Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ilor de proteclie. Mai mult, cea mai eficienti metodi de prevenlie gi evitare/reducere a pierderilor de vieli
o-.rr.gii, bunuri materiale este o buni comunicare a situaliei citre cetifeni, informarea lor din timp asuPra
eventualelor pericole. Informeazl-te gi vei Eti ce trebuie si
incit
De ce esie important si fii.informat?
i
mai
si iei cele mai bune decizii. Pentru a gti care sunt riscurile din
casei instalalii sau
bine pentru a le face fa1i. Locuiegti intr-o zond. aflatd.in pericol de inundalie? Ai in preajma
gtii ce riscuri sunt,
Daci
fabrici care folosesc substanle periculoase? Stai intr-o zoni de risc de aluneciri de teren?
po(i incepe si te pregitegti pentru a reduce cit mai mult posibil efectele unui dezastru.
risc foarte
Conform indexului prMnd Riscul la Mortalitate (MRI), RomAnia intri in categoria llrilor cu
printre
ridicat in fala unor fen^omene meteorologice periculoase extreme, fiind din acest punct de vedere,
primele unsPrezece liri nesigure din lume. In judeful Satu
Ll*qu, in orice moment, un dezastru. Principalele tipuri de
sunt: inundaliile gi fenomenele meteorologice periculoase;
aluneciri
ziile; cutremurele de pimint ce pot produie dezastre complementare cutremurelor ca inundafii,
tilor de aphrare impotriva inundaliil
de teren
majore pe ciile de comunicalii; epid
inziryezi
de
construclii; accidentele majore la
ariile la
Pentru
tehnologice periculoase.
pericol
Situalile de urgenl[ sunt evenimente neplicute, care pot afecta modul de viall 9i ne pot pune in
o
de
teren,
o
alunecare
inundalie,
o
atAt pe noi, cAt qi pe cei dragi nou[. Un dezastru, un cutremur major,
tehnologic
epidemie I epizootie,descof,erirea de munilii neexplodate din timpul rizboiului, un accident
sunt tot atAtea riscuri ce pot genera cele mai periculoase situalii de urgenli pentru judeful nostru. De aceea
este bine s[ gtim ce sunt aceste riscuri cu care ne confruntim gi cum trebuie si ne protejim impotriva lor.
Prin aceastl broguri, specialigtii rispund la o serie de intrebiri spre folosul cetlfenilor gi nu numai, dind
sfaturi multiple atit pentru acoperirea nevoilor de cunoagtere dar mai ales spre activarea rolului proactiv al
DE
CoMPORTAMENT CIVIC CORECT lN CAZ DE SITUATII
REGULI DE SUPRAVIETUIRE
iN cnz DE INCENDIU:
> Daci !i-au luat foc hainele, lntinde-te pe pimint 9i
>
I
Nu
eati;
Nu
uminirile
IJRGENTA-
aP-
rostogolegte-te Pentru a s
at foc hainele
Pentu a salva o persoani
ea;
pituri
o
aruncl
Peste
> Daci fu-mul emanat de incendiu fi-a inundat locuinta, deplaseazL-te rapid spre iegire in pozi{ie aplecaia. intt-un spafiu afEctat de incendiu' zon cea mai
u
rinse;
timp;
si
'electiice
din locuinfi in
e si aDaratele electrice, la
qr
trile sau de incilzire se
nat
gtze
cele de alimentare
efectueazi numai cu personal autorizat;
> Nu pune rufele la
surselor de cilduri ( s
si)
>
si
RECOMANDARI:
> Doteazi-fi locuinla cu stingitor de incendiu
o deschizi. Folosegte
9i
i-
>
9i
Infoimeazi pomPierii
incendiul gi dacn in
> Nu te inioarce in
la in-
cu carfe
izbucnit
rsoani;
u a salva
importanti
TNcENDTLE AFEcTEAZA
FO CUL
N nrclRE
pENTRU A
se
u$urinfe eventualele
fi
suri;
PROTEIEAZA.TI
vrAT$ sJ GAMTNUL!
CURATA PERIODIC
co$ur DE FUM!
Misuri
Si
lichid
incilzire centrall se pot amplasa in interiorul clidirii de locuit sau in clidiri independente ori
alipite acestora, cu respectarea reglementirilor tehnice in vigoare;
- Exploatarea instalafiilor se va face conform prescripliilor tehnice date de producltor;
- Cogurile gi canalele de fum vor fi.rcthizatedin materiale incombustibile rezistente Ia foc qi la acliunea corosivi a fumului gi a gazelor de ardere.
- Insllaliile
de
- inainte de utilizare gi periodic, sobele de incilzit gi cogurile de fum vor fi verificate pentru depistarea eventualelor fisuri, cripituri, infundiri sau alte nereguli;
- Cogurile de fum vor fi tencuite pe toati suprafafa;
- in timpul funcfionirii sobelor, ugifa focarului va fi mentinuti inchisi 9i zivordti;
- Amplasa$ in frta sobelor cu lemne o cutie metalicfr aceastava asigura protec,tia fr$ de cederca acddentali, dircct pe pe
dea, alemneloraprinse, care arputeadeteirninaincendimmaterialelorcombustibilecrrquacesteaarneniincontac!
- Nu construifi sobele gi cogurile de fum in jurul grinzilor sau a altor elemente de construclie care pot lua foc;
- Cenuga gi jiratecul vor fi depozitate in gropi speciale, iar in condifii de vint se vor stinge cu api;
- Stingefi focul din sobi inainte de culcare.
Lo exliloatorea sobelor corefunclionead cu cotnbustibillichid sau ga?n se yot resl,ecta
urmdtoatelereguli:
- Verificarea periodici gi menlinerea in buni stare de funcfionare a instala{iilor (conducte, robinete,
arzLtore etc.)i
- Nu
se folosesc accesorii
coMpoRTAMENT
or obiecte combustibile;
focarului;
vatra
decit
lungi
mai
lemnelor
folosirea
- supraincilzirea
lingl sobi
iL
incilzire;
lisa o distanli fafn de perdele, draperii, perefi acoperifi cu hArtie sau fesituri;
Sub pomul de Criciun nu se vor aEeza lucruri care se aprind sau ard ugor.
Se
va
conductoarele
gi
legiturile
- Nu arunca(i artificii de la balcon; ele pot ajunge in balcoanele vecinilor gi produce incendii;
- PistraS artificiile intr-o cutie indrisS, intr-un loc inaccesibil copiilor gi nu permite,ti copiilor si se joace cu artificii;
- Respectali instruc(iunile date de producitor;
- Supravegheafi copiii afla{i in preajma artificiilor.
Pe
in
muni
e, etc.
tititilor mari
ciile de acces
si
area normala
a activit{ilor
pentru relu-
CAIMUL
CALMUL gi cuvintele de
incurajare mic;oreaz{ starea
de stress gi contribuie la
t
. FITI PREGATITI PENTRU A R3ZISTA ACASA (PR3GATITI RXZERVA DE ALIMENTE, APA SI COMBUSTIBIL SI
ASIGURATI-VA MIJLOACE DIFERITE PENTRU INCALZIT SI PRXPARAT HRANA);
. PRSGATITI MIITOACELE DE ILUMINAT INDEPENDENTE DE RSTEAUA ELECTRICA;
. PASTRATI LA INDEMANA UNELTE PENTRU DEGAIAREA zApnzIT;
. EVTTATI ABSOLUT ORICE FEL DE CArArOrun DACANUESTEABSOLUTNECESAM;
. DAcA roru$I TRIBUIE sA ILEcATI: LUAfr-vA irunnAcAurNTE GRoASA, cAcuA, rvrANugr; cALAToRTTI NUMAI ZIUA $I FOLOSITI $OSELELE PRINCIPALE;
. INTERESATI-VA DE STARSA DRUMURILOR;
. NU FrTr CUTEZATORT $r TEMERART; OpRrlr,lNrOnCrll-VA SAU CERSTI AJUTOR;
. DACA PLECATI cu MASINA, ASIGURATT-O cu LANTURI PENTRU zApeoA, LopATi4., nAzurtoenn, cABLUL DE REMORCARE, COMBUSTIBIL DE REZERVA $r ASTGURATT-VA CA $TrE CTNEVA lNCOrnO pLECA[r;
. iNcnRc^lrl sA ScoATETI AUTovEHTcULUL DE pE IARTEA cARoSABTLA pnNrRu A EVrrA BLocAJELB gr
A FACILITA INTERVENTIA MIJTOACELOR DE DESZAPEZIRX;
. DACA MIJLOCUL DE TRANSPORT SE STRICA, NU INTRATI iN PANICA SI PASTRATI-VA CALMUL, DATI
SEMNALEDEALARMA, APRINDETI LUMINILE, RIDICATI CAPOTAMA$INII $I A$TEPTATI AIUTORUL;
. NU PARASITI MIJLOCUL DE TRANSPoRT PENTRU A cERE AJUToR, DEoAREcE vA PUTETI nATe,cI;
. EVITATI SUPRASOLICITAREA.
;
COMPORTAMENT CIVIC CORECT lN CAZ DE SITUATII DE I.JRGENTA
I
I
i,
STTUATTT DE
URGENIA
inzitpezir1-J'e;
avalangele;
erup{iile vulcanice;
cicloanele gi uraganele;
- tornadele;
- desclrcirile electrice;
- ciderile de meteorifi;
- seceta.
tante sunt:
- avarii sau distrugeri ale barajelor hidroteh-
pE TERrroRrur
Cauze: cele 12
ele au o
este
in locurile de intilnire
2.Inundafiile
Inundafiile reprezintd, deversarea peste albia normali a rdurilor (fluviilor) a unei cantitifi mari de apl rezriltatit
din ruperea barajelor hidrotehnice, digurilor sau datoriti precipitaliilor abundente, cu efect devastator asupra
oamenilor gi bunurilor materiale.
Din punct de vedere al inundafiilor teritoriul Rominiei prezint|circa 1000 de localitili gi 1,5 milioane hectare de
terenuri care pot fi afectate.
Pe zone, pot fi afectate bazinele hidrografice Someg, Mureg, Criguri, Dunire, Olt, Argeg, Vedea, Teleorman, Ialomifa, Neajlov, Timig, Buziu, Siret gi Prut. Men[ioni.m, de asemenea, ci in prezent existi in lara noastri peste 85
lacuri de acumulare artificiale, cu un volum de api intre 1,0 gi I 230 milioane mc ce deservesc cele 300 de baraje
hidrotehnice cu inillimi cuprinse intre 5 gi 167 metri, construite din beton, arocamente 9i pimint, care in caz de
distrugere, aclioneazldevastator prin unda de viituri a apei eliberate brusc Ai prin inundaliile Provocate in aval.
Caaze: calamitifi naturale: cutremurele de pi.mAnt, cideri de meteorifi cu dimensiuni mari, aluneclri de teren,
ce antreneazi pribugirea unor masivi de roci in lacul de acumulare, topirea bruscl a zilpezllor gi debite de viituri
extreme, care duc la revirsarea apei peste coronament sau la cedarea rezistenlei barajului; distrugerea voitn in timp
de rizboi: rachete balistice, acfiuni de sabotaj distrugerea vanelor de golire, turbinelor sau ecluzelor, imersia de
bombe care si explodeze in apa incompresibili.
Inundafiile pe cursurile de api: se datoreazi urmitoarelor cavzel
precipitalii atmosferice, in timp scurt, cu valori de peste 150 litri/metru pitrat;
topirea bruscL a zApezlor;
t
i
*
I
- misuri
sanitaro-epidemice;
aluneciri de teren
inziryezirile apar ca rezultat al ciderilor abundente de ziryad| gi viscolelor care pot dura de la citeva ore
pini la citeva zile. ingreuneazi comunicarea transporturilor gi telecomunicafiilor, activitatea obiectivelor agricole, aprovizionirile cu materii prime, energie electricl 9i gaze.
Avalangele se produc de reguli in mun(ii cu versanfi abrup{i gi se formeazi din zilpada ce se stringe
pe pantele din apropierea vArfurilor, formind nimeli uriagi care in anumite condilii i-9i pierd stabilitatea gi se
3. fuwilpeziri avalange
pribugesc.
4. Accidentul
chimic
Constituie evenimentul rezultat ca urmare a eliberirii necontrolate in mediul inconjuritor a unor substanle toxice industriale cu concentrafii mai mari decAt concentrafiile admise , punAnd in pericol si.nitatea PoPulafiei .
in funclie de natura avariei accidentul chimic poate fi :
Minor - are loc atunci cand la instalalia sursi toxici se produce o avarie controlati ( fisuri, scipiri) urmati de
eliminarea unei cantiti(i de substanfi toxici in mediul inconjuritor.
4-
in urma unei explozii necontrolabile elimindndu-se in atmosferi importante cantitifi de substanfi toxici intr-un timp relativ scurt :
Se consideri periculoase urmitoarele substanfe :
- cu acliune iritanti : - acizli: clorhidric, azotic, fluorhidric, fosgenul, amoniacul, dioxidul gi trioxidul de sulf .
- cu acfiune toxici generali: hidrogenul sulfurat, fosfina, oxizii fosforului, acidul cianhidric, benzenul, dioxina.
Major
se produce
5. Incendiile de mari
Se pot produce la:
proporlii
complexele petroliere, rafinirii, centre de depontare nave gi porturi petroliere (cauzele sunt
neglijen{a in orploatare nerespectarea normelor
PSI, descircirilor electrice accidentelor de circul$esabota;).
- piduri- temperatura de aprindere a lemnului verde
- 450 grade Celsius la aceste temperaelibereazi gazul metan care intrqtine arderea
aplrAnd fenomenul de autocombustie ( cauzele sunt
este intre 250
turi
se
acti,
unineglijente) sece-
6. Catastrofe datorate
Se
pot produce
- pe c6i navigabile
cii aeriene;
- pe cii feroviare
- pe cii rutiere.
- pe
transporturilor
Ge
la numirul de urgenfi 112 este gratuit[ gi poate fi fbcuti din orice relea de telefonie
fixi sau mobili. Cu cit da{i mai multe informafii corecte, cu atit intervenlia pompierilor va fi mai
Apelarea
- Unde
vi aflafi;
numir
de telefon sunali;
- Cum
vi numili.
Operatorul evalueazi urgenla apelantului in funcfie de informaliile primite gi transmite aceste informalii la pompieri.
Dupi furnizarea acestor date, trebuie si rimineli la telefon pentru a fi pugi in legiturl cu pompierii
gi pentru a primi eventuale recomandiri.
Daci legitura cu numirul 112 se intrerupe, trebuie si sunafi din nou. Rimineli calmi gi rispundefi
la toate intrebirile; nu inchideli pind cAnd nu vi se spune.
Sunali la
ll2
IMPORTANT!
doar daca aveti o urgenta! Apelurile false sunt pedepsite prin lege!