SONDE SI AERISIRI

In conformitate cu regulile de Registru este necesara aerisirea si sondarea

tancurilor ce contin lichide de diverse categorii .
Din punct de vedere al documentatiei exista planul de Sonde si Aerisiri in
variantele cunoscute . Materialului tevile pot fi de otel laminat, otel turnat,
cupru, aliaj cupru , sau alte material functie de destinatia tancului .
Pe toate tevile de sonde si aerisiri sint fixate placute cu denumirea tancului si
tipul tevii. Inscriptionarea se face si pe tabla puntii aferente tevii.
Aerisiri se monteaza in toate tancurile nu care nu exista ventilatie . Plasarea
capetelor sondelor se face deasupra puntii principale in general . Aerisirea ptr
combustibil se face in spatiu deschis , prevazute cu o plasa antiscintei (cu
diametrul cel putin egal cu al tevii). Sunt aerisiri la tancuri de ulei plasate in
CM (fuel oil service, settling and lub oil ).
Aerisirile sunt prevazute cu dispozitive automate de inchidere ce nu permit
suprapresiune in tanc.
Pe punte aerisirile de balast sunt prevazute cu bile (flotoare ce se inchid la
inundarea puntii de valuri prin ridicare ). Aerisirea se plaseaza in partea
opusa tevii de umplere si in punctul cel mai inalt.
Diametrul tevii de aerisire mai mare cu 25% decit diametrul tevii de
umplere.
Diametrul nu mai mic de 50mm.
Tevile de overflow se monteaza cind umplerea se face de la pompa navei sau
de la mal. La combustibil teava leaga tancul de tancul de overflow.
Sonde : Acestea masoara nivelul de lichid in zone neaccesibile sau accesibile
temporar.
Plasarea sondei se face linga teava de suctiune .
Diametrul nu mai mic de 32mm
Sondele pot fi metalice (tevi), sau sticla ptr tancuri de combustibil si ulei in
CM .
a)Sondarea tancurilor se face mecanic cu cablu si greutate sau lant . Tevile
trebuiesc sa fie cit mai drepte .
Pentru a nu face piston de aer la partea superioara a tevii in tanc se practica
un orificiu de 5mm diametru.
La sondarea mecanica tevile sunt prevazute cu pacute de contact sub teava
pe tabla invelisului (striking plates ), sau o traversa mica pe teava.

Volumul lichidelor din tanc sa face pe baza tabelei de sonde functie de asieta
navei (metoda clasica).
b) Sondarea tancurilor de produse chimice de distilare (benzine , fractiuni), se
face cu ajutorul radarului specializat montat sub punte . Acesta este calibrat
si dupa scanarea in 3D rezulta volumul gol al tancului .
c)Sondarea pneumatica : Se face cu ajutorul unei instalatii specializate cu o
mica pompa de aer.
Pe sonda se introduce aer pina ce se elimina complet lichidul in tanc (teava
se umple cu aer), in acel moment presiunea statica este egala cu inaltimea
coloanei de lichid din tanc (gh). Senzorul de presiune transforma semnalul
in unul electric calibrat ce indica direct nivelul in metri cubi ai tancului intr-un
panou ce cuprinde toate tancurile (de balast).
P=kh ,
unde k depinde de densitatea lichidului si de g.
Masurarea cu nivela de sticla se face in CM ptr combustibil, ulei. Sticla de
nivel sa pevede cu manta metalica , robinet superior si inferior de purjare si
aerisire.
Capacele sondelor de combustibil si ulei se fac din Cu , evitarea scinteilor,
asigurate cu lant .
Testarea tehnica si etansa a tancurilor seface cu sondele si aerisirile montate,
pentru evitarea netansietatilor . Acelasi lucru este valabil la tancurile
nestructurale.
O alta sondare efectuata este sondarea adincimii de navigatie , adica rezerva
de pescaj .
Aceasta se face cu ajutorul sonarului , instalat sub chila navei.
INSTALATIA SANTINA
Generalitati
Scopul instalatiei este de a elimina scurgeri lichide provenite din apa balast,
neetansietati instalatii, spalarea magaziilor, separare hidrocarburi din
santina, drenare apa condens,etc.
Poate fi folosita ca mijloc de rezerva Fi-Fi.
Se folosesc si ca mijloace mobile , pompe manuale , electropompe ,
ejectoare.
Ca schema instalatia dreneaza CM, magazii, spatii tehnice, suprastructura (in
anumite situatii).
Instalatia poate exista in forma santina mare si santina mica .

Elemente , schema sistemului :

Sistemul are in componenta pompe, tubulaturi ,magistrala si ramificatii,
sorburi, filtre , separatoare. Tevile se galvanizeaza interior si exterior .
Vopsirea lor se face in sistem special ptr tevi galvanizate sau in sistem de
tanc de balast.
Confectionare tevilor se executa in regim de spooluri ( tronsoane
confectionate in atelier ), ansamblarea pe nava.
Fixarea tevilor pe traseu conform standardului IACS sau al santierului .
Testul sistemului se face tehnic , etans si in faza de commissioning ptr
separatoare . Testul se face pe baza programului de probe de cheu cu
inregistrarea parametrilor HAT (harbour acceptance test) . Functie full in
probe de mare SAT (sea acceptance test)
Schema de functionare :
Amplasarea pompelor se face in CM, ptr celelalte compartimente exista
ramificatii.
Rezidurile se absorb din puturi de santina , amplasate de obicei pupa ,
prova , Bb, Tb. si se deverseaza in tancul de scurgeri (sludge tank).
Traseul tevilor se face prin tancuri sau voiduri , tunel central sau sub paiolul
CM. Sorburile se prevad cu filtre grosiere si altele mai dense . Se prevad si
filtre la nivelul paiolului.
Accessul la filtre trebuie sa fie asigurat cit mai usor.
Automatizarea instalatiei se face cu sesizor de nivel max si min , mobreu ,
care porneste pompa automat. Parametri de functioanre ai instalatiei se
urmaresc in PCC. Alarmele instaltie sunt pe alarma generala sau proprie
instalatiei . Citirea parametrilor se face on-line din PCC. Manevrele instaltiei
se fac manual sau on line prin actuatori , (de la eng. to act) ptr valvule .
Unde este cazul se prevad valvule cu retinere.

Separatoare :
Stocarea rezidurilor se face in tancul de sludge , apa se deverseaza sau se
stocheaza la bord . Tancul de sludge are sistemde vopsire specific (alchidic),
si se prevede cu instalatie de spalare cu duze. Regulile sunt impuse de
legislatia MARPOL 73/78
Puritatea apei filtrate se masoara in p.p.m.(parts per million),sau 1mg/1 litru,
reprezentind concentratia de hidrocarburi din apa. In general limita este de
15 p.p.m.
Navele se doteaza cu instalatii automate de citire a concentratiei. Aceasta
este impusa de zona de navigatie si de tonajul brut (TRB) al navei,volumul
total al spatiilor inchise pe nava (100pc sau 2,83m).
Exista mai multe tipuri de separatoare bazate pe metodele de separare.

Gravitationala prin introducerea amestecului apa- produs. Se recomnda

ca particulele din emulsie sa fie cit mai mari ,astfel amestecul sa fie cit
mai putin emulsionat.
Ca metoda se folosesc pompe speciale pentru emulsionare redusa ,
(pompe cu snec , pompe cu roti dintate),sau introducerea pe baza de
vacuum .
Aerare prin injectarea de aer in rezervorul cu amestec . Se cauta ca
particulele de aer sa fie cit mai fine.
Metoda centrifugala prin separarea pe baza campului de forte
centrifuge.
Aglomerare in care particulele sunt concentrate pe talere conice.
Filtrarea se face folosind filtre din nisip, ceramica alte materiale. Se
folosesc sisteme combinate centrifugale- filtre . Instalatia de santina
permite spalarea filtrelor si trimiterea apei in tancul de santina, prin
suflarea pe sens invers cu aer comprimat .
Circuitul se poate automatiza prin montarea senzorului PPM.

Calculul instalatiei :
Calculul consta in determinarea dimensiunilor tubulaturii (principale si
secundare), alegerea pompelor .
Pentru calcul este nevoie de configuratia navei , stabilirea traseelor de
tubulatura.
Primul pas este stabilirea schemei system drawing, respectiv sistemul de
santina uneori in acelasi desen cu inst de balast . Acesta determina
functionarea si alcatuirea sistemului
Alte desene destinate inst : spooluri , combination drw., layout drawing .

Sistemul apare si in browser-ul navei daca este elaborat, (sistemul 3D), cu

detalii asupra tubulaturii si echipamentelor .
-

Se pleaca de la viteza impusa de regulile de Registru .

In conformitate cu cerintele Registrelor de Clasificatie (LR), viteza
minima pe instalatie este de 2 m/s.

Tubulatura magistrala :
Diametrul se calculeaza dupa formula :
dm =1,68

L ( B+ D ) +25

(mm)

dm diametrul interior al tevii (mm)

L lungimea navei (m)
B latimea navei (m)
D- inaltimea de constructie (m)
Diametrul tubulaturii ptr ramificatia cargo si spatii in CM nu mai mica ca in
formula de mai jos dar nu mai mica de 50 mm:
db=2,15 C (B+ D)

+25 (mm)

C- lungimea compartimentului (m)

In spatii cu aspiratie directa in CM , boiler room, si aux room , diametrul
trebuie sa fie la fel ca cel al magistralei .
Pompa:
Cel putin 2 pompe de santina se monteaza in CM , independente si legate
astfel ca sa preia sarcina celeilalte . Daca forpeak-ul si afterpeak-ul sunt de
balast vor avea pompe separate. Compartimentele de deasupara forpickului , afterpick ului se dreneaza cu pope de mina(pompe Kama),
gravitational cu valvula cu comandata manual cu greutaate sau santina
Capacitatea pompei nu mai mica de : Q=5.75

d m /10

in care dm este diamentrul conform regulii a magistralei de tubulatura (mm)

Q - capacitatea in m/h
Sarcina pompei :
Calculul pompei se face in ipoteza ca toate ramificatiile care duc la magazia
cea mai indeparta se cupleaza simultan.
In functie de structura instalatiei se calculeaza pierderile conform
contantelor hidrodinamice pe fiecare tronson , in serie sau in paralel dupa
regulile cunoscute pe baza formulei :
H=sQ (N/m)

Se calculeaza sarcina pe aspiratie pina la pompa

Sarcina pe refulare dupa pompa :
Sarcina totala va fi :

s
ht = + s r

ha

= s a Q

hr = s r Q
)Q

Se traseaza caracteristica pe aspiratie , pe refulare si totala, fara componenta

geodezica.

Alegerea pompei :
Se traseaza caraceristicile tubulaturii si cu sarcina geodezica :
Hi=gz+sQ

z=za+zr. (a aspiratie r-refulare)

Din calcul s-a stabilit un debit minim Hmin ce determina o sarcina minima
Qmin (punctul 1). Pompa va trebui sa debiteze un debit Qp>Qmin si o
sarcina cel putin egala cu Hmin .. Deci un punct pe Hp 1 in exterior.
Pe aspiratie se compara sarcina vacumetrica a pompei cu sarcina pe aspiratie
a pompei .
Daca Ha <Hvac pompa functioneaza normal , punctul 2 de intersectie a
caract inst cu sarcina vacumetrica e la stinga punctului p. (sarcina pompei).
Daca Ha Hvac pompa nu functioneaza pe aspiratie, deci trebuie marit
diametrul pe aspiratie .
Marind diametrul la d o1 se va reface calculul si ca efect caracteristic ape
aspiratie trece in 2. Coboara si Hi in 1. Deplasarea lui 2 este mai rapida la
dreapta decit deplasarea lui 1 in 1, deci Ha<Hvac , pompa functioneaza
normal.
Exista cazuri in care instalatia de balast este simetrica , babord-tribord. In
acest caz calculul se simplifica .

INSTALATIA DE BALAST
Instalatia are rolul de a regla asieta navei in functie de incarcarea navei in
conditii de stabilitate pozitiva in conditii de mars sau de stationare .
h=r-a >0. De asemenea instalatia are rolul dea asigura conditii de navigare
in balast in cazul cind nava este goala.
Functie de cazurile de incarcare se stabileste balastarea navei . Balastarea se
face si in cazul transportului de marfa ptr reglarea asietei ca urmare a
modificarii centrului de carena sau de greutate. Balastarea se face si in cazul
spargatoarelor de gheata pentru asigurarea miscarii de balans a navei.
-Tancurile de balast se pozitioneaza in pupa si prova ,respectiv fore peak si
after peak si in borduri sau in planul diametral in dublu fund.
-Pompa de balast trebuie sa fie cite una pe fiecare nava. Se pot folosi si
pompele de santina, servicii generale, incendiu sau racire. Pompele de balast
sunt centrifuge si trebuie sa fie autoamorsabile . Pot functiona si pe aspiratie
si pe refulare.
-Tubulatura de umplere si golire se face pe magistrala si ramificatii .
Tubulatura mai cuprinde tevi de aerisire si sonde . Inaltimea tevilor este de
760 mm deasupra PP si 450 mm deasupra puntii suprastructurii.
-Armaturile folosite in instalatie sunt valvule simple sau cu retinere , casete
de valvule , valvule Kingston. Actionarea lor se face manual , automat sau
semiautomat.

Schema de inst de balast: Instalatia poate face transferul dintr-un bord in

altul , poate goli sau umple tancurile cu apa dulce sau de mare.
Fata de inst de santina pompele pot functioa pentru fiecare tanc pe rind , pe
cind la inst de santina simultan.

-Calculul instalatiei:
a)Calculul instalatiei se face similar instalatiei de santina , necesitind calculul
diametrului tubulaturii si alegerii pompei .
Se determina diametrul tubulaturii de ramiifcatie care este dat de formula :
d=18

3 V [mm]

in care V= volumul tancului de balast [m]

Diametrul tubulaturii magistrale trebuie sa fie cel putin egal ce cel mai mare
diametru al ramificatiei :
d1=dmag= d=18

3 Vmax

[mm]

V max este volumul tancului cel mai mare.

Se recomanda asigurarea vitezei apei de cel putin 2m/s
Dupa stabilirea diametrelor tubulaturii se adopta valoarea superioara
standardizata . Alegerea se face pentru cel mai defavorabil caz cind pompa
aspira din tancul cel mai de jos si refuleaza in tancul de cota maxima.
Pentru alegerea pompei se alege pompa de Qmin si H , facindu-se analiza pe
aspiratie .
Se presupun cunoscute caracteristica functionala si vacuumetrica a pompei.
Un alt parametru ce intervine in calculul instaltiei este timpul de umplere
impus din conditiile de functionare a navei .

a)Calculul se face in baza regresiei liniare, egalindu-se cele doua ecuatii,

caracteristica instalatiei cu caracteristica pompei :
C1+C2Q+C3Q= gz+sQ
Sarcina instalatei este conditionata de diferenta intre cota de aspiratie si cea
de refulare.
In acest caz practic balastarea gravitationala este mai rar folosita pentru
tancurile de dublu fund , pe principiul de sifon . Cota aspiratiei (pozitia
Seachest-ului ) este joasa incit sa nu depinda de pescaj.
De obicei diferenta de cota aspirarie pompa este de aprox 2m , sau mai
mica, pompa fiind situata mai sus fata de aspiratie.
Daca nivelul din tanc este mai mare decit pescajul d=ct , z=y-d, q, Q=f(y).
C1+C2Q+C3Q=g(y-d)+sQ , rezolvind rezulta Q=F(y)
Q=dV/dt=A(y)dy/dt ,
ymax

Prin integrare : t=

A ( y ) dy /Q( y)

b) O alta metode este impartirea volumului tancului in subvolume ptr care se

calculeaza timpul , timpul total rezultind din adunarea timpilor partiali.
Oservatie: Nivelele situate sub cota de aspiratie (nivelul pescajului ) dau
caracteristici de cuplare negative situate sub axa 0Q.

c) In cazul transferului dintr-un bord in altul se traseaza caracteristica

instalatiei in cele doua situatii maxime (de start si stop), rezultind doua
caracteristici cu sarcina de cuplare pozitiva si negativa , debitul mediu fiind
media aritmetica a celor doua debite calculate.
Qmed=(Qa+Qb)/2
Timpul de efectuare a manevrei :

t =V/Qmed

d) In cazul manevrei de golire se procedeaza identic cu cel al cazului de

umplere si se pune problema verificarii pe aspiratie. Se defineste
caracteristica pe aspiratie a instalatiei :
Ha=gz+sQ (z si a cotele pe aspiratie)
s- constanta hidrodinamica pe aspiratie a instalatiei.
Se presupun cunoscute caracteristica pompei de functionare si vacumetrica
si se verifica conditia ca Hv>Ha.