Sunteți pe pagina 1din 26

Cap.

1 Retele de calculatoare
Tipuri de servicii: -

orientate pe conexiune (se bazeaza pe sistemul telephonic)


si fara conexiune (se bazeaza pe sistemul postal)

O reea de calculatoare reprezint un ansamblu de calculatoare (sisteme de


calcul) interconectate prin intermediul unor medii de comunicaie (cablu coaxial, fibr optic,
linie telefonic, unde radio) n scopul utilizrii n comun de ctre un numr foarte mare de
utilizatori chiar la nivel mondial a tuturor resurselor fizice (hardware), logice (software de
baz i aplicaii) i informaionale (baze de date) asociate calculatoarelor din reea.
Staiile de lucru dintr-o reea sunt conectate la un server. Orice reea de calculatoare poate
conine unul sau mai multe servere. Tehnologiile actuale au produs o varietate de dispozitive
pentru interconectarea reelelor. Aceste dispozitive de interconectare includ:
- concentratoare (hub)
- rutere (router),
- repetoare (repeater)
- pori (gateway)
- puni (bridge).
Reele de calculatoare se mpart n mod convenional in trei categorii: LAN (Local Area
Network), MAN (Metropolitan Area Network) i WAN (Wide Area Network).

Cap. 2 - Arhitecturi de retele de Calculatoare


Modelul ISO/OSI
- se refera la interconectarea sistemelor deschise
- ISO a stabilit si publicat standarde pentru fiecare nivel.
- Are o structura stratificata pe niveluri
Application Layer
Presentation Layer
Session Layer
Transport Layer
Network Layer
Data Link Layer
Physical Layer
- Are un model foarte folosit, destul de general, nca valabil, caracteristicile fiecarui nivel
sunt foarte importante; protocoalele sale nu sunt folosite aproape deloc
Nivelul fizic (Physical) realizeaza transmisia electrica a unui sir de biti, fara a se verifica
corectitudinea acesteia. Nivelul fizic este n strnsa legatura cu mediul fizic de transmisie a
datelor. La acest nivel se specifica: tipul de cablu, conectorul de legatura, rata de transfer,
metoda de codificare a datelor, metoda de acces la mediul de transmisie. Pentru LAN se folosesc,
n principal, trei medii fizice de transmisie: cablul torsadat (TP - Twisted Pair), cablul coaxial si
cablul cu fibra optica.
Nivelul legatura date (Data Link) asigura transmiterea corecta a datelor ntre doua
sisteme ntre care exista o legatura fizica. Secventa de date este mpartita n frame-uri (cadre).
Statia receptoare face verificarea sumei de control asociata cadrului.

Nivelul retea (Network) asigura dirijarea cadrelor prin retea, stabilind calea de
transmisie a datelor de la sursa la destinatie. Poate asigura multiplexarea mai multor comunicatii
pe aceeasi legatura de date.
Nivelul sesiune (Session) realizeaza conexiuni logice ntre procesele constituente ale
unei aplicatii, asigurnd dialogul direct ntre aceste procese (initializarea, sincronizarea,
terminarea dialogului).
Nivelul prezentare (Presentation) defineste semantica si sintaxa datelor care se vor
schimba. Se lucreaza cu o reprezentare abstracta a datelor, valabila n toata reteaua, asigurnduse conversia n formate specifice de reprezentare la nivelul calculatoarelor, terminalelor etc. n
unele aplicatii se asigura compresia datelor si criptarea lor.
Nivelul aplicatie (Application) asigura utilizatorului mijloacele necesare de
acces la mediul OSI. Se ocupa de semantica aplicatiei. Serviciile de baza ale retelei: posta
electronica - e-mail, transferul de fisiere, accesul la distanta.

Modelul TCP/IP

Are o structura ierarhica pe niveluri (separeare intre niveluri nu este foarte clara)
Elaborat de DoD (Department of Defence - Ministerul Apararii din SUA),
Are n vedere, n mod deosebit, interconectivitatea, mai mult dect organizarea rigida n
straturi functionale.
TCP/IP a devenit, datorita flexibilitatii sale, principalul protocol comercial de
interconectare a retelelor.
Modelul nu este foarte util, dar protocoalele sunt folosite pe scara larga.

Nivelul Aplicatie - protocoale pentru acces de la distanta si partajarea de resurse: Telnet,


FTP, SMTP (Simple Mail Transfer Protocol), HTTP si multe altele; se bazeaza pe
functionalitatea straturilor inferioare.
Nivelul Transport -similar celui din modelul de referinta OSI. Transporta datele cap-lacap (host-host) ntre procesele utilizatoare. Protocoalele folosite sunt:
- TCP - transmisia de date orientata pe conexiune, servicii de transmisie
sigure si fara erori,
- UDP - mecanism de transmisie de baza, simplu, fara conexiune, n mod
datagram; utilizat si pentru schimb de date - cum ar fi difuzarea de nume
NetBIOS, mesaje de sistem etc. - care nu necesita controlul fluxului,
confirmarea, reordonarea pachetelor sau alte functiuni oferite de
protocolul TCP.
Nivelul Internet - interconectare a retelelor n vederea asigurarii schimbului de date ntre
doua statii racordate la retele diferite. Protocolul IP (Internet Protocol), definit de RFC (Request
for Comments) 791, constituie nucleul pentru TCP/IP
Functiile lui sunt: definirea unitatilor de baza pentru transmisiile ntre retele
(datagram-e), definirea planului de adresare Internet, circulatia datelor ntre nivelul acces
retea si nivelul transport pentru fiecare statie, directionarea unitatilor de date catre
calculatoarele de la distanta, fragmentarea si reasamblarea unitatilor de date.
Nivelul Acces la retea (host-to-network) ofera sistemului mijloacele care-i permit
transmiterea datelor catre alte masini conectate n retea (n particular, are sarcina sa directioneze
datele ntre doua echipamente racordate la aceeasi retea). Protocoalele tb. sa cunoasca
2

caracteristicile tehnice ale subretelei, pentru astructura corect datele de transmis si pentru a
respecta restrictiile impuse.
Protocolul depinde de tipul retelei: X.25 pentru retelele cu comutare de pachete, X.21 pentru
retelele cu comutare de circuite, IEEE 802.x pentru retelele locale etc.

Cap 3
3.1 Topologii de retea
O topologie a unei reele este felul n care sunt dispuse cablurile.
Topologii fizice- aranjamentul geometric al componentelor unui LAN
Topologii logice conexiunile posibile ntre perechile de noduri care comunica ntre ele

Topologii fizice de baza


1. BUS (magistrala)
Toate nodurile unui LAN sunt interconectate total folosind un singur mediu fizic de
transmisie (magistrala).
Este simpla ieftina, se aplica LAN-urilor mici cu un singur segment dar se poate extinde
folosind repeat-ere in limitele standardelor impuse.
Dezavantaje:
- Daca se intrerupe cablul, reteaua se dezactiveaza
- Necesita terminatori la ambele cabluri
- Dificil de identificat cauza care duce la caderea intregii retele
Standarde: - Ethernet difuzeaza la toata lumea
- Token Bus statia emite un jeton catre toate statiile si le avertizeaza ca vrea sa
transmita
2. Topologia inel
- Fiecare statie este conectata doar cu vecinii sai
- Interconexiunile formeaza un inel inchis
- Datele se transmit unidirectional
- Fiecare statie functioneaza ca un repeater pt vecinii sai preia informatia de la vecinul
din stanga si le transmite vecinului din dreapta
- Pachetul este transmis in toata reteauta si receptionat de statia care isi regaseste adresa
de retea.
Dezavantaj: - daca o statie cade, se intrerupe comunicatia in intreg inelul
Standarde: TOKEN Ring a fost actualizat printr-o tipologie de tip stea-inel;
- Se foloseste si un dispozitiv de interconectare (back up) pt a
elimina vulnerabilitatea in cazul in care cade o statie
3. Topologia stea
- Presupune existenta unui dispozitiv special denumit hub (concentrator) la care sunt
conectate nodurile; hub-urile sunt utilizate pentru a desparti, amplifica sau reunifica
semnalele
- Dispozitivele conectate la hub isi partajeaza banda de transmisie a hub-ului
- Este asemanatoare cu cea stea-inel dar fiecare nod poate avea acces independent la
mediul de comunicatie
- Exp: topologia LAN Ethernet
- Avantaje: permite extensii usoare, pret relativ mic, este flexibila (defectarea unei
conexiuni nu duce la nefunctionarea intregii retele)
3

Dezavantaje: Defectarea unui hub sau a legturii calculator-hub duce la ntreruperea


tronsonului de reea pe care o deservea

4. Topologia de tip comutator (SWITCH)


- Foloseste switch-ul ca dispozitiv de interconectare
- detecteaza adresele fizice MAC si le pastreaza intr-o tabela interna, apoi sunt create cai
commutate temporar intre sursa si destinatie => toate frame-urile sunt dirijate pe aceste cai
temporare
- fiecare dspozitiv de retea trebuie sa fie conectat fizic la porturi
- fiecare port are propria largime de banda dedicate
- se pot creste performantele retelei prin 2 cai:
a) cresterea largimii de banda agregata
b) scaderea numarului de dispozitive care isi partajeaza largimea de banda respective =>
scaderea numarului de coliziuni

Topologii fizice complexe extensii si/sau combinatii ale celor de baza


1. Daisy Chain (cu inlantuire)
se obtine prin inlantuirea in serie a hub-urilor (2 porturi sunt rezervate pt inlantuire)
Se adreseaza retelelor mici de tipul LAN
2.
o
o
o
o
o

Ierarhice
Mai multe nivele de hub-uri, fiecare avand o anumita functie in cadrul retelei
Nivelul cel mai de jos este rezervat conectarii statiilor si serverelor
Nivelele superioare asigura agregarea intr-o retea complexa
Se foloseste in LAN-urile agregate de dimensiuni medii
Exp:
o Topologia INELE-IERARHICE se realizeaza prin conectarea ierarhica a mai
multor inele; pt nivelele superioare se folosesc tehnologii mai rapide (FDDI); pt
nivelele inferioare se foloseste Token-Ring, avand viteze mai reduse
o Topologii Ierarhice in stea cuplate intre ele printr-un hub sau switch; fiecare
dispozitiv de interconectare are un anumit segment de retea; la acest nivel se mai
poate folosi si bridge pt segmentarea in mai multe domenii; nivelele inferioare se
folosesc pt conectare statii, servere, iar nivelele superioare pt backbone

3.2 Interconectarea retelelor


Conectivitatea unui LAN la o retea WAN este realizata, n cele mai multe cazuri, printr-o singura
conexiune a backbone-ului la un router
Elemente de interconectare pentru LAN
1. Repeater
functioneaza la nivelul 1 ISO/OSI;
Preia informatia primita si o transmite mai departe;
nu face verificari; se foloseste in extensii ale retelelor
2. HUB-ul
constituie un punct de unde pleaca toate elementele de cablaj;
are si functie de repeater, actioneaza ca un distribuitor de semnale electrice sau optice;
semnalul receptionat pe un port este retransmis pe toate celelalte porturi ale hub-ului,
eventual cu refacerea caracteristicilor
4

conexiunile sunt partajate, deoarece largimea totala de banda a mediului fizic se imparte
intre porturile hub-ului
Caracteristici:
nr de porturi de la 2 la 96
suport de transmisie acceptat: coaxial, fibra optica
viteza de transfer: 10 100 mbps
alte optiuni: depistarea automata a conexiunilor UTP gresite, configurare automata,
interconectare in cascada pe magistralele interne
se folosesc la interconectari de LAN-uri (max 4 hub-uri pt 10 mbps, max 2 pt 100)
3. SWITCH-ul
o Caile sunt commutate temporar intre sursa si destinatie, pe aceste cai circuland toate
frame-urile
o Fiecare port are largime de banda dedicate
o Nu izoleaza domeniile de difuzare (de broadcast), rezulta deci scaderea performantelor in
LAN-urile mari
o Transmite full-duplex
4. ROUTER-ul
o Functioneaza la niv 3 ISO/OSI
o Are functie si de switch, hub, repeater
o Efectueaza verificari ale pachetelor primite
o Suporta acces si la retelele fara fir (legaturi punct la punct)
o Management diferit de gestiune a retelei
Pentru relelete LAN virtuale, elemente de interconectare sunt: Bridge, Gateway
BRIDGE
o Niv. 2 ISO/OSI, nu prea se mnai folosesc
o Este mai ieftin, scade traficul intre segmente
o Se implementeaza la nivel hardware
o Nu rezolva problema congestiei de trafic
GATEWAY
o Realizeaza transferul la nivelul software de la un calculator aflta intr-o arhitectura de
retea la un calculator aflat in alta arhitectura
o Poate fi doar logic (software)

3.3 Tehnologii si retele LAN


Ethernetul este o arhitectura de retea pe o arie locala LAN dezvoltata de Corporatia Xerox
in cooperare cu DEC si Intel. Este unul dintre cel mai implementate standard de LAN.
Foloseste topologia in forma de magistrala sau de stea.
Metoda de acces CSMA/CD (Carrier Sense Multiple Access/ Collision Detection) pentru a
gestiona comenzi simultane i a detecteza coliziunile.
Standard= IEEE 802.3, specificand nivelurile fizice si ale software-ului de baza:

Norme

Implementare standard

Structura cadru

Adresa
10 Mbps10Base-T Ethernet -standard de cablu torsadat (T=twisted);
100 MbpsFast Ethernet sau 100Base-T. Standardul este IEEE 802.3u.
Scheme de cablare:
5

o 100BASE-TX: cabluri de categoria 5 UTP (unshielded twisted pair- 2 perechi de fire


rasucite, de calitate ridicata);
o 100BASE-T4: 4 perechi de fire rasucite, de calitate normala; cel mai popular datorita
perfectei compatibilitati cu standardul de cablu coaxial 10BASE-T;
o 100BASE-FX: cabluri de fibra optica.
1000 MbpsGigabit Ethernet - abreviat GbE, are ca prim standard IEEE 802.3z, din
1998. Suporta rate de transfer a datelor de 1000 Mb/s (1 Gb/s); tipuri de cabluri:
o 1000Base-SX und laser peste fibr optic multimod;
o 1000Base-LX und laser peste fibr optic multimod i single mod;
o cablu torsadat(twisted pair).
10-Gigabit Ethernet - IEEE 802.3ae ca supliment la IEEE 802.3; n viitor poate nlocui
backbone-ul de SONETsau ATM

FDDI ( Fiber Distributed Data Interface) un set de protocoale ANSI pentru trimiterea de date
digitale printr-un cablu cu fibra optica.
Retele bazate pe trecere cu jetoane (token-passing), si suporta o viteza de pana la 100 Mbps .
Topologie logica cu doua inele
Inelele constau din 2 sau mai multe legturi punct-la-punct ntre staii adiacente. Inelul primar
este folosit pt. transmisii de date, iar cel secundar de backup.
Exist 2 tipuri de staii:

e clas A sau conectate dual (DAS Dual Attachment Station) care se conecteaz la
ambele inele;

e clas B sau de conectare simpl (SASSingle Attachment Station) care se conecteaz


la un singur inel, prin intermediul unui concentrator

definete nivelul fizic i poriunea de acces la mediu a nivelului legtur de date;

este definit de 4 specificaii distincte:MAC-Media Acces Control, PHY Physical


Access Control, PMD Physical Layer Medium, SMT Station Management.
Formatul cadrului:

CDDI (Copper Distributed Data Interface) care dupa cum o sugereaza si numele foloseste
cuprul in locul fibrei optice.

FDDI-2, suporta transmisie de voci si video precum si de date.

FDDI Full Duplex Technology (FFDT) foloseste aceeasi infrastructura de retea

dar poate suporta o viteza de pana la 200 Mbps.

3.4 Tehnologii si retele WAN

Standarde Wireless
WiFi a aprut din necesitatea de uniformizare a dispozitivelor de conectare la reele
radio.

Lucreaza n 2 moduri:
cu staie de baz (denumit punct de acces access point) prin care trebuiau s aib loc
toate comunicaiile;
fr staie de baz calculatoarele comunic direct unele cu altele, denumit conectare adhoc (ad-hoc networking)

Reeaua = celule cu staie de baz, conectate prin Ethernet, iar cu lumea exterioar conectate
prin portal.
Novell(protocoalele Novell IPX/SPX)
Stiva de protocoale IPX (Internetworking Packet Exchange) i SPX (Sequenced Packet
Exchange) a firmei Novell are la baz protocolul XNS (Xerox Network Systems), folosit la
prima generaie de reele Ethernet.
Adresele IPX au o lungime de 10 bytes (80 bii).
Adresa are dou componente: numrul reelei (32 bii) i numrul nodului (48 bii).
se reprezint cu cifre hexazecimale separate prin punct. De exemplu, secvena
F0CD.1A2B.0000.3C4D.5E6D poate reprezenta o adres IPX valid, unde F0CD.1A2B
7

reprezint numrul reelei, iar 0000.3C4D.5E6D reprezint numrul nodului (host). De


regul, pentru partea de host se utilizeaz adresa fizic a plcii de reea (MAC address).
Versiunile viitoare de Netware vor avea ca protocol de baz noul IPv6, care nglobeaz
multe din facilitile IPX/SPX.
Serviciul Novell NDS (Network Directory Structure) va fi furnizat mpreun cu software
corespunztor pentru cele dou mari categorii de aplicaii: Internet i Intranet.

NetBIOS/NetBEUI
NetBIOS (Network Basic Input/Output System) a fost creat n 1984 de IBM i Sytek i
reprezint o facilitate de comunicare ntre programele din calculatoarele de tip PC care
opereaz ntr-o reea.
NetBIOS faciliteaz comunicarea prin trei servicii de baz: servicul de nume, serviciul de
sesiuni, serviciul de datagrame.
NetBEUI (NetBIOS Extended User Interface) defineste funciile din cadrul NetBIOS
care opereaz la nivelul protocolului de comunicaie, (diferenierea ntre acest nivel i
nivelul serviciilor.)
SMB (System Message Blocks), - faciliti la nivelul aplicaie, necesare pentru
implementarea serviciilor de partajare a fiierelor, de imprimare sau a altor servicii
orientate utilizator.

ATM
tehnologie de comutare si transfer date ultrarapida pentru utilizarea si interconectarea
transparenta a retelelor locale si de arie larga
Success mai mare decat OSI si este acum utilizat pe scara larga in cadrul sistemelor de
telefonie
Tehnologie de comutare pachete releu de celula (Cell Relay)
Retea orientata pe conexiune
Utilizeaza multiplexarea statistica
Tipuri de conexiuni: punct-la-punct, punct-la-multipunct
Viteze de 155 Mbps, 622 Mbps, 2.5 Gbps si 10 Gbps, preconizandu-se pana la 25 Gbps
in viitorul apropiat
Este posibila si operarea la viteze mai joase, de ex 45 Mbps, 25 Mbps si 1.544 Mbps in
caz de necessitate
Are 2 tipuri de interfete: UNI(User-Network Interface) si NNI (Network-Network
Interface)
Are propriul sau system de referinta bazat pe 3 niveluri: nivel fizic, nivel atm si nivel
adaptare (AAL)

ISDN
ISDN (Integrated Services Digital Network)- Retea Digitala cu Servicii Integrate
arhitectura care realizeaza transmisia numerica a informatiilor vocale/date utilizand o
retea telefonica publica PSTN(Public telephone network)
Conectarea echipamentelor abonatilor la retea se face printr-un trunchi de transmisie date
numit tub de biti. Exista mai mult variante de acces-tub biti: acces de baza 2B+D (2
canale B de 64 Kbps si un canal D de 16 Kbps), acces primar 23B+D (23 canale B de 64
Kbps si un canal D de 16 Kbps) si acces hybrid A+C (include un canal telephonic
analogic de 4 Khz si un canal C numeric de 8 sau 16 Kbps)
8

B-ISDN e o exdense a ISDN pe banda larga pt servicii de transfer de date de mare viteza,
videoconferinta, videofon + ISDN traditional (telefon, telex etc.)

Servicii Internet

servicul de nume (DNS),


servicul WW (World Wide Web),
servicul de pot elctronic (e-mail),
servicul de transfer de fiiere (FTP File Transfer Potcol),
servicul de tiri (NEWS)
Servicul de nume -DNS (Domain Name System )
asigur corespondena ntre adresle IP i numele simbolice ale calulatoarelor din rea.
Exp.: este mai uor de gestionat numel server-uli Web alAcademie de Studi Econmice
Bucreti, Romnia (ww.ase.ro) dect adresa sa numeric IP(82.08.184.12).
sistemul numelor de domeni este organizat ierahic
Comanda nslokup interogheaza serverul de nume
Servicul WWW
clientul (programul de navigare) -ofer ointerfa de utilzator simpl, motiv pentru care
este uor de utilzat.
server-ul WWW (sau Web) un program care trateaz cereri de documente i
ntoarce clientului coninutul documentului solictat. Cereile pot avea i forme
speciale, caz n care server-ul WWW lanseaz n excuie anumite programe (sau
componete software) care genreaz dinamic coninutul unui document.
o Documentele Web sunt descrise ntr-un limbaj cu marcaje, numit HTML (Hyper
Text Markup Language), standardizat de World Wide Web Consortium (W3C
vezi ww.3c.org). Tipul MIME asociat documentelor Web este text/html, iar
extensile prefrate sunt .htm sau .html.
o Fiecare document Web are ca identifcator adres, codifcat sub forma uni URL
(Uniform Resource Locator).
o adres simpl este htp:/ww.roedu.net/index.html i permite introducera
urmtoarelor componete ale uni URL:
protcolul de transmisie a documentelor (implict HTP), urmat de separtorul /;
numele server-ului pe care este stocat documentul;
numrul portului TCP pe care este disponibl server-ul Web (implict portul 80);
calea care trebuie urmat din rdacina sistemului de documente a server-ului Web pentru
ajunge la document.
Protcolul HTTP (Hypertext Transfer Protcol) a fost definit inial pentru transferul
documentelor de la server-ul Web la client, dar flexiblitatea lui i permite utilzarea i n alte
situai: transferul de fiere binare, accesul la baze de date, comunicarea ntre diferite entii ale
reelei.
Posta elctronica
Componete:
agentul utilzator (UA -User Agent) -de obice, un program prin care utilzatorul i citete
i trimte pota elctronic;
server-ul de pot elctronic (cutia potal), care constiue locul n care ajunge pota
elctronic i din care agentul tilzator preia pota;
ageni de transfer potal (MTA -Mail Transfer Agent), care preiau mesajel de la UA i
le retransmit prin rea ctre cutia potal a destinatarului.
9

Mesajele de pot elctronic sunt compuse din trei pri:


anteul este zona care cuprinde informa ile de control al mesajuli (adresele emitorului
i receptorilor, data expedierii, traseul mesajuli etc.);
mesajul propriu zis;
fierele ataate sunt, de regul, binare i nsoesc mesajul principal.
Comanda mail
Tipul documentuli => standardizat de MIME (Multipurpose Internet Mail Extension)

Servicul de transfer de fier FTP


asigur transferul fierlor de orice tip (binare sau text) ntre dou calulatoare din
Iternet/Intranet
se bazeaz pe protcolul FTP (File Transfer Potcol).
exist client i server FTP, transferul poate fi fcut n orice sens, cu condia existenei
drepturilor de scriere pe sistemul n care se dorete aducera de documente
este bazat pe un sistem de autentifcare a utilzatorilor: pentru a accesa documentele de pe
un server FTP, un utilizator tebuie s dein un nume de cont i o parol valid pentru
server-ul respectiv
categorie aparte de server-e FTP o constituie cel publice (care ofer FTP anoim). Exist
un cont special, numit anoymous (sau ftp), care nu este protejat prin parol i pentru care
majoritatea server-elor cer introducera ca parol adresi de pot elctronic a utilzatorului
client.

Cap. 4 Nivelul fizic


Nivelul fizic asigura suportul fizic pentru transferul datelor intre doua echipamente (conform
modelului de referinta ISO/OSI)
Nivelul fizic efectueaza:
- Stabilirea duratei semnalelor in functie de viteza de transmisie pe linie
- Modul de stabilire a unei conexiuni si de mentinere a ei, precum si de intrerupere a
acesteia la terminarea comunicatiei
- Posibilitatea transmisiei full-duplex (traffic in ambele directii) sau semi-duplex (in
ambele directii, dar pe rand)
Modulare/demodulare
Cand un calculator doreste sa transmita date numerice (digitale) pe o linie telefonica, acestea
trebuie convertite in forma analogic, pentru a putea fi transmise pe o bucla locala (conversie
realizata de un modem)
Transmisia se poate realiza:
a) In banda de baza
utilizeaza la transmisie 2 marimi ale curentului electric: intensitatea si tensiunea
Suporta un singur semnal purtator, iar emitatorul este generator de curent
b) In banda larga
utilizeaza tehnica radio pt efectuarea modularii
emitatorul este o sursa de frecventa; semnalul purtator este sinusoidal
pot exista mai multe semnale purtatoare, fiecare cu banda sa de frecventa
Modularea poate fi:
a) Modulare in aplitudine foloseste 2 niveluri de tensiune, pt a reprezenta 1 si 0
b) Modularea in frecventa foloseste 2 sau mai multe tomnuri diferite
c) Modularea in faza este cea mai simpla, la care unda purtatoare este systematic comutata
la intervale egale (45, 135, 225, 325 grade); fiecare schimbare de faza transmite 2 biti de
informative
10

Concepte:
Baud nr de esantioane pe secunda (viteza de transmisie)
- Tehnica de esantionare determina numarul de biti pe symbol
Rata de simboluri identic cu viteza de transmisie
Rata de biti cantitatea de informative transmisa prin canal si egala cu nr de simboluri/secunda
* nr.biti/symbol
Largime de banda spectrul de frecvente care trec prin mediu; cantitatea de date ce poate fi
transmisa intr-o perioada de timp
Codificare / decodificare are rolul de a asigura sincronizarea intre emitator si receptor;
informatiile sunt transmise pe canalul de comunicatie in mod serial
- Exp de coduri: NRZ-L, RZ, Manchester, Manchester diferential
Serializare / deserializare necesara pt a transmite / receptiona de la suportul fizic de
informatii care sunt prelucrate la nivel de cuvant cu lungime de 8, 16, 32, 64 biti

Multiplexarea - Informatia poate fi transmisa prin cablu, variind cateva dintre proprietatile
fizice, cum ar fi tensiunea, intensitatea
- Este un process de transmitere simultana a semnalelor multiple, dar
separate, pe un singur canal
Tipuri de multiplexari:
- Cu divizarea timpului
- In frecventa
- Cu divizarea lungimii de unde
- Multiplexare statistica
- Multiplexare asincrona cu divizarea timpului

Cap. 5 - Nivelul Legatura de Date


Serviciile furnizate nivelului retea pot fi:
- cu confirmare fara conexiune
- cu confirmare cu conexiune
- fara confirmare fara conexiune
Functii: - stabileste adresele fizice (hard) ale dispozitivelor
- fragmenteaza informatia primita de la nivelul 3 (RETEA) in unitati numite cadre
- rezolva alterarea sau distrugerea cadrelor, retransmiterea cadrului
- codificar.ea si decodificarea ordinii de transmisie a cadrelor
- controlul fluxului
Subniveluri:
a) Mac (Media Access Control) IEEE 802.3 defineste modalitatea in care pachetele
sunt trimise spre mediul de transmisie
b) LLC (Logical Link Control) IEEE 802.2 se ocupa cu identificarea protocoalelor de
nivel superior pe care le incapsuleaza

Mecanismul de fereastra glisanta


Aplicatia TCP destinatie, cand trasmite o confirmare (ACK) catre emitent, indica de
asemenea numarul de octeti pe care ii poate receptiona pe langa ultimul segment TCP primit,
fara sa se suprancarce sau sa apara depasirea memoriilor tampon (internal buffers) ale sale.
Aceasta este trimis in ACK sub forma numarului cel mai mare de secventa pe care-l poate
11

receptiona fara probleme. Acest mecanism este cunoscut sub numele de fereastra glisanta
(window-mechanism).
Acest mechanism asigura:
- Transmisia sigura
- Folosirea mai buna a latimii de banda a retelei (o mai mare viteza de
transmisie)
- Controlul trabsmisiei, deoarece receptorul poate intarzia confirmarea unui
pachet cunoscand memoria libera de care dispune si dimensiunea ferestrei
de comunicare
Principiul ferestrei glisanta aplicat la TCP
- Deoarece TCP asigura o conexiune de flux de octeti (byte-stream
connection), numerele de secventa sunt atribuite fiecarui bit din stream.
TCP imparte acest flux continuu de biti in segmente TCP pt a le transmite.
Principiul ferstrei glisante este folosit la nivel de octet; adica, segmentele
trimise si confirmarile vor transporta numere de secventa pentru octet si
dimensiunea ferestrei va fi exprimata in numar de biti in loc de numere de
pachete.
- Dimensiunea ferestrei este determinate de catre receptor cand conexiunea
este stabilita si este variabila in timpul transferului de date. Fiecare mesaj
ACK va include dimensiunea ferestrrei pe care receptorul este apt sa
opereze in acest moment particular.

Tipuri de protocoale
Protocolul asincron numit start/stop
Protocolul sincron nu utilizeaza biti de start/stop pt fiecare character
o Protocoale orientate pe character transferul in mod semi-duplex
o Pe bit trabsmisie transparenta, in mod duplex integral (transmisie in ambele
sensuri), a blocurilor de date constituite din elemente binare
o Pe blocuri o combinatie a protocoalelor orientate pe character si a celor pe bit
- Protocoalele HDLC (High-level Data Link Control)
o LLC (Logical Link Control)
o SDLC (Synchrounous Data Link Control)
o ADCCP
o LAP B
o LAP D
- Protocoale la nivel 2 in Internet: SLP, PPP
-

Metode de acces:
1. CSMA
CSMA/CA (Carrier Sense Multiple Access with Collision Avoidance) este un
protocol de acces la mediu care ascult mediul pentru a evita coliziunile, spre deosebire de
CSMA/CD, care i regleaz transmisia de date odat ce coliziunile s-au produs. Staiile care fac
parte dintr-o reea fr fir emit ntr-o band de frecvene alocat, limitat ca dimensiune. Din
cauza limitrii intervalului alocat, mediul partajat de staii este deschis coliziunilor. Tehnica de
acces la mediu folosit n prezent de reelele locale este CSMA/CA, un protocol de acces care
are cteva asemnri cu CSMA/CD pe Ethernet. CSMA/CA este proiectat astfel nct s reduc
12

probabilitatea de coliziune la accesarea multipl a mediului, n punctele n care e cel mai


probabil s apar coliziuni, adic imediat ce mediul de transmisie devine liber n urma unei
transmisii, cnd mai multe staii care i ateptau rndul ar putea ncepe s transmit. Protocolul
folosete ascultarea mediului, ca i CSMA/CD. n plus, pentru a acapara mediul se trimit
rezervri, n forma unor mesaje de cerere de ocupare a mediului. Distribuirea informaiilor de
rezervare a mediului se face prin interschimbarea de ctre staiile care vor s converseze a unor
cadre de tip RTS (Request to Send) i CTS (Clear to Send). Aceste dou tipuri de cadre conin un
cmp de durat, care specific perioada de timp pentru care se dorete ocuparea mediului pentru
transmisia datelor, a cadrului ACK de la terminarea conversaiei, i a tuturor intervalelor de timp
dintre cadrele trimise.
Metoda CSMA nonpersistent (Carrier Sense Multiple Access - Acces multiplu cu
perceperea purtatoarei). Sistemul gata sa transmita asculta mediul. Daca acesta este ocupat va
reincepe acelasi proces dupa o intarziere aleatorie.
Metoda CSMA persistent - sistemul care, fiind gata sa transmita, asculta mediul si-l
gaseste ocupat, va continua sa-l asculte pana ce acesta devine liber, moment in care incepe sa
transmita.
Metoda CSMA p - persistent (0<=p<=1) - in aceasta varianta algoritmul este ca si cel
precedent, doar ca atunci cand mediul devine liber, sistemul emite cu o probabilitate p sau, altfel
spus, cu o probabilitate 1-p amana transmisiunea. se micsoreaza probabilitatea de coliziune dar
pot fi pierderi de timp, deoarece, la eliberarea suportului de transmisiune, desi unul sau mai
multe sisteme sunt gata sa transmita, acesta poate sa ramana in continuare liber un interval de
timp oarecare.
2.

Metoda CSMA cu detectarea coliziunii (CSMA/CD

Collision
Detection) - este cea mai utilizata tehnica de acces aleatoriu, normalizata in standardele
IEEE 802.3 si ISO 8802.3 pentru retele liniare. La ascultarea mediului inainte de a
transmite se adauga si ascultarea in timpul transmisiunii.

Cap. 6 Nivelul Retea

Directionarea(rutarea) datelor intre retele si cu adresarea inter-retea


Rutere sau echipamente de nivel 3
Serviciile nivelului retea au fost proiectate astfel incat:
o Sa fie independente de tehnologia subretelei;
o Nivelul transport sa fie independent de numarul, tipul si tipologia subretelelor
existente;
o Adresele de retea accesibile nivelului transport trebuie sa foloseasca o schema de
numerotare uniforma (exp: LAN, WAN);
Nivelul retea ofera nivelului transport 2 clase de servicii:
o Servicii fara conexiune(datagram)
o Servicii orientate pe conexiune(circuit virtual)
AS-Autonomous System = un ansamblu de porti(gateways) si retele care au o
administratie unica
AS = totalitatea retelelor interconectate dintro organizatie
13

Rutarea
1. Tipuri de pachete
o Pachete de date protocoalele folosite se numesc protocoale rutate (exp: IP, IPX)
o Pachete cu informatii de reimprospatare a rutelor protocoalele folosite se numesc
protocoale de rutare (exp: RIP Routin Information Protocol, EIGRP, OSPF)
2. Tabela de rutare:
o Adrese de retea
o Numele interfetei
o Metrica
3. Rutarea:
o Statica
o Dinamica

Algoritmi de rutare
Algoritmi neadaptivi
nu isi bazeaza deciziile de utilizare pe masuratori sau estimari ale traficului topologiei
alegerea se realizeaza offline in avans de catre router la initializarea retelei
se mai numeste si rutare static
Algoritmi adaptivi - isi modifica deciziile de dirijare pentru a reflecta modificarea de topologie si
de trafic
Algoritmi statici:
Dirijarea pe calea cea mai scurta (dijkstra)
Inundarea: fiecare pachet receotionat este trimis mai departe pe toate liniile, mai putin cea
pe care a venit (de intrare)
Genereaza un nr foarte mare de pachete duplicate
Este necesar un contor de salturi in antetul fiecarui pachet, ce este decrementat la fiecare
salt. Cand devine 0 pachetul se distruge
Contorul se initializeaza cu diametrul retelei sau cu lungimea drumului dintre sursa si
destinatie daca se cunoaste
Algoritmi dinamici:
Dirijarea se face dupa vectorul distantelor
Fiecare router mentine o tabela care pastreaza distanta cea mai buna catre fiecare
destinatie si calea pana la ea
Tabela se actualizeaza cu info de la nodurile vecine
Sunt foarte raspanditi si fiecare router trebuie sa descopere vecinii sai sis a le afle
adresele de retea, sa masoare intarzierea pana la vecinii sai, sa pregateasca un pachet prin
care anunta ca a terminat de cules date, sa trimita pachetul la celelalte routere, sa
calculeze calea cea mai simpla spre fiecare ruta
IP Multicast
Permite trimiterea simultana de la un emitator la mai multi receptori
Foloseste adrese de clasa D: fiecare adresa identifica un grup de gazed, pe 28 biti (adica
pot exista simultan 250 milioane de grupuri). Pachetul este trimis tuturor celor din grup
dar nu garanteaza ca ajuge la toti
Suporta 2 tipuri de adrese: permanente si temporare
Se implementeaza cu rutere special de trimitere multipla care pot sa lucreze simultan cu
cele standard sau nu
Are 2 tipuri de pachete: intrebare si raspuns
Rutarea foloseste arbori sub acoperire
14

Protocoale de rutare
RIP (Routing Information Protocol)
cel mai folosit protocol pentru transferul informatiilor rutare intre routere direct conectate
routerul alege drumul din retea pe care se vor transmite datele pe baza vectorului de
distant. Cand datele trec printr-un ruter se considera un hop trecut. Daca exista mai
multe rute pana la destinatie protocolul alege ruta cu numar minim de hopuri, care nu este
neaparat si cea mai rapida. Daca numarul de noduri intermediare depaseste 15 pachetul
este ignorant.
Informatiile de reimprospatare sunt trimise odata la 30 secunde catre toti vecinii sub
forma tabelei complete de rutare
IGRP (Interior Gateway Routing Protocol) = Protocolul de rutare pentru porti interioare
Este dezvoltat cu scopul de a obtine o rutare robusta in cadrul AS-urilor
Este de tipul vector la distant
Calculeaza distantele pana la destinatie permitand ruterelor sa-si improspateze tabelele de
rutare la interval programabile (de obicei 30-90 secunde)
Foloseste o metrica compusa care este calculate pe baza valorilor intarzierilor, a latimii
benzii, a sigurantei si a traficului. Administratorii retelelor pot stabili proportiile in care
aceste valori formeaza metrica si trebuie sa fie foarte atenti deoarece aceste valori au un
domeniu de valori foarte mare. Administratorii isi mai pot defini si o serie de constate cu
ajutorul carora sa influenteze alegerea caii de catre ruter.
Dezavantaj genereaza trafic suplimentar
EIGRP (Enhanced Interior Gateway Routing Protocol)
Este varianta imbunatatita a lui IGRP, proprietate Cisco
Este un tip de vector de distanta imbunatatit (combinatie intre vector de distante si de
stare a legaturii)
Foloseste algoritmi pentru repartizarea uniforma a incarcarii
Foloseste algoritmul DUAL (Diffused Update Algorithm) pentru a calcula drumul cel
mai scurt pana la destinatie
Informatiile de improspatre sunt trimise tuturor vecinilor odata la 90 de secunde sau cand
apar schimbari topologice
BGP(Border Gateway Protocol)
Specificat in RFC 1771 si 1774
Este un protocol de rutare externa de tip vector de distanta dar destul de diferit de
majoritatea celorlalte cum ar fi RIP. In loc sa mentina doar costul pana la destinatie,
fiecare router BGP memoreaza calea exacta folosita
Se foloseste intre furnizorii de servicii Internet sau intre furnizorii si clientii acestora
Se foloseste pentru rutarea traficului intre sistemele autonome
Trebuie sa tina cont de politici care sunt configurate manual pt fiecare router
OSPF (Open Shortest Paths First)
Este un tip stare a legaturii si se foloseste in cadrul unui system autonom
Foloseste alg Dijkstra pt a calcula drumul minim pana la o destinatie
Pachetele de improspatare sunt trimise prin intreaga retea doar cand apar schimbari in
topologie
Suporta o varietate de metrici de distant incluzand distant fizica, intarzierea
Suporta dirijarea bazata pe serviciu: dirijeaza traficul in timp real intr-un mod iar alt tip
de traffic in alt mod
Realizeaza echilibrarea incarcarii, divizand incarcarea pe mai multe linii
15

Suporta sisteme ierarhice astfel incat niciun router nu trebuie sa cunoasca intreaga
topologie
Introduce pentru prima data un system minim de securitate
IS-IS (Intermediate System Intermediate System) protocol bazat pe starea legaturilor
Este folosit in numeroase coloane vertebrale ale Internetului si in unele sisteme digitale
celulare cum ar fi CDPD. Novell NetWare foloseste o varianta simplificata IS-IS(NLSP)
pt a dirija pachete IPX.
In principiu IS-IS distribuie o imagine a topologiei ruterelor pe baza caruia se calculeaza
calea cea mai scurta. Fiecare ruter anunta, in informatia de stare a legaturilor sale, ce
adrese la nivelul retea poate sa acceseze direct
Poate accepta mai multe protocoale ale nivelului retea in acelasi timp

Protocoale rutate - asigura adresarea (identificarea nodurilor)


Exemplu: IP, IPX, Appletalk
1. IPv4 - Internet Protocol, versiunea 4
Definit n RFC791, n anul 1981
IPv4 ofer fiecrui dispozitiv din Internet o adres unic: adresa IP
IPv4 adaug informaia de adresare prin ncapsulare
PDU-ul rezultat ca urmare a ncapsulrii IP poart numele de pachet
Pe baza informaiei de adresare coninut n antetul IP se realizeaz dirijarea traficului n
Internet
Datagrama IP consta din:
- Antet parte fixa de 20B + parte optionala de lungime variabila
- Text
Transmisia se realizeaza in ordinea big endian
Tipuri de transmisii: unicast, broadcast si multicast
Adresa IPv4 este compus din dou pri:
Partea de reea
Partea de host
Dispozitivele ce au partea de reea comun sunt situate n aceeai reea i pot comunica fr s
aib nevoie de un ruter
Prile de reea i de host se determin folosind masca de reea (Subnet mask)
Masca de reea este o adres IP special ce este format dintr-un ir continuu de 1 urmat de un ir
continuu de 0: 255.255.255.0
Prin aplicarea operaiei de AND pe bii ntre masc i adresa IP se obine adresa de reea
Adresele de reea au toi biii din partea de host setai pe 0 (ultimii 8)
Adresa de reea este folosit de staii pentru a determina dac s trimit direct destinaiei sau
gateway-ului pachetul
Prin aplicarea operaiei de OR pe bii ntre inversa mtii i adresa IP se obine adresa de
broadcast a reelei. (au toti bitii din partea de host setati pe 1)
Adresa de broadcast este folosit ca adres destinaie n pachete ce vrem s ajung la toate
dispozitivele din respectiva reea

16

(vezi explicatii caiet, curs 8)

2. IPv6 IP next generation


-

A fost proiectat pt a rezolva problema spatiului de adresa


Obiective: sa suporte miliarde de gazed; adresele sunt pe 16B; reduce semnificativ
dimensiunile tabelelor de rutare
Protocolul este mai simplu pt ca routerele sa trimita mai rapid pachetele
Modul de reprezentare implica routere fac salt peste optiunile care nu le sunt destinate
Securitate sporita: autentificare si confidentialitate introduce in header
Atentie sporita tipului de serviciu: suporta aplicatii multimedia
Trimitere multipla cu specificarea domeniilor
Gazda poate migra fara schimbarea adresei sale
Permite evolutia protocolului in viitor
Permite coexistenta cu IPv4: transmite datele in vechea retea prin incapsularea in pachete
compatibile IPv4
Nu mai avem conceptual de broadcasting

3. IP Mobil
- Permite nodului mobil sa foloseasca doua adrese IP:
o Home address (adresa locala)
este o adresa IP care este atasata nodului mobil care il face sa para legat logic la
home network
Este statica si folosita pt a identifica conectarile TCP
o Care of address
Adresa IP a punctului de conectare curent pt nodul mobil cand nodul curent
nu este atasat la homenetwork; se schimba la fiecare nou punct de legatura
Indica nr retelei si identifica punctual de conectare al nodului mobil in raport
cu topologia retelei
Este de 2 tipuri:
o A agentului strain este temporara, nodul mobil o primeste de la un
agent al unui ca; reprezinta nodul de iesire
o Cea asociata este asigurata de THCP sau prin configurare manuala;
serverul DHCP verifica identitatea nodului, ii imprumuta o adresa IP
pe o perioada prestabilita si il anunta cand ii expira timpul; nodul se
poate muta la un nou punct de legatura la retea si primeste o noua
adresa de la DHCP
17

- Etape ale rutarii mobile


o Descoperirea agentului localizarea agentilor; fiecare agent isi difuzeaza
periodic adresa si tipul de serviciu pe care il ofera; cand o gazda mobile ajunge la
un nod, ea poate asculta aceste difuzari (anunturi)
o Inregistrarea momentul in care un nod mobil are o adresa de tipul care of;
atunci ea trebuie transmisa lui home address
o Rutarea mecanismul de incapsulare care trebuie sa fie suportat de toti agentii
mobile care utilizeaza protocolul

Adresarea
Adresare = conectare la Internet => TCP/IP => adresa IP unica
Obs: nu este cazul la alte protocoale (IPX si NetBEUI) deoarece acestea au un mechanism
automat de atribuire a adreselor statiilor, bazat pe adresele fizice ale placilor de retea
IANA aloca furnizorilor de servicii Internet seturi de adrese pe are le pot folosi pentru
retelele care se conecteaza la ei. Adresele sunt unice, fiind distribuite centralizat.
Tehnica adresaii IP
Protocolul IPV4 (RFC 791) : adresa de 32 biti reprezentata sub forma a 4 numere
zecimale corespunzatoare celor 4 octeti, numerele fiind separate prin puncte (Exp:
192.168.12.34)
Adresa IP are 2 componente:
Adresa de retea este portiunea comuna tuturor statiilor din aceeasi retea logica IP
Adresa de statie permite identificarea unica a statiilor din aceeasi retea
Adresele IP se impart in mai multe clase, in functie de numarul de biti alocati adresei de
retea si adresei de statie:
Clasa A: 1.0.0.0 127.255.255.255
Clasa B: 128.0.0.0 191.255.255.255
Clasa C: 224.0.0.0 223.255.255.255
Clasa D: 224.0.0.0 239.255.255.255
Clasa E: 240.0.0.0 247.255.255.255
Adrese IP speciale:
Zero pe toti bitii corespunzatori numarului de statie defineste adresa retelei din care
face parte statia (exp: 192.168.12.34 = adresa de statie si 192.168.12.0 = adresa de
retea)
Bitii rezervati numarului de statie sunt unu adresa de difuzare sau broadcast. Exp:
adresa de difuzare in reteaua 192.168.12.0 este 192.168.12.255
Subretele
Divizarea unei retele in parti pentru uz intern din exterior fiind o singura retea
Bitii alocati adresei de statie sunt folositi pt a identifica adresa de subretea
Masca de retea/subretea pentru fiecare bit din adresa de subretea exista, pe aceeasi
pozitie in masca de retea, un bit de valoare 1, iar pentru fiecare bit care face parte din
adresa de statie exista, pe pozitia corespunzatoare, un bit de valoare 0.
Masca de retea poate fi indicate in 2 moduri:
Prin reprezentare zecimala cu punct (ca o adresa IP obisnuita)
Prin indicarea directa a numarului de biti care fac parte din adresa de retea si subretea

18

Protocoale de control in Internet

19

Cap. 7 Nivelul Transport


Nivelul transport este miezul ntregii ntregii ierarhii de protocoale, avnd ca sarcin
transportul datelor de la surs la destinaie ntr-un mod sigur, eficace din puntul de vedere al
costurilor i independent de reeaua fizic utilizat.
Nivelul transport este:
- Primul dintre nivelurile de tip surs-destinaie [end-to-end] - spre deosebire de primele
trei, la care protocoalele se desfurau doar ntre dou IMP de la capetele unui tronson de linie
fizic dintr-o WAN);
- cel care separ nivelurile orientate pe aplicaii (nivelurile 5, 6 i 7 - menite s asigure
livrarea corect a datelor ntre calculatoarele interlocutoare), de cele destinate operrii subreelei
(nivelurile 1, 2 i 3 - responsabile cu vehicularea mesajelor prin reea, i care pot suferi
modificri de implementare fr a influena nivelurile superioare).
Servicii
TCP asigur un serviciu orientat pe conexiune pentru transmisia fiabil a datelor, cu
detectarea erorilor i controlul fluxului, i deine un mecanism de validare n 3 faze, acestea
fiind:
stabilirea conexiunii (handshaking)
transferul datelor
eliberarea conexiunii

Functii
1. controlul fluxului - Se realizeaz printr-un mecanism fiabil de transport de date ntre
surs i destinaie, mpiedicnd ca s se transmit mai multe date dect pot fi recepionate.
Asigura una din sarcinile nivelului transport, aceea de asigurare a integritii datelor.
Transportul fiabil ntre surs i destinaie implic o sesiune de comunicaie orientat pe
conexiune, protocolul asigurnd c:

emitorul primete o confirmare din partea receptorului;

toate pachetele care nu primesc confirmare vor fi retransmise;

la destinaie, pachetele vor fi aranjate n ordinea transmisiei, indiferent de ordinea


n care au ajuns;

se evit congestiile, suprancrcarea sau pierderea de date.


2. comunicaii orientate pe conexiune - Folosete procedeul numit three-way-handshake
stabilirea conexiunii n 3 etape, care const n:
- Emitorul stabilete o sesiune orientat pe conexiune cu receptorul,
trimind un apel SYN, un pachet de date cu un numr de secven n i
care conine un bit n header, ce indic faptul c secvena reprezint o
cerere de conexiune;
- Receptorul primete pachetul, nregistreaz secvena n,
- Receptorul rspunde cu o confirmare (ACKnowledgement) n+1 i include
secvena iniial proprie cu numrul m; (confirmarea cu numrul n+1
nseamn c s-au primit toi B de date pn la n i se ateapt urmtoarea
secven n+1);

20

Alt metod de transmitere fiabil a datelor este PAR (Positive Acknowledgment and
Retransmission), n care emitorul trimite un pachet de date, pornete un contor de timp i
ateapt o confirmare nainte de a emite urmtorul pachet. Dac timpul scurs pn laprimirea
confirmrii depete valoarea specificat, emitorul retransmite acel pachet de date i
repornete contorul de timp.
3. memorarea temporar (buffering) - Cnd o staie recepioneaz pachete mai repede
dect poate procesa, acestea sunt stocate ntr-o zon de memorie tampon, numit buffer. Rezolv
problema traficului supraaglomerat doar dac este de scurt durat. Dac supraaglomerarea
persist, memoria tampon va deveni insuficient, iar pachetele se vor pierde.
4. Transmisia de confirmari (windowing)
Windowing fereastra de date - procedeu de transmitere a datelor de la emitor la
receptor, care ataeaz confirmarea dup mai multe pachete de date, i nu dup fiecare n parte
(ceea de scade viteza de transmisie)
5. - stabilirea i eliberarea conexiunii;
6. - multiplexarea
7. - refacerea dup cderi
8. - adresarea - translatarea adres transport-adres reea;
9. - transferul unitilor de date normale i speciale;
10. numerotarea TPDU, secvenierea unitilor de date;
11. - detectarea erorilor i supravegherea calitii serviciului;
12. - segmentarea, gruparea, concatenarea.

Protocoale de transport prin Internet


1. UDP
- descris n RFC 768
- pentru direcionarea datagramelor folosete porturile;
- ofer un serviciu de transmisie a datagramelor fr conexiune, nefiabil, fr mecanism pentru
controlul fluxului sau recuperarea erorilor, fr asigurarea n caz pe pierdere sau recepionare n
alta ordine;
- fiecare datagram UDP este emis ntr-o singur datagram IP (care poate fi fragmentat pe
durata transmisiei i reasamblat pt. UDP)
- toate implementrile IP accept datagrame de 576B, cu un antet de 60B => datagrama
UDP = 516B;
- exist implementri care accept i datagrame mai mari, dar nu sunt garantate.
- Aplicaiile standard care utilizeaz UDP sunt: TFTP (Trivial FTP), DNS, RPC, SNMP, LDAP
(Lightweight Directory Access Protocol);
- Structura datagramei UDP:

o Port surs /destinaie (16b) identific numrul de port al procesului emitor i care va
fi adresat n rspuns/ numrul de port al procesului destinaie;
o Lungime lungimea datagramei, inclusiv antetul;
21

o Suma de control (16b) este opional, se calculeaz pentru pseudoantetul IP, antetul
UDP, datele UDP. Pseudoantetul UDP conine: adresele IP surs i destinaie, protocolul,
lungimea UDP;
o Datele urmeaz antetului UDP.
2. TCP RFC 793
-Asigur un serviciu orientat pe conexiune pentru:
o transmisia fluxului de date transfer un flux continuu de B direct n reea, fr s se
ocupe de divizarea n blocuri sau datagrame; B sunt grupai n segmente TCP, ncapsulate
n datagrame IP;
o fiabilitatea conexiunii asociaz un numr de secven fiecrui B transmis i ateapt
o confirmare (ACK acknowledgment) de la receptor; dac nu primete confirmarea
dup un anumit interval de timp, va retrimite datele (doar numrul de secven al
primului B din segment); numerele de secven se folosesc pentru ordonarea segmentelor
i eliminarea duplicatelor;
o detectarea erorilor,
o controlul fluxului cnd primete un ACK, specific emitorului numrul de
secven al urmtorului B pe care-l ateapt; pentru mrirea debitului se folosete
mecanismul de fereastr glisant;
o multiplexare- realizat prin utilizarea porturilor;
o Serviciu duplex realizeaz transmisii ale fluxului datelor n ambele direcii, n acelai
timp;
o Conexiune logic reprezint starea fluxului de date; este identificat unic printr-o
pereche de socket-uri ale emitorului i receptorului; este determinat de urmtoarele
elemente:
Socket-uri asocierea dintre o adres IP i un numr de port;
Numere de secven;
Mrimea ferestrei;
o mecanism de validare n 3 faze, care const din:
Stabilirea conexiunii presupune o negociere n 3 pai:
TCP client solicit stabilirea unei conexiuni, emind o cerere de
sincronizare i un numr iniial de secven: SYN, n;
TCP server confirm cererea de conexiune, cere clientului sincronizarea
cu numrul su iniial de secven: SYN, m, ACKn+1;
TCP client confirm cererea de sincroniza: ACKm+1;
Transferul datelor;
Eliberarea conexiunii;
- Realizeaz un circuit logic fiabil ntre perechi de procese;
- Nu rspunde de fiabilitatea protocoalelor nivelurilor inferioare (exp.: IP);
- Este folosit de majoritatea protocoalelor, inclusiv de FTP, TELNET, HTTP.
- Formatul segmentului TCP este:

22

o Port surs/destinaie (16b), identific aplicaia emitoare/receptoare;


o Numr de secven (32b) numrul de secven al primului B din segment; la stabilirea
conexiunii se negociaz valoarea iniial a numrului de secven;
o Numr de confirmare (32b) numrul de secven pentru urmtorul B pe care-l
ateapt receptorul;
o Lungime antet (4b) numrul de cuvinte de 32b din antetul segmentului TCP;
o Indicatori (6b)
- URG =1 => pentru acest segment este important indicatorul de urgen;
- ACK =1 => pentru acest segment este important numrul de confirmare;
- PSH =1 => (opional) transmite imediat datele, fr memorare n tampoanele de
comunicaie;
- RST =1 => reiniializarea conexiunii TCP;
- SYN =1 => cerere conexiune (dac ACK=0), conexiune acceptat (dac ACK=1)
+ sincronizarea numrului de secven;
- FIN =1 =>conexiunea se ncheie, nu mai sunt date de transmis;
o Dimensiune fereastr numrul de B care pot fi trimii ntr-o fereastr glisant;
o Sum de control se calculeaz pentru fiecare segment TCP, i permite destinaiei s
detecteze erorile;
o Indicator de urgen specific ultimul B de date urgente, dac URG=1;
o Opiuni faciliti care nu au fost introduse n antet (exp: dimensiunea maxim a
segmentului).

Adresarea aplicaiilor
Un calculator are in general o singura legatura fizica la retea. Orice informatie
destinata unei anumite masini trebuie deci sa specifice obligatoriu adresa IP a acelei
masini. Insa pe un calculator pot exista concurent mai multe procese care au stabilite
conexiuni in retea, asteptand diverse informatii. Prin urmare datele trimise catre o
destinatie trebuie sa specifice pe langa adresa IP a calculatorului si procesul catre care se
indreapta informatiile respective.
Identificarea proceselor se realizeaza prin intermediul porturilor.
Un port este un numar pe 16 biti care identifica in mod unic procesele care
ruleaza pe oanumita masina. Orice aplicatie care realizeaza o conexiune in retea va trebui
sa ataseze un numar de port acelei conexiuni. Valorile pe care le poate lua un numar de
port sunt cuprinse intre 0 si 65535 (deoarece sunt numere reprezentate pe 16 biti),
numerele cuprinse intre 0 si 1023 fiind insa rezervate unor servicii sistem si, din acest
motiv, nu trebuie folosite in aplicatii.
23

Exemple de porturi utilizate pentru serviciile Internet: ftp 21/tcp, telnet 23/tcp,
netstat 15/udp, netstat 15/tcp etc.
Exist numere de porturi care pot fi alocate dinamic.
Adresarea aplicaiilor este un exemplu de funcionare a multiplexrii, putnd
exista mai multe conexiuni transport pentru o singur conexiune de reea. Datele care
provin de la nivelul reea trebuie distribuite proceselor destinaie, realiznd
demultiplexarea. Aceasta necesita ca IP s utilizeze:
- numere de protocol pentru a determina protocolul de serviciu;
- numere de port pentru a identifica serviciile.
Socket-ul, inovaie a sistemului Berkeley Unix,
- este un punct de comunicaie, prin care un proces poate emite sau reception informaie
sub forma unui flux de B.
- Este identificat asemntor fiierelor, printr-un descriptor.
- Adresa unui socket este tripletul: protocol, adres_local, proces_local.
- Interfaa socket este un API pentru reelele TCP/IP.

24

COMPLETARE - NIVELUL LEGTUR DE DATE


METODE DE ACCES
Dup tipul canalului, reelele pot fi punct-la-punct i cu difuzare.
Reelele cu difuzare utilizeaz canale cu difuzare.
n reelele cu difuzare se pune problema accesului la mediu pentru mai muli utilizatori simultani.
Canalele pot fi: multiacces i cu acces aleator
Protocoalele folosite pentru a stabili cine transmite ntr-un canal multiacces aparin subnivelului
MAC, important mai ales n LAN-uri.
Reelele WAN utilizeaz legturi punct-la-punct, cu excepia celor prin satelit.
Scheme de alocare pt. LAN-uri protocoale cu acces multiplu:
- cele mai simple scheme de alocare: FDM, TDM cnd numrul de staii este mic, traficul
continuu
- ALOHA cu sau fr cuantificare pt. numr mare de staii, variabil, trafic de tip rafal;
- Detectarea purttoarei cnd starea canalului poate fi detectat, iar staiile pot evita nceperea
transmisiei, dac exist o alt staie care transmite;
- Cu conflict limitat - Parcurgere arborescent mparte dinamic staiile n 2 grupuri disjuncte,
unul avnd drept de transmitere, iar altul nu. Doar o staie va transmite, dintre cele pregtite de
trimit;
- Acces multiplu i detecie de purttoare:
o CSMA persistent,
o nepersistent,
o cu detecia coliziunii CSMA/CD (Carrier Sense Multiple Access with Collision
Detection 2 staii transmit simultan, are loc o coliziune, care este detectat urmrind puterea sau
limea impulsului semnalului recepionat i comparat cu cel transmis. Dup detectarea coliziunii,
staia ateapt o cuant de timp i ncearc din nou s transmit. Vor fi 3 perioade timp: de
conflict, de ateptare, de transmisie.
- Fr coliziuni
o protocol bit-map (hart de bii) i
o Numrare binar invers elimin complet conflictele;
- pentru WLAN (LAN fr fir):
o MACA (Multiple Access with Collision Avoidance acces multiplu cu evitarea coliziunii pt
IEEE 802.11- emitorul stipuleaz receptorul s emit un cadru scurt, astfel staiile apropiate s
poat detecta aceast transmisie i s nu emit pe perioada cadrului.
o MACAW - MACA mbuntit, cu cadre de confirmare ACK dup fiecare cadru de date
transmis cu succes
o Se mai utilizeaz i FHSS (Frequency Hopping Spread Spectrum), DSSS (Direct Sequence
Spread Spectrum)

25

Did you know ?

10BASE2 (also known as cheapernet, thin Ethernet, thinnet, and thinwire) is a variant
of Ethernet that uses thin coaxial cable (RG-58A/U or similar, as opposed to the thicker RG-8
cable used in 10BASE5 networks), terminated with BNC connectors.

10BASE5 (also known as thick ethernet or thicknet) was the original commercially
vailable variant of Ethernet. For its physical layer it used cable similar to RG-8/U coaxial cable
but with extra braided shielding.

ping este un instrument de reea folosit pentru a verifica dac un anumit calculator
poate fi accesat prin intermediul unei reele de tip IP. Ping trimte mesaje ICMP echo request
(n romnete solicitare de rspuns) prin pachete adresate host-ului vizat i ateapt rspunsul la
aceste mesaje venite sub form de rspunsuri ICMP echo response de la hostul destinaie.
Transmind periodic astfel de pachete i calculnd ntrzierea cu care ajung rspunsurile, ping
estimeaz timpul de round-trip, precum i rata de pierdere a pachetelor dintre host-uri.

Componente DNS

DNS face traducerea intre nume simbolice si adrese IP. Spatiul de nume DNS structura
logica arborescenta. Fiecare nod reprezinta un domeniu = portiune din spatiul de nume
Domenii: Radacina
De nivel inalt (gov, com) administrate de IANA - Internet Assigned Names Authority
De nivel secundar
Componente DNS
Spatiul de nume (namespace)
organizat ierarhic
fiecare nod denumeste un set de informatii
informatiile sunt pastrate in baze de date DNS
inregistrarile de resurse (resource records) specifica (tipic)
numele resursei si adresa IP
Info de configurare BD DNS
altele
Servere DNS
administreaza zone DNS
inregistrari cu informatii necesare clientilor
pointeri la alte servere DNS
Resolvere
creaza cereri pentru aflare info DNS
Plasate la clienti sau servere
Placa de retea (NIC Network Interface Card) formateaza cadrele de date care
trebuie transmise de catre aplicatiile calculatorului; le transforma in binar; accepta si intrarea
cadrelor din afara
Placa de reea funcioneaz ca interfa fizic ntre calculator i cablul de reea.
Rolul placii de retea:
1. Pregtete datele din calculator pentru a fi transmise prin cablul de reea
2. Transmite datele ctre alte calculatoare
3. Controleaz fluxul de date dintre calculator i cablul de reea
Fiecare plac de reea are propria sa adres MAC (Media Access Control address) pentru
scopuri de identificare n reea.
Tipuri de placi de retea: wired si wireless
26