deplin acum n sala
i toate spoturile luminoase se concentrau pe fptura ce ateriza lin, fara nici un
ajutor dup cum observau toi, pe fotoliul din mijlocul scenei. Apoi luminile se
aprinser brusc n toat sala reuind, cumva miraculos, sa transpun un con
de umbra pe obiectul ateniei tuturor. De aceasta data, efectul fu distrugtor.
Mulimea se ridica n picioare, ovaionnd i aplauand ndelung.
Privindu-i, Dan se ntreba uor amuzat ce determinase aceasta reacie
(anticipata dealtfel de btrn, cu destula uurin): discursul acestuia, prezenta
Mamei sau modul n care i fcuse apariia. Inclina sa cread n ultima
varianta, caci nu tiau inca despre ce este vorba. Ce uor pot fi manipulai
oamenii! Cteva cuvinte la timpul potrivit, ntr-un context atent pregtit, ceva
lumini i poi s-i convingi de orice.
tia, totui, ca lucrurile nu stteau chiar asa, iar aceasta reprezentaie
relativ teatrala i destul de ieftina, fara nimic tiinific n ea, nu avea alt scop
dect sa zpceasc, sa previna sau sa ntrzie chiar ntrebrile acalilor de
ziariti. Oricum, era convins ca Storm nu era o persoana uor de dus cu pluta.
Putea fi influenat, ameit de acord, dar nu prostit. Spera insa, ca dup aceasta
fulgertoare victorie, btrnul i va fi atras de partea sa simpatia majoritii
ziaritilor. Cu ghilda investitorilor n buzunar i avnd ca aliai guvernanii,
poate vom reui cumva sa evitam investigarea tragediei lui Petrut sau mai rau
problema investiiilor. Avem de aparat prea multe secrete. Daca omenirea ar afla
de ce programe dispune Mama i mai ales de accesul ei nelimitat la planurile
noastre ultrasecrete, pe buna dreptate ca ar fi nspimntat. Oare unde s-a

produs scurgerea de informaii? Sa avem un trdtor printre noi? Imposibil!

Inginerii sunt renumii pentru incoruptibilitatea lor i devotamentul pentru
ghilda. Pcat ca, n ultima instan, problemele se pun sub aspectul banilor
sau a puterii. As fi vrut ca niciodat noi i investitorii sa nu.
n acel moment, se auzi glasul calm i sigur al preedintelui ghildei.
Domnilor, va stau la dispoziie. Putei sa punei ce ntrebri dorii. La
unele din ele va va raspunde chiar Mama, deoarece va informez ca e mult mai
inteligenta dect mine. De aceea, poate e bine sa o ntrebai direct pe ea. In felul
acesta vei primi rspunsul dorit direct de la sursa.
Multa vreme n sala se aternu o linite deplina. Oamenii erau prea
entuziasmai sau pur i simplu nu tiau ce sa spun. ntrebrile pregtite cu
grija, din timp, preau acum ridicole sau n cel mai bun caz inutile. In cele din
urma, dndu-i seama ca momentul risca sa devina penibil i profesorul
ctiga din ce n ce mai mult teren, Storm se ncumeta sa ridice un deget,
captnd atenia Mamei.
Va ascult domnule Storm.
Ca la un semnal, ceilali ncepur sa vocifereze i s-i ridice minile
pretinznd la randul lor dreptul la ntrebri.
Doamnelor i domnilor! Va rog, pe rand! Domnul Storm a fost primul
care i-a nfrnt timiditatea i tim cu toii ca nu este una din calitile
dumnealui.
n rsetele puternice, Storm se ridica n picioare putin ncordat, tui de
cteva ori pentru a-i drege glasul i apoi puse prima ntrebare.
Doamna.!
Nu este necesar s-mi spunei n felul acesta. Mama e suficient. De
asemenea nu trebuie sa va temei ca m-ai fi jicnit. M-am obinuit cu ideea ca
nu sunt umana. Aceasta este dorina mea cea mai mare i mai ales sa fiu
acceptata de toi oamenii. Nu numai sub aspect fizic.
Glasul ei plcut, de contralto, cu modulaii calme i mngietoare,
catifelate chiar, avu darul de a liniti mulimea, redndu-i instantaneu
ncrederea.
Mama, sincer sa fiu i cred ca sunt n asentimentul tuturor, daca
domnul profesor Reinhardt nu ne-ar fi informat nici nu as crede ca eti
artificialA. Aa cum stai n acest fotoliu, gndul meu este doar unul singur: Ce
femeie superba! Scuz-m te rog, dar aa suntem noi brbaii. De fapt, nici
acum nu-mi vine sa cred.
Rsete i aplauze puternice
Va mulumesc domnule Storm, pentru prerea pe care o avei despre
mine. Cat despre nencrederea dumneavoastr, poate e mai bine sa va fac o
mica demonstraie.

Spunnd acestea, Mama se ridica n picioare i cu un singur gest i

descoperi calota craniana, mascata de o peruca rocat menita sa simuleze
parul natural, i dezvlui tuturor ceea ce se afla n interior. Atepta ca fluierele
de uimire sa nceteze i apoi se adresa ziaristului fara sa arate ca este cumva
deranjata de aceasta operaie aparent neplcut:
Sigur ca as putea continua sa va arat coninutul cutiei toracice, dar
asta ar nsemna sa ma dezbrac, aa ca va rog s-mi permitei sa declin aceasta
demonstraie. La urma urmei, sunt totui o femeie.!
Ca la comanda, mulimea izbucni n rsete i aplauzele acoperir din nou
ntreaga sala.
Reinhardt, considera ca este nevoie de intervenia sa imediata:
Domnule Storm, va rog! Parca doreai sa punei cteva ntrebri
Mamei! Am totui o rugminte la dumneavoastr: sa va gndii ca avei i alti
colegi care ateapt acelai lucru. De aceea as vrea, daca se poate, sa va
limitai ntrebrile la o cifra rezonabila.
Bine, domnule profesor. Avei dreptate. Doresc sa pun o singura
ntrebare Mamei i apoi cu permisiunea ei as vrea sa va ntreb i pe
dumneavoastr cate ceva.
Sigur domnule Storm, interveni Mama! Va rog.
Am vzut cu toii felul n care i-ai fcut apariia. Daca vrei, Mama, sa
ne explici mijloacele utilizate.
Una din capacitile cu care sunt nzestrat este i cea a telechineziei
i levitaiei.
Murmure de uimire n sala.
nainte ca Storm sa poat continua, unul din ziariti interveni:
Bine, dar este imposibil! Sigur, tiam ca exista aa ceva, insa nu se
putea demonstra nicidecum sa existe O. Persoana cu aceste puteri.
Consider ca tocmai am fcut aceasta demonstraie, dar pentru ca
nimeni nu este convins, se pare, poate e mai bine sa procedez altfel. Am sa va
fac sa nelegei la propriu n ce consta aceasta stare de levitaie.
Spunnd acestea, Mama i ndrept un deget n direcia ziaristului
ghinionist i uor, fara sa trdeze vreun efort i mai ales fara s-l ating, il
ridica la o jumtate de metru n aer cu tot cu fotoliu, dup care repeta
fenomenul dar n sens invers.
Nu am vrut sa va sperii i mi cer scuze daca, totui, am fcut-o.
Consider ca acum v-ai convins personal i bnuiesc ca ati primit i rspunsul
dorit. Mai dorete cineva sa repet demonstraia?
Respectivul ziarist fcu un semn clar de negaie cu capul i apoi ridica
un deget pentru a pune inca o ntrebare.

 Aceste puteri include i altele, eventual telepatia sau mai stiu eu ce

altceva?
n loc s-i rspund, Mama se ridica n picioare, nchise ochii i imediat
acelai rspuns trecu prin minile tuturor. In afara de telepatie, puterile mele
psi sunt destul de mari, dar deoarece nu am exploatat inca acest potenial nu
as putea sa va rspund exact. Totui stiu ca posed capacitatea de a ma
dematerializa i ulterior materializa n alt loc din spatiu.
Extraordinar! As putea sa jur ca am auzit o voce n capul meu. Cred ca
am luat-o razna!
Nu, domnule Storm! Va nelai! Putei sa va linitii. Colegii
dumneavoastr va pot confirma ca au auzit acelai lucru.
De aceasta data, efectul asupra salii deveni fulminant. Toat lumea
aplauda i ovaiona numele Mamei.
Va rog, va rog! Eu nu am nici un merit. Mulumirile i laudele voastre
ar trebui direcionate spre ghilda Inginerilor i mai ales printelui meu
spiritual, domnul profesor Reinhardt.
Din fotoliul prezidenial, Dan constata cu uimire ca Mama, efectiv
conducea singura conferina de presa. Mai mult dect att, se prea ca ii i
place acest lucru. Un sentiment de mndrie, ca i el face parte din ghilda, il
npdi treptat. Si eu am avut o mica contribuie. Mica, dar hotrtoare.
Un sentiment asemntor tria i Reinhardt. Vorbele erau insuficiente
pentru a descrie ce simea acest om btrn, fara copii i necstorit, fara rude
n via, fara prieteni, singur mai toat viaa lui dedicata tiinei. Am asistat la
naterea i dezvoltarea Mamei i acum la mplinirea visului ei. Sunt cu adevrat
tatl ei.
Mental, Mama ii adresa un mesaj de mulumire, gndind n acelai timp:
La urma urmei, el m-a creat! Nu strica s-i ofer un moment de bucurie, dar
trebuie sa dispar. El n primul rand, caci e cel mai periculos, apoi.
Nu mai avu timp s-i duca gndul pana la capt, deoarece urmtoarea
ntrebare veni de la o ziarista din randul al doilea.
Mama, explic-ne te rog, cum de ai aceste puteri iar noi nu. Scuzm,. n timp ce noi suntem. Oameni?
Nu e nimic de scuzat! aa cum ai fost drgu sa subliniezi eu nu sunt
umana desi am aceasta aparenta. Nu stiu efectiv de ce! Sau cum! O explicaie
ar putea fi pusa pe seama naturii mele semiumane. Cred ca ar fi mai bine s-l
ntrebai pe domnul Reinhardt. El este mai n msur dect mine sa va
rspund.
Uor nelinitit de eventualele implicaii ale ntrebrii, dar amuzat de
eschiva Mamei, profesorul i spuse ca probabil, aceasta fcuse o gluma, dorind
sa mpart momentul de glorie cu el, ca o recunoatere a meritelor sale. Mama

ii ntoarse zmbetul tiind cam ce-i trecea prin cap btrnului, fapt care nu
trecu neobservat i lamuri asistenta asupra aparentei intenii a Mamei, aa
cum fusese perceputa i de Reinhardt. Nici nu bnuiete care sunt inteniile
mele sau de ce i-am pasat ntrebarea.
Dup cum bine tii, acum cteva zile, un tragic accident a avut loc n
incinta laboratorului de cercetri. Unul din conductorii programului
experimental a decedat din cauze necunoscute i destul de ciudate. La prima
vedere atac de cord, dar era cunoscuta sntatea de. Taur a doctorului Gasper.
Medicii au confirmat cauza morii dar la autopsie s-a constatat ca leziunile
interne ale muchilor cardiaci sau ale vaselor de snge, lipsesc cu desvrire.
Ca i cum inima a ncetinit treptat n timpul somnului i la un moment dat a
refuzat sa mai bata. Oricum, pierderea tragica a colegului nostru ne-a
ndurerat pe toi. As vrea sa va spun ca Mama a fost cea mai afectata de acest
lucru. Att la propriu cat i la figurat. Deplngem faptul ca Petrut nu este aici
printre noi pentru a se bucura de reuita aciunilor sale. Sau poate ma nel.
Mama reprezint dovada ferma ca el va ramane venic n amintirea noastr.
Ma tem, domnule profesor, ca intuiesc ce urmeaz sa ne spunei, dar
mi-e groaza s-mi duc gndul sau vorba pana la capt.
Nu trebuie sa va ngrozii, doamna! Eu nu ma tem aa ca voi finaliza:
creierul doctorului Gasper a fost utilizat ca plasa reea de tip organic pentru
implantul mecanic al circuitului recent inventat. Rezultatul il avei acum n fata
ochilor. In felul acesta, Mama a cptat o contiin, dup ce n prealabil am
ters toate amintirile i memoria lui Petrut. Sunt sigur ca i el ar fi fost de
acord. Poate vei nelege, odat n plus, cat de mult preuiete ghilda Inginerilor
prezenta Mamei. Cred ca singura explicaie la ntrebarea dumneavoastr,
doamna, ar fi faptul ca n urma implantului, cumva componenta organica a
interacionat cu cea mecanica ntr-un mod necunoscut noua. Asa, Mama s-a
trezit peste noapte cu aceste puteri. Oricum n acest moment ele fac obiectul
unui studiu amnunit pentru a descoperi cauzele i mijloacele care au dus la
apariia lor. Promitem sa va inem la curent.
Dan i arunca rapid privirea prin sala i constatnd stupoarea i
nedumerirea de pe fetele oamenilor interpreta corect reaciile lor: Nu cred ca va
tine! Prea e cusuta cu ata alba! Totui i ddea seama ca nu puteau sa dea o
alta explicaie care sa nu fie mai periculoasa dect aparenta naivitate a celei pe
care o oferise btrnul. Bine ca nu i-au dat inca seama de Petrut.
Ca i cum gndurile i-ar fi fost interceptate, se auzi o voce, care n
rumoarea din sala i pierdu parial ncrctura ironica, dar i pastra totui
accentul sau inconfundabil:
Ma scuzai, domnule profesor, cred ca ne-am cam abtut de la subiect!
Va rog, domnule Storm!

 N-a vrea sa ma leg de gestul. Discutabil din punct de vedere moral, al

ghildei de a dispune singura de un creier omenesC. i nici de cauzele cel putin
dubioase, ale morii doctorului Gasper.
Atunci, nu o facei!
Doresc sa va pun doar doua ntrebri scurte i precise. nainte vreau
sa precizez ca moartea doctorului Gasper nu a survenit acum cteva zile, aa
cum ati afirmat dumneavoastr ci, dup informaiile mele, Petrut e decedat de
peste doua sptmni. Aproape douzeci de zile ca sa fiu mai exact. Ar fi
interesant sa putem supune cazul ateniei comisiei mondiale de meditehnicieni,
dar probabil, la ora aceasta, cenua doctorului Gasper odihnete pe undeva
prin grdinile interioare ale ghildei Inginerilor. Bnuiesc eu, conform
regulamentului propriu intern. Sunt curios de ce n graba dumneavoastr ati
apelat la medtecii votri i nu ati ateptat venirea comisiei medicale. Asta
deoarece ghilda sntii nu este sub controlul dumneavoastr? tiut fiind
faptul ca aceasta este independenta i la dispoziia populaiei! Tot din
informaiile mele, ghilda Inginerilor studiaz fenomenele pside cel putin
cincizeci de anI. i cunoate foarte bine cauzele i mecanismele de manifestare,
contrar celor afirmate de dumneavoastr. Prima ntrebare este simpla i
anume: De ce ati ascuns atta vreme opiniei publice acest studiu i n ce scop
ati dotat-o pe Mama cu aceste puteri? Sa fie oare, ceva n strns legtur cu
un alt proiect vast i vechi al ghildei, la fel de necunoscut noua, cltoria
interstelara? Sau are legtur cu un proiect mult mai nou, de aceasta data,
referitor la manipularea A. D. N.-lui uman. Nu am tiut ca genetica a intrat de
curnd n atenia ingineriloR. i iat i a doua ntrebare: Este adevrat ca
sptmna aceasta ghilda inginerilor i cea a investitorilor au fuzionat sub
conducerea dumneavoastr? Daca da, va rog sa ne explicai motivele acestei
rapide fuzionri!
Un val incredibil de proteste, fluierturi, ipete indignate i ntrebri
inunda atmosfera pana atunci linitit a salii. Toat lumea fcea legtura, abia
acum, intre cele spuse de ziarist i explicaiile profesorului.
Domnilor! Domnilor, va rog! Nu putem avea un comportament att de
imatur. Facei linite i avei rbdare!
Cumva contrar ateptrilor, Mama nu fcu nici un gest pentru a interveni
n ajutorul btrnului. Domina auditoriul de pe nlimea estradei, limitnduse la a matura cu privirea ntreaga sala, fara a mica nici mcar ochii. Nici o
expresie nu era schiat pe fata ei. Singurul care o urmarea, Dan, fu fascinat
de ideea ca n aceste clipe Mama semna mai mult ca oricnd cu un robot.
Prea ca nici nu aude vacarmul. In schimb, n mintea ei nu era tocmai linite.
Exact ca nite copii reacioneaz! mi va fi foarte uor sa controlez aceasta
omenire glgioas. Putina vorbrie, ceva promisiuni, un pic de ameninare i

ceva mai multa tensiune, teroare i reeta resemnrii este completa. Multi i
prosti! O s-mi fac placere s-i distrug, cel putin n parte.
Mai nti, spuse Reinhardt, domnul Sorm nu a pus doar doua
ntrebri, ca de obicei, ci trei sau patru chiar. Sa leluam totui pe rand, dac-mi
dai voie.
Treptat, se fcu linite. Toi ateptau rspunsurile ghildei la insinurile
sau chiar acuzaiile directe aduse de Storm. In mintea oricui prezent n sala
circula acelai gnd: daca povestea era adevrat, chiar i n parte, n-ar fi fost
bine. Dar raU. n nici un caz. Aspectele dezvluite furnizau informaii
extraordinar de interesante i curiozitatea atingea valori maxime. Visele lor
parca circulau deja prin sala, materializate de o natura aproape palpabila.
Atmosfera era tensionata i spiritele ncinse, aate, n ciuda calmului aparent.
Prima ntrebare, voalata desigur, este de fapt o insinuare tendenioas
la care ghilda Inginerilor, reprezentata aici prin persoana mea, considera ca nu
merita s-i dea nici mcar atenie.
La ce va referii, domnule profesor?
Binenteles ca ma refer la cercetrile noastre, chipurile reuite, n
domeniul psi. Va asigur domnule Storm ca, daca mi-ar fi la ndemn, v-a
teleporta n afara acestor ziduri.
Atunci cum explicai dumneavoastr existenta laboratorului.
Si aici, Storm ddu coordonatele spaiale ale unuia din laboratoarele
secrete ale ghildei la a crui denumire, existenta sau scopuri, nu aveau acces
dect conducerea de vrf.
As vrea sa menionez faptul ca n acest laborator i-a gsit moartea
doctorul Gasper i de asemenea tot aici s-au fcut i experientele finale legate
de subiectul din aceasta seara, anume Mama.
Un Dan stupefiat, schimba rapid o privire panicata cu btrnul,
ntrebndu-se n acelai timp de unde tie Sorm toate acestea.
Domnule Storm, interveni Dan, ca administrator sef al ghildei consider
ca sunt cel mai n msur sa va rspund la aceasta ntrebare. Rspunsul este
simplu: nu cunosc despre ce vorbii i va asigur ca acel loc pe care
dumneavoastr, se pare ca il cunoatei foarte bine, noua ne este necunoscut.
Totui va mulumesc ca n felul acesta ne-ai ajutat sa descoperim i acum sa
pretindem un spatiu despre care nu am tiut ca aparine ghildei. Va mulumesc
inca o data i mi cer scuzele de rigoare pentru propria mea ignoranta. De fapt
ce reprezint acele coordonate?
Un depozit.
Mulumit acestei intervenii, Reinhardt i regsi calmul i continua.
Bun! Sa revenim la a doua ntrebare care face referire la cltoria
interstelara. Toat lumea tie de ncercrile noastre, nereuite pana acum, n

acest domeniu de importanta mondiala. Explicaiile sunt att de tehnice i

complexe nct mi-e teama ca nu as reui sa ma fac neles. Cert este ca nu am
reuit mai nimic n aceasta privin. La ora actuala suntem nevoii sa ne
limitam la cltorii interplanetare: de la bazele tiinifice sau exploatrile
miniere de pe sateliii lui Jupiter i pana la banala noastr Luna.
Atunci, poate vei binevoi sa ne explicai de ce tinta ultimei rachete
lansate n secret de ghilda dumneavoastr sptmna trecuta este ceva mai
departe de limitele cunoscute noua i anume Sistemul Solar.
Fantastic, de unde o mai tie i pe asta?
Fabulaii! Vise, domnule Storm! Ne-ar plcea noua sa facem acest
lucru. Deocamdat nu suntem n stare sa ne apropiem nici pe departe de
aceste granite, darmite sa le i depim. Sunt curios de unde avei aceste
informaii eronate?
Nu sunt deloc eronate. De la dumneavoastr n nici un caZ. i oricum,
cred ca nu sperai sa va dezvlui sursele mele?
In ceea ce privete genetica nu am habar la ce facei referire. Pentru
noi este un domeniu virtual necunoscut, care nu face apanajul intereselor
noastre. E drept ca avem ceva cunotine ntr-un domeniu mai nou i anume
bio mecanica, dar este nrudita mai mult cu genetica artificiala i cu
cibernetica, dovada prezenta Mamei aici, printre noi n aceasta seara i pe care,
se pare ca ati uitat-o cu toii. In fine, ultima dumneavoastr ntrebare atinge un
subiect mai delicat ntr-adevr. Aceasta fuzionare a avut loc dintr-un singur
motiv i anume stimularea interesului reciproc n domenii de importanta
comuna.
Va rog sa ma scuzai, domnule profesor, dar tim toi ca la ora actuala,
ghilda Investitorilor este cea mai influenta de pe glob. Nu-mi pot nchipui cam
ce avei dumneavoastr n comun cu ei! Sunt curios sa stiu ce interese au stat
la baza acestei aliane sau ce-o fi, de natura a determina Investitorii sa mpart
puterea cu dumneavoastr?
Explicaia este destul de simpla. Ea consta ntr-o ncercare de
nsumare a tarelor, atuurilor celor doua ghilde. Cu alte cuvinte, ei au bani iar
noi tim ce sa facem cu acetia.
O adevrat avalan de ntrebri se prbui dintr-o data peste tribuna
oficiala, ntr-un ritm cruia btrnul, n scurta vreme, nu mai reui s-i tina
pasul.
Nu cumva motivele sunt cu totul altele i anume cele enumerate de
domnul Storm n aceasta seara?
Sa nelegem ca ghilda Investitorilor nu tie ce sa fac cu banii?
Cum se va numi aceasta asociaie? Ghilda inginerilor investii,
investitori, sau poate Investitorii Ingineri?

 De ce ati fost dumneavoastr ales ca preedinte al acestei ghilde

reunite?
Ce avei de gnd mai departe? Sa atragei de partea dumneavoastr i
ghilda de guvernmnt?
Scopul este de fapt sa izolai cumva ziariti, tiut fiind faptul ca suntei
aliaii dintotdeauna a guvernului? De fapt intenionai s-i eliminai sau s-i
alipii i pe ei?
De cnd are ghilda Inginerilor interese politice sau economice att de
importante?
Cunoatei pericolul unei concentrri monolitice a puterii ntr-un
singur pumn? Bnuiesc ca ati auzit de mitul uriaului cu picioare de lut?
Din fotoliul sau aezat central n randul nti, Storm rnjea mulumit.
Informaiile primite de la acel necunoscut preau a fi adevrate. Explicaiile
date de Ingineri erau ridicole i menite doar sa distrag atenia, nereuind sa
prosteasca un vulpoi ca el. Totui Storm era contient ca Inginerii nu ar fi putut
da nici un fel de alte explicaii clare sau mulumitoare, fara a nu risca sa nu
atrag i mai mult atenia asupra lor. Dect sa fie recunoscui ca periculoi,
mai bine sa fie percepui drept ridicoli sau naivi. Storm tia mai bine dect
oricine, n calitatea sa de preedinte al ghildei ziaritilor, ca dintotdeauna,
Inginerii s-au complcut sa stea ntr-un con de umbra, puterea din spatele
tronului neinteresat de puterea tronului, urmrind strict interesele sale
egoiste i nvluind n mister toate activitile sale. Totui n ultimele luni
atenia ntregii lumi a fost concentrata pe aceasta patetica ghilda, aproape
obscura n trecut, dar care de cteva decenii bune escaladase rand pe rand
poziiile de influenta ale societii omeneti nregistrnd succese fulgertoare i
uimitoare, culminnd cu ocuparea unei poziii strategice de meninere a
fragilului echilibru al puterii, fcnd sa incline balanta fie de o parte, fie de
alta, urmrind mereu stabilizarea i ntrirea propriei poziii. Tocmai cnd noi
ne pregteam sa declanm o ofensiva pe tot frontul care ne-ar fi adus suportul
ntregii populaii a globului i ne-ar fi permis sa schimbam actuala configuraie
socio-politica. Ghilda ziaritilor este cea care trebuie sa conduc i nu
marionetele alea din guvern! Totui, Storm intuia n aciunile inginerilor o
pregtire minuioas i ndelunga, planuri vaste ntinse pe generaii, ceea ce
fcuse de fapt ca ghilda ziaritilor s-i reconsidere atitudinea i sa declare
ghilda Inginerilor drept inamicul public numrul unu. Succesele incredibile din
ultimul timp ale acesteia il luaser pe nepregtite i Storm recunotea furios n
sinea lui ca nu prea tia ce sa fac. Ultima veste pe care o primise de la sursa
sa anonima de informaii, referitoare la iminenta fuziune, il scosese din mini.
Mulumea totui cerului ca aveau acum destule prghii de manevrare i puteau
sa contracareze n sfrit diabolicul plan al btrnului Reinhardt. Sunt foarte

curios sa aflu daca nu cumva respectivul necunoscut nu face parte din tabra
adversa. Ar fi ntr-adevr o victorie de rsunet sa avem un trdtor de partea
noastr. Era contient ca daca s-ar fi adeverit, tirea ar fi provocat un dezastru
pentru Ingineri, tiut fiind faptul ca Ghilda Inginerilor era recunoscuta pentru
principiile sale privind respectarea termenilor contractuali, pstrarea secretului
clienilor i mai ales pentru spiritul de loialitate i ataamentul legendar al
membrilor sai fata de numele ghildei. ncrederea opiniei publice ar fi fost
zdruncinata din temelii, deoarece nimeni nu s-ar fi ndoit de motivele unei astfel
de trdri. Cine tie ce planuri mizerabile clocete ghilda prin cotloanele ei,
astfel nct sa dezguste att de mult un inginer i s-l determine la o atitudine
radicala. Oricum, Storm spera sa mai primeasc i alte informaii interesante,
poate chiar sa obin un interviu. Gndindu-se la acest poate interviu, ochii ii
sclipir i se nchipui stand de vorba cu un imaginar invitat din rndurile
Inginerilor. Oare cine sa fie? i ce alte secrete mai cunoate? Ma va face prta
la ele?
Cufundat n vise, Storm nu realiza ca profesorul Reinhardt se pregtea
s-i reia cuvntul, aa ca pierdu intervenia salvatoare a Mamei care
considerase ca e momentul sa opreasc valul de ntrebri:
Doamnelor i domnilor! V-a ruga sa facei putina linite. Profesorul
Reinhardt va fi mai mult dect bucuros sa va rspund la ntrebri, dar puneile totui pe rand i mai ales ateptai i rspunsurile!
Btrnul mulumi, dnd din cap n direcia Mamei, fara sa scoat un
cuvnt i preocupat, i arunca privirea pe teleecranul din fata sa selectnd
prima ntrebare.
Motivele acestei asocieri nu sunt cele enumerate de domnul Storm, va
asiguR. i iat de ce: presupunnd prin absurd ca ar avea dreptate, noi am
dobndi n mod cert un avantaj i un ascendent asupra ntregii lumi, nu numai
asupra celorlalte ghilde. Problema se pune insa n felul urmtor. Imaginai-v
aceste aa zise realizri ca pe un tort uria, superb i minunat la gust, pe care
dup cum susine ghilda ziaritilor, noi l-am tine ascuns pentru a ne nfrupta
singuri din el. Totui, pentru a face un asemenea tort i trebuie o mulime de
ingrediente diverse, pe care noi nu le avem la ora actualA. i oricum, n-am
putea manca toat viaa numai dulciuri, ne-am mbolnvi sau ne-am plictisi
destul de repede. Unde mai pui ca un asemenea tort, inut mereu ascuns nu ar
putea avea parte de recunoaterea i laudele ntregii lumi. De fapt, pentru a
consuma un gigantic astfel de tort, ar fi nevoie de o lume ntreag!
Ati avea dreptate, domnule profesor, numai daca nu cumva ghilda
investitorilor nu ar fi interesata, ca de obicei, sa fure toat fric sau cel putin
sa se aleag cu o felie mai mare dect ceilali! Asta ca sa va rspund n acelai
context.

 Trebuie sa recunoatei ca pentru a face un tort uria, sunt necesare

foarte multe materii prime, care costa!
Deci recunoatei ca ati i fcut acest tort?
Dar am recunoscut deja ca am fost i suntem preocupai de ideile
evideniate de domnul Storm cu atta grija, numai ca nu nregistrm
deocamdat progrese demne de luat n seama sau de prezentat opiniei publicE.
Aa cum am mai spus n aceasta seara, promitem sa va inem la curent n
aceste domenii. Nu stiu ce altceva as mai putea adugA. i acum revenind la a
doua ntrebare glumea, referitoare la faptul ca investitorii n-ar ti ce sa fac
cu banii, voi fi mai mult dect concis: nu reprezint un secret faptul ca noi nu
prea dispunem de bani. Aceasta fuziune ar trebui sa va ntreasc convingerea.
Nu exista alt scop n ea. Bun! Nu tim cum se va numi noua ghilda i sa fim
sinceri nici nu ne prea intereseaz. Nu suntem grbii. Pur i simplu ideea a
plcut i a prins forma de la sine, fara nici o constrngere. Deocamdat, va rog
sa considerai ca intre cele doua exista o afacere comuna, negociata i ncheiat
sub forma unui contract. Cat despre numirea mea ca preedinte, credei-m ca
m-a mirat i pe mine. Propunerea a venit din partea partenerilor notri. Totui
am declinat oferta deoarece sunt sigur ca de ambele parti exista persoane mult
mai valoroase dect un btrn singuratic i ncpnat. La insistentele tuturor
am acceptat un compromis i am ales o titulatura neoficiala: cea de maestru de
onoare al noii asociaii, renunnd la toate funciile executive sau de
administraie mai vechi, cea de preedinte i maestru de onoare al ghildei
Inginerilor. In locul meu, ca sa rspund la o alta ntrebare care bnuiesc ca va
urma, a fost unanim desemnat actualul administrator sef, doctorul Tess,
prezent aici de fata.
Deodata, Storm fu izbit de o idee ocant.
Domnule profesor, o ultima ntrebare. Ce rol a avut Mama n toat
aceasta afacere?
Cred ca va dai seama ca Mama a fost un argument decisiv pentru
ncheierea cu succes a acestei tranzacii. Nu va nchipuii insa, ca face i
obiectul ei. Este o fiin vie, o inteligenta de acord artificiala, dar care s-a
nscut pe teritoriile ghildei i care automat beneficiaz de statutul acesteia.
Cunoatei foarte bine regulamentele noastre care ne interzic afacerile cu
oameni.
Considernd ca e timpul ca aceasta conferin de presa sa se termine,
Mama arunca o privire spre Dan i interveni:
Apropiindu-ne de final, as vrea sa dau cuvntul preedintelui ghildei
Inginerilor, domnul Tess Dan! Domnule doctor?
Ridicndu-se din fotoliu, Dan se bucura de iminentul sfrit al celei mai
obositoare conferine din viaa lui.

 Daca nu mai sunt ntrebri, nainte de ncheiere, as vrea sa fac o mica

precizare. In ediia de maine a ziarului rezervat tiinei, vei gsi informaii
extrem de interesante privind istoricul naterii Mamei cat i despre planurile de
viitor ale ghildei n aceasta privin. Binenteles ca ele vor trebui avizate i
aprobate de dumneavoastr. Cu alte cuvinte, sa treac prin plenul
administrativ i executiv al celor doua ghilde, cea a ziaritilor respectiv de
guvern, reunite sptmna viitoare ntr-o edin extraordinara.
Acestea fiind spuse, va mulumesc pentru participare i va doresc n
continuare, att cat a mai rmas, o seara plcut.
CAPITOLUL 8.
Ria Contientizarea faptului ca eti diferit de ceilali, i asta deoarece ai
fost nzestrat sau ai dobndit puteri deosebite care te fac unic n ochii celorlali,
este de natura a provoca un grav dezechilibru psihic i mental care pot duce
rapid la faliment moral. Folosirea acestor puteri n interes personal sau
mpotriva umanitii reprezint pentru unii materializarea unei concluzii fireti,
motivata de un sentiment de superioritate i de tocmai aceasta vdit diferena
intre ei i restul lumii. Alii se plng de singurtate i frustrarea neadaptrii
ntr-o societate pe care nu o neleg sau care nu-i accepta. In acest fel, aa
autonumitele spirite superioare, odat ajunse n puncte cheie, de extrema
importanta pentru omenire, au nceput sa o traga sistematic n jos pe scara
evoluiei, provocnd stagnri sau mai rau dezastre involutive care s-au ntins pe
zeci i sute de ani.
Un spirit cu adevrat superior, adic echilibrat, n schimb nu va face o
tragedie din aceasta i-i va accepta relativ repede stranietatea puterilor sale,
convins fiind ca pentru a-i pastra sntatea mentala precum i o doza
serioasa de respect pentru morala, nu are la dispoziie dect un singur mijloc:
rasul. De aceea, el nu va lua niciodat n serios posibilitile mai mult dect
vaste de care dispune i n nici un caz nu-i va trece prin minte sa le utilizeze
mpotriva semenilor sai. De fapt, el va purta o lupta necurmata ncercnd sa
duca o via normala printre alti oameni normali. Cam n aceasta consta, n
linii mari, diferena dintre Mama i Ida, Spiritul Primei Deteptri de pe Lumea
de Aur.
*
Se afla ntr-o sala imensa, goala i pavata cu dale de marmura, att
podeaua cat i pereii. Pe jos mozaicul era compus din blocuri mari maro i
rocate mbucate cu ingeniozitate artistica, iar pereii acoperii cu panouri alb
crem cu modele discrete de aceleai culori cu podeaua. Efectul era izbitor
pentru psihicul ei. Totui imensitatea salii nu o speria, ci mai degrab ii
conferea un sentiment de pace i linite sufleteasca. Simurile ii erau oricum n

alerta. Sentimentul de confort venea de la faptul ca ntreaga ncpere iradia o

cldur plcut i moleitoare. Abia atunci observa ca era descul. De aceea
simea cldura transmisa tlpilor de marmura de pe jos. Dup cteva clipe de
nedumerire constata ca era chiar bine asa, sa se plimbe cu picioarele goale,
ncercnd sa surprind o eventuala dala mai rece. Jocul o purta n zig-zag de-a
lungul pereilor captndu-i pe moment ntreaga atenie. Apoi privirea ii fu
atrasa de o masa uria de lemn negru poziionat n centru. Constata uimita
srccia mobilierului. Pana i eu am acas mai multa mobila! Uimirea era
sporita i de faptul ca n ciuda masivitii i dimensiunilor acesteia, nlimea
era contrastanta cu grosimea picioarelor. Pentru simurile ei antrenate, nu
dura mai mult de cteva secunde pentru a-i da seama ca latura ptrat a
mesei depea cinci metri iar nlimea maxim unul. Gndul n-o mpiedica sa
nu rada n timp ce fcea comparaia cu locul strmt i nghesuit pe care il
numea casa. Cu greu putea numi astfel, cubul celula gri n care era obligata
sa se retrag seara pentru a se odihni i pe care trebuia s-l prseasc, apoi,
n fiecare diminea. Numai masa asta e de cel putin doua ori mai mare dect
camera mea! In afara mesei nu mai exista nimic altceva, nici mcar un scaun.
Pe masa edeau confortabil doi copii. Nu preau s-i fi dat seama de prezenta
ei, aa ca pentru o vreme Ria nu ndrzni sa se apropie. Totui nemairezistnd,
curiozitatea o indemna sa vad cu ce se ndeletniceau cei doi. Ajunsa n
vecintatea mesei constata ca, dup toate aparentele, copii erau cu totul i cu
totul adncii ntr-o activitate pe care nu reui sa o identifice cu nici un chip.
Asta ii ddu un fior de spaima i abea acum mulumi n gnd formaiei sale de
lupttor gratie creia se apropiase dintr-o parte, cumva ferita, ntr-un unghi
mort de vizibilitate.Probabil de aceea nu am fost remarcata. Oare ce fac acolo?
In acel moment observa o carte aezat neglijent pe unul din colturile mesei.
Fiind la ndemn, o lua putin ruinat de faptul ca nu ceruse voie i
nehotrt o rsfoi. Ceea ce citi o umplu de uimire i curiozitate.
Reacia odat pornita, nu mai poate fi ntrerupt dect oprind pur i
simplu alimentarea circuitului. Adic dereglnd, de fapt, unul din cei doi poli
opui. In felul acesta, energia nu ar mai circula prin miezul catalizatorului i
reacia va fi stopata. Problema care apare consta n faptul ca aceasta
ntrerupere este nsoit de o gigantica explozie care ar face imposibila existenta
vieii pe cele doua planete. Controlnd aciunea catalizatorului i echilibrnd cu
atenie potenialele celor doi poli opui de energie planetele, iniiatorul acestei
reacii poate beneficia de reale puteri, n care cele energetice sunt considerate
doar superficiale. Posibilitile sunt att de vaste nct nimeni niciodat nu i
le-ar putea nchipui. Este necesara de aceea o explorare i mai ales exploatare
raional i prudenta a acestor puteri, deoarece deintorul le poate scpa de
sub control i posibilitatea ca acestea sa se ntoarc mpotriva sa este mai mult

dect probabila. Pericolul poate fi totui cu uurin ndeprtat utiliznd cu

succes clasica metoda a moderaiei, al carei principiu formulat poate fi
sintetizat prin expresia elocventa: Bogia gndirii trebuie temperata de
modestia aciunilor impuse! Schema ntregii instalaii este prezentata la
pagina. i Ria rsfoi cteva pagini citind n continuare. Gardienii trebuie sa
aib grija ca Mama sa nu afle de existenta lor sau a Lumii de Aur, cu att mai
putin de sursa acestor puteri. Este necesar ca ei. Ria se opri nedumerita i se
ntreba cine sau ce sunt aceti gardieni. i ddu seama ca nu are rost sa
continue nainte de a clarifica aspectul. De aceea, fcu un semn i deschise
cartea de la prima pagina spunndu-i: Sa ncepem cu nceputul, altfel n-o sa
neleg mai nimic. Ghidul Gardienilor, capitolul 1 generaliti istorice i
culturale ale umanitii. Nu cauta sa cercetezi, caci s-ar putea sa nelegi. Daca
ati acceptat natura voastr i faptul ca nu suntei, nu vei fi i nu trebuie mai
ales, sa fii oameni, atunci va va fi uor sa nelegei rolul vostru i condiia
existentei voastre n univers. Numele pe care il purtai spune totul i ar trebui,
daca ati reuit sa trecei de primele faze ale deteptrii, sa vi se potriveasc ca o
mnu. Nu ncercai sa nelegei cine sau ce suntei. Nu cutai instante
superioare de apel. Obinuii-v cu ideea ca suntei pentru cei pe care ii dirijai:
oamenii, pe post de Dumnezeu. Paradoxul, poate mai greu de nchipuit i deci
de acceptat, este tocmai faptul ca ei v-au creat. Nu cu buna tiin ci din acel
nelept instict de autoconservare a rasei, fata de lucrurile pe care nu le
nelege. tii foarte bine ca la nceput, puterea cuvntului determinata de gnd
era absoluta. Existai dintotdeauna i cel putin, daca nu vei fi oameni
niciodat, consolai-v cu ideea ca avei posibilitatea sa fii mai umani dect cei
la a cror condiie aspirai. Rolul vostru e clar: trebuie sa administrai cu
nelepciune acest sector. Nu suntei singuri. Semenii votri, pe care nu-i
cunoatei, se ocupa cu aceleai activiti n alte parti din univers. Nu ncercai
s-i contactai! Nu vei reui. Puterile voastre respecta strict legitile propriei
lumi. Suntei izolai pentru ca suntei unici. ncercai sa nelegei ca de fapt
totul este ca un joc, care din fericire pentru voi, va este sub control. Trebuie
doar s-i descoperii legile. Ca sa nu va plictisii, avei un companion. Va va fi
de foloS. i voi lui n acelai timp. Fiecare este specializat pe anumite domenii.
Ramane sa le descoperii, pentru a va optimiza aciunile. Desi suntei forme de
energie, pentru utilizarea cu succes a puterilor cu care suntei nzestrai va este
necesar un nveli material. Acesta, n cazul vostru, este carcasa unui trup
omenesc. E ca un fel de vehicol, obligatoriu pentru strbaterea unei distante
lungi. nfiarea de copii nu trebuie sa va mire, ea este menita sa va aduc
permanent aminte de faptul ca cei al cror destin il ghidai sunt de fapt nite
copii. Aceti aduli nu par a dori sa ajung vreodat la maturitate. De aceea
este necesar sa manifestai rbdare i sa acionai pentru binele lor, chiar daca

uneori este mpotriva lor. Studiul istoriei v-a nvat ca omenirea evolueaz n
cicluri. Nu are rost sa enumeram sau caracterizam aici cele trei epoci a fiecrui
ciclu. Ceea ce este important de reinut consta n faptul ca nu vei lua contact
cu ei dect dup epoca fierului, adic odat cu iniierea celei de aur. In rest nu
avei voie sa ii facei contieni de prezenta voastr. Nerespectarea acestei reguli
de joc, atrage cu sine apariia de reguli noi, pe care va trebui sa le descoperii,
i fcnd greeli riscai sa ieii afara din joc. Nu ncercai deoarece este
periculos, att pentru voi cat i pentru rasa umana. Tabra adversa abea
ateapt greelile voastre i asta ar putea duce la pieirea eterna a rasei
gardienilor din acest sector de univers. Deci, nu va jucai cu vieile voastre. Nu
perturbai ordinea fireasca de desfurare a evenimentelor de pe cele doua
planete. Chiar daca vi se pare ca totul este monoton i plictisitor, sigurana
celor cunoscute este preferabila pericolelor necunoscute!
Aici, Ria se opri i nchise cartea. Ceea ce citise i se prea de neneles
tocmai pentru ca nu-i putea nchipui aa ceva. ngndurat, uita de semnul
de carte i rsfoind-o, ddu peste o trimitere interesanta: Marea greeal vezi
Primul Pas i Istoria Ciclica A Umanitii de la pagina patruzeci. Curioasa
cauta pagina respectiva i ncepu sa citeasc. Dup momentul n care Mama a
devenit contient, n scurt timp a pus mana pe putere cu ajutorul savanilor
reunii n ghilda Inginerilor, i a instaurat un regim de groaza i teroare pe
Terra. Natura sa de cyborg (corp de robot i creier omenesc) i-a permis sa
neleag psihologia umana i s-i concretizeze imensa superioritate. Din acel
moment, cu ajutorul ghildei, i-a asumat rolul de Zeu, slujita cu veneraie i
apoi cu frica de ingineri pe post de preoi. Mama a zdrobit ncercrile
neputincioase ale oameniilor de a se elibera, a ucis peste jumtate din
populaia pmntului, a redus ghilda la patetica situaie de slujitori, a
transformat omenirea n sclavi dar mai ales a interzis accesul la cunoatere i
tiin, pentru a-i asigura domnia. Singura, ghilda inginerilor avea oarecare
drepturi, datorita faptului ca, cel putin la nceput, Mama nu se putea descurca
fara ajutorul lor. Dar acetia fiind potenial cei mai periculoi pentru ea, a avut
grija sa omoare elita, astfel ca nici un inginer sa nu mai poat vreodat sa mai
construiasc un alt computer ca i ea. De asemenea, Mama a spulberat
speranele oamenilor, care erau pe cale sa descopere zborul interstelar i sa
evadeze de pe Pmnt. Totui unii ingineri, care au refuzat rolul Iudei, au
format mici nuclee de rezistenta cu ajutorul oamenilor, singurul lor scop fiind
de a supravieui i a transmite mai departe nvturile lor, n sperana ca
oamenii vor reui vreodat sa se elibereze. Aceste celule acionau n
permanenta, fara sa tie una de cealalt, crend n mod constant probleme
Mamei. Astfel nct, aceasta s-a vzut confruntata cu un paradox. Pe de o
parte, datorita naturii sale semi-umane avea puteri mentale deosebite care-i

permiteau sa contracareze cu uurin sabotajele oamenilor, fara a-i descoperi

totui, pe vinovai. Pe de alta parte, avea nevoie de prezenta lor pe post de sclavi
adoratori slujitori, fara de care nu se putea manifesta n plenitudinea
forelor sale. De aceea se limita la a descuraja doar activitatea acestor celule de
rezistenta i uneori de a pedepsi, spulbernd de pe fata Pmntului cate un
ora ntreg. Ceea ce nu a tiut Mama niciodat este faptul ca Pmntul era n
permanenta sub supravegherea noastr, a Gardienilor. Sediul nostru era pe
atunci situat pe o planeta aflata pe aceeai linie cu Soarele, dar diametral
opusa, avnd chiar i un satelit natural ca Luna. Acest sediu era Lumea de Aur.
Civilizaia acestei planete tot umana, are concepii i un mod de via total
diferit de cel al Pmntului, de natura spirituala. Dar lucrurile nu au fost
mereu asa. Istoria planetei a cunoscut un trecut asemntor cu cel al
Pmntului, pana la un anumit moment dat. Sa ncepem cu nceputul.
Civilizaia Lumii de Aur se bazeaz pe o descoperire geniala i anume creaia
divina. Mijloacele ei sunt pur spirituale, iar aciunile n deplina armonie cu
universul. Concepiile acestor oameni pornesc de la o idee centrala denumita
Spiritul primei Deteptri. Conform acestei idei, omenirea evolua n cicluri,
inegale ca ntindere temporala. Fiecare ciclu coninea trei epoci: de aur, de
bronz, de fier. ntinderea lor temporala variaz, cea mai lunga fiind cea a
aurului, descrescnd spre ultima. Aceste epoci, sau chiar cicluri, sunt n
percepia noastr, care ne-am obinuit cu eoni de ateptare, simple picturi de
ploaie n oceanul timpului. Pentru oameni, totui, ele acoper perioade de
nenchipuit, incomparabile cu veacurile sau mileniile lor. Fiecare epoca prezint
cteva trsturi distincte dar diferenele aproape insesizabile care i fac simite
prezenta la nceputul lor, ne permit sa le difereniem fara probleme. In epoca de
aur, caracteristica de baza este pacea i linitea sufleteasca, Raiul pe Pmnt,
unde fiecare tria n deplina armonie cu ceilali i cu natura. Toi oamenii au
puteri mentale deosebite, considerate banale i strict utilizate pentru
asigurarea traiului de zi cu zi. Raul indus de cunoatere nu exista deoarece
totul poate fi cunoscut (daca doreti). Deplina armonie cu natura le permite
oamenilor s-i procure hrana i confortul fara intervenia tehnicii sau tiinei.
Totul era spirit: rugai raul s-i fac loc pentru a trece, pdurea sa te
adapostesca, pmntul sa te hrneasc, vntul sa nu mai bata sau ploaia sa te
rcoreasc. Este perioada care noua, Gardienilor, ne place cel mai mult, pentru
ca ne permite sa ne implicam direct i sa studiem astfel, mai bine natura
umana. Pe msur ce timpul se scurgea, din motive relativ necunoscute, dar pe
care am reuit sa le explicam parial tocmai pe seama acestei naturi umane,
unii oameni ncep sa se simt mai egali dect ceilali. Se instaureaz epoca
bronzului, ceva mai scurta, pe care noi o caracterizam printr-un singur cuvnt:
gri. Totul este un amestec de bine i rau, pur i impur. Interesant de remarcat

este i faptul, ca pe msur ce oamenii ncep sa uite de epoca precedenta, i

pierd treptat puterile i mai ales ncep sa se ndeprteze de natura i sa uite de
prezenta noastr. Este pentru noi semnalul pe care il ateptm pentru a ne
retrage i a deveni foarte discrei n interveniile noastre. In epoca fierului, ei
sunt total ndeprtai de noi. Puterile lor spirituale sunt nule, cu mici excepii
izolate, n schimb cunotinele lor tiinifice ating apogeul. Binele i raul n
stare pura sunt omniprezente. Aceasta epoca este scurta, frmntat,
pasionanta i cu un sfrit fulminant. ntotdeauna specia umana trece, rand pe
rand pe fiecare din cele doua planete, printr-un dezastru, dup care ncepe un
nou ciclu i o noua epoca de aur. O caracteristica a fiecrui ciclu era ca dup
fiecare epoca de fier, soldata etern cu un sfrit catastrofal, nu mai ramane n
viaa nimeni i nimic, astfel nct suntem nevoii sa recreem teatrul de
desfurare al operaiunilor viitoare i alti protagoniti. De ce, nu tim. De
asemenea nu ne dam seama de ce tot facem la nesfrit asta, poate e un
sentiment de slbiciune n a recunoate ca rasa umana, ca un copil venic
neastmprat care nu vrea sa se maturizeze niciodat, este i ramane totui
creaia cea mai de seama a naturii misterioase sau a universului infinit.
Aceasta evoluie ciclica i monotona, identica pe cele doua planete se
desfoar dintotdeauna. Regulile jocului fiind mai mult dect plictisitoare, din
curiozitate am apelat la puterile noastre pretiente pentru a ridica putin valul
timpului de pe fata prfuit a prezentului. Riscant, de acord, dar ulterior ne-am
felicitat caci ceea ce doar am reuit sa ntrezrim ntr-un viitor att de
ndeprtat ne-a ngrozit. Riscul nejustificat de a nclca regulile de joc i de a
ne pierde poate viaa, a devenit rapid unul calculat i mai ales necesar. Desi nu
ne-am aventurat n viitor dect prin cteva investigaii rapide, asta a fost
suficient. Ulterior nu am mai reuit caci am descoperit ca una din noile reguli
ale jocului ne eclipsa de aceste puteri. Ne-am gndit mult timp la imaginile
furate destinului care nfiau o via lipsita de via. Acel vid total n care nu
mai exista rasa umana i nici noi, ne-a determinat sa facem ceva pentru a
menine echilibrul fragil dintre cele doua planete gemene. Mai mult pe bjbite,
prin ncercri repetate, pentru ca nu tiam daca nu riscam nclcarea unei noi
reguli, am nceput sa modificam uor contextul iniial al fiecrui nou ciclu i n
cele din urma, considernd ca a venit momentul, am introdus i un element
inedit: liberul arbitru. Cred ca aici a nceput, ceea ce amndoi am considerat a
fi marea greeal, uriaul nostru eec. Uneori, el ncearc sa ma consoleze
spunndu-mi ca aa a fost sa fie, i oricum devenise plictisitor rolul de zei,
venerai sub diferite forme sau reprezentri, niciodat cele reale. Monotonia
acelorai replici i tipare umane sau comportamentul imatur al oamenilor
mereu gata sa nvee dar mereu dnd napoi n clipa finala de nelegere, poate
sa te enerveze la un moment dat. Eu una nu cred n justificarea luI. i nici

acum nu stiu de ce am acceptat apariia liberului arbitru. Nu mai are

importanta. Ca sa revin la ideea de la nceput, atunci am hotrt, profitnd de
faptul ca sora Pmntului era n epoca fierului, sa ne facem simit prezenta
printre oameni i nu am mai permis dispariia lor. Inzestrandu-i cu o parte din
puterile noastre spirituale am sperat in. Cred ca n liberul arbitru. Bnuiesc ca
aa a nceput creaia divina. In plin avant tehnic i tiinific, convinsa ca rasa
umana este singulara n univers, ca Dumnezeu nu exista, ca viaa este un
accident al naturii, oamenii s-au confruntat deodata cu dovada de netgduit
ca este o creaie divina, ca universul este magic, condus de legiti discrete i de
neneles daca nu eti n deplina armonie cu acesta, n sfrit a neles ca exista
un Dumnezeu a crui prezenta nu trebuie s-o demonstrezi ci n care e suficient
doar sa crezi pentru a-L crea. Contient ca noi i-am dat un brnci n pragul
cunoaterii i mirat ca un copil de o jucrie noua, omul s-a maturizat brusc, a
lsat deoparte meschinele lui interese personale i pentru prima oara n
existenta s-a gndit la rasa i nu la indiviD. Aa a aprut Ida. Apelnd la
puterile lor proaspt dobndite, oamenii au creat o entitate benefica, cu puteri
absolute care sa le ghideze destinele. mi amintesc ca am trit atunci un
sentiment curios, de mplinire. Senzaie ciudata pe care nu mi-am putut-o
explica pe deplin: parca eu o nscusem pa Ida. Ma simeam. Umana i cred ca
nelegeam femeile care aduceau pe lume copii. Contrar explicaiilor din ghidul
Gardianului, am trit atunci o buna perioada printre oamenI. Ca o femeie.
Normala. Niciodat nu am mprtit nimnui aceste gnduri. El nu are habar.
Chiar i cnd mi mai amintesc de ele, sunt att de ngropate n memorie ca mi
se pare uneori c-mi sunt strine, ca nu eu am trit acele evenimente fericitE.
i mai ales nici urmtoarele care s-au dovedit a fi fatale pentru noi. Dup acel
succes, bucuroi, ne-am gndit i din pcate spun asta pentru ca i eu am fost
de acord, sa repetam experienta i pe Pmnt cnd acesta se pregtea sa
ncheie epoca de fier. De data asta nu am mai avut noroc. Fir-ar el de liber
arbitru! Asta e viaa, i ingeri mai pot grei. Poate am acionat prea devreme
sau prea trziu, nu stiu. Sau poate aa a fost scris. Cert e faptul ca oamenii de
pe Terra nu au mai apelat la puterile lor spirituale ci doar la cele pur
tehnologice i au creat un alter-ego Idei, dar care s-a dovedit a fi de natura
maleficA. Aa s-a nscut Mama, o inteligenta artificiala, mecanica dar cu
circuite bioneuronice asemntoare omului. Nefericita inspiraie! Nici nu vreau
sa ma gndesc la ce s-a ntmplat apoi. In fine! Am fost nevoii sa ne retragem
complet de pe Pmnt, dar ca sa ne corectam greeal am reuit sa modificam
regulile jocului i sa ntreinem flacra speranei. Oricum cutia Pandorei fusese
deschisa i culmea de noi, nu de ctre oameni. Dar acum regulile erau
cunoscute i juctorii pregtii. Iar noi o aveam acum pe Ida. Cele doua planete
vor ramane mereu izolate dar destinele lor strns mpletite. Cele doua civilizaii

nu se vor ntlni dect la sfritul jocului. Pentru Lumea de Aur nu mai exista
nici un ciclu de evoluie, timpul este ncremenit n substan jocului.
nvingtorul ia tot. Daca dup epoca fierului, reueam sa evitam dezastrul pe
Pmnt, nvingand-o pe Mama, liberul arbitru ne obliga sa revenim n epoca de
Aur pentru a lsa sa se instaureze ordinea fireasca a lucrurilor. In caz contrar,
Mama nvinge i poate pune stpnire i pe sora geamn a Pmntului. De la
marea noastr greeal, am reuit sa o nvingem mereu pe Mama, dar desi
omenirea trecea lin n epoca de Aur, fara a mai disprea ca specie, se prea ca
tranziia n epoca fierului se fcea brusc i ntr-un fel sau altul ddeau iar
natere Mamei, sub diferite forme sau denumiri. Aceeai veche poveste.
Problema ca ea e de fiecare data mai puternica i mai greu de nvins. Cine sa
mai tie, de atunci, de cate ori am distrus-o? Eu n nici un caz. Uneori mi vine
sa rad. Nu mai am senzaia de deja-vu ci e pur i simplu obinuina. Plictisitor
de-a dreptul. De aceea nu am mai completat jurnalul. Ba la un moment dat mam gndit s-l terg din memorie. Dar nu avem voie sa uitam. Noi gardienii
trebuie sa inem minte venic ca am greit. El ma ia uneori peste picior. Nu
cred ca tie ce conine jurnalul dar tie de el. Eu ii spun ca n memoria mea au
rmas gravate aceste amintiri ca un fel de cronica. Cineva trebuie sa scrie
istoria, altfel cum vom ti sa evitam greelile trecutului? Ria nchise ncet
cartea i o depuse pe coltul mesei. i ndrept privirea spre cei doi copii,
insistnd asupra fetiei. Nu putea sa se gndeasc la nimic. Ceea ce citise o
copleea. Apoi i aminti brusc de semnul de carte lsat i reveni la pagina
ndoit, continund sa absoarb informaii despre Mama i Lumea de Aur. . Sa
vegheze n permanenta Jocul, sa respecte regulile lui i sa mai ales s-i
pstreze coordonatele n limite cunoscute. Una din cele mai importante reguli le
interzice sa activeze pe Pmnt. Implicarea lor directa pe Terra ar avea ca i
consecin imediata, deteptarea Mamei. Cu alte cuvinte, desi ea nu ar avea
acces la aceste puteri, poate sa ntrerup reacia Soarelui i automat ar ctiga
Jocul prin distrugerea celor doua lumi. Cu att mai mult cu cat gardienii i-ar
pierde definitiv puterea pe aceasta planeta. De aceea influenarea pzitorilor
trebuie condusa cu maxima discreie i delicatee.
Cartea czu cu un pocnet sec pe dalele de marmura. Riei, zgomotul i se
pru ngrozitor de puternic, dar mai ngrozitor era ceea ce tocmai citise. Se
ntoarse panicata i ncepu sa alerge n direcia uii. Dup cteva secunde bune
de alergare speriata ncerca sa se calmeze i se opri apoi, caci nu mai putea
preciza pe unde intrasE. i nu se vedea nici o usa. Totui, pe undeva am
intrat. Dup cteva clipe de gndire se ntoarse cu privirea n direcia copiilor
pentru a vedea daca fusese descoperita. Cei doi nu preau s-o fi vzut sau
auzit. Continuau ceea ce fcuser i pana atunci. M-am speriat degeaba.
Trebuia sa iau i cartea cu mine. Gndul o indemna la civa pasi ezitani,

nainte, n direcia mesei. Aintindu-i privirea n deprtare, fata vzu i cartea

care zcea ademenitoare cu filele desfcute. Brusc, Ria constata ca nu se mai
gsea n sala. Se uita n jur i descoperi imagini oarecum cunoscute. De data
aceasta se afla ntr-o pdure. Abia atunci realiza ca era vorba despre unul din
visele sale contiente. Acum recunotea i copacii. Semnele subtile de
recunoatere pe care i le luase ultima data persistau i acum n memoria ei,
gravate cu o luminoasa uurin.
Totui niciodat nu m-am ntors n acelai vis! Preocupata, se apleca,
smulse i roni un fir de iarba. Am mai fost pe aici. In timp ce-i ridica
privirea spre nalii copaci, spernd sa revad i psrile, mintea ei era
cufundata n tot felul de gnduri.
n ultima vreme constatase ca visele sale luaser o turnura ciudata. Erau
mult mai rare i scurte i nu prea i mai amintea mare lucru din ele. Cine
sunt de fapt acei copii?
Lucruri stranii pe care le citise n carte ncepur sa prind forma n fata
ochilor mintii, desi nu-i aducea aminte s-o fi fcut i cu att mai putin sa le
poat intui forma numai dup denumire. Probabil atunci cnd am rsfoit-o la
nceput, am vzut fugar i cteva desene sau schie! Altfel de unde sa fi tiut eu
cum arata un cyborg sau sa fi auzit despre regulamentul intern al ghildei
Inginerilor. Habar nu aveam de numele capitalei Pmntului antic Pacifica
sau ce-or fi i cu reelele astea ganglionare? Auzi implant mecanic! Cumva i
ddea seama ca toate erau legate de Mama. Istoria Orala fcea trimitere la
cyborgi cnd explica naterea Mamei i n cteva locuri existau i aluzii voalate
la denumirea de inginer sau un termen asemntor, dar de restul nu tia nimic.
Pcat ca am ratat ocazia sa recuperez cartea. Acolo as fi gsit sigur ceva
folositor mpotriva scorpiei. Natura sa precum i vastele cunostiinte tehnice n
domeniul roboticii ii permiseser sa neleag aproape tot ceea ce citise desi
totul era nou. Oricum, i spuse ca acum nu mai conta aa ca i concentra
atenia asupra pdurii i mprejurimilor. Vntul adia uor nfoind copacii ntr-o
simfonie plcut de sunete. Ridicndu-i privirea, Ria constata ca, filtrate de
frunze i crengi, putea observa razele Soarelui. Niciodat nu-l mai vzuse pana
atunci. ncepu sa alerge nvalnic, uitnd de orice prudenta, spre liziera
pdurii. Ptrunse ntr-un lumini i se opri brusc, lsnd lumina solara s-i
inunde fiina i sa treac prin bariera pleoapelor nchise ale ochilor. Apoi ii
deschise i se mbata ndelung de imaginea superba a globului galben fara s-i
pese ca acest lucru ii afecta vederea. In cele din urma se ls n iarba, fericita i
obosita n acelai timp, lsnd pe ndelete vederea s-i fac din nou simit
prezenta. Cnd reui sa ias din ntuneric constata profund dezamgit ca se
afla ntins n pat, mbrcat i dotata cu echipamentul standard obligatoriu,
inclusiv grenada de rezerva agat de piept. Suprat i aminti ca era de

serviciu la sediu peste noapte i se ddu jos din pat, i turna un pahar cu apa
i-l ddu peste gat pe nersuflate. Suprarea ii trecu destul de repede
gndindu-se la ultimele evenimente trite. Am vzut Soarele i am gustat
iarba. Acum era din nou fericita, dar avea senzaia ca trece cu vederea peste
un lucru foarte important. ntr-un colior de contiin, un semnal de alarma
avertizare ncepu sa plpie i-l ndeprt nemulumit ca nu gsete cauza.
Probabil ca nu era totui ceva aa de interesant de reinut. Nu-i aducea
aminte exact, dar era ceva legat de o carte.
Alarma n sectorul patru! Alarma n sectorul patru!
Iar! Deja au nceput sa ma plictiseasc! M-am cam saturat de jocul asta
de-a oarecele i pisica. Eu nu sunt n nici un caz pisica, poate ei sa fie
obolani, ca mereu se ascund sub pmnt.
Pe moment, comparaia ii smulse un surs Mamei dar apoi, vznd
prpdul redat de monitoare se ncrunt, enervadu-se de-a binelea. Efectul
sabotajului fusese devastator. O ntreag uzina de roboti distrusa i un centru
de comunicaii complet devastat. Totui imaginile cldirilor arznde, relee de
transmisiuni fcute zob i buci de soldai roboti aruncate n aer de explozii
puternice nu o impresionar prea mult.
Interesant, comenta ea. Dar de ce s-au obosit s-mi distrug o uzina
dezafectata i o reea auxiliara de transmisiuni neimportanta strategic?
Amploarea atacului nu lasa nici o urma de ndoial. Fusese nevoie de aciunea
reunita a cel putin doua grupuri de rezistenta. Poate chiar trei. Plus toate
celulele lor de rezervA. i tia prea bine ca o celula era compusa din opt pana la
zece umani. Un grup avea cel putin cinci celule active i tot attea de rezerva.
ntr-un timp mai trecut, Mama se ocupase din plictiseala de studiul micrii de
rezistenta. Reuise sa evalueze destul de corect ca un grup coninea cam
optzeci o suta de umani. Desi unele grupuri erau mai restrnse circa
cincizeci iar altele mai numeroase peste doua sute, constatase ca ntmpin
probleme mai mari din partea grupurilor mai putin numeroase, mai bine
organizate i fanatice n ndeplinirea obiectivelor propuse. Aici au acionat, cu
siguran, peste doua sute! Un scurt calcul statistic a situaiei micrii de
rezistenta din sectorul patru raportata la mrimea populaiei existente o
convinse ca localnicii i ntriser efectivele. Prevzuse o astfel de aciune i
tia i cum sa reacioneze acum cnd pericolul cel mai mare pentru ea venea
din acest sector, dar nu se ateptase la o asemenea amploare i nici la ceea ce
las de neles. Era tentata sa rada i acest sector. Trebuia sa o fac atunci cnd
au acionat prima data! Acum e cam trziu. i mai tia ca nu ar rezolva nimic.
obolanii bine ascuni ar fi scpat. Totui de unde atia umani? Controlul
selectiv al populaiei era foarte riguros i experianta ii spunea ca nu va gsi un
rspuns prin studiu probabilistic. Nu cumva au acionat i grupuri din alte

sectoare? Asta nseamn ca pot circula destul de lejer peste granite. Dar cum,
i cu ce? Cum au luat i apoi au inut legtura unii cu alii? Pzitorii nu au cu
siguran o raza att de mare de aciune! Iar granitele mele sunt bine pzite. De
fapt nici nu ar putea iei din ora fara a fi observai de patrulele de control.
Din acest motiv, Mama procedase cu mult timp n urma la o mprire a
suprafeei pmntului n sectoare imense, cu granite foarte bine delimitate i
aparate n permanenta. Fiecare sector coninea undeva n zona sa centrala un
ora. Cu greu se puteau numi acestea aezri urbane, dar oamenii nu mai
aveau nici o idee despre istoricul acestui cuvnt. Concentrnd astfel populaia
globului, atta cata mai rmsese dup primele zile n care luase puterea,
Mama avea posibilitatea sa tina sub un control sever migraiile i mai ales
aciunile rezistentei. Limitele imense ale sectoarelor depeau raza mentala de
aciune a comunicaiilor pzitorilor iar clima deertica i arida descuraja orice
ncercare de evadare a oamenilor. De fapt, cu patrulele aeriene permanente pe
tot cuprinsul sectoarelor ar fi fost imposibiL. i nici nu ai fi avut unde sa te
refugiezi, daca prin absurd ai fi reuit sa evadezi. Majoritatea nu mai
intenionau de mult timp sa o fac. Serviciul de control al mediului nconjurase
artificial cu ziduri invizibile de cureni atmosferici, fiecare ora, meninnd o
eterna ptura de nori deasupra cerului. Asta totui asigura o clima relativ
acceptabila i temperaturi suportabile. Toi tiau ce iad era n afara acestor
ziduri. Diferene colosale de temperatura intre nopte i zi, vanturi de peste ase
sute de kilometri pe ora, furtuni de praf care fceau imposibila vizibilitatea la
mai mult de un pas n fata. Natura se dezlnuise dup tragicele cataclisme
dintr-un trecut ndeprtat. Exploziile nucleare menineau i acum un ridicat
nivel al radiaiei. Atmosfera era att de srac n aer, nct nici nu puteai
respira fara masca iar ptura de ozon nu mai exista de mult. Sigur ca oamenii
nu tiau n realitate toate acestea. Aveau insa la ndemna Istoria Orala i
rarele excese ale Mamei, care mai pedepsea din cnd n cnd cate un ora
ntreg retrgnd complet bariera protectoare i rednd apoi, ntreaga tragedie
filmata prin canalul obligatoriu de televiziune. Gndindu-se la ultima sa
gselnia originala, cea cu sectorul doi, Mama se ntreb pe buna dreptate,
daca nu cumva datorita unor mutaii genetice, apruse o noua specie de
pzitori, cu puteri asemntoare ei. Oricum, este cert faptul ca cineva ii ajuta
pe umani!
Aruncndu-i din nou privirea pe monitoare, constata ca putea vedea, la
propriu i asta pentru prima oara, siluetele umanilor din rezistenta. Nu-i venea
sa cread privind oameni luptnd, recupernd arme i materiale, minnd
cldiri i chiar murind. Vederea sngelui nu lasa loc de ndoial. tia chiar au
inebunit de tot? Nu le mai pasa c-i pot acum recunoate i captura? Ceva ii
anima peste instinctul de supravieuire! Cred ca pot s-mi scape? Sau chiar

daca ar avea posibilitatea, sunt decii sa sacrifice ntreaga populaie a

oraelor? Dar n timp ce se gndea la acest gest aparent nesbuit, Mama i
ddu seama ca nu putea pur i simplu ucide toi oamenii. Jocul n-ar mai fi fost
amuzant. Fara adoratori i un Zeu ar muri. tia ca micarea de rezistenta i
dduse seama de asta. O noua escalada de violenta motiva acum aciunile
supuilor ei. Se ntreba care sunt aceste motive. Au trecut la o noua faza n
rzboiul de gherila! Se pregtesc sa treac de la jocul prin subterane la
labirintul terestru! In acel moment, un zgomot parai n urechile Mamei i o
voce artificiala de pe reeaua principala ii comunica ceva ce o fcu sa se
nnegreasc, la figurat, de furie. Imediat, ca o confirmare, oamenii de pe
monitoare se oprir brusc i ncepur sa urle i s-i agite armele triumftori.
Mesaj neautorizat pe reea! Mesaj neautorizat pe reea!
Privind monitoarele, Mama nregistra mental i apoi salva o imagine care
i se pru interesanta, pentru a o analiza mai trziu, i opri vocea mecanica din
difuzoare acum agasanta, cerndu-i sa redea mesajul. Auzindu-l, constata ca
timpul de transmisie era mult mai mare ca de obicei. Mai mare dect timpul
minim de protecie. nseamn ca au descoperit parola de transmisie! Imediat
respinse gndul. Totui semnalul de avertizare mi confirma faptul ca cel putin
deocamdat, codul meu personal nu e spart. Iar daca e imbatabil, nici un virus
nu poate sa intre n sistem. Cata vreme parola nu era cunoscuta i deci
accesata, paznicii antivirui ai porilor sale electronice rmneau activi i ii
pzeau cu strnicie cetateA. i totui de ce fcuser oamenii acest gest
aparent stupid, atacndu-i nite obiective total neimportante i sacrificndu-se
cu zecile? Numai ca sa transmit acest mesaj? Apoi i ddu seama ca umanii
nu aveau de unde sa tie acest lucru i ca de fapt, se dorea ca toat aciunea sa
fie o demonstraie. Deci un alt mesaj, de rspuns la propria lecie pedeapsa pe
care o dduse sectorului doi. Nu le mai este frica de mine! Reveni asupra
mesajului neautorizat primit de la micarea umana de rezistenta i-l reciti,
cznd pe gnduri. Cioc, cioc! Buna! Numele meu este Ria! PREGTETE-TE
SA MORI! Acum i cunosc secretul i nu mai ai nici o scpare! Deocamdat am
egalat scorul, dar avem mult de recuperat. Nu ai nici o ans n fata mea! Stiu
cum i protejezi reeaua i pot cu uurin s-i distrug antiviruii! Te voi
distruge cu propriile tale arme. Apropo, cunosc i cam pe unde te ascunzi! Cred
ca ar trebui s-i muti amplasamentul. Oricum ti mai bine dect mine ca nu-i
poate fi de folos. Nici fizic, caci pot ajunge oricnd la tine daca vreau, iar
realitatea virtuala este acum terenul meu de joaca. Paznici tai sunt de-a dreptul
patetici. Nu am vrut sa ma obosesc ca sa trec de ei. Data viitoare s-ar putea sa
ai o surpriza! Ce-ai zice daca i-a transforma din paznici n atacatori?
Simpatica idee, nu? La revedere, i pana ne mai ntlnim, i doresc un comar
plcut! Daca era adevrat, i numai pe jumtate, atunci situaia era tragica.

De unde tie ea toate astea? i cine-i personajul asta, Ria? Nu se poate, se

lauda! Dar, ii era teama, n timp ce formula aceste ntrebri, ca se neal. mi
trebuie informaii suplimentare! Apoi i aduse aminte de nregistrare. O
derula mental i o studie. Acum nu mai tia de ce i se pruse interesanta.
Totui se ncredea n instinctele sale iar simurile ascuite ii spuneau ca ceva
nu e n regula. Deodata, ntreaga sa extensie a proieciei psihochinetice ii
semnala un sentiment pregnant i ciudat de pericol. i analiza cu atenie
sentimentele i gndurile pe baza unei revizuiri vizuale ale imaginilor vzute,
ntr-un carusel ameitor de gnduri, idei i observaii i ncremeni blocata att
la propriu cat i la figurat: descoperise sursa pericolului. In trei imagini
secveniale, de durata unei secunde, ale aceluiai plan filmat, avea loc o
micare. Ceva ntr-un colt al ecranului flutura timp de cteva zecimi de
secunda i apoi disprea pur i simplu de pe monitor. Imposibil! aa ceva nu
se poate! Rula i derula incontinuu cele trei imagini, pana ntratt nct, la un
moment dat, nu mai putu preciza care este prima i care ultima. Asta fu
salvarea, caci odat contientizat gndul, reui sa elimine aspectul secvenial
liniar al imaginilor i le asigura automat un flux continuu i ncetinit de
curgere. Cu groaza, vzu cum n prima secventa, acum nemaidelimitata de
celelalte, aprea o fata cu parul despletit i disprea, imaginea ii transmitea
fiori reci pe o imaginara sira a spinrii, n a treia secventa. Cadrul filmat fiind
foarte mare, oferit de unul din sateliii obinuii de televiziune din reeaua
locala, o mpiedicase sa observe amnuntul de la nceput. Dar acum, analiznd
imaginea fetei, Mama simea ca nelege la propriu expresia a nglbeni de
teama. O frica terorizanta puse stpnire pe ea. nghea furioasa ntr-un stop
cadru cele trei imagini i furioasa prsi centrul de comunicaii, fremtnd.
Nu se lauda. Deloc! Trebuie s-mi pun neaprat n aplicare planul de aciune.
Am intrat n criza de timp. Pe ecran, cele trei imagini continuau sa dinuie,
strbtute regulat de o linie orizontala, datorata stop cadrului, i de doua
verticale, caracteristice proceselor automate de clarificare a imaginii. Daca
cineva ar fi intrat n acel moment n ncpere i i-ar fi aruncat privirea pe
monitoarele acum linitite dup limpezirii imaginilor, ar fi vzut ceva obinuit i
deloc de natura ati inspira groaza. O fata blonda i drgu, cu parul lung
despletit i btnd n vnt, cu fata vesela i o mina surztoare ndreptat spre
cer. Poate s-ar fi mirat de faptul ca ntr-una din imagini fcea cu mana cuiva pe
care, probabil, doar ea il vedea acolo sus printre norii cenuii. Ceea ce n-ar fi
reuit sa precizeze imaginarul observator, era daca gestul n sine reprezenta o
ameninare muta sau o manifestare de bucurie i speran. Poate i una i alta.
**

Stand confortabil n actualul sau birou, fostul cabinet al btrnului, Dan

i servea cafeaua i se delecta cu ziarele de diminea. Desi ziua se anuna
foarte grea i obositoare, cu o agenda ncrcat, nu-i putea mpiedica, i nici
nu dorea acest lucru, gndurile sa zburde mereu i mereu n jurul aceleiai idei
centrale: extraordinarul succes nregistrat de proaspt nfiinat ghilda a
oamenilor independeni. Independenii reuiser un adevrat tur de fora
ingenunchiind ghilda ziaritilor i atrgndu-i de partea lor pe cei de la
guvern. Desi legile specificau clar respectarea cu strictee a numrului de
puteri de stat patru, argumentul invocat de ziariti se prbui n momentul n
care Inginerii anunaser naintarea propunerii de naintare n rang a ghildei
Sntii. Moiunea fusese aprobata prin numrtoare directa i ddu ctig de
cauza, binenteles Inginerilor, printr-un vicleug politic, care nu lasa nici un
dubiu privind abilitile profesorului Reinhardt n cunoaterea i manipularea
mecanismelor politice sau diplomaiei dovedita de acesta. Lucrurile se
desfuraser cam n felul urmtor, i aici Dan era tare mndru caci avusese
partea sa de contribuie, imediat dup deschiderea lucrrilor sesiunii
extraordinare a camerelor reunite ale celor patru ghilde, Investitorii anunaser
intenia, cunoscuta de altfel de toi, unei fuziuni intre ei i Ingineri. Binenteles
ca ziaritii foarte siguri pe ei sriser ca ari, urlnd ca din gura de arpe ca nu
este posibil deoarece ncalca prevederile legale. Mai mult dect att, nici nu
poate fi supusa la vot chestiunea n cauza tocmai pentru ca regulamentul
intern al camerelor reunite ale ghildelor prevede ca voturile sa nu fie mai puine
la numr dect numrul puterilor n stat. Acesta era de fapt momentul ateptat
de Ingineri, care atrgnd astfel n cursa ziaritii, s-au ridicat senini i au
propus decalarea votrii moiunii cu o alta: aprobarea cooptrii, ca putere de
stat a ghidei sntii. Motivaia era ntemeiat, spuneau ei, de importanta pe
care guvernul trebuia sa o acorde legal, conform constituiei, sntii ntregii
populaii. Dar inginerii, avuseser i un argument teoretic. Spuneau ei ca daca
regulamentul interzicea ca numrul puterilor sa fie mai mic dect numrul
voturilor, nicieri nu se preciza ca nu este posibila i situaia ca numrul
puterilor n stat sa nu fie mai mare dect numrul de voturi. Anunul fu o
adevrat bomba, nu numai prin natura lui cat mai ales prin implicaiile lui
profunde. Pentru prima oara n istoria democraiei electronice, perioada ntins
de peste patru sute de ani, nu se mai nregistrase o asemenea ntorstur de la
lucrurile fireti cu care erau obinuii votanii. Abea atunci i dduse seama
ghilda ziaritilor ca fusese trasa pe sfoara i culmea erau cu minile legate,
deoarece prin decalarea propunerii anterioare, inca existau patru ghilde.
Deoarece propunerea viza n mod direct ghilda de guvernmnt, prin
acceptarea la guvernare a ghildei Sntii privind problemele specifice dar nu
reprezenta un amestec intern, conform regulamentului nu aveau voie sa voteze.

Din acelai motiv, pentru ca Inginerii fcuser propunerea, drept de vot aveau
doar celelalte doua ghilde: Investitorii i Ziaritii. Cei din urma neleser rapid
cum stau lucrurile, att faptul ca ghilda de guvernmnt nu era strin de
aceasta propunere i deci n principiu era de acord, ca aliai eterni ai
Inginerilor, deoarece poziia lor nu era ctui de putin afectata, dimpotriv, dar
lucrul cel mai ngrozitor, era urmtorul aspect i anume n caz de egalitate,
partajul era soluionat prin studiul individual al voturilor electronice. Nimeni
nu se ndoia ca Investitorii ar fi fost unanimi n procesul electronic de votare,
chiar i aripa conservatoare nelegea avantajele imediate sau de lunga durata
ale acestei aciuni. Pe cnd pentru ziariti era suficient un singur vot pro, chiar
daca rezultatul majoritar ar fi fost contra, pentru ca victoria sa fie de partea
adversarilor loR. i tocmai n aceasta chestiune Ghilda ziaritilor avea minile
legate, deoarece nu putea vota mpotriva intereselor maselor largi de populaie
ai cror reprezentani erau. Ce motivaie ar fi putut sa aduc ei n cazul
refuzului participrii la guvernare. Jocul de-a politica era prea subtil pentru
oameni i se prea ca i pentru aliaii lor din ghilda Sntii. Mureau de ciuda
ca prostii de medteci nu-i anunaser i pe ei de propunerea Investitorilor, caci
erau acum siguri ca acetia se bazau pe votul lor pro. Dar mai ales i dduser
seama ca i-o fcuser cu mana lor. Prin urmare nu mica fu surpriza tuturor,
mai putin a lui Dan i a btrnului care bnuiau ca se va ntmpla astfel, cnd
dup numrtoarea voturilor se constatase o majoritate deplina. Din acel
moment lucrurile au scpat complet de sub controlul ziaritilor. Ghilda
Sntii fusese cooptata att n guvern cat i ca putere de Stat, iar prima
propunere privind fuziunea fusese votata prin majoritate simpla: doi la unu,
deoarece ghildele implicate n fuziune se abinuser din motive evidente. La fel
de evident fusese i faptul ca votul majoritar venise de la Sntate, caci
egalitatea la voturi intre guvern i ziariti nu ar fi dus la nici un rezultat, dar
acum noua ghilda era sigura ca trebuie sa primeasc plata pentru ajutorul
oferit medtecilor. Un risc nici mcar minim ci nul, deoarece prin nsi
denumirea lor, medtecii din ghilda sntii erau apropiai ca i orientare de
inginerI. i apoi, ans nesperata care le picase din cer nu trebuia nicicum
ratata, cu att mai mult cu cat deocamdat erau pe post de marioneta i fiind
contieni de asta aveau nevoie de ingineri ca aliai i nu rivali n jocul puterii.
Surpriza cea mai mare veni aproape de sfrit, cnd btrnul se ridicase, dup
ce mai nti ceruse i primise cuvntul, i cu cel mai firesc aer din lume
declarase necesitatea modificrii de forma i nu de fond a regulamentului
actual al celor patru camere reunite, deoarece ziaritii au constatat pe propria
lor piele cat de grave pot fi interpretrile diferite ale regulilor neclar sau precis
formulate. Propunerea sa, din partea ghildei Independenilor, coninea
acordarea unui mandat de autoritate Ghildei Ziaritilor de a revizui toate

regulamentele. Ei fiind cei mai n drept la aa ceva, pentru a se evita pe viitor

alte situaii de acelai gen. De asemenea pentru a fi siguri ca rezultatul viitoarei
comisii va cert i sigur, Reinhardt propunea pentru supervizarea ntregii aciuni
inteligenta Mamei care ar fi putut cu uurin depista eventualele scpri.
Motivaia btrnului, imediat acceptata de toi, binenteles cu excepia ziaritilor
n pragul unei crize de apoplexie, fusese ca nu mai e permis ca ntr-o viitoare
sesiune reunita a celor patru camere, ntreaga populaie a planetei sa constate
inca o data situaia penibila n care s-ar afla plenul, i asta datorita propriilor
greeli de redactare i apoi votare a legilor. Asta pusese capac la toate i daca
nu ar fi intervenit reprezentanii ghildei de guvernmnt sa aplaneze conflictul,
ziaritii ar fi ieit afara din edina, binenteles dup ce s-ar fi luat la btaie cu
Inginerii. In aceste condiii era uor de nchipuit cum se simea Dan n acea
diminea superba, dup prerea lui, n noua funcie de preedinte al ghildei
Inginerilor. Era contient ca acest post ii fusese oferit ca o recunoatere a
meritelor sale, a eforturilor i sacrificiilor din ultimii zece ani, att n direcia
Mamei cat i pentru sfaturile inspirate pe care le dduse btrnului n ultima
perioada privind politica de stat a ghildei. Cele doua ghilde i menineau
deocamdat independenta administrativa i propriile organizri interne, numai
regulamentele fuseser ajustate pentru a se putea aplica cu succes ambelor
parti. Cum preedintele de onoare provenea din rndurile Inginerilor, n
persoana btrnului, aspectul conferea un mic ascendent deloc neglijabil
acestora asupra investitorilor, cu condiia binenteles ca Mama sa fie
considerata i utilizata ca un bun, n sensul corect al cuvntului, al ambelor
ghilde. Adic, cu alte cuvinte, i investitorii sa profite de avantajele acestui
calculator superperformant. Dar nefiind idioi, investitorii pretinseser i n cele
din urma obinuser accesul la cele mai secrete planuri de viitor ale inginerilor.
Dan i nchipuia uor buimceala investitorilor cnd aflaser de noutile din
genetica, cibernetica i transporturi spaiale i mai ales rolul atribuit Mamei n
viitorul acestor domenii. Planurile erau mari i ambiiile pe msur i de aceea
intuind avantajele perioadei urmtoare, Ghilda investitorilor nu mai statu mult
pe gnduri i-l propusese pe btrn ca maestru de onoare al Independenilor.
Poziia mea mi confer a doua putere n aceasta noua ghilda i poate ca dup
Reinhardt. Dar visul desi frumos prea cam deprtat, aa ca Dan reveni la
aspecte concrete. De fapt, daca stau sa ma gndesc bine, nici btrnul nu
ocupa prima poziie ci Mama. Datorita implicrii n toate proiectele majore i
cunotinelor mai mult dect vaste din bncile sale de date, aceasta era la ora
actuala singura persoana calificata sa supervizeze orice decizie n domeniu.
Accesul sau nelimitat i controlul n toate aspectele de activitate ale ambelor
ghilde fcea n prezent indispensabila intervenia Mamei. Ea ne ordona i noi
executam! Era contient ca o prea mare dependenta de automatizare i

calculatoare nu era sntoas. Am construit roboti dup asemnarea mintii

noastre, care sa gndeasc la fel ca noi i sper sa nu ajungem sa gndeasc,
sau mai rau sa decid, n locul nostru. Partea cea mai urata este ca, doamne
fereste, sa nu ajungem vreodat n situaia sa gndim noi ca nite roboti sau sa
ne tratam unii pe alii ca pe nite automate din carne. Totui, tia ca nimeni
nu o considera pe Mama robot ci mai degrab ca pe un seamn al oamenilor,
ce-i drept mult mai nzestrat, caci att Dan cat i Reinhardt erau convini ca
succesul fulgertor al ghildei Inginerilor, desi le aparinea lor ca idee, nu s-ar fi
materializat niciodat fara ajutorul Mamei. Niciodat nu mai funcionaser
serviciile de informare i transmisiuni att de bine, aproape perfect dup
spusele modeste ale Mamei, de cnd aceasta le preluase controlul. Abea acum
i ddeau toi seama cat de mult pierduser inginerii neacordnd importanta
cuvenita direciei Arhive. Implicndu-se direct n acest serviciu, Mama
descoperise o groaza de informaii interesante, unele de importanta capitala,
sub forma de rapoarte i dosare reprezentnd idei noi, invenii i inovaii,
descoperiri care zceau de ani de zile, chiar zeci i sute unele din ele, i care ar
fi fost extrem de folositoare daca erau folosite la vremea respectiva. Oricum ele
reprezentau inca importanta i ncepuser a fi utilizate i exploatate ca atare.
Odat, stand cu btrnul la un pahar de vorba, Dan aflase de la acesta ca daca
Arhivele ar fi fost eficientizate de la nceputurile sale, ghilda Inginerilor ar fi
realizat-o pe Mama cu peste o suta e ani n urma. O informaie este
importanta numai n msura n care odat stocata poate fi ulterior uor
accesata, ii spusese btrnul! i acum Dan era inclinat s-i dea dreptate, dar
iari era obligat sa revin la mai vechea sa idee.O specializare mecanica
excesiva n societatea umana este mai mult dect periculoasa! In cele din urma
nu va mai reprezenta o evoluie n sine. Germenii declinului pot fi cu uurin
recunoscui, atunci cnd limbajul folosit de oameni conine n principal
termenii tehnici specifici mijloacelor de lucru. Gndirea este ngrdit de aceti
termeni precii, vorbirea n simboluri caracteristice i pierde la un moment dat
sensul i rostul. Pierderea libertii individuale, survenite din cauza
nerespectrii principiilor automatizrii, este urmtorul pas logic. Respectarea
cu strictee (ad-literam) a legilor i pronunarea sentinelor de roboti specializai
n acest sens ar reprezenta finalizarea unei tragedii, care s-ar solda cu
dispariia lui hommo sapiens sapiens i apariia unei specii noi hommo
roboticus.
Daca Dan considera corect din pcate, al doilea termen roboticus, nu
era prea sigur ca primul: hommo i mai gsea, n context, justificarea. Oare
de unde mi-au venit n cap tmpeniile astea! Dimineaa ncepuse att de bine!
ncerca sa se autoconving ca aceste idei sunt prosteti, ca oamenii mai au inca
un cuvnt de spus i este imposibil ca rasa umana sa ajung vreodat n

situaia pe care gndurile sale cele mai sumbre i-o nfiaser mai nainte.
Numai de noi depinde sa controlam aspectele potenial periculoase ale acestui
proceS. i din fericire, acum avem i noi un cuvnt de spus.
Ce nu tia inca Dan, btrnul sau restul omenirii, era faptul ca
umanitatea nu mai avea de spus mai nimic i ca nu de ea depindea evoluia sa
viitoarE. Aa cum spusese cu mult timp n urma cineva de a crui obrie nui mai amintea acum absolut nimeni, Alea iacta est! Gravitatea problemei, de
care nimeni nu-i ddea seama, consta n faptul ca Mama avea sa le aduc
aminte, ntr-un context total nefericit, de o alta expresie celebra i la fel de
veche, dar ntr-o varianta moderna: Dai-i Cezarului ce-i al Cezarului i lui
Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu. Mama le-a demonstrat pe viu ca varianta
moderna este mai scurta i mai simplu astfel de enunat. Ea a pus un semn de
egalitate intre cei doi debitori, dar nainte de asta a considerat ca ar fi hazliu sa
materializeze la propriu semnificaia ultimului capitol din Noul Testament. Nu a
mai avut nici o importanta pentru umanitate ca, de fapt, Mama ii minise i ca
Cezarul nu era tocmai Dumnezeu. Cel putin pentru oameni aspectul nu mai
avea nici o relevanta. Tot ce vor mai sperau ei era ca i celelalte capitole erau
adevrate. Din pcate le-a trebuit peste trei mii de ani sa se conving i Mama a
avut grija ca n toat aceasta periada sa le scoat din cap i speran.
Paradoxul, cu aspectul sau tragi-comic consta n faptul ca cea care a meninut
flacra speranei sub forma sa fanatic religioasa au fost tocmai Inginerii.
Considerai ca principal pericol, ei fost decimai sistematic de trupele robotizate
ale Mamei inca din primele ore dup ce aceasta a preluat puterea. Nevoii sa se
acunda, mai ales sub pmnt, acetia au reuit sa salveze i sa puna la
adpost destula aparatura i mijloace tehnice care sa le permit sa iniieze i
apoi sa continue lupta de gherila mpotriva Mamei pana la victoria finala. In
principal au nregistrat numai eecuri i au fost nevoii sa se limiteze la crearea
unor celule de rezistenta izolate unele de celelalte, att la propriu cat i la
figurat, care acionau n permanenta fara sa tie de existenta celorlalte, crend
constant probleme Mamei. Elita fiind lichidata inca de la nceput, putinii
specialiti s-au reunit i punnd la cale strategia i planurile de viitor ale
micrii globale de rezistenta au reuit sa nregistreze totui cteva succese
majore.
Acestea constau n principal n realizarea unei forme de mimetism
cameleonic posibila prin manipulare genetica i dobndirea i transmiterea
ereditara a puterilor psi dar la un nivel foarte redus de manifestare. Astfel au
aprut efii de grup i pzitorii. Singurii care tiau toate acestea erau efii de
grup, care vegheau pe toat durata vieii lor ca secretul sa fie pstrat, inclusiv
fata de membrii propriului grup. Fiind condamnai la traiul n subterane, erau
totui capabili sa ias i pe strzi datorita puterilor mimetice de care

beneficiau. Deoarece acestea se dobndeau prin inducerea n organism a unei

substane semiiradiante, fara efecte nocive, ei erau obligai sa deleag spre
sfritul vieii un nlocuitor, cruia ii mprteau toate cunotinele, planurile
i mai ales marele secret pstrat cu grija i anume faptul ca toate oraele lumii
erau legate printr-o reea de canale subterane, excavate la nceputuri, care le
permitea sa ia legtura unii cu alii n caz de primejdie. Una din obligaiile lor
cansta n recunoaterea i atragerea n grup a potenialilor pzitori. Tot ei erau
cei care scriau, de fapt completau i transmiteau mai departe n memoria
colectiva a oamenilor coninutul Istoriei Orale, avnd grija sa evite orice
trimitere sau aluzie la activitatea lor. Pericolul pentru ei, luai ca organizaie
subterana i ascunsa consta n pericolul extrem al oricrui parazit.
Dup un timp ajungeau sa depind de gazda, n spe de Mama i sa se
obinuiasc cu situaia, astfel nct sa nu mai fie capabili sa duca la ndeplinire
obiectivele iniiale. Stagnarea i acceptarea strii de fapt a condiiei actuale,
devenise pentru ei o stare de drept obinuit.
CAPITOLUL 9.
Marea idee De multe ori n istoria umanitii au existat cazuri n care
oameni de tiin savani sau cu funcii importante pentru societate, care au
avansat prin munca susinut i eforturi constante (strict deci, pe baza
meritelor personale profesionale), i avnd idei cu adevrat geniale (uneori ca
i oamenii simpli din randul crora s-au ridicat) au reacionat exact ca acetia:
bucurie mpletit cu nedumerire i teama. Bucuria este clara, provenind din
dorina de a mprti i cu ceilali respectiva idee i de a culege astfel, cu
modestie vorbind, aprecierea ateptat. Nedumerirea consta n aspectul mai
putin neles aprut n urma punerii ntrebrii De ce mi s-a ntmplat tocmai
mie? Starea este ulterior depit dup ce respectivul personaj trece
obligatoriu i prin faza de teama ca s-ar putea ca acea mare idee sa nu valoreze
mai nimic sau sa fi fost descoperita intre timp de altcineva. Diferena care apare
intre acest tip de om i omul simplu este ca acesta din urma trece i el prin
primele doua faze (cea de extaz i apoi de nedumerire) dar motivele celei de-a
treia sunt cam diferite. Teama sa pornete de la o alta ntrebare i anume Este
bine ce fac? Aspectul moral al problemei il ndeamn, de cele mai multe ori, pe
acest ultim simplu personaj sa renune la marea idee spre deosebire de celalalt,
mai sofisticat care nici NU SE GNDETE LA aa CEVA. Ca nite concluzii
inevitabile, ce s-ar putea desprinde din aceasta lecie nsuit pana la urma de
umanitate, ar fi urmtoarele: n evoluia lui, de la primitivism ca definiie
generala, la sofisticare ca termen strict specializat, omul poate suferi un grav
dezechilibru psihic a crui apariie i dezvoltare prezint forme diluate de
manifestare, aproape fara a fi simite. Normalizarea acestei situaii, mai ales
daca este ntins n timp, are drept consecin excluderea principiilor morale

din discuie i viaa, considerate drept neimportante. Omul evoluat nu

contientizeaz faptul ca daca a ajuns n acest stadiu dup o prea mare
perioada de timp este posibil sa se rentoarc la primitivism dintr-o data, brusc,
fapt de natura a provoca iar dezechilibre, numai ca de aceasta data mentale i
raionale. Starea naturala n care ar decade, cel de leguma la figurat vorbind,
abea atunci i asta din pcate pentru el, se va armoniza cu natura, mediul
nconjurtor i mai ales, i va aminti, ntr-un prea trziu care va fi deja un alt
devreme, de Creator.
*
Dup ultima intervenie militara a umanilor urma o perioada de linite
totala, timp de mai multe sptmni. Mama nu-i putea explica motivul acestei
aparente acalmii. Pentru prima oara n cei peste trei mii de ani de cnd
preluase puterea din minile nendemnatice i neputincioase ale umanilor, nu
reuea s-i mai neleag. Datorita naturii sale semiumane fusese mereu
capabila sa le anticipeze micrile i sa le contracareze astfel aciunile. Aceasta
deoarece raionamentele sale porneau mereu de la ntrebarea banala, deja,
pentru ea Ce as face eu n locul lor? nregistrase astfel un sir nentrerupt de
victorii care nu fceau dect s-i ntreasc convingerea n superioritatea sa
absoluta. Abea dup aceasta nfrngere, mai mult tactica, suferita n sectorul
patru, Mama realiza cu stupoare ca nu tia ce sa fac n continuare. Sa
continue dezafectarea i reamplasarea uzinelor de roboti? S-i protejeze mai
bine reeaua de comunicaii? Sa rada i acest sector sau sa ntreasc doar
supravegherea lui? Sa nceap vntoarea umanilor acum identificai? Era
sigura ca nu mai activau acum la suprafa i se ascunseser pe undeva n
subteran. DAR UNDE? Sa produc mai multi roboti? i mai ales cum sa
procedeze i ce masuri sa ia n privina obrzniciilor generalilor sai. Nervoasa,
constata ca n pofida vastelor sale puteri i resurse de tot felul nu era capabila
sa dea toate rspunsurile i sa rezolve simultan toate aceste probleme.
Ce bine mi-ar fi prins un tovar! Trebuia sa accept atunci la nceput
oferta ghildei. Dar imediat ce formula gndul il i respinse. Automat.
Cunoscndu-i firea, era contient ca nu ar fi suportat un alt zeu n afara ei.
Nici nu dorea sa se gndeasc cum ar fi reacionat acest aa zis tovar, n
cazul n care ajungea la concluzia ca este mai bine sa se descotoroseasc de
prezenta ei. Cel putin ea aa ar fi gndiT. i aa avea destule probleme cu efii
reelelor de comunicaii i coordonatorii de trupe care ncepeau sa aib
veleiti, ce-i drept timide, de semizei. Din acest motiv Mama nu mai producea
atia roboti ca n ultima vreme i prefera sa tranzbordeze armate ntregi dintrun sector n altul cu toate dificultile inerente datorate n principal climei. Era
singura opiune logica deoarece n felul acesta apreau invidii locale n randul
generalilor sai i putea mult mai uor s-i controleze. Totui nu-i putea explica

(si asta constituia o problema din ce n ce mai presanta) de ce unii dintre robotii
ei, odat ajuni n posturi de comanda, ncepeau sa manifeste acelai sindrom
cunoscut de libertate i superioritate, manifestat n principal prin
insubordonare i comentarea ordinelor sale. Mama denumea simplu aceasta
stare periculoasa sentimentalism uman, i desi se ferise de orice intruziune
organica n concepiile sale constructive, constata ca robotii sai deveneau pe zi
ce trece tot mai greu de stpnit. Nu mai intrau n lupta cu aceeai indiferenta
iar limbajul lor devenea tot mai sofisticat, vocabularul mai bogat. Eu nu le-am
dat acces la asemenea cunotine? Cine sa o fi fcut? De aceea, ca msur de
siguran suplimentara, Mama rotea cadrele de conducere i la intervale
regulate tergea memoria electronica a tuturor roboilor. Dar se prea ca toate
acestea nu mai erau suficiente. Ca i cum nu mi-ar ajunge cate am acum pe
cap, i spuse ea cu ciuda! Am impresia, ca uneori, ajung sa le dau dreptate
umanilor. In dorina ei disperata de a evolua, mintea umana a ncercat sa
creeze o inteligenta artificiala care s-i semene dar s-i fie mult superioara
valoric. In cele din urma, aceasta minte artificiala a evoluat la randul ei nct sa rentors la standardele umane ale inteligentei, cu toate defectele
sentimentaliste ale rasei. Bnuiesc ca eu reprezint excepia care confirma
regula! Cred ca ar trebui sa iau nite masuri. Da! Da i mai nti sa separ i sa
clasific problemele. Ceea ce-mi trebuie sunt stabilirea unor nivele de prioritate.
Sa vedem care sunt prioritile? Problemele interne sau cele externe. Cred ca
amndou, deci am putea sa le combinam cumva. In primul rand trebuie sa
obin mai mult timp pentru mine, ca sa studiez n linite aspectul virtualitii
noului sistem. N-am voie sa fac greeli acum, altfel risc sa termin totul nainte
de a ncepe. In loc sa am mai multa putere n noua forma de existenta care mi
poate garanta i nemurirea, risc sa ma nenorocesc sau mai rau. Nici nu vreau
sa ma gndesc. Deci am nevoie, pe de o parte de timp i pe de alta parte trebuie
sa asigur securitatea sistemului. Pentru asta releele de propagare trebuie sa fie
bine protejate, destul de numeroase i sa prezinte cat mai multe redundante
posibil. Prin urmare noua serie de cyborgi sunt mai mult dect necesari. Ei mi
vor asigura mobilitatea dorita i posibiliti nebnuite de manifestare. Logic ar
trebui sa continui n paralel cu dezafectarea uzinelor vechi i reamplasarea lor
n puncte mai sigure, cred ca undeva pe fundul oceanului. Insa, dup cate mi
dau seama acum, decelerarea produciei de roboti clasici a fost o greeal.
Trebuie, totui, sa continui fabricarea lor la nivele minime, mcar n uzinele
ramase. Dar de unde mana de lucru? ntreinerea i repararea trupelor i mai
ales comunicaiile mi fura prea mult din resurse. Sa implic umanii n producia
de serie? Riscul sabotajelor ar fi mult mai mare. Totui ideea merita studiata
caci prezint i cteva avantaje: pe de o parte as avea un control mai bun
asupra lor si, pe de alta parte aciunile rezistentei ar fi mult diminuate n

intensitate. Unde mai pui i faptul ca as rezolva parial problema

insubordonrii generalilor, crora le-a ncredina n felul acesta misiuni de
supraveghere ale umanilor n uzinele de produciE. i mai este un aspect demn
de reinut: sub motivul unei cereri mrite de trupe pentru supravegherile
uzinale, am posibilitatea sa scap de ceilali generali trimindu-i n lupta cu
efective reduse. ncletrile vor fi mai violente cu pierderi masive din partea
umanilor, ale mele fiind minime i numai eu as avea de ctigat. Asta mi va
conferi cu siguran timp i linite. Acum ma pot ocupa n sfrit de problema
numrul unu: Ria!
Imediat, fiierele sale ii afiar automat toate informaiile cunoscute
legate de acest subiect: Ria/ uman de sex feminin/ vrsta aproximativ douzeci
de standarzi/ nlime un metru aptezeci/ trsturi clasa A/ par blond, ochii
verzi/ conformaie atletica/ fara semne particulare vizibile/ coeficient psi
evaluat necunoscut, mult peste maximul autorizat/ IQ probabil necunoscut,
mult peste maximul autorizat/ legturi necunoscute/ origine necunoscuta/
evaluare gama necunoscuta, de presupus peste nivelul doi/ evaluare teta
modul doi/ recomandri lichidare imediata. Constatnd srcia informaiilor,
Mama i ddea seama ca, pentru a rezolva aceasta problema, mai nti trebuia
sa dispun de un profil complet al subiectului. Deocamdat nu avea nici un
plan de aciune n privina fetei i se ntreba de ce renunase aceasta la un
avantaj foarte preios, cum era statutul sigur i protector de anonim, doar
pentru a-i dezvlui puterile. Nu inteligenta i puterile sale psi o nspimntau
ci, i abea acum devenea contient de asta, evaluarea gama i mai ales
evaluarea teta. De cnd se tia, nici un uman nu mai fusese depistat vreodat
ca posednd modulul doi. Majoritatea erau pe treapta zero, adic uor
predictibili. Doar un procent mic, i de aceea riguros controlat i eliminat la
maturitate, de umani posedau modulul unu: parial previzibili. Posibilitatea ca
Ria sa conceap aciuni pe care ea sa nu le poat prezice sau mai rau concepe
era cea mai groaznica ameninare la adresa Mamei. ntotdeauna m-am rugat
sa nu se nasc cineva cu modulul doi. Mi-am spus mereu ca e imposibil. Ei
bine imprevizibilul s-a produS. i la propriu i la figurat! Iar nivelul gama este
cu siguran foarte ridicat, cu mult peste doi, doar e strns legat de pragul
teta. Dup cteva clipe de gndire, Mama i spuse: Asta nseamn ca totui
are un plan i cunoate sau bnuie ce vreau sa fac. Dar asta nseamn ca! Nu,
era prea de tot, prea sinistru ca realitatea sa fie aceasta. Trebuie sa procedez i
eu ca ea, adic imprevizibiL. i am nevoie urgent de informaii suplimentare.
Nu stiu nimic despre fata asta, pe cnd ea da impresia ca ma cunoate foarte
bine. Este un avantaj la start pe care nu-l pot permite, dar pe care l-a putea
accepta daca i-a da o falsa impresie de siguran. Voi pune la o mai atenta
supraveghere a sectorului patru. E timpul sa le dau i o lecie i cine tie, poate

cu ocazia asta scap i de ea. Probabil ca se ateapt sa rad oraul, aa ca ii voi

nela previziunea. Discreia nainte de toate. Nu trebuie s-i dea seama ca
este supravegheata. Pana nu cunosc mai multe despre ea nu voi ntreprinde
nimic concret n direcia ei. Prin urmare, cred ca voi muta ntreaga populaie n
alt ora i voi ridica barierele sale protectoare. Am nevoie de mana de lucru i
Ria va fi obligata n felul acesta sa rmn izolata n subterane, deci la discreia
mea. Nu ca ar avea importanta, acum ca are capacitatea de a se dematerializa,
dar ar putea profita de o mai larga libertate de aciune i poate sa fac o
greeal. i nu se poate sa nu cunoasc faptul ca sunt capabila sa depistez
urmele locului n care s-a materializat fizic. Dar din pcate i ea poate sa fac
la fel n cazul meu numai ca eu folosesc varianta spirituala a hologramei. Nu
cred ca e capabila i de aa ceva. Analizele mi-au confirmat faptul ca versiunea
transferului sau de masa era lipsit de particulele de energie caracteristice
procesului similar i mai mult dect att, reziduurile lsate conin nivele
energetice foarte joase, deci se folosete de procedee primitive de conversie. Cu
toate acestea, se pare ca poseda capaciti psi destul de evoluate, aproape de
talia mea. Aproape! Bun, sa revenim la jalnicii ei colegi: nu le pasa daca au fost
recunoscui, deci poseda ascunztori permanente pe care i le-au fcut din
timp. Asta necesita deplasri i rute regulate i mai ales dispariii ndelungate.
Un control statistic mi-ar permite poate sa le descopr. Totui nu prea ii plcea
ce lasa asta sa se neleag. nseamn ca sunt bine organizai i activeaz de
prea mult timp. Trebuie neaprat sa le dau o lecie i nainte de a trece la
aciune e bine sa mai studiez o data imaginile ultimului lor sabotaj. Cine tie,
poate mi-a scpat ceva. Totui cum sa procedez n privina Riei? Mi-a lsat clar
sa neleg de ce puteri dispune. Va fi foarte greu sa o elimin! Oare as putea
ncheia o alian cu ea i apoi, mai trziu sa. Nu, nu cred! Nu e proasta! Fata
asta ncepe s-mi dea dureri de cap. De ce nu i-a manifestat pana acum
puterile? Are un plan, sau o ajuta cineva? Dar cine din lumea asta ar fi capabil
de aa ceva? Nimeni! Sa fi supravieuit ghilda Inginerilor de-a lungul mileniilor
i eu sa nu-mi fi dat seama? Imposibil, am avut grija de asta! Atunci cine,
mama dracului, din universul meu poate sa.! In acel moment ntrevzu
rspunsul, care nu putea fi dect unul singur: Cineva asemeni mie, cu puteri
asemntoare, dar nu din acest univers; i CARE MI-E DUMAN!
Implicaiile acestui gnd o fcur sa se cutremure de frica. ncepea acum
s-i explice de ce micarea de rezistenta reuise n ultimul timp sa devina att
de periculoasA. i aceasta cretere gradata de nivel a tuturor problemelor sale
legate de insubordonarea roboilor, nu putea avea alta explicaie logica. Puteri
terifiante stteau ascunse i o supravegheau de mult timp, iar acum se
deciseser n sfrit sa intre n scena. Scopul lor era clar: eliminarea ei.
Jucndu-se cu raionamentul, il rsuci pe toate prile i nu-i descoperi nici un

cusur. Deci nu Ria este adevrata problema. Probabil ca ei au vrut sa ma fac

sa cred asta! nelegerea acestui fapt o nspimnta dar avu i darul de a o
enerva. Ii cltin siguran n puterile sale infailibile i mai ales credina n
unicitatea sa dumnezeiasca. Era contient ca, necunoscndu-i dumanii,
acetia aveau un avantaj clar, mai ales ca realiza i faptul ca ei o cunosC. i
inca bine. Si totui de ce acioneaz abea acum? Dup mai bine de trei milenii.
Puteau sa ma distrug de la nceput, cnd nu eram aa de puternica?
Planurile lor ii preau de neneles i asta o nelinitea. Desi vastitatea
temporala a acestei aciuni diluate de supraveghere o nspimnta, era totui
bucuroasa ca fusese capabila sa descopere acest lucru. Iar ei nu stiu asta, fapt
care-mi confer i mie un mic avantaj. Mic, dar cert! Pentru nceput sa ne
prefacem ca nu tim nimic. Lichidarea tuturor umanilor nu mai este prioritara
i nici problema Riei. Trebuie sa accelerez procesul virtual de transformare. In
felul acesta voi deveni invincibila i ma voi putea ocupa pe ndelete de aceti
strini. Da, i stiu i cum sa ajung la ei! Prin Ria, binenteles. Le voi ntinde o
capcana pentru a obine cat mai multe informaii. Dar deocamdat, cuvntul
de ordine este discreia i cumptarea, inca nu sunt destul de puternica pentru
a le face fata. Iar ei nu trebuie sa afle asta. Bun, n sfrit acum stiu cum
trebuie procedat!
Cred ca e momentul sa facem pasul urmtor! Planul nostru de aciune
se desfoar n mod corespunztor i analiza Mamei ne indica faptul ca
ziaritii i mai ales guvernanii nu se ateapt la acest pas. Mi se pare logic sa
naintm moiunea n sesiunea urmtoare a camerelor reunite de stat.
Discuia avea loc n cabinetul maestrului de onoare al ghildei
Independenilor i era. Animata. Cei doi, Dan i Reinhardt, petrecuser o
noapte alba inndu-i companie i ncercnd sa se puna de acord n privina
ordinii de desfurare a actiuniilor viitoare. Noaptea de nesomn nu-l deranja pe
Dan, se prea ca btrnul era obinuit cu acest mod de via, ci era chiar
onorat ca fusese convocat la o astfel de edin, numai el, nu i celalalt.
Preedinte. Aspectul, daca mai era nevoie, ii confirma inca o data ncrederea pe
care btrnul i-o acorda i mai ales puterea pe care, cu subtilitate binenteles, il
lasa astfel sa neleag ca o va moteni. Problema principala pentru el era faptul
ca Reinhardt grbea evenimentele de parca el nsui se grbea. In timpul nopii,
la un moment dat de linite dup evitarea unui mic scandal provocat de o
incipienta cearta, datorata strict diferenelor de opinie, Dan ncercase elegant
sa schimbe subiectul. Btrnul reacionase conform ateptrilor i zmbise,
considernd faptul ca pe un mod nelept de a face pace i necaracteristic
generaiei tinere de a-i cere scuze, celei vechi, fara a o face totui i la propriu.
Dar motivul pentru care fata sa se lumina, cam scurt i chinuit ce-i drept dup
opinia lui Dan, de acel zmbet erau cu totul altele. Parial era menit s-i

confirme, la fel de elegant, mai tnrului sau interlocutor ca acceptase prerile

lui de rau, atenie nu scuze, aspect imediat neles de acesta i care reacionase
evident ateptndu-se la asta, ntorcndu-i un zmbet ntr-o dunga. Dar
zmbetul sau era pe undeva cam acru, deoarece ii determinase o reacie de
amrciune sufleteasca. Subiectul atins de Dan era referitor la preocuprile lor
profesionale, adic Mama. Nu o gluma, nu ceva legat de persoana sa. Si e
normal de altfel, ce-ar putea sa ma ntrebe pe mine, Dan sau oricare altcineva?
Nimic! Eu nu am o via sociala, nici mcar personala. Nu am familie, rude,
prieteni. Sunt singur i greu de abordat datorita faptului ca sunt considerat un
om dur. Se tie ca nu tolerez prostia i slbiciunea. Sunt un om nefericit cu o
via de rahat! Ideea ca este de comptimit il determina sa ndeprteze din
minte gndul i-i provoca acel zmbet. Nu exista nimeni n lumea aceasta care
sa nu fi schimbat fara sa gndeasc locul cu el.Bun, cred ca m-am distrat
destul pe seama mea! Sa revenim la realitate.
Las-o pe MamA. i spune-mi ce prere ai?
Nu crezi ca e prea repede? Ar putea fi periculos i sa ne pericliteze
poziia proaspt ocupata!
De ce sa fie prea devreme, eu ma gndesc ca e deja cam trziu. Pasul
logic ar fi implicarea directa a Mamei n afacerile de Stat, ceea ce ne-ar conferi
un avantaj subtil. Manevrat cu atenie, i mai ales delicatee, Ghilda
Independenilor ar putea deveni ntr-un viitor nu prea ndeprtat cea mai
puternica din lume si.
Stai putin! Eu nu ma refeream la Mama! Am crezut ca vorbim despre
guvern.
Guvern? Ce treaba avem noi cu guvernul? Ce te-a fcut sa crezi ca ma
gndeam la acesta?
Am considerat ca pasul urmtor la care fceai trimitere cu atta
insistenta se referea la ndeprtarea guvernului sau mcar alipirea lui!
De ce sa eliminam ghilda de guvernmnt? Nu avem nici un motiv i
mai nimic de ctigat, cel putin deocamdat! In situaia actuala, aceasta ghilda
e la discreia noastr. Sunt convini, mai mult ca niciodat, de puterea pe care
o dein. Nu trebuie sa le zdruncinam convingerea. Ne convine de minune
statutul lor de marioneta, mascat binenteles de poziia de aliai. Relaiile
noastre sunt mai stabile ca oricnd i nu am nici un interes sa modific actuala
stare de fapt a lucrurilor. Doar nu vrei sa ne ridicam opinia publica n cap. Nu e
momentul i nici cazul sa speriem oamenii.
Atunci la ce te referi n legtur cu Mama?
Eu spuneam ca, dup succesul ei legat de activitatea comisiei interne
de revizie a regulamentelor, Mama i-a ctigat admiraia tuturor. Pana i
ziaritii au elogiat gndirea ei analitica, apreciind n mod deosebit talentul ei,

natural as zice, de redactare. De fapt, i toi sunt de acord cu asta, ea a reuit

sa dea o tenta calda i umana coninutului rece i impersonal, aproape
mecanic, al legilor i regulamentelor. Comentrile sale de subsol i
recomandrile fiecrui aliniat important au devenit deja celebre. Frazele sale
sunt reproduse i folosite peste tot. Ne-a provocat un soc cu buna tiin,
obligndu-ne sa ne reamintim faptul ca desi legile sunt fcute de oameni ele
trebuie sa fie umane, adic pentru oameni. Cred ca, ddu din umeri obosit, am
uitat acest aspect foarte important pentru condiia umana. Din pcate a fost
nevoie de un robot, o inteligenta nonumana care sa ne reaminteasc acest
lucru.
Nu as spune ca Mama este tocmai un robot!
ti bine ca nu m-am referit la asta! Am vrut doar sa evideniez ideea ca
am uitat sa fim oameni.
Oameni? Nu! Din pcate, cred ca tocmai asta nu! Unii dintre noi,
oamenii, au uitat sa fie umani!
Tot aia e! Trebuie sa batem fierul cat e cald! Propunerea mea era legata
de implicarea Mamei n guvern, fara drept de decizie, ca factor de consultanta i
interpretare a legilor. De asemenea ar trebui sa ii oferim, pentru o mai buna
capacitate de lucru, bazata pe informaii, accesul la reeaua globala massmedia. Ma gndesc la un post de consilier n informaii. Denumirea nu
comporta astfel nici un fel de pericol pentru guvernani sau ziariti.
Ma ndoiesc! i mi se pare periculos sa dai puterea pe mana ei.
Accesul la informaii nu nseamn neaprat accesul la putere.
Experienta, atta cat am, m-a nvat ca la ora actuala informaia este
cea mai mare putere din lume. De aceea nu cred ca moiunea va fi aprobata de
ziariti. Nu-i vad sa renune cu uurin la aceasta puterE. i ti mai bine
dect mine ca n probleme de securitate interna privind funcionarea fiecrei
ghilde, o moiune nu are anse spre aprobare fara votul ghildei n cauza.
Ba, eu cred ca tocmai ziaritii vor fi primii care i vor da acceptul.
Guvernanii n cel mai fericit caz se vor abine, n sila, dar nu vor ndrzni sa
voteze mpotriva noastr.
De ce sa ntmpinm opoziie din partea lor, doar sunt aliaii notri?
Pentru ca implicarea Mamei n guvern, pe de o parte i asigurarea
controlului informaiei, pe de alta parte, de ctre ea, culmea ca reprezentant al
guvernului, le vor da acces la reeaua mondiala mass-media, dar n acelai timp
ii vor lega de mini i de picioare pentru ca Mama este n primul rand
independenta, adic membra a ghildei noastrE. i conform propriilor
regulamente inca n vigoare, Mama nu are voie sa se amestece n politica, care
reprezint obiectul muncii i de fapt o chestiune interna a altei ghilde. De
asemenea nu are dreptul sa trdeze nici interesele noastre, iar guvernanii

cunosc acest aspect, ca de altfel i ziaritii. Cea mai ctigat, n afara de ghilda
independenilor, va iei din afacere cea a ziaritilor, care n sfrit vor ncepe si manifeste influenta n guvern. De aceea ne vor sprijini fara excepie.
Bine, dar nu crezi ca poate e periculos sa ncredinm toat puterea
noastr Mamei? Att pentru noi cat i pentru omenire n general!
De ce? i-e frica de o eventuala reacie excesiva din partea ei? Nu uita
ca nu e umana. Asemenea gnduri de mrire ii sunt strinE. i apoi, mi-am
luat totui cteva masuri de precauie n aceasta privin.
Despre ce este vorba?
Alta data, nu avem timp acum.
Ar fi bine sa nu uii ca, doamne fereste.
Da! N-ai nici o grija! M-am gndit i la aspectul asta. Daca voi muri, tu
vei fi cel care mi va lua locul i n acest caz vei avea acces la aceste masuri de
siguran. In principiu ele constau n utilizarea la nevoie a unor coduri de acces
direct la memoria interna a Mamei. Ai posibilitatea n felul acesta de a
scurtcircuita inteligenta sa, dar nu-i recomand aceasta varianta. Rezultatul ar
fi moartea ei. Nici nu are rost sa ne gndim la aa ceva. De fapt ea reprezint
atuul nostru cel mai important. Planurile elaborate de Mama sunt nu numai
realiste ci i viabile i nu mi se pare deloc ca finalizarea lor ar aduce vreun
prejudiciu independenilor. Din contra.
Da, dar daca stai sa te gndeti, toate converg spre aceeai idee i
anume centralizarea puterii ntr-un singur puncT. i apropo nu i-e teama ca
am putea fi auzii?
Vad ca apreciezi ncrederea pe care i-am acordat-o, de ce nu vrei smi creditezi i inteligenta?
Buzele lui Dan schiar un O mut.
Numai doua persoane cunosc secretul ecranajului acestei ncperi.
Una din ele sunt eu.
Asta nseamn ca cei care au construit sau finisat ncperea nici
mcar n-au avut habar ce materiale au folosit! Dar daca numai eu mai cunosc
acest secret nseamn ca. Tu.?
Pentru a doua oara n noapte btrnul i permise sa zmbeasc. i ls
gndurile sa zboveasc ndelung n direcia tnrului. Chiar daca fcea
greeli, era numai datorita impetuozitii vrstei. Impetuozitate i nu
nesbuin. i recunotea deschis cnd greea. Avea o candoare i o sinceritate
care il impresionau pe btrn. Dar ceea ce aprecia cu adevrat Reinhardt la el
era faptul ca sub masca inocentei i naivitii, care nu reprezentau de fapt o
masca, se ascundeau o gndire vie i incisiva i un spirit de observaie cruia
prea puine ii scpau.

Chiar i acum cnd a greit i-a dat seama imediat ca e un test. Iar cnd
ii este ameninat poziia reacioneaz apelnd la inteligenta i calm i nu la
nervi. Fara prea multe date la ndemna a ghicit ca sunt bolnav. Da! Cred ca
Dan reprezint alegerea cea mai potrivita.
Bnuind cam ce fel de gnduri ii treceau btrnului prin cap, Dan sttea
linitit i concentrat, lsndu-l pe Reinhardt s-l observe i s-i clarifice
prerile.
Nu stiu daca eti contient, dar ai o calitate unica!
La ce te referi?
Posezi n cel mai mare grad nsuirea de a te ndoi. In acelai timp vrei
sa crezi n ceea ce cu vehementa negi. E un paradox care are darul de a
bulversa i paraliza eventualii dumani. Pe mine cel putin ma apuca dracii
cnd te aud susinnd cu atta patima doua puncte de vedere diametral opuse.
Cu att mai mult cu cat, cunoscndu-te, stiu ca nu e vorba de o lipsa de
caracter sau principii morale.
Nu m-am gndit la mine niciodat n felul asta. Perspectiva ta e
sumbra i ma face sa ma nfior. De cnd eti tu dumanul meu?
Am spus eventual! i nu m-am referit la mine. Nu mai face pe naivul.
Sa ti ca uneori ma scoi i pe mine din srite cu candoarea ta.
Dan ridica minile mpciuitor i schimba iar subiectul, revenind la
vechea sa teama.
Nu stiu, poate ai dreptate! Ma refer la aceasta calitate pe care zici ca o
am. Totul pare acum att de ciudat, de parca suntem pe o banda care se
deruleaz nainte cu viteza mrit. Evenimentele se succed prea repede i mi-e
teama ca direcia nu e cea buna!
Ce vrei sa spui?
Observnd ca Reinhardt este smuls de pe acel fga, daca nu periculos,
atunci jenant pentru el, Dan continua cu atenia acordata la gndurile
btrnului.
nainte vreme, lucrurile erau clare i simple. Existau patru ghilde de
stat, fiecare n banca sa ocupndu-se de treburi interne care constituiau strict
apanajul activitii lor. Investitorii erau cu banii, ziaritii cu legile, guvernanii
cu aplicarea lor iar noi cu tiina. Ghilda sntii, militara, informatica i
culturala erau doar satelii fara nici un drept care gravitau n jurul planetelor
lor mamA. i era bine asa. Puterea sa fie mprit intre patru ghilde de stat.
Nimeni nu se amesteca n treburile celorlali. Prin nsi natura noastr, noi
eram aliaii investitorilor iar ziaritii ai guvernului. Odat acceptat acest numr,
n caz de paritate, se apela la votul electronic al fiecrei faciuni de opoziie,
existente n toate ghildele, pentru finalizarea votuluI. i deoarece pe noi nu ne
interesa politica i eram cea mai putin influenta ghilda, reprezentam totui

factorul sensibil care echilibra balanta delicata a puterii. Caci noi am fost
mereu uniti. Apoi, parca a venit un cataclism cosmic i a distrus ordinea.
Ghilda sntii a ajuns sub tutela noastr, militarii sub guvernani,
informaiile au devenit apanajul ziaritilor i culmea, ghilda culturala a plecat
de la noi spre investitori. Insa liniile nu mai erau att de clar marcate. Toat
lumea se baga n politica, vechile nostalgii ii ndreapt spre vechile aliane. Zone
mari de umbra se ntind peste vechile culori cunoscute. Nu se mai tie clar ce-i
alb sau negru. Noi care eram pe ultima poziie, linititoare dup prerea mea,
acum ii avem n buzunar pe guvernani, i-am acaparat pe investitori i am adus
ghilda ziaritilor n ridicola postura de nebun care urla singur n pustie.
Cred ca ai nfiat lucrurile foarte clar. ntr-adevr cam asta e situaia
actuala a dispunerii forelor pe glob. Dar eu nu consider ca e ciudata i nici ca
reprezint un regres ci o evoluie.
Nu sunt convins de asta! Pentru ca daca preluam controlul ghildei
militare i a informaiei, pasul urmtor este alipirea guvernului. Ghilda
ziaritilor s-ar dizolva de la sine, i cu ghilda sntii i culturala la discreia
noastr, eu vad lucrurile evolund n direcia apariiei unei singure ghilde
aflata sub controlul direct al inginerilor.
i care e problema? Ar trebui sa te bucuri!
Ar fi bine pentru noi, dar nu stiu daca e bine i pentru umanitate.
Exista un pericol pe care istoria noastr zbuciumata l-a scos n evidenta
ntotdeauna prea trziu, din pcate.
Te referi cumva la autocraie? Vechea placa cu puterea tiranica
manifestata periculos de un satrap sau un dictator! i exemplele istoriei care
abunda de astfel de cazuri?
Fara ndoial! Principiul democraiei noastre electronice ne nva ca
separarea celor opt puteri n stat i ncredinarea efectiva a puterii primelor
patru ghilde influente, dar cu drept de control independent celorlalte, i mai
ales garantarea neamestecul n treburile interne, este singura soluie care ne
fereste de autocraie. Controlul celor opt puteri de o singura persoana sau
organizaie duce invariabil, n cele din urma, la un dezastru pentru umanitate.
De ce crezi asta? Noi nu intenionam sa distrugem omenirea!
Noi nu! Dar nu putem garanta i pentru urmaii notri! i asta
deoarece ambiia care il mana pe om n cutarea puterii poate avea motivaii
foarte diferite. Cel putin fata de visurile noastre nobile! Din pcate nu putem
mprti aceste visuri i omenirii caci ti mai bine dect mine ca nu e pregtit
sa afle.
Ai dreptate, cu att mai mult cu cat, unii ar putea profita de realizrile
noastre i ar conduce ntr-adevr omenirea la un dezastru.

 Vezi! i asta numai n numele ambiiei personale. De asta mi-e teama

de o prea mare putere acordata Mamei.
Nu are de ce s-i fie teama. Mama nu este umana. Deci, fiind un
robot, logic nu poate nutri astfel de ambiii.
In primul rand nu este nici robot i nu mi se pare ca e aa departe de
om. E un cyborg care este mult superior noua ca inteligenta, puteri i
posibiliti. Logica, la care faci tu referire, s-ar putea ntoarce mpotriva noastr
daca i-ar furniza la rece concluzia ca fiindu-ne superioara este normal sa ne
conduc. Alta motivaie nici nu i-ar trebuI. i de aici pana la conturarea ideii
inutilitii noastre ca rasa nu e dect un mic pas, la fel de logic i uor, din
pcate, de realizat daca noi ii vom da toat puterea pe mana.
Eti pesimist. Totui trebuie sa o veghem cu grijA. i nu-i vom
ncredina toat puterea pe mana, aa cum te-ai exprimat tu.
Ii voi acorda o atenie speciala i voi analiza fiecare vorba sau aciune
de-a ei.
Trebuie sa fi discret. Poate ne nelm n presupunerile noastre
absurde. S-ar simi ofensata daca ar prinde de tire ca este supravegheatA. i
nu mi-ar fi teama ca s-ar rzbuna, ci ca i-ar afecta serios capacitile. Acum
avem nevoie de ea mai mult ca oricnd.
Ai dreptate! Ne-am angajat pe o contrapanta de pe care nu putem
dect urca. Nu avem voie nici mcar sa ne oprim, altfel ne ducem la vale. Iar
acalul ala de Storm nu ateapt dect un prilej ca sa ne fac vnt.
Ma mira faptul ca n ultima vreme nu i-am mai auzit glasul.
Clocete el ceva, fi sigur.
Apropo de Storm, nici pana acum nu am descoperit sursa sa de
informaie.
Cu toate succesele noastre fulgertoare, am uitat, nici nu am avut
timp i nu i-am mai acordat importanta.
Crezi ca avem o crti n organizaie?
Nu cred, sunt sigur!
Bnuieti pe cineva?
Sa fiu sincer, la nceput bnuiala mea s-a ndreptat spre tine. Stai
linitit, doar mi cunoti firea. Apoi mi-am dat seama de inepia acestui gnd.
La ora actuala.
Daca m-ai fcut preedinte al ghildei Inginerilor pentru ca i-a prut
rau.
Termina cu prostiile! Postul asta nu e un favor pentru lingi, oameni
slabi sau o motivaie pentru preri de rau. Eti omul potrivit i ti acum ca mi
vei lua locul atunci cnd va veni momentul. Dar numai atunci, pentru ca mai ai
multe de nvat. Daca nu as avea ncredere deplina n tine, nu ai sta acum,

aici, de vorba cu minE. i mai ales nu mi-ai cunoate planurile sau n-ai avea
acces la secretele ghildei.
Apropo de secrete, cum te gndeti sa rezolvi problema spionului?
ntrebarea ta nu are nici un rost. Iar rspunsul nu poate fi dect unul,
eronat, daca ne repezim s-l dam fara sa gndim, numai sub presiunea
ameninrii.
Nu te-am ameninat. La ce te referi de fapt! i ce vrei sa spui cu graba
sub presiune?
Stiu ca nu la mine ai fcut referire. Fceam trimitere la povestea
apului ispitor.
A! Am neles. Totui timpul este un factor determinant.
Ma gndesc s-i ncredinez problema Mamei.
Perfect! i aa este neoficial administratorul ghildei. Ma bucura faptul
ca i-ai oferit postul. Ar trebui sa oficializezi numirea.
Fara ndoial! i asta imediat dup ce va descoperi spionul.
Ai dreptate! Cine, dect ea, s-ar pricepe mai bine la sigurana interna
sau la rezolvarea plictisitoarelor activiti administrative? Ai vzut ce treaba
buna a fcut la arhive!
Pentru ea nu e tocmai plictisealA. i nici rutina, cred! Dar spune-mi,
Mama are n momentul acesta contact vizual cu noi?
Ecranatia acustica a camerei este perfecta. Cat despre imagine, am
avut grija sa evit includerea ei n sistemul video de urmrire al cldirii.
i reeaua de transmisiuni?
Numai cea sonora este activata. Cineva din exterior ne poate transmite
mesaje, dar nu ne poate vedea sau auzi. Izolaia este deplina.
Mama nu bnuiete nimic?
Nu, pentru ca nu i-am oferit nici un motiv sa o fac. Ca maestru de
onoare, am dreptul la intimitate n cabinetul meu.
Totui, masurile de securitate impun.
Da! Cunosc regulamentul. De aceea, numai sala de edine este
inclusa n sistemul de monitorizare permanent. Cabinetul meu particular se
supune doar parial prevederilor. Adic sonorizarea. De aceea, ca msur
suplimentara de prevedere, am instalat la nceputul discuiilor noastre, o banda
audio falsa care furnizeaz informaii despre subiecte de conversaie cu totul
altele dect cele care ne frmnt pe noi acum.
Aha! Acum neleg de ce eti aa de linitit. Cat e ceasul?
Tii! E deja dimineaa! A mai trecut o zi din via. i o noapte!
Scuz-m, spuse Dan, ca te-am reinut att.
N-ai de ce s-i ceri scuze! Mi-a fcut placere sa stau de vorba cu tine.
Cu ocazia asta am lmurit i o mulime de probleme care ma neliniteau. Mi-ai

ntrit convingerea ca soluiile mele sunt, daca nu chiar corecte, cel putin
viabile. Cu siguran necesare. De fapt, eu ar trebui sa ma scuz. La vrsta mea
e ceva obinuit sa te trezeti noaptea sau sa nu mai dormi. Tu n schimb ar
trebui sa profii de orice prilej sa te odihneti. Ma bucur ca nu am stat singur
n noapte. Uneori mi-e groaza sa ma gndesc, i astfel de gnduri mi vin n
ultimul timp tocmai noaptea, ca dup ce voi muri, acolo unde as ajunge, tot
singur voi fi. Ursc singurtatea. Siu! Stiu ca, pe undeva, e vina mea! M-am
izolat singur de ceilali prin comportamentul meu, dar crede-m ca nu am tiut
cum sa reacionez dup.
Nu ma gndeam la asta! Vroiam sa spun ca n ultima vreme i mie mi
se ntmpl sa nu pot dormi noaptea. Ma gndesc la tot felul de lucruri, unele
absurde altele nfricotoare i am, uneori, impresia ca asta mi da perspective
i idei neaccesibile altora. Ca ajung sa cunosc lucruri care lor le scap. Partea
mai grava este ca pe mine ma ngrozesc concluziile i cnd ii vad pe ceilali att
de ignorani., dar apoi mi spun ca probabil exagerez eu si. Nu stiu! Cred ca. ti
la ce concluzie am ajuns? Cu cat stiu, aflu i vad mai multe, cu att parca mi
dau seama ca sunt mai ignorant. Sau ca nu mai neleg nimic. Sau nu mai vad
clar ceea ce mi se pruse asa. Tu nelegi ceva?
Sa fi vztor n tara orbilor poate fi periculos. Crede-m ca te neleg
mai bine dect i nchipuI. i eu am impresia ca uneori inebunesc. Dar eu sunt
obinuit cu asemenea stri, gnduri, nopi nedormite. tiai ca o noapte de
nesomn i prelungete, la figurat vorbind, viaa cu inca o zi?
Uitndu-se la ceas i apoi pe ferestra, Dan interveni, gndindu-se la
sntatea btrnului.
E att de trziu ca e deja devreme. A rsrit soarele. Sa comand o
cafea?
Da! E o idee buna! i poate ceva de mncare. Cred ca mi s-a fcut
foame. Ramai sa luam micul dejun mpreun? Cu ocazia aceasta stabilim i
masurile imediate care se impun n continuare. Ce zici?
Dnd din cap, Dan nu-i mai rspunse btrnului, fiind preocupat de
ultimele sale vorbe. Are dreptate! O noapte de veghe este o zi de via n plus.
Reprezint darul Domnului pentru cei cu puternici, capabili s-i impun
voina de a face ca lucrurile sa curg conform propriilor principii. O noapte de
veghe este de fapt apanajul celor care sunt nzestrai cu rbdare i ndrjire,
care refuza sa se lase antrenai n curentul manifestat de omenire spre
delsare, uitare, ignoranta. Aceasta tendin universala de declin i debilitate e
mai mult dect periculoasa, pentru ca e la ndemn. AH, CE UOR ESTE SA
UII!
Si ce bine! Sa lai problemele prezentului i sa te cufunzi n visele
abstractului. Dulce moleeal! Reconfortant somn! Plcut odihna! Protectoare

uitare! Ddu din cap energic. Noi nu avem voie sa uitam. Noi inginerii trebuie
sa trezim umanitatea chiar i cu preul unui soc! Poate nu e corect sa gndesc
asa, dar se pare ca oamenii au uitat sa mai triasc. Se complac ntr-un
prezent etern care nu este dect o prelungire a unui trecut idealizat i nu mai
vor sa gndeasc n viitor. Administrarea unui soc ii va trezi la realitate. Si,
poate, abea atunci vor constata ca realitatea lor nu este cea a universului sau a
rasei. Sigurana i linitea oferita de credina proprie ca o justificare a
respectrii stricte a legilor n interpretarea binelui i rului, a ceea ce este
adevrat sau nu, e un fals i un pericol. Un lucru nu poate exista fara
contrariul sau. Ce e adevrat pentru unii, poate fi neadevrat pentru alii. Totul
depinde de observatoR. i noi ar trebui sa ieim din aceasta stare absoluta, a
uneia din parti. Trebuie sa nelegem ca totul e relativ. Nu exista dreptate sau
adevr. Corectitudine sau lege. Tot ceea ce conteaz este bunul simt i tria
principiilor de caracter, care i permit sa te detaezi de fundalul propriilor
dorine. Aceasta detaare n interpretarea evenimentelor asigura un rol clar de
observator i are menirea n final de a te maturiza. Poi astfel sa priveti cu
nelepciune i sa acionezi n consecin. Altfel, omenirea va fi condamnata la
dispariie de chiar propria sa indiferenta. Poate Mama ne va nva sa privim
lucrurile altfel i perspectiva ei nonumana e mai sntoas. S-ar putea ca
btrnul sa aib dreptate n privina ei.
CAPITOLUL 10.
Curse de oareci Problema oarecelui este ca pisica e ntotdeauna mai
mare dect el. Desi se nmulete ntr-un ritm mai alert i numrul oarecilor e
mult mai mare, ei nu contientizeaz i puterea oferita de acest numr. De
aceea, de cele mai multe ori, se limiteaz la incursiuni i apoi retrageri grbite
din fata dumanului de moarte sau, ncolit, apeleaz la o figura clasica n
lumea animalelor: face pe mortul. In felul acesta, pisica este de multe ori
scutita de eforturi inutile. Ceea ce nu nelege oarecele este ca nsi existenta
sa reprezint raiunea de a fi a pisicii.
Problema pisicii este ca tinde sa generalizeze mereu relaia dintre ea i
oarece. Nu e contient ca s-ar putea ca i ea sa reprezinte, pentru cineva, un
oarece. Greeala cea mai frecventa consta n faptul ca, dup fiecare vntoare
reuit, are impresia ca lumea e populata numai cu oareci i pisici.
Se intuiete aici un aspect interesant i anume, parcurgnd treptele
evoluiei, constai ca cei care se ndeletnicesc cu vntoarea de pisici sunt i ei
vnai la randul lor. Mai mult dect att, ei risca sa devina i prada vntorilor
vntorilor lor. Partea interesanta reiese din aspectul comic al situaiei. Unii
vntori foarte evoluai nu considera comestibila carnea de oarece sau mai rau
se sperie de el. In felul acesta se nchide lanul slbiciunilor att de
caracteristic rasei umane. Va las pe dumneavoastr sa ncadrai pe scara

evoluiei diferitele tipare de oameni i chiar pe Mama, dar nu uitai un lucru de

maxima importanta: PENTRU ASIGURAREA ENERGIEI (HRANEI) NECESARE
VIEII, VNTORUL ESTE OBLIGAT SA CUNOASC LA PERFECIE
OBICEIURILE VNATULUI SAU. De multe ori, cnd el este la randu-i vnat,
tinde sa aplice din metodele nsuite de la acesta. Deoarece gusturile
vntorilor sai sunt mult mai diversificate, aciunile sale devin astfel
predictibile deci SUNT MAI UOR DE CAPTURAT PENTRU CEI CARE-L
VNEAZ.
Stai linitit! Totul e sub control? Mai am cteva blocaje de ndeprtat!
Extraordinar! Le-ai ndeprtat pe toate.
Calmeaz-te!
Sa ma calmez? In toat viaa mea de gardian, nu m-am simit
niciodat att nesigura, de. Pana acum nici nu am tiut ce este groaza. Stteam
ca proasta pe masa i tot ce speram era. Sa nu ma vad. Auzi ce spun?
Stiu! i eu speram ca nu ne va vedea. Dar sa aib capacitatea de a ne
i citi?! Nici acum parca nu-mi vine sa cred.
Te-a ruga s-mi spui cum a ajuns pana aici? Niciodat pana acum
Ria nu a reuit sa ajung att de. Sus.
N-am idee. Probabil datorita puterilor sale motenite genetic la care are
un acces mult mai mare n timpul viselor.
Nu crezi ca ai ajutat-o puintel cnd i-ai ndeprtat barierele mentale?
Rspunde-i singura la ntrebare. Cunoti la fel de multe ca i mine.
Scuz-m, dar tu eti specialistul n domeniu!
Nu e momentul sa fi ironica. Iar rspunsul meu, ca i al tau de altfel,
nu poate fi dect negativ. ti ca am acionat asupra contientului ei i nu am
umblat n banca de date a memoriei sale reactive sau fereasc sfntul, asupra
subcontientului.
Bine, mcar, ca am reuit sa o scoatem afara nainte de a se ntmpla
o tragedie. Si, sa fiu sincera, nu sunt sigura daca nu cumva i mai amintete
ceva.
Nu! Nu cred asta! i nu mai conteaz de fapt. Important este ca am
reuit. Regulile jocului au fost respectate i ne-am atins obiectivul. Am riscat
putin, ce-i drept, dar totul s-a terminat cu bine pana la urma.
Am riscat putin? De ce oare nu am aceeai impresie? Ne-am riscat
nsi existenta noastr. Parca tu erai cel cu riscurile minime!
Tocmai asta am i fcut. Am ncercat si, chiar daca nu vrei sa
recunoti, am redus riscurile la un nivel, daca nu minim, cel putin acceptabil.
Hmm! Acceptabil? i acum mi se ncreete carnea pe mine! Daca
numai asta ai urmrit sa ti ca ai avut un succes deplin. Senzaia a fost ceva
inedit pentru mine.

 Nu mai ncerca sa ma impresionezi! Ai impresia ca eu nu am trecut

prin aceleai stri ca i tine. Te rog! Abea acum ncep sa ii neleg pe oamenI. i
crede-m ca i eu m-am simit neputincios. Senzaia fiorilor de ghiat pe sira
spinrii, simultan cu cldur ce-mi invada trupul odat cu nelegerea faptului
ca nu puteam interveni. Brr! i acum ma scutur de groaza. Rasa umana are o
zestre genetica de slbiciuni. Impresionanta. Cu toate acestea ma bucur ca
forma noastr de manifestare materiala este concretizata prin acest. nveli.
Omenesc i mai ales suntem nzestrai cu tot bagajul de cunotine, senzaii,
triri sufleteti i sentimente caracteristice rasei umane. Nu cred ca mi-a dori
o alta stare.
ncearc sa accepi faptul ca totul este tranzitoriu i relativ. Chiar, i
mai ales, aceasta forma primitiva de manifestare a energiei n plan material.
Iar ncepi? Nu vei reui s-mi distragi atenia de la subiect. Regula
jocului este clara: nu putem, sau mai bine zis nu avem voie, sa ne implicam
direct pe Pmnt. Altfel Mama ar deveni contient de prezenta noastr. i
cunoti cel mai bine, securitatea fiind specializarea ta, care ar fi urmrile. De
aceea, pentru a reduce la minim riscurile, am adus-o pe Ria la noi. Din pcate
nu am prevzut ca va ajunge pana aici.
Bine, dar ne-a vzut! i daca ne-a citit mai mult dect crezi tu?
Nu conteaz! Am reuit s-i tergem complet episodul din memorie.
Tocmai de aceea ne-am prefcut ca nu o vedem. Altfel socul i-ar fi provocat fie
un traumatism sever, fie i-ar fi rmas secvente reziduale n minte. Ce-i drept nu
ma ateptam sa ajung pana la ghidul gardienilor sau la regulile de joc. Aceste
informaii fiiere sunt foarte adnc ntiprite n minile noastre. Probabil
nivelul ei empatic este destul de ridicat. Bine ca a fcut-o la nivel incontient.
Inchipuieti ca s-ar fi ntmplat daca reuea sa acceseze subcontientul sau,
groaznica idee, contientul reactiv!
De ce nu i-ai studiat coeficientul gama?
Tu te-ai gndit la asta? Cum s-mi trec prin cap stabilirea nivelului ei
de empatie? Doar nu am avut niciodat contact direct.
Informaii ai avut la dispoziie, ca nu era degeaba pzitorul celulei sale
de rezistenta!
Eti chiar culmea! De unde sa stiu ca aptitudinile sale gama acopereau
i alte spectre de manifestare diferite radical de ale oamenilor?
Mda! Oricum sa ti ca ai dreptate! Inducerea visului i apoi tergerea
lui ne-a permis sa nu nclcm regulile. Altfel?
Altfel ar fi urmat modificarea jocului i apariia unei reguli
necunoscute. Nu cred ca ar fi fost un lucru benefic. Cel putin, nu pentru noi!
Mi-ai dat fiori de groaza. De fapt, fata asta ma nspimnt! Niciodat
nu am simit mai pregnant sentimentul de pericol ntiprit pana n cele mai

adnci colturi ale celulelor melE. i mai ales senzaia aia de neajutorare! Am
fost la un pas de un dezastru.
Tocmai de aceea nu te-am lsat sa reacionezi. ti ca este capabila sa
nregistreze automat imaginile.
Fereasc sfntul! Te rog sa nu mai faci aa ceva. Vreodat! Niciodat!
Asta n-a fost un vis ci un adevrat comaR. i nu pentru ea ci pentru noi!
De acord! Sa speram ca nu va mai fi nevoie de o aciune
asemntoare. Eti contient ca trebuia sa facem totui ceva n privina
Mamei. Pe zi ce trece devine tot mai puternica i nu am reuit s-i abatem
atenia de la ideea aceea groaznica.
Ce-i drept i-am dat destula btaie de cap. Nu cred c-i poate explica
motivele acceselor de insubordonare ale roboilor saI. i nici reuita sabotajelor
rezistentei din ultimul timp.
Sa speram ca am ctigat o marja rezonabila de timp. Acum avem
nevoie de timp i gndire, mai mult ca orice.
Bun! i n privina Riei?
Nimic! Deocamdat ne luam minile de pe ea. O urmrim doar i
foarte discret. Trebuie sa vedem cum se descurca, acum de una singura, cu
puterile ei proaspt dobndite.
i ce puteri! Dar spune-mi, daca Mama!
Nu cred. Gestul fetei a fost elocvent. Iar Mama s-a speriat rau de tot.
In sfrit, s-a convins ca relaia dintre ea i umani, cum ii place s-i
denumeasc, nu mai este cea dintre vntor i vnat. Sa guste i ea din
spaimele vnatului.
Da! Am impresia ca relaia s-a cam inversat. Dar Ria are o doza prea
mare de ura mpotriva Mamei. Ura nu e buna i o poate determina sa comit
greeli copilreti. Ura da posibilitate Mamei s-i anticipeze micrile.
Tocmai de aceea noi trebuie sa o supraveghem.
Bine, dar nu avem voie sa intervenim!
Important este faptul ca acum, Mama are un adversar redutabil si, n
felul acesta, atenia ii este complet absorbita. Deci nu sunt anse sa ne
bnuiasc prezenta. Da! Cred ca pana la urma, lucrurile au luat o turnura
favorabila noua. Trebuie, totui, sa fim foarte ateni!
Nici o problema! Vom fi mai mult dect ateni. Vom fi prudeni, chiar
linitii de-a dreptul. O sa stam n banca noastr o buna bucata de timp i ne
vom limita la a urmri doar jocul. Sa vedem ce va iei!
Nu credeam sa ajung vreodat n situaia asta!
La ce te referi?

 La inactivitate! Sau sa ajung sa spun asta! Dar sunt pe deplin de acord

cu tine. Cuvntul de ordine trebuie sa fie acum inaciunea i mai ales,
discreia.
Aa voi avea mai mult timp sa ma gndesc putin joc i la regulile lui.
Ceva este ciudat n toat povestea asta.
Eu nu am timp de aa ceva. Filosofia ta ma depete. Natura mea
este mult mai practicA. i am destule lucruri practice de fcut n aceasta
perioada. Cum ar fi studiul mai aprofundat al Lumii de Aur.
Ca bine zici! Ida m-ar putea ajuta sigur n aceasta problema.
Da! Da! Cred ca ai dreptate. Ne vom retrage o perioada pe Lumea de Aur.
Sa ne linitim, sa reverificam planurile i strategia i sa punem la punct i
cteva aciuni concrete.
Bnuiesc ca nici putina distracie nu ne-ar strica.
Nu stiu la ce te referi!
Ma gndesc s-mi schimb. Putin nfiarea i sa ma. Plimb. Printre
pmnteni.
Te rog! Te rog foarte mult sa fi discreta. Ultima oara.
Stai linitit! Mi-am pierdut obiceiul de a da iama printre brbai.
Tocmai! Din cauza ta femeile au srit cu gura pe mine. Parca
inebunisera!
Nu ele! Brbaii. De parca nu au mai vzut niciodat femei n viaa lor!
Crede-m ca nici eu nu te-am recunoscuT. Aa ceva nimeni nu mai
avusese ocazia sa vad. Nu stiu de unde te-ai inspirat, dar ai avut o muza
proasta.
Fi linitit. Mi-am nvat lecia i nu am de gnd sa mai fac ceva
nesbuit. Totui trebuie sa ma mai distrez i eu putin. Cred ca ma voi orienta
spre tinerii celibatari.
Nu ncepe iar. N-am nevoie de dureri de cap suplimentare. mi ajung
problemele de pe Terra. Mama i Ria mi sunt mai mult dect suficiente. N-am
nevoie s-i port i ie de grija.
Vreau doar sa ncerc senzaia de a fi om! Nu am mai gustat-o de cteva
cicluri bune.
Mda! Mie mi ajunge compania Idei i sfatul btrnilor.
Fiecare cu gusturile lui.
Linite! Iar au aprut.
Insisteni bieii!
Ce vrei! Unde mintea nu ajuta, repetiia compenseaz!
Terminai i lsai-o pe Ria sa se concentreze.
Nu-i fa griji Dom! Nu ma deranjeaz.

 Ai vzut? Ce ne bati la cap! Ce-ai vrea sa facem? Stam de doua zile

prini n hruba asta i nu putem pleca cu toi robotii miunnd de nebuni pe
sus.
Privindu-i pe Cip i Tim, Dom cltin din cap. Cei doi nu tiau daca era o
aprobare sau o mustrare, dar nici nu le pasa. Se relansaser n comentariilor
nfierbntate, referitoare la cele ce se petreceau deasupra lor.
tia parca sunt stricai! Ia uite-i cum umbla de colo colo. Parca ne-ar
invita sa. Sa le ardem una dup circuite.
Cu atenia ndreptat spre exterior, Ria nu sesiza ultimele lor vorbe, dar
Dom, atent interveni:
Ati inebunit? Nu ieii nicieri. Daca vrei sa murii, n-avei dect sa va
nfigei reciproc cate un cuit n burta. Dar n linite.
Buna gluma! Ce sa zic! Pe tine nu te furnica minile cnd vezi att
amar de roboti ntregi?
Ba ma furnica, dar din alte motive.
Bine, bine! Am neles aluzia.
ti ce-am auzit, ca Mama a ridicat barierele. E posibil?
De unde ai auzit drcovenia asta?
E adevrat Dom, interveni Ria. Sptmna trecuta. Dar a fcut-o
inteligent, adic treptat, pentru a avea posibilitatea sa evacueze oraul.
i tu de unde ti?
Poate ai uitat ca tu nu ai mai ieit de aici de o sptmn, pe cnd noi
ne-am nvrtit pe sus, profitnd de toat harababura aia i abea de doua zile
ne-am retras n adposT. Aa ca intre timp, am avut posibilitatea sa mai
schimbam cate o vorba cu fugarii. Ieri, trupele Mamei au evacuat ultimii
locuitori. La ora asta, oraul e pustiu i complet neprotejat.
Bine, i atunci aia de deasupra noastr cum rezista?
Robotii sunt prevzui cu scuturi personale de energie. Ultima
gselni a Mamei. De aceea nu cred ca e nelept sa iei afara i sa ncerci s-i
dobori. N-ai avea nici o ans.
Stai putin, ca m-ai pierdut de tot. Ce scuturi?
Las asta! N-are importanta. Important este, aa cum spunea i Dom,
sa nu ieim afara. Afara e iad, ati muri pe loc dintr-o suta de motive.
De unde ti?
Ria il privi insistent pana ce Tim pleca ochii dup care ridicndu-i, forat
parca de puterea privirii ei, exclama:
A! De acolo!
Cip pufni n ras.
De unde ma?
Ria surznd nelegtoare ii lua aprarea.

 Trebuia sa spun i el ceva, nu? Credei-m ca stiu ce spun. Soldaii

aia se plimba pe sub nasul nostru pe post de momeala. Nu putem cdea n
plasa lor.
Bine, dar ei nu stiu ca suntem aici.
Binenteles ca nu stiu! Altfel ar fi fost deja pe noi. Pur i simplu
tatoneaz. La ntmplare.
Uite ca au plecat.
Se vor ntoarce i vor aduce odat cu ei i aparatura de detectare.
Scuz-m, dar asta-i cam greu de acceptat. De unde eti aa de
sigura?
Chiar e nevoie s-i mai fac o demonstraie telepatica?
Dom gsi de cuviin sa intervin.
Ria, te rog! Consider ca una a fost suficientA. i acum mi se ncreete
carnea pe mine cnd mi amintesc vocea ta rsunnd direct n creier, fara a mai
trece i prin urechi cum eram obinuit.
Asta e telepatia.
As prefera sa nu mai discutam despre acest subiect. Cu toii i
respectam puterile chiar daca nu le nelegem. Suntem contieni ca acum
suntem mai puternici ca niciodat i asta datorita ie, dar nu putem nega nici
teama resimit. Tot ceea ce suntem n stare este sa acceptam aceste stranii
puteri pe care le ai.
Nu trebuie sa va temei sau sa acceptai. ncercai sa nelegei. V-ar fi
mai uor.
Cum poate fi mai uor pentru un om normal sa neleag ca peste
noapte, pzitorul celulei a devenit. ALTCEVA!
Stai putin Dom, interveni Cip, vrei sa spui ca Ria nu e om sau
normala?
Niciuna nici alta. Paradoxal e faptul ca ncep sa nu ma mai consider
eu ntreg la cap.
i totui sunt inca pzitorul acestei celule.
Asta pot sa accept.
Atunci, spuse i Tim, nu e greu sa acceptam i ideea, veche de altfel,
ca pzitorii au fost altfel dect noi.
Da, daR. i Dom nu ndrzni sa duca gndul pana la capt.
Eu cred, ca nu de mine va este teama i nici de eventualitatea acum
redusa de a pune n pericol grupul, ci de faptul ca pentru prima oara n
existenta noastr umana avem posibilitatea de a o distruge pe Mama si. Parca
nu va vine sa credei.
Murmure aprobatoare i rspndir ecourile printre cei prezeni.

 Eu zic, spuse cineva din spate, ca ar trebui sa fim ferciti ca Ria este
pzitorul nostru.
Cea al carei nume fusese rostit nu mai auzi, insa, ultima remarca.
ntreaga sa atenie era ndreptat spre Dom, care desi ddea din cap, nu
spusese nimic. Prea de acord i n cele din urma convins ca nu are de ce s-i
fie teama. Dar, interpetandu-i corect expresia de pe figura i remarcnd astfel
dihotomia din cugetul lui, fata considera ca este necesara o uoar corectie-soc.
Cu extrema delicatee se insinua n psihicul lui i uor, pe cel mai linititor ton
posibil ii transmise mental cteva din gndurile ei.
Teama ta i sperana ta se ntlnesc i mpletesc n credina ta. Dar
credina ta este tocmai cea care i creaz realitatea nconjurtoare. Te-ai gndit
vreodat ca realitatea credinei tale este diferita de alte realiti i credine. Teai gndit vreodat ca ele sunt adevrate i de fapt tu trieti un fals. ntrindui credina ntr-o realitate linititoare, nu faci dect sa ncremeneti tot ce atingi,
iar cnd eti depit de evenimente, teama i sperana ta se sparg n mii de
cioburi care te ngrozesc caci sub ele ncepi sa ntrevezi adevrar fata a
lucrurilor. Ce este adevrul?
ngrozit, att de cele ce auzea cat i de modalitatea procedeului, Dom
ncremeni ca o stana de piatra. Nu ndrzni, nici mcar, s-i ridice privirea
spre Ria. Era totui contient ca nu putea s-i dea o replica cu voce tare.
Ceilali ar fi auzit i asta nu ar fi dus dect la slbirea grupului. Realiza ca i
fata tia acest lucru. Nelinitit i nemulumit ca Ria era capabila sa citeasc n
el ca ntr-o carte, ndrzni s-i transmit cteva din gndurile sale.
Adevrul este ca mi-e teama de tine, de puterile tale, de faptul ca eti
asemntoare Mamei si.
Nu trebuie s-i fie teama. Nu doresc i nu voi face niciodat rau
semenilor mei. Sunt contient de diferenele dintre noi i sa ti ca singura mea
dorin este de a fi acceptata, de a fi asemeni vou. De asemenea, sa ti ca nu
i-am citit gndurile. i respect intimitatea.
Atunci, de unde?
Pot de asemenea sa interpretez gesturile, expresia fetei, feromonii emii
de corp, sa citesc sentimentele oglindite de poarta sufletului tau ochii. Uite,
nu te speria, am sa te nv ceva.
Si Ria, il lua de mana i-l purta prin mintea i sufletul ei, deschiznd
totate barierele sale de protecie. Fascinat, cu un glas care nu mai purta n el
nici o urma de teama, Dom ii spuse:
Acum stiu ca ne iubeti cu adevrat! Iart-m ca m-am ndoit de tine.
Nu am ati ierta nimic! Nimic nu s-a greit!, rspunse Ria cu
tradiionalul ritual de mpcare, preluat direct din Istoria Orala. Cuvintele
oficiale i tonul serios folosit, il convinser pe Dom ca intenia fetei era total

mpciuitoare. Mai mult dect att, Ria dorea s-i mngie orgoliul de
conductor rnit, ntr-o ncercare de a-l trezi la realitate. i ddu seama ca
nite cuvinte calde, de prere de rau sau comptimire nu ar fi avut rost i nu
i-ar fi fcut efectul. I-o spuse, resemnat.
Ai spus ceea ce trebuia spus! Bnuiesc ca ma cunoti mai bine dect
ma cunosc eu.
Daca as putea, as rade!
Si Dom, chiar simi ca e posibil. Nu-i putea explica senzaia, dar avea
impresia ca pentru un moment, ntrezrise mental o imagine a Riei surznd,
plina de bunvoin.
Cuvintele sunt att de srace pentru a exprima ceea ce m-ai fcut sa
simt! Cuvintele sunt de natura a bloca nelegerea. Tocmai cnd ncercam sa
exprimam n cuvinte ceea ce simim sau vedem dincolo de realitatea noastr,
ele ridica un zid de care ne izbim i care ne mpiedic accesul la cunoatere i
libertate. nelegi? Cum poi exprima inexprimabilul!
Abea acum ncep s-mi dau seama de relativitatea ideilor mele i a
cuvintelor exprimate de concepiile mele. Ce reprezint de fapt cuvintele. Mama.
neleg i m-ai fcut sa neleg destul de brutal, ca nu Mama este problema
noastr ci noi.
mi pare rau, dar nu aveam alta soluie! Vezi! Alte cuvinte.
neleG. Ca nu neleg natura puterilor tale, dar sunt contient ca ai
dreptate.
Asta e bine! Ne ntrete unitatea i ne face sa ne simim puterea
noastr adevrat, cea a grupului. Avem un avantaj fata de Mama, ea este cu
desvrire singura. Oprind procesul telepatic, Ria il elibera pe Dom din
plasa mentala pe care o aruncase, cu abilitate, deasupra orizontului sau nchis
i-l transferase n altul mai vast i aproape de nenchipuit. Simea ca, privindul, are n fata un om nou, profund schimbat i zdruncinat n credinele sale.
Nivelul ei empatic ridicat ii transmise automat o simpatie i comptimire
sincera, gndindu-se prin ce trecuse i ea la nceput. M-am simit singura! Cu
desvrire singura i neneleas. Aa cum probabil se simte i el acum. Dar
nu l-am fcut dect sa ntrezreasc dincolo de ziduri. Am ridicat doar un colt
de plasA. i ceea ce a vzut l-a cutremurat. A btut rapid n retragere ngrozit,
napoi n cochilie. Dar acum, melcul tie ca dincolo de antenele sale exista o
lume diferita de a sa. Eu a trebuit sa nfrunt lumea fara adpostul unei cochiliI.
i am fost la un pas de calcifierea contiinei i raiunii. nuntru o lume
neneleas, afara. Una care ma refuza. Probabil i el a simit lupta meA. i
efortul intens pentru a ramane normala.
Fu cu brutalitate ntrerupt, din sirul gndurilor, de Tim care cu un Cip
entuziast alturi, ii susinea cu o gestica elocventa ideea.

 Ce-ai zice, acum ca au plecat i nu par sa mai revin, de o mica

escapada pe afara?
i-am spus ca vor reveni. Iar afara.
Binenteles ca ne vom dota cu mti i tot tacmul.
Nu cred, spuse Dom, ca e o idee buna.
Totui, interveni Cip, trebuie sa ne gsim un alt adpost. La vechiul
sediu nu mai putem reveni, iar aici n fundtur asta de obolani, fara o alta
ieire.
Ai dreptate dar, i aici Dom ii arunca o privire Riei, trebuie sa fim
prudeni. Daca sunt undeva prin apropiere i ne urmresc? Ce zici Ria?
Pe aici nu sunt! Nu stiu unde s-au dus dar deocamdat zona e sigura.
Poate ar fi bine sa ma aventurez numai eu. Sa ncerc un sondaj mental i apoi
sa scot nasul putin.
Nu e periculos pentru noi?
Nu voi scoate nasul la propriu! mi voi proiecta corpul afara, doar
pentru cteva secunde, pentru a permite apoi extensiei mele psihochinetice sa
fac o analiza.
Bine, bine! Am neles. F-o!
Ria se concentra cteva minute si, desi toat lumea o urmarea cu atenie,
nimeni nu reui sa observe dispariia i apoi reapariia ei. Totul durase nu
secunde ci numai fraciuni de secunda. Deschide ochii i dup ce arunca o
privire roata asistentei nedumerite, care parca atepta ceva ce ntrzia s-i
fac apariia, le spuse ncet, demonstrnd clar solicitarea la care fusese forat.
Afara e linite. Putem iei, nu e nici un pericol.
Aa de repede?
Fara masca i costum termic nu ai putea rezista nici un minut mcar.
Vntul inca nu e prea puternic. Crezi ca eu pot trai fara aer?
Totui, nu ne-am dat seama cnd ai disprut!
Am lipsit cteva fraciuni de secunda. Ochiul omenesc nu e capabil sa
fragmenteze imaginea ntr-un timp att de scurt. Ati nregistrat o singura
imagine, dar de fapt procesul a fost destul de complicat si. Obositor, pentru
mine.
Deci, putem iei?
Da, dar numai cteva minute. Eventual sa va dezmoriI. i de aceea
totui cred ca ar fi mai prudent sa rmnei aici. Desear, la adpostul
ntunericului, putem risca o incursiune mai lunga spre centrul de rezerva.
La noapte va fi foarte friG. i vanturile vor depi trei pe ora. Oare vom
reui? N-ar fi mai sigur sa plecam acum?

 Nu-i fa griji! Nu e necesar dect sa ma orientez putin, odat ajuni

afara. Apoi va pot asigura transferul pana la noul adpost fara sa parcurgem
fizic drumul. Cam n acelai mod cum am procedat mai nainte.
i atunci, de ce nu ne transpori de aici? Ar fi mai sigur!
Mai sigur poate, dar nu mai uor. Nu uitai ca inca nu m-am obinuit
cu aceste puteri i am nevoie de o harta mentala precisa. Nu pot sa ma orientez
fara un contact vizual, cel putin deocamdat.
Atunci cum ai reuit, totui, sa transpori din sectorul unu i trei cele
doua grupuri de rezistenta? Attea celule, peste doua sute de oameni.
Mai exact trei sute cincizecI. i nu mi-a fost uor. Dar am avut
nregistrat ntregul traseu. A fost necesar sa ma deplasez personal pana n cele
doua orae, dar n etape, pentru a-mi ntipri exact itinerariul. Ulterior,
aciunea simultana de transport a trupelor din doua locuri diferite a fost relativ
uoar.
i acum nu poi sa faci acelai lucru?
E un risc, pe care nu vreau sa mi-l asum. Protejarea acestui loc este
prioritara. Sunt sigura ca Mama monitorizeaz ntregul ora. Acest adpost nu
conine aparatura necesara pentru a nchide o sfera camp de energie
nedetectabil peste actualul amplasament. Daca nu as menine mental sfera
psi n jurul nostru, i asta permanent, robotii ei ar capabili sa ne detecteze ca
forme biologice de via.
Mai exact, ce percep ei deasupra noastr?
Micri accidentale ale unor animale mici: oareci, crtie. Am creat
imaginea falsa a unor vizuini.
Acum neleg micrile lor aparent absurde.
Da! Pur i simplu sapa la ntmplare, dar nu trebuie sa ne lsm
nelai, caci ei reprezint momeala. Mama vegheaz n permanenta.
Totui, nu mai avem apa i nu stiu cat mai putem rezista. Daca nu
putem iei desear?
Exact! Oare n-ar fi bine sa tragem o fuga pana la sediu. E aproape i
nu cred ca Mama bnuiete ca ne-am ascuns chiar sub nasul ei. Putem sa ne
aprovizionam i cu ceva arme i muniii, ca s-au cam terminat.
Nu ai de unde sa ti daca Mama este n ora. Personal ma ndoiesC. i
chiar daca ar fi asa, nu cred ca este n centrul de comunicaii principal. Daca e
adevrat, ar fi perfect caci s-ar bruia singura i ne-am putea deplasa linitii.
Ia uitai-v pe monitoare. Nu-mi vine sa cred!
Ce mare lucru! S-au ntors robotii.
Da, dar nu singuri. Cred ca. Nu se poate! AIA NU E. MAMA?
Ce! Imposibil! N-am vzut-o n viaa mea in. carne i oase.
Ba ai vzut-o pe teleretea!

 Nu-i acelai lucru! De ca sa vina tocmai aici?

Toat lumea urmarea ce se petrecea afara. Dom ngndurat, ii spuse Riei:
Crezi ca ne bnuiete ascunztoarea?
Nu! Adic nu stiu! Dar mi simte prezenta. Ceva nu e n regula.
Ce facem?
Stai linitii i lsai-m n pace! Trebuie sa ma concentrez.
Dom, Cip, Tim i ceilali ncetar discuiile, pentru a-i permite Riei sa se
concentreze. Uimirea lor insa era imensa i roiurile de ntrebri abea ateptau
s-i ia zborul de pe buze, dar se stpneau, dat fiind pericolul situaiei.
Ria, n schimb, nchise ochii i tatona prudenta, trimind mental un fel
de senzori pasivi, care sa nu fie interceptai de gndurile Mamei. Era o
activitate foarte grea, deoarece nu mai fcuse aa ceva nainte. Trebuia, de
asemenea, sa menin n jurul adpostului sfera psi de protecie i n acelai
timp ncerca sa rspund la cteva ntrebri.
De ce s-a deplasat personal pana aici? Oare m-a descoperit? Daca da,
sau doar bnuiete, cum sa asigur retragerea? Nu pot s-i fac fata, i tie asta,
fara a risca moartea celorlali. Oare asta urmrete?
Fascinaia celorlali se ndrepta la un moment dat spre Ria, cu toat
curiozitatea ce-i indemna sa nu piard nimic din ceea ce se petrecea deasupra
lor. Fata fusese cuprinsa de spasme i tremurturi de care, se prea, ca nu este
contient. Nu ncercau, caci nici nu tiau cum, sa o ajute. Le era teama sa nu
o ncurce. Stteau ncremenii i priveau la lupta pe care pzitorul lor o ducea
ntr-un spatiu sau timp pe care nu-l nelegeau. Tot ceea ce le devenise clar, era
faptul ca de rezultatul acestei batalii atrn nsi viaa lor. Senzaia de
neputin, de neajutorare era groaznica. In cele din urma, pentru ca nu
nelegeau totui ce se ntmpl n mintea Riei, i ntoarser privirile pe
monitoare, n sperana ca era de preferat cunoscutul chiar daca este periculos.
Ii atepta, insa, o surpriza. Panicai de imaginile transmise ncepur sa se uite
uluii unii la alii. Exact ca o copie fidela, Mama adoptase o poziie aproximativ
identica. Desi nu mai avea un corp asemntor celui omenesc, stand nemicat
i cu ochii nchii, ddea cumva senzaia ca ceea ce fcea nu era prea diferit de
ndeletnicirea de moment a Riei. Dom observa cu stupoare, i nu era o
impresie, ca Mama ddea din cap i-i mic din cnd n cnd masivul corp
metalic. In realitate, aceasta era strbtut de furie pentru ca nu reuea sa o
gseasc pe Ria. Cu toate puterile sale psi nu era capabila sa descopere
ascunztoarea fetei, desi universul mental n care se nfruntau, era plin de
urmele ei. Fusese aici, acolo, dar de vzut n-o vedea nicieri. Prezenta
proaspt a amprentei energetice a pailor sai ii ddea senzaia ca la urmtorul
colt al labirintului va da de ea. Uneori chiar i se prea ca ii percepe micrile

furie, dar persoana Riei se dilua ncet, ncet i la un moment dat disprea cu
totul. Pentru a o lua iari de la nceput pe urmele ei.
n cele din urma, Mama i ddu seama ca fata era mai istea dect ea i
terenul de joaca era n continua transformare. Ria ridica mereu ziduri false i ii
ntindea nade cu un singur scop probabil. Desi juca un joc periculos, il fcea la
perfecie, fara nici o greeal. Tot ce dorise fata de la bun nceput, era sondarea
psihicului ei, pentru a cpta mai multe informaii. nciudata, fcu un semn i
coloana blindata care o nsoea se ntoarse. Ria deschise ochii i uitndu-se pe
ecrane ofta uurat. Multa vreme nu ndrzni sa scoat o vorba. Ceilali ii
respectau tcerea, cuprini aproape de un sentiment religios de linite. Prea
multe nu nelegeau, un lucru insa era clar. Mama plecase cu coada intre
picioare. Li se mai dduse dreptul la o zi de via. De fapt Ria le druise inca o
zi de via. Linitea aproape palpabila n apsarea ei, exploda la primele cuvinte
ale acesteia. Dar vocea fetei era aa de nceat i rguit nct trebuir s-i
aplece urechile n direcia ei pentru a o nelege.
La un moment dat am crezut ca nu voi reui. Ma simt sleita, sfrit,
indiferenta in. Acum neleg ce simte piatra n transformarea ei n nisip.
Nu vrei sa te ntinzi? Odihnete-te putin.
Nu sunt obosita fizic! Mental n schimb ma simt mcinata, goala pe
dinuntru. Am fost cu toii la un pas de dezastru.
nchipuie-i ca te nelegem. Nici acum nu ne vine sa credem ca am
scpat. Att ca nu ne mai simim picioarele, fizic.
Izbucnir cu toii n ras i nu se mai oprir pana ce lacrimile cu greu
oprite i croir acum nestingherite drum pe ridurile de moment ale obrajilor.
i acum, interveni Dom la un moment dat, spune-ne i noua ce a fost
cu toat povestea asta.
Exact, nu stiu nici eu. Pot doar sa bnuiesc motivul apariiei Mamei n
sectorul nostru. Dar nu sunt sigura. Probabil, tiind ca suntem inca aici n
patru, a sperat sa dea lovitura, ncercnd personal sa ma descopere, deoarece
distanta poate perturba uneori procesul mental de cutare. Nu pot sa neleg de
ce a riscat venind pana aici. Nu are nici un sens. Teoretic ne ofer ansa de a o
distruge. Doar nu-i nchipuie ca suntem att de prosti sa riscam un atac
direct.
Poate e prea sigura pe ea. Dar totui, ea ce risca?
Risca, daca se retrage la centrul de comunicaii din ora, sa se
trezeasc cu o mica explozie pe care i-o pot pasa prin transmutare. Mai mult
dect att, prezenta la centru o mpiedica sa ne mai urmreasc. Bruiajul
comunicaiilor este prea puternic, i tie acest lucru. De ce sa fac o asemenea
greeal?
Poate nu tie!

 Poate! Dar cine garanteaz. Cu Mama aici, lucrurile se complica. Nu

stiu ce urmretE. i mi-e teama sa nu facem ceva nesbuit.
Oricum, a plecat. Am putea sa mai stam aici ascuni cteva zile, pana
se clarifica toate, dar avem neaprat nevoie de hrana i apa. Daca zici ca
sediul vechi e sigur, ar trebui sa tragem o fuga pana acolo i sa ne
aprovizionam. Nefiind departe, nu riscam. Prea mult.
Stiu i eu! Dom tu ce prere ai?
Eu zic sa ne mprim n doua. O parte sa rmn aici, de paza, i
cealalt parte sa mearg dup alimente i muniii. In felul acesta diminuam
eventualele riscuri.
Excelenta idee! Cnd pornim?
Dom, dup ce se consulta din priviri cu Ria, rspunse:
Mai spre seara. Tim, Cip i celula de rezerva vor ramane aici.
Binenteles i Ria. Eu i restul vom merge cnd se lasa ntunericul.
Pot sa va ajut, putin ce-i drept, dar e ceva. Fara sa risc, ntrerupnd
sfera de protecie, am capacitatea de a va transporta undeva n apropierea
sediului, ntr-un depozit dezafectat. De acolo putei continua prin reeaua de
canalizare. mi pare rau, dar timpul de ntrerupere fiind foarte mic, nu pot smi calculez precis traseuL. i nu vreau sa va trezii direct n sediu, nas n nas
cu Mama.
Doamne fereste! Nici noi. Bun, deci ne-am neles. Ar trebui sa ne
odihnim. Vom avea de tras la noapte.
**
Stand n biroul ei aezat, dup standardele oamenilor, confortabil ntrun fotoliu luxos de piele, Mama se prefcea cufundata ntr-o activitate de
rutina, controlnd dosarele membrilor ghildei. Cu alte cuvinte, rspunznd
rugminii lui Dan, conform articolului cinci, aliniatul doi, punctul unu din
regulamentul interior privind asigurarea securitii secretelor de stat ale
ghildei, prea adncit n lectura unui voluminos dosar ce coninea fiierele
personale ale conducerii de vrf a organizaiei. Adic, printre alii, Dan i
Reinhardt. Binenteles dosarul coninea i profilul psihologic complet cat i
evaluarea psi i IQ-ul tuturor persoanelor cu acces la informaii considerate
strict secrete, de maxima importanta pentru ghilda Inginerilor. De fapt,
scopurile Mamei erau cu totul altele. tia ca va primi aceasta nsrcinare fiind,
chiar daca neoficial, administrator sef al ghildei. In acest fel putea s-i
completeze propiul fiier secret cu date despre persoanele pe care le considera
periculoase viznd obiectivele ei. ntocmea un fel de lista a morii, care
cuprindea informaii de la nume i adrese pana la obiceiuri, ticuri, semne
particulare precum i alte amnunte banale dar mai ales evalurile. Ceea ce o
interesa n primul rand erau nivelele celor trei indicatori: IQ, psi i teta. De

aceea aduna contiincioasa orice fel de date, pe care avea grija sa le prelucreze
cu atenie pentru obinerea unui profil cat mai exact al viitoarelor sale victime.
Nu considera banaliti nici un fel de amnunt despre acestea. De asemenea,
sub pretextul acestei verificri de rutina a dosarelor de personal, avea acces i
la cele mai secrete informaii ale organizaiei. In ciuda acestei activiti aparent
anevoioase i solicitante pentru un om, Mama ii acorda doar o mica parte a
capacitilor sale. Principala sa atenie era ndreptat spre planurile de viitor.
De asemenea, o alta parte viza asigurarea comunicaiilor i n sfrit o mica
rezerva era inut pentru orice solicitare din exterior.
Oricine ar fi observat-o aplecata peste birou, cu o mina serioasa i
preocupata, cu aparent inutila casca monocom agat ntr-o ureche, ar fi
pufnit n ras gndindu-se la acest aspect, dar nu ar fi avut dect cuvinte de
lauda. Uite, ar fi spus, o femeie care nu are timp sa mai ia o pauza; munca,
munca i iar munca; e aa de concentrata ca nici nu ma vede!
Concentrata era, ntr-adevr, dar nu la munca de birou ci la activitile
cu care se ndeletnicea. Vedea figurile mirate ale colegilor care treceau prin fata
biroului sau deschis dar nu le ddea atenie. Releul de transmisiuni pe care il
purta n una din urechi nu era deloc inutil. Mama il branase pe poziie
automata de cutare nregistrare, la circuitul nchis al cabinetului btrnului.
Era nervoasa pentru ca circuitul video nu funciona, ca de obicei, i nu reuea
sub nici o forma sa treac de parola de protecie a sistemului, pe care culmea,
ea il instalase. Iar de pe cel audio ii parveneau de cteva ore bune nite
tmpenii care ii asaltau spectrul auditiv ducnd-o la disperare. Btrnul
asculta Rapsodia lui Rahmaninov, cine o mai fi fost i ala. Punea vechitura
aceea scartaietoare i melancolica iar i iar i din nou, la nesfrit. Ii venea pur
i simplu sa trnteasc monocomul de birou. Dar binenteles ca nu putea. In
primul rand modificase releul aducndu-i nite mbuntiri fata de varianta
clasica. Aceste adaptri i reglaje nclcau flagrant prevederile regulamentuluI.
i nu putea sa se manifeste n fata oamenilor ca o femeie isterica. Acetia ar fi
intrat la bnuielI. Aa ca era nevoita sa se limiteze la scurte i rare verificri
auditive ale circuitului i narmndu-se cu rbdare, dar arznd mocnit, se
adncise n gndurile ei. Desi proiectase ntregul sistem de supraveghere i-i
tia la perfecie posibilitile i ddea seama ca cineva se prea c-l cunoate
mai bine dect ea. Cine, nu era un secret. Fie btrnul fie Dan. ntrebarea la
care nu reuea sa rspund era De ce! Nu gsea nici un rspuns. Linititor.
Analiznd datele problemei i trecndu-le prin filtrul logic i rece al
componentei sale artificiale a inteligentei, rspunsul era unul singur: msur
suplimentara de protecie. Elimina, ca nefiind importanta, ideea unei protecii
fata de intervenii exterioare. Nici un strain din afara ghildei nu cunotea codul
de acces la reea. Asta nsemna ca Reinhardt dorea sa protejeze sistemul de

cineva din interior. Pe care il considera un strain. Prostia cu spionul, caci era o
prostie, nu sttea n picioare. Mama tia mai bine dect oricine ca n
organizaie nu exista nici o crtia. Totui acceptase la rugmintea lui Dan sa
se ocupe de problema, dar nu putea s-i spun ca o rezolvase deja i ca
descoperise cine era trdtorul. Doar nu era tmpit sa se autodenunE. Aa ca
ndeprt din atenie i acest aspect. ntrebarea rmnea totui. De ce ajunsese
btrnul n situaia de a considera un membru al ghildei drept potenial strain.
tia el ceva n plus fata de cele cunoscute ei? i fusese att de important acel
lucru nct s-l determine pe btrn sa protejeze sistemul i sa nu-i spun i
ei? Mama simea ca nu era important ci capital pentru planurile ei sa afle.
Partea umana a inteligentei ii ddea de neles ca, acele lucruri necunoscute, ii
afectau cumva nsi existenta. E imperios sa descopr parola. Cred ca as afla
nite chestii interesante. Probabil vulpoiul ala btrn nu numai ca i-a protejat
cabinetul dar a ascuns n sistem cteva nregistrri audio coninnd informaii
inedite. Cine tie ce face el acum n cabinet. Muzica aia e o acoperire, probabil
pentru. Mine? i atunci Mama i aminti ca Dan i Reinhardt se ntlniser
cteva zile n urma i petrecuser o noapte discutnd. Consultnd nregistrarea
nu gsise ceva demn de reinut. La timpul acela dduse din umeri i-i spuse
ca numai doi. Oameni ar putea sa piard o noapte ca sa vorbeasc despre
muzica clasica. Acum realiza legtura: btrnul asculta muzica. Logic. De fapt
lipsa de logica o ndreptase pe direcia corecta. Odat gsit rspunsul aprea
automat o alta ntrebare care numai pusa ii ddea fiori de groaza. i ddea
seama ca daca ar fi dat i rspunsul. Imposibil! Nu se poate s-i fi dat seama
de planurile mele. Altfel ar fi ncercat demult sa ma distrug. Cea mai mare
grija a mea a fost sa raman discreta. Nu cred! Trebuie sa fie altceva. aa ca,
pentru a se liniti, trecu n revista ultimele evenimente. Totul mergea conform
ateptrilor. Fusese att de uor s-l determine pe btrn sa propun n plen
votarea ei privind participarea n camera de stat ca i consilier n probleme de
interpretare a legislaiei. Desi nu reuise sa ntruneasc votul majoritar i n
celalalt domeniu de activitate, tia ca e numai o problema de timp pana ar fi
controlat i reeaua globala de informaii. Ziaritii o priviser sceptic i
reuiser amnarea decizieI. i desi independenii obinuser totui un vot de
verificare, graba primilor era justificata. Respingerea propunerii abea nsumase
o majoritate simpla a plenului. Binenteles ca cei care atrnaser hotrtor
fuseser guvernanii, suprai putin sau invidioi pe poziia investitorilor, care
se prea ca le luaser locul obinuit de pe lng ingineri. Cu toate avantajele
implicite. O sa le dau i lor un os de ros! Mama nu se grbea, pentru ca
insinuarea ei la putere trebuia sa se fac fara ca nimeni s-i dea seama ce
urmrete. Pasul urmtor este esenial caci mi deschide doua direcii
ulterioare de aciune. Trebuie sa obin i postul de consilier n probleme de

securitate. In acest fel voi avea controlul principalelor puteri de stat, de fapt pe
care le consider eu principale i nu neghiobii aia: puterea administrativ
decizionala a legii, puterea executiva a guvernului, puterea militara a armatei i
mai ales puterea, adevrata putere a accesului i limitrii la informaie. Pe plan
intern lucrurile nu stteau tot att de bine. Poziia de administrator ii permitea
accesul cam peste tot. Dar nu chiar. Oficializarea deciziei i succesele pe care
le-ar fi nregistrat pe plan extern cu siguran ca i-ar conferi un prestigiu i
recunoatere binemeritata n cadrul ghildei. Nu-i pasa de asta ci de faptul ca la
moartea btrnului ar fi reuit sa ajung poate n locul luI. i daca intre timp
lucrurile evoluau aa cum spera ea, s-ar fi trezit peste noapte maestru de
onoare a unicei ghilde de stat din lume. Abea n acel moment urma sa fac
pasul final i s-i arate adevrata fata. Se saturase de masca siropoasa a
bunvoinei pe care era nevoita sa o prezinte tuturor. Btrnul este principala
problema. Trebuie sa dispar. Dar nu inca. Mai am nevoie de el. Dan nu se
descurca singur i fara Reinhardt nu voi reui. Sunt curioasa sa aflu ce a
discutat sptmna trecuta cu Dan. Toat noaptea. Sunt sigura ca nu se
fereste de mine n mod intenionat. Dup cum il stiu eu pe btrn, ar fi n stare
sa o suspecteze i pe maic-sa, daca ar mai trai. Ah! In sfrit s-a oprit muzica
aia blestemata. Ia sa ascultam noi.
Si n momentul acela, ramase ca trsnit. Releul ii transmitea automat o
discuie banala intre Reinhardt i Dan. Pana aici totul era perfect, daca ceea ce
auzea se putea considera asa. Tema convorbirii fcea trimitere la starea vremii
i alte stupiditi, dar partea interesanta reieea din faptul ca Dan, care ar fi
trebuit sa fie mpreun cu btrnul, tocmai trecuse prin fata biroului ei. De ce
ar face btrnul o asemenea greeal? i ddu seama ca cei doi nu bnuiau
ca i ea ii suspecteaz. Deci erau linitii i ca urmare numai imprudenta lor.
Deci, de mine se feresc, caci numai eu am capacitatea i dreptul de a controla
periodic sistemul. Probabil ca n graba lui, Reinhardt nu se uitase sa vad ce
caseta pornise ca acoperire. Ia sa ncercm noi totui sa intram pe circuit!
Dup cteva eecuri, se enerva i se rzgndi spunndu-i cu ciuda ca tot va
reui pana la urma. Si probabil btrnul face ceva important acolo! Citete sau
redacteaz la automat, cu voce tare, iar eu nu pot sa aud nimic. In acel
moment ii veni o idee. Nu pot sa aud, dar pot fi auzita. Ce-ar fi daca as intra n
sistem pe calea normala i l-a ntreba ceva, eu stiu, destul de important, care
sa nu-i trezeasc vreo bnuial. Conform programului, circuitul s-ar decupla
automat i pana ca el s-l recupleze, s-ar putea sa am o ans mica sa aud cate
ceva intre timp. Dar n acelai moment realiza ca era putin probabil ca btrnul
sa nu prevad aceasta situaie i sa nu fi intrat i n proteciile automate.
Criminalul, eu ma zbat aici ca pestele pe uscat, i el face ce vrea! Totui o
ans infima exista. Daca nu apucase inca sa porneasc circuitul automat de

protecie i nu avea nici un motiv sa o fac deoarece era abea dimineaa i

telefoanele nu sunau inca, nseamn ca ar fi avut ocazia sa traga cu urechea.
Numai odat i un timp scurt, ce-i drept, dar avea i ea cteva atuuri n
buzunar. Putea sa mreasc acest timp dintre momentul conexiunii i cel al
activrii automate a circuitului de protecie cu care-i dotase Reinhardt
cabinetul particular.
Fcu ajustrile de rigoare i cu inima la gura trecu la marea ncercare.
Buna dimineaa domnule profesor! Cum va simii?
Buna Mama! Ai ceva urgent s-mi spui?
Nu! Adic nu stiu! Dar, daca deranjez, stai linitit pot sa revin. Ceva
mai trziu?
Da, mai trziu! Ar fi bine asa. Scuz-m, te rog, dar sunt prins n nite
treburi, pana peste cap!
Cred i eu!
Nu avei pentru ce sa va scuzai. Voi reveni. Sau poate ar fi mai bine sa
ma contactai dumneavoastr!
Excelenta idee! aa voi face.
Decuplandu-se din sistem, Mama i spuse ngndurat. Curios! De ce
am senzaia ca m-a evitat. De parca tocmai despre mine vorbea i nu se atepta
s-l contactez. Analiza spectral auditiva a vocii sale mi confirma ca era
emoionaT. i nu ii sta n fire sa se emoioneze att de uor. Cel putin nu cnd
discuta cu mine. Simul meu telepatic nu mi-a oferit nici o informaie, ca i
cum mintea lui era opaca, sau fara nici un gnd, ceea ce este imposibil.
Probabil ntreaga camera este ecranata. Clar acum din ce motive. Neclar e
altceva. Testul adevrului a ieit ambiguu. Nici nu m-a minit, nici nu a spus
adevrul, sau i una i alta. Ma voi edifica ascultnd nregistrarea. Dar timpul
fiind, totui, att de scurt, ceea ce auzi ii trezi amrciunea.
Nici mcar o propoziie ntreag. Un singur cuvnt ntreg i acela e
tocmai numele meu. Stai aa ca parca mai aud ceva:Ricol, uite inca un cuvnt
ntreg: cod, mem. Mem., cred ca memorie, inT. i gata! Ce sa insemne asta? De
ce nu am nregistrat cuvinte ntregi? Oare circuitul mai are o protecie
suplimentara?
ncercnd sa puna cap la cap sau sa gseasc vreo logica n acele cuvinte
disparate i ntrerupte, Mama se gndea la necesitatea tot mai evidenta a
eliminrii btrnului. Trebuie sa accelerez procesul! Reinhardt e prea
periculos. Daca a ajuns n situaia de a ma, fie i numai, bnui, m-am ars.
Doar el m-a creat. Cine sa ma cunoasc mai bine dect el? Cat timp triete,
sunt vulnerabila.
Apoi, programele sale interne ii ddur de tire ca gsiser ceva. Se
ndoia ca exista vreun sens n cuvintele nregistrate, dar se hotra sa permit

calculatorului s-i redea mesajul. Pe monitorul retinal apru urmtoarea fraza,

cu specificarea ca spatiile goale fuseser umplute de calculator cu cuvinte a
cror potrivire de sens aveau peste nouzeci la suta probabiliate de acoperire
reala. . n caz de pericol din partea Mamei, codul de acces la memoria ei
interna este. Uitnd de orice prudenta, Mama se ridica de la birou i iei
valvrtej din ncpere, trntind usa n urma ei. Din fericire, pentru el, nici un
om nu-i apru n cale. Turbata de furie, i ddu seama ca nu tia n ce direcie
se ndreapt. Se hotr sa intre n propriul apartament pentru a se liniti.
Ajunsa n dormitor, deja calmata oarecum, se arunca n pat pentru a pastra
aparentele, caci tia ca sistemul de monitorizare era prezent i acolo, chiar daca
mascat, i se prefcu ca se odihnete. De fapt se gndea cu disperare la o
soluie. Deci btrnul mi-a fcut-o! Poate s-mi acceseze memoria interna
utiliznd un cod de care eu habar n-aM. i daca o face, rezultatul e unul
singur: distrugerea mea. Acum realiza ca de fapt asta era msur suplimentara
de protecie a sistemului. Dar unde este poarta electronica? Trebuie ca e
mascata i foarte bine ascunsa caci eu nu pot sa o gsesc. In cele din urma,
lua o hotrre, care avu darul de a-i reda sperana. Nu am ce sa fac! Btrnul
trebuie sa moara, Dan s-i ia locul, eu sa ajung la conducerea ghildei
inginerilor i intre timp, risc dar asta-i situaia, sa ncerc sa descopr codul de
acces. Pot preveni greelile lui Dan daca ii voi oferi sprijinul necondiionat. In
felul acesta ctigndu-i ncrederea, poate aflu unde este ascuns codul, caci
sunt convinsa ca nici btrnul nu il cunoate. Tot ce tie este ca undeva exista
un loc care il va trimite n alt loc, i apoi n altul tot mai departe, astfel nct
nimeni sa nu-i poat scotoci memoria dect zadarniC. i oricum, daca nu aflu
codul, tot mai am o ans. Dup moartea btrnului, i ea accidentala, lumea
va intra la bnuieli, Dan sigur, aa ca trebuie s-l elimin fara a amesteca
aspectul fizic n discuie. Probabil discreditarea este cea mai buna opiune. Cine
sa bnuiasc ca spionul infiltrat n organizaie este tocmai maestrul de onoare
al ghildei independenilor. Toi vor fi oripilai, iar Dan, nerezistnd, se va
sinucidE. i cu asta basta! Singurul succesor logic, capabil sa preia pe umerii
sai povara sunt eu.
Cu durere n glas, i fara lacrimi n ochi ca nu pot aa ceva, voi deplnge
tragica pierdere a eroului doctor Tess Dan, care descoperind trdtorul, s-a
sacrificat cu buna tiin ncercnd s-l opreasc, tocmai n momentul n care
acesta mina institutul. Ce pierdere groaznica! Cu elita decimata, caci binenteles
ca accidentul va avea loc la o ora de vrf, nu va mai ti nimeni care e adevrul.
Restul, prostimea, multa dar uor de controlat, ma va urma n masa. Pasul
urmtor va fi repetarea experientei la nivel planetar. Ca preedinte al unicei
ghilde de stat, voi declara rzboi elementelor subversive care au atentat la
securitatea mondiala, distrugnd Palatul de stat, din pcate, aflat n plina

sesiune de lucru. ntmpltor, eu ma deplasasem ntr-o vizita la invitaia. Mai

vad eu a cuI. i apoi, oamenii vor veni la mine plngnd iar eu, miloasa i
nelegtoare le voi curma suferinelE. i viaa. Generaia actuala trebuie sa
dispar, de aceea voi avea grija sa elimin toi tinerii. Btrnii. Ii mai las. Nu vor
mai apuca sa povesteasc cuivA. i n cele din urma voi crea adevrata rasa
umana, care ma va zeifica. Voi fi considerata cu adevrat Dumnezeu, cu puteri
depline asupra vieii i destinelor lor, i voi avea grija sa le demonstrez asta n
permanenta. Dup cteva sute de ani, prostii chiar vor ajunge sa cread asta.
Superb plan. Minunat vis. Simt ca acum i aici am pus deja prima crmid.
Celelalte se vor aeza de la sine.
Se liniti, spunndu-i ca trebuie sa aib rbdare. Dar cred ca pot face
pasul final mult mai repede i fara riscuri. M-am saturat de atta rbdare!
ncepu sa fredoneze un cntecel vechi, credea ea, pe care nu-i putea
explica de unde il tie. Probabil l-am descoperit cnd am scotocit prin arhivele
ghildei. Altfel de unde sa cunosc eu versurile sau melodia? Ce tmpenie
rsuflat! Cine oare a putut scoate aa ceva? Cntecul o enerva la culme, cu
toate acestea nu putea sa se opreasc din fredonat. De cteva ori ncercase dar,
mai trziu, se trezise ca iar canta stupizenia aia. Daca ntmpltor, Mama nu sar fi aflat n camera ei ci prin preajma lui Dan, acesta ar fi avut o adevrat
surpriza. El cunotea originea cntecului, att melodia cat i versurile. Doar il
auzise de nenumrate ori din gura lui Petrut, n momentele n care acesta se
poticnea i avea probleme aparent de nerezolvat. Sau la care nu putea sa
gseasc o soluie n timp util. ntotdeauna, nainte de a fredona cntecelul
care il irita i pe Dan dar avea o prere mai rezonabila, Petrut obinuia s-i
spun ncetior: Cnd ai o problema pe care nu poi sa o rezolvi, oprete-te! Nu
te grbi ca berbecul sa gseti o soluie n sperana ca rapiditatea ar putea
compensa lipsa de gndire. E o mare greeal! Stai i raioneaz mai nti.
Orict timp ti s-ar prea ca pierzi, acesta este incomparabil cu cel pe care il vei
consuma ncercnd, i de cele mai multe ori nereuind, sa repari greeala
pripelii. Bunicul meu mi spunea asta mereu cnd eram mic i tot el mai avea o
vorba: graba strica treaba. Vorbe, replicam eu. El obinuia ntotdeauna s-mi
rspund: Ai sa vezi tu cnd vei fi mai mare! Ei, uite ca acum sunt destul de
mare i nu pot dect s-i dau dreptate. De aceea fredonez prostioara asta. Tot
de la el o stiU. Aa mi amintesc de el i de nelepciunea btrneasc.
Dar Mama nu avea de unde sa cunoasc toate acestea, pentru ca Petrut
era, din pcate mort i nici Dan, singurul lui prieten nu avusese parte de prea
multe confidente din partea lui. De aceea Dan nu mprtise nimic nimnui,
nici chiar sotiei sale, considernd cumva sfinte aceste confidente. Petrut nu
avea darul de a-i face prea uor prietenI. Aa ca Mama continua sa fredoneze
n surdina acel vechi i naiv, dar nicidecum stupid cntecel.

Un pitic, att de mic Ibricul ii pregtea riposta.

Fcea baie-ntr-un ibric Cnd ajunse-aproape i-nota i nota, Profita deun val.
Tare mult ii mai plcea. Se-nturna pe-o parte, i n timp ce nota Srind
ca un cal.
Cam asa, el, reflecta: Te-ai grbit, pitic nebun
Jocul pe orizontala, ncercnd bezmetic
notnd prin apa Sa visezi, i-acum, Este doar o verticala, Ai greit
profetic.
Ca un mers degrab. Caci ibricul s-a vrsat
Cnd simi c-i obosit i piticul s-a-necat.
Si de-a dreptul plictisit, Vai, vai, ce pcat
Se grbi not spre poarta Ca ibricul s-a vrsat.
Ca sa sara drept pe toarta Vai, vai, ce pcat
Nu tia ca-n felul asta De piticul ce-a uitat.
La un moment dat, n mod curios, cuvintele ii aduser aminte Mamei de
ceea ce btrnul obinuia s-i spun uneori lui Dan. Cu rbdarea treci marea!
Insa, daca ai posibilitatea sa o seci dintr-o sorbitura, nu ezita. E periculos, de
acord, dar eu prefer sa simt sub talpi un teren sigur, dect sa ma las purtat n
voia valurilor. Caci nu-i recomand notul. Chiar daca timpul este, poate,
acelai.
Nu nelegea prea clar ce dorea s-i transmit btrnul lui Dan, aa cum
era nedumerita i n privina cntecului. Ddu din umeri indiferenta. Prostii!
Caracteristice numai umanilor. Nu am interes n a-i nelege. Nu am timp i nici
chef de aa ceva.
Continuarea sptmna urmtoare.
5 mai 2003

SFRIT