Sunteți pe pagina 1din 20

RTAM

COMPORTAMENT CIVIC CORECT IN CAZ DE

"Natura ne aseamlnl, educafia ne deosebeqte"


buni comunicare gi coordoare a_ eforturilor atAt la nivelul
a servicifactorilor de rlspundere coistituili h nlvel local cit gi la nivelul cetlleanului ca beneficiar direct
Tratarea situafiilor de urgenli presupune o

ilor de proteclie. Mai mult, cea mai eficienti metodi de prevenlie gi evitare/reducere a pierderilor de vieli
o-.rr.gii, bunuri materiale este o buni comunicare a situaliei citre cetifeni, informarea lor din timp asuPra
eventualelor pericole. Informeazl-te gi vei Eti ce trebuie si
incit
De ce esie important si fii.informat?
i
mai
si iei cele mai bune decizii. Pentru a gti care sunt riscurile din
casei instalalii sau
bine pentru a le face fa1i. Locuiegti intr-o zond. aflatd.in pericol de inundalie? Ai in preajma
gtii ce riscuri sunt,
Daci
fabrici care folosesc substanle periculoase? Stai intr-o zoni de risc de aluneciri de teren?
po(i incepe si te pregitegti pentru a reduce cit mai mult posibil efectele unui dezastru.
risc foarte
Conform indexului prMnd Riscul la Mortalitate (MRI), RomAnia intri in categoria llrilor cu
printre
ridicat in fala unor fen^omene meteorologice periculoase extreme, fiind din acest punct de vedere,
primele unsPrezece liri nesigure din lume. In judeful Satu
Ll*qu, in orice moment, un dezastru. Principalele tipuri de
sunt: inundaliile gi fenomenele meteorologice periculoase;
aluneciri
ziile; cutremurele de pimint ce pot produie dezastre complementare cutremurelor ca inundafii,
tilor de aphrare impotriva inundaliil
de teren
majore pe ciile de comunicalii; epid
inziryezi
de
construclii; accidentele majore la
ariile la

Pentru

tehnologice periculoase.
pericol
Situalile de urgenl[ sunt evenimente neplicute, care pot afecta modul de viall 9i ne pot pune in
o
de
teren,
o
alunecare
inundalie,
o
atAt pe noi, cAt qi pe cei dragi nou[. Un dezastru, un cutremur major,
tehnologic
epidemie I epizootie,descof,erirea de munilii neexplodate din timpul rizboiului, un accident

COMPORTAMENT CIVIC CORECT IN CAZ DE SITUA

sunt tot atAtea riscuri ce pot genera cele mai periculoase situalii de urgenli pentru judeful nostru. De aceea
este bine s[ gtim ce sunt aceste riscuri cu care ne confruntim gi cum trebuie si ne protejim impotriva lor.
Prin aceastl broguri, specialigtii rispund la o serie de intrebiri spre folosul cetlfenilor gi nu numai, dind
sfaturi multiple atit pentru acoperirea nevoilor de cunoagtere dar mai ales spre activarea rolului proactiv al

membrilor comunitilii ca factor important in parteneriatul gestionirii cu eficienfi a situafiilor ie urgenli


ryecifice riscurilor mai sus men{ionate.
Ce trebuie si gtim, ce trebuie sl facem, cum trebuie s[ ne protejim pe noi gi membrii familiei, cum trebuie
si qPrijinim acfiunile de intervenfie ale serviciilor profesioniste pentru situalii de urgenli, cum ne facem de folos, ce misuri iau autoritlfile pentru protecfia noastri, toate aceste aspecte gi nu numai, fac obiectul analizgl6r,
preocupirilor gi studiilor profesionigtilor gi autoritifilor cu atribufii in competen{i atit la nivel central cAt gi local,
Pentru gisirea celor mai bune gi optime sol{iilor necesare protec(iei comunitifilor de care aparlin.

Pentru a te pregeti trebuie sa te informezi!


Inspectoratul pentru Situalii de Urgenli ,,Someg" al judetului Satu Mare, cafactor integrator in domeniul
ritualiilor de urgen{i la nivel local, susline amplele campanii de informare at|t cu .aracier preventiv cit
Ei
su caracter operafional, pe timpul producerii dezastrelor gi ulterior pentru reducerea/diminuarea efectelor
I intrarea in normalitate, bazdndu-se nu numai pe forla echipajelor proprii specializate in gestionarea tipurilor de risc cit gi pe soliaritatea/voluntariatul ce trebuie si caracterizeze comvnitatea unde ne desflgurim
rctivitatea de zi cu zi. Aceasti atitudine solidari fafi de actul preventiv in domeniul situafiilor de urgenli
rc poate aprecia ci este marcati de o serie de factori printre care enumerim: acfiunea concentrati pentru
lnliturarea necunoaqterii manifestati de membrii parteneriatului prin informarea gi conlucrarea in spirit
preventiv, prin conEtientizareaqi responsabilizareafiecirui membru al comunitilii in ceea ce privegte locul
I rolul slu in prevenirea gi gestionarea situafiilor de urgen!6; cristalizarea deja a atitudinii g1 mentaliti]ii
;etl{eanului fafi de proprietate gi securitatea acesteia, fafi de siguranla comunitllii in care triiegte, fali de
riscurile la care este expus mediul lnconjuritor.

DE
CoMPORTAMENT CIVIC CORECT lN CAZ DE SITUATII

REGULI DE SUPRAVIETUIRE
iN cnz DE INCENDIU:
> Daci !i-au luat foc hainele, lntinde-te pe pimint 9i

REGULI DE PREVENIRE A INCENDIILOR


>

>

I
Nu

eati;

Nu

uminirile

IJRGENTA-

aP-

rostogolegte-te Pentru a s

at foc hainele
Pentu a salva o persoani
ea;
pituri
o
aruncl
Peste
> Daci fu-mul emanat de incendiu fi-a inundat locuinta, deplaseazL-te rapid spre iegire in pozi{ie aplecaia. intt-un spafiu afEctat de incendiu' zon cea mai
u

rinse;

electribe Prin folosirea

timp;
si
'electiice

din locuinfi in

e si aDaratele electrice, la
qr
trile sau de incilzire se
nat
gtze
cele de alimentare
efectueazi numai cu personal autorizat;
> Nu pune rufele la
surselor de cilduri ( s

si)
>

ugilor,lnainte de ale deschide,


folosind dosul palmei. Daci uqa e fierbinte nu incerca

si

> Nu plstra chibriturile


copiilor;
u fru fuma in pat' mai ales cind eqti obosit, iei somnifere sau ai consumat alcool.

RECOMANDARI:
> Doteazi-fi locuinla cu stingitor de incendiu

o deschizi. Folosegte

dti cale de evacuare;

blocat iegirea sau cind casa


de fum, pistrafi-vl calmul,
i intr-o cameri cit mai indegi care si aibi' Pe
si Poati fi deschis;
diul la numirul u

9i

de urgenli 112 9i agteaPti sosirea


tervenfie;

i-

>

9i

Infoimeazi pomPierii
incendiul gi dacn in
> Nu te inioarce in

obiectele personale. Viafa ta este mult mai

la in-

declt valorile materiale.

cu carfe

izbucnit
rsoani;
u a salva

importanti

GUNoASTEREA MODUIUI DE ACTIUNE


gr EvAduARE lN CAZ DE INCENDIU iTl
POATE SATVA VIATA!

CoMPoRTAMENT CrVrC CORECT lN CAZ DE STTUATTT DE URGEMA

TNcENDTLE AFEcTEAZA

nesprcrA AcEsrE necountoAru

FO CUL

N nrclRE

pENTRU A

AN pEsrE 5s00 DE tocurNTE"

El/trA EFEcTEIE DE\tAsrAToARE ALE uNUt INcENDIU!

in acelagi timp 9i spafiu, se afli simultan


o cantitate suficienti de material combustibil, oxigen (aer) gi o sursi de aprindere.
Cind focul nu mai poate fi controlat, este vorba despre un INGENDIU.
Atunci este necesarl interventia fortelor gi mijloacelor de stingere pentru lichidarea acestuia.
este fenomenul care apare atunci cnnd,

COMPORTAMENT CIVIC CORECT IN CAZ DE

MASURI DE APARARE iMPoTRIvA INcENDIILoR


LA CONSTRUIREA, EXPLOATAREA 9l INTRETINEREA
coguRlloR PENTRU EVACUAREA FUMULUI
la gospodiStatistica incendiilor arattr cd.,anual, in medie, I4o/o dinincendiile care se produc in RomAnia
mijloacelor
a
caurmare
60/o
riile cetilenegti au loc ca urmare a cogurilor de fum defecte sau necurilate, respectiv
de incilzire defecte, improvizate sau nesuPravegheate.
amplasarea,
Vd atragem atentia asupra citorva.ottdilii esenliale ce trebuie avute in vedere la construirea,
protejarea, intrefinerea gi exploatarea cogurilor pentru evacuarea fumului.
incenCogurile de fum trebuie si fie stabile gi rezistente la temperaturi ridicate 9i si impiedice propagarea
temperaturi
atinge
pot
fum
se
de
cogurilor
interiorul
diului intre nivelurile unei clidiri. La arderea funinginii din

ridicate ce pot deplgii 1000 grade Celsius.


pentru asigurarea securitiliila incendiu cogurile de fum necesiti respectarea urmitoarelor condilii:
dar
-cogurile a" fo- nu fac parte din structura de rezisten(i a clidirii, ele se reazemi de reguli pe fundalie,

se

admite gi rezemarea pe plangee cu misuri corespunzitoare de preluare a incirciturii;


- .oqorii" se leaga de stiucturi la trecerea prin plangee prin dispozitive constructive in vederea asigurarii rezistenfei gi stabilitalii;
24
-la stripungerea plangeelor combustibile, elementele de lemn ale plageelor trebuie sa fie distanlate la cel pufin
cu materiale
cm de i" fa!" interioari a cogului de fum. Completarea spaliului dintre cog gi plangee se realizeazi
termoizolatoare incombustibile;
-cind cogurile sunt lingi pereli de lemn sau alte materiale combustibile se lasl intre perete 9i coq un spafiu de cel
putin 10 cm protejAnd in acelasi timp peretele cu materiale rezistente Ia foc;
'-1"
fie
tr"rr"r"r"r-.a podului clidirii gi la stapungerea acoperigului, fe{ele exterioare tencuite ale coqurilor trebuie si
Ia cel pufin 10 cm distan{i de elementele din lemn;
-in podurile clidirilor, cogurile se tencuiesc pe interior gi pe exterior gi se dau cu var' ca si se poati observa cu

CoMPoRTAMENT CIVIC CORECT lN CAZ DE SITUATII DE URGEMA

u$urinfe eventualele

fi

suri;

-in podul clldilor gi in inciperi nesupravegheate, pardoseala din dreptul


ugilei de curifare se protejeazi cu materiale incombustibile;
-gurile de evacuare ale cogurilor de fum din clidirile cu invelitori combustibile se previd cu dispozitive de protecfie contra scdnteilor (gritare
din sArmi);
-cogurile amplasate pAni la distanfa de 150 cm de coami trebuie si depdgeasci coama cu 50 cm pentru invelitori incombustibile gi cu 100 cm
p entru invelitori combustibile;
-se interzice racordarea focarelor alimentate cv gaze,la canalele de fum
care deservesc ai focare cu combustibil solid sau lichid;
-in spa{iile cu pericol de incendiu gi explozie, nu se folosesc burlane din
tabli pentru evacuarea fumului;
-se interzice folosirea improvizafiilor la burlanele metalice de evacuare a
fumului cu coturi multiple, montate pe linga perelii combustibili sau in
apropierea materialelor combustibile;
-cogurile de fum vor fi verificate, curalate gi reparate de citre personal
specializat, cel pulin de doui ori pe an.

PROTEIEAZA.TI

vrAT$ sJ GAMTNUL!
CURATA PERIODIC
co$ur DE FUM!

COMPORTAMENT CIVIC CORECT IN CAZ DE

Misuri

de prevenire a incendiilor la gospodiriile


populatiei pe timpul sezonului rece

prevmireo incendiihr la sistemele de incdlzire pe bazd. de combustibil solid, gazos

Si

lichid

La exploatarea instalafiilor de incilzire centrali se vor respecta urmitoarele reguli:

incilzire centrall se pot amplasa in interiorul clidirii de locuit sau in clidiri independente ori
alipite acestora, cu respectarea reglementirilor tehnice in vigoare;
- Exploatarea instalafiilor se va face conform prescripliilor tehnice date de producltor;
- Cogurile gi canalele de fum vor fi.rcthizatedin materiale incombustibile rezistente Ia foc qi la acliunea corosivi a fumului gi a gazelor de ardere.

- Insllaliile

de

Pe timpul exploatd.rii instalatiilor se intetzice:


- depoiitarea in centrala termici aunor utilaje sau m teriale care nu au legituri cu exploatarea acesteia;indi- ne-echiparea centralei cu aparate de misuri gi control a temperaturii, presiunii din cazan gi conducte,
catoare de nivel pentru combustibil' supaPe de siguran(i etc.;
- neizolarea corespunzitoare a cogurilor de evacuare a fumului fali de elementele de contruclie combustibile;
- depozitarea combustibilului lichid in interiorul centralei (excepfie ficind rezervorul de consum zilnic).

La exploatareo sobelor cflre funclioneozd cu lemne se vor resl,ecto urmfrtoarele reguli:


(lemne, motorini);
- i" f"1" focarelor nu se vor amplasa materiale combustibile la mai pulin de 1,25 m
perete;
- NU lisali materiale combustibile in spaliile dintre sobi 9i
- Depozitarea sau amplasarea materialeleor combustibile se face la o distanli de lm fali de sobele fbri acumulare de cilduri gi 0,5m fali de sobele cu acumulare de cilduri;
(
- NU folosili pentru aprinderea lemnelor din sobi, materiale sau lichide combustibile ce produc vapori
benzini, diluant, etc.);

CoMPoRTAMENT CrVrC COR.ECTN CAZDE STTUATTT DEt RGENTA

- inainte de utilizare gi periodic, sobele de incilzit gi cogurile de fum vor fi verificate pentru depistarea eventualelor fisuri, cripituri, infundiri sau alte nereguli;
- Cogurile de fum vor fi tencuite pe toati suprafafa;
- in timpul funcfionirii sobelor, ugifa focarului va fi mentinuti inchisi 9i zivordti;
- Amplasa$ in frta sobelor cu lemne o cutie metalicfr aceastava asigura protec,tia fr$ de cederca acddentali, dircct pe pe
dea, alemneloraprinse, care arputeadeteirninaincendimmaterialelorcombustibilecrrquacesteaarneniincontac!
- Nu construifi sobele gi cogurile de fum in jurul grinzilor sau a altor elemente de construclie care pot lua foc;
- Cenuga gi jiratecul vor fi depozitate in gropi speciale, iar in condifii de vint se vor stinge cu api;
- Stingefi focul din sobi inainte de culcare.
Lo exliloatorea sobelor corefunclionead cu cotnbustibillichid sau ga?n se yot resl,ecta
urmdtoatelereguli:
- Verificarea periodici gi menlinerea in buni stare de funcfionare a instala{iilor (conducte, robinete,
arzLtore etc.)i

- Nu

se folosesc accesorii

improvizate sau neomologate (de exemplu furtun de cauciuc, racord elastic,

tr zltoar e construite artizrnl) ;


- Cand se constati prezen|;a gazelor intr-o incipere, se va proceda de indatl la aerisirea acesteia; aprinderea
focului se va face numai dupi inliturarea cauzelor care au determinat scipirile de gaze;
- Atenlie la prezenfa monoxidului de carbon produs de arderea incompleti sau de cogurile de fum neinstalate
sau neintrefinute corespunzitor; monoxidul de carbon este un gaz inodor (frri miros), incolor (fbri culoare),
insipid (fbrn gust) gi de aceea nu poate fi sesizat la timp, inhalarea lui putAnd provoca decesul;
- Aprinderea focului se va face prin utiliz-area unui mijloc corespunzitor (to4i, aprinzitor etc.) cu respectarea principiului'tombustibil pe flaciri";
- Atat h aprinderea focului, cit gi la stingere, grzelevor fi deschise gi respectiv inchise, mai intii de la robinetul principal gi dupi aceea de la robinetul arzitorului;
- Se vor respecta cu stricte{e instrucfiunile specifice de funclionare a aparatelor.

coMpoRTAMENT

clvlc coRncr ilc cAz on

rd se ror resl,ecta in Plus:


ustibile;
combustibili de sub aceasta se proteieazi
cm,pardoseala
25
minim
de
picioarelor
- La sobele cu lni$imea
peprintr-un strat izolrator de cirirnidl plini avAnd grosimea de 6 cm, postament ce trebuie si depageasci
metalici,
tabli
unul
din
azbest
de
9i
rimetrul sobei cu 25 de cm, stratul izolat se o^r"^li^astfle: doui rlnduri
argill'
de
(pe
mortar
lat) cu
patru rinduri de ci.rirnidi

La exploetarea sobelor cu acutnulare de cdldurd se vor tnai ovea in vedue Si urmdtoarele:


gi tabli ce vor depiqi
- protlyarea tavanelor combustibile prin tencuire sau acoperire cu un strat de azbest
sobei cu cel Pulin 15 cm;
perimetrul
-de
Atunci cind perefii in-ciperilor sunt executag din materiale combustibile, porliunea de perete
cm pe toate direc{iile.
se vaface din zidirie care va depiEi marginile sobei cu minimum 50

or obiecte combustibile;
focarului;
vatra
decit
lungi
mai
lemnelor
folosirea

- utilizarea sobelor flri


-

ugiie la focare, sau cu ugifele defecte;


lisarea nesuPravegheati a focului;
lisarea copiilor fbrl supraveghere in inciperi cu sobe ln func{iune;
executarea verificirilor de citre perso:rne neautorizate;

- supraincilzirea

sobelor in timpul exploatirii.

lingl sobi

CoMPoRTAMENT CwIC CORECT lN CAZ DE SITUATII DE URGENTA

Prwenirea incendiilor pe timpul serbirilor pomului de criciun gi altor sirbitori tradi$onale


Prtvind olegerealocului de aseznre opomului, se vor respectaurmdtoarele:
- Pomul de Criciun va fi montat in aga fel incit si nu blocheze ciitre de acces, ugi, sciri de incendiu sau trasee

iL

pe c:ue se poate face evacuareain ctz de incendiu;


- Pomul se va ateza departe de zonele in care se face foc, de calorifere, de alte aparate de

incilzire;

lisa o distanli fafn de perdele, draperii, perefi acoperifi cu hArtie sau fesituri;
Sub pomul de Criciun nu se vor aEeza lucruri care se aprind sau ard ugor.
Se

va

La iluminatul unui potn se vor avea in vedue urmd,toarele:


- Instalafia de iluminat si fie alimentati de la o sursl omologati fhri irnprovizalii,

conductoarele

gi

legiturile

si fie bine izolate;


- Instala{iile pentru pomul de criciun

gi alte elemente electrice decorative, nefiind utilizate des


(doar citeva siptimini pe an) necesiti o verificare atenti in prealabil;
- Nu lisafi becurile electrice aprinse cind vi culcafi sau cdnd plecafi de acasi. Pistrafi elementele de decor
gi felicitirile confeclionate din hlrtie, carton sau materiale plastice la distanli de regouri, becuri cu incandescenfi, artificii sau luminiri.
- Acordafi o mare atenlie la utilizarea focurilor de artificii - acestea nu sunt jucirii, ci materiale care pot pro-

duce accidente grave.

- Nu arunca(i artificii de la balcon; ele pot ajunge in balcoanele vecinilor gi produce incendii;
- PistraS artificiile intr-o cutie indrisS, intr-un loc inaccesibil copiilor gi nu permite,ti copiilor si se joace cu artificii;
- Respectali instruc(iunile date de producitor;
- Supravegheafi copiii afla{i in preajma artificiilor.
Pe

timpul sirbitorilor tradifionale se vor lua mlsurile necesare prevenirii incendiilor


caazate de focul folosit la acest gen de manifestiri.

coMpoRTAMENT crvrc coREct iN ceznE srruATrr DEURcnvIA

cuM sA rE pRorEJEzr gr sA TNTERVTT iN caz on iNzApnzmr


DtzePrzrMhgreune
INZAPEZIRTLE apiu ca
rezultat al ciderilor abundente de zipadi gi viscolelor
care pot dura de la
ore
pani la cateva zile

in

special deplasarea mijloacelor


de transport de toate tipurile:
aeriene, rutiere, feroviare, activitatealn obie
cole,
aprovizionarea cu materii prime,
energie electricl si gaze, teleco-

muni

e, etc.

Pentru indepartarea cande zapadS' de pe

tititilor mari

ciile de acces

si

area normala

a activit{ilor

pentru relu-

economico-sociale este necesar


un numar mare ds mijloace
mecanizate gi de oameni

Un factor important in asigurarea protecfiei il constituie

CAIMUL
CALMUL gi cuvintele de
incurajare mic;oreaz{ starea
de stress gi contribuie la
t

. INFORMATI-VA PERMANENT ASUPRA CONDITTTLOR ATMOSFERTCE FOLOSTND RADIOUL gr TELEVTZORUL;

. FITI PREGATITI PENTRU A R3ZISTA ACASA (PR3GATITI RXZERVA DE ALIMENTE, APA SI COMBUSTIBIL SI
ASIGURATI-VA MIJLOACE DIFERITE PENTRU INCALZIT SI PRXPARAT HRANA);
. PRSGATITI MIITOACELE DE ILUMINAT INDEPENDENTE DE RSTEAUA ELECTRICA;
. PASTRATI LA INDEMANA UNELTE PENTRU DEGAIAREA zApnzIT;
. EVTTATI ABSOLUT ORICE FEL DE CArArOrun DACANUESTEABSOLUTNECESAM;
. DAcA roru$I TRIBUIE sA ILEcATI: LUAfr-vA irunnAcAurNTE GRoASA, cAcuA, rvrANugr; cALAToRTTI NUMAI ZIUA $I FOLOSITI $OSELELE PRINCIPALE;
. INTERESATI-VA DE STARSA DRUMURILOR;
. NU FrTr CUTEZATORT $r TEMERART; OpRrlr,lNrOnCrll-VA SAU CERSTI AJUTOR;
. DACA PLECATI cu MASINA, ASIGURATT-O cu LANTURI PENTRU zApeoA, LopATi4., nAzurtoenn, cABLUL DE REMORCARE, COMBUSTIBIL DE REZERVA $r ASTGURATT-VA CA $TrE CTNEVA lNCOrnO pLECA[r;
. iNcnRc^lrl sA ScoATETI AUTovEHTcULUL DE pE IARTEA cARoSABTLA pnNrRu A EVrrA BLocAJELB gr
A FACILITA INTERVENTIA MIJTOACELOR DE DESZAPEZIRX;
. DACA MIJLOCUL DE TRANSPORT SE STRICA, NU INTRATI iN PANICA SI PASTRATI-VA CALMUL, DATI
SEMNALEDEALARMA, APRINDETI LUMINILE, RIDICATI CAPOTAMA$INII $I A$TEPTATI AIUTORUL;
. NU PARASITI MIJLOCUL DE TRANSPoRT PENTRU A cERE AJUToR, DEoAREcE vA PUTETI nATe,cI;
. EVITATI SUPRASOLICITAREA.

;
COMPORTAMENT CIVIC CORECT lN CAZ DE SITUATII DE I.JRGENTA
I

I
i,

coMpoRTAMENT CrVrC CORECT IN CAZ DE

STTUATTT DE

URGENIA

cALAMrrAlr tlruRArE St cATAsTRoFE DE MARI pRopoRTrl


Calamftn!ile naturale gi catastrofele de Catastrofele sunt acele evenimente tragice,
mari propo$i sunt fenomene ale naturii sau de mari proporfii, provocate indeosebi de
accidente (defegtiuni) de ordin tehnic care se
declangeazi brusg uneori, practic, firi avertisment gi imposibil de detectat in timp, cu urmi,ri
grave gi uneori dezastruo.rse asupra oamenilor,
animalelor gi bunurilor materiale.
Calalnitlfle nahrrale sunt acele fenomene
dezastruoase de origine geofwicia geologici sau
meteorolog.n * se produc, in marea lor majoritate, prin surprindere, ca manifestiri naturale.
Din categoriaacestora fac parte:
- cutremurele de pimdnt;
- alunecirile de teren;
- inundafiile;

inzitpezir1-J'e;

avalangele;

erup{iile vulcanice;
cicloanele gi uraganele;

- tornadele;

- desclrcirile electrice;
- ciderile de meteorifi;
- seceta.

anumite defecfiuni sau accidente cu caracter


tehnic. Dintre acestea, din punct de vedere al
urmirilor pe care le implici, cele mai impor-

tante sunt:
- avarii sau distrugeri ale barajelor hidroteh-

nice, reactoarelor nucleare, depozitelor gi


instalafiilor cu substanfe chimice nocive sau
explozive;
- avarii puternice la refelele de termoficare, de
alimentare cu api, gaze sau energie electrici;
- incendiul de mari proporfii la depozite gi
instalafii cu materiale inflamabile, mari ansambluri de locuinfe, piduri, culturi agricole;
- accidente majore de circulafie
(feroviare, rutiere, navale, aeriene);
- epidemii sau epizootii;
- ciderea unor obiecte cosmice cu incircituri
nucleari la bord. De cele mai multe ori, calamitifile naturale provoaci, la producere
lor, mari catastrofe, iar unele calamiti(i sau
catastrofe pot avea influenfe ecologice deosebite.

CoMPoRTAMENT CMC CORECT lN CAZ DE STTUATTT DE LRGENTI

PRINCTPATETE CAIAM|TATT NATURATE CE SE pOT PRODUCE

pE TERrroRrur

RoMAuer - cAUzErE gr EFEcTETE LoR


l. Cutremurele de pnmtnt
plici pe care se afli dispuse continentele gi oceanugoari migcare laterali datoriti plutirii lor pe stratul de

Cauze: cele 12
ele au o

constanti 9 este provocati de forlele interne;


se produce o frecare a plicilor (care sunt
blocate temporar), iar cdnd fractura rocilor elibereazi plicile, permagmi. MiEcarea

este

in locurile de intilnire

mifindu-le si-gi reia migcare, se produce acea uriagi energie care


sti la baza cutremurelor. Producerea cutremurelor in cadrul aceleagi plici se produc in locurile unde structura ei a fost slibiti in
timpul unei perioade mai vechi.
Cutremurele pot lua na$tere gi cAnd egaloanele de roci, supuse
unor forfe de frecare, se afli pe punctul de a ceda gi igi miresc
volumul datoriti numirului de rupturi anterioare.
Efecte: cutremurele pot produce daune uriage.
Efectele lor se caracterizeazd de avarii u$oare (fisuri prin tencuiali) mergand pann h avarierea puternici sau distrugerea totali a tuturor construc{iilor de suprafafi gi a celor subterane.

2.Inundafiile
Inundafiile reprezintd, deversarea peste albia normali a rdurilor (fluviilor) a unei cantitifi mari de apl rezriltatit
din ruperea barajelor hidrotehnice, digurilor sau datoriti precipitaliilor abundente, cu efect devastator asupra
oamenilor gi bunurilor materiale.
Din punct de vedere al inundafiilor teritoriul Rominiei prezint|circa 1000 de localitili gi 1,5 milioane hectare de
terenuri care pot fi afectate.
Pe zone, pot fi afectate bazinele hidrografice Someg, Mureg, Criguri, Dunire, Olt, Argeg, Vedea, Teleorman, Ialomifa, Neajlov, Timig, Buziu, Siret gi Prut. Men[ioni.m, de asemenea, ci in prezent existi in lara noastri peste 85

COMPORTAMENT CTVIC CORECT

CAZ DE SITUATII DE I'RGENTA

lacuri de acumulare artificiale, cu un volum de api intre 1,0 gi I 230 milioane mc ce deservesc cele 300 de baraje
hidrotehnice cu inillimi cuprinse intre 5 gi 167 metri, construite din beton, arocamente 9i pimint, care in caz de
distrugere, aclioneazldevastator prin unda de viituri a apei eliberate brusc Ai prin inundaliile Provocate in aval.
Caaze: calamitifi naturale: cutremurele de pi.mAnt, cideri de meteorifi cu dimensiuni mari, aluneclri de teren,
ce antreneazi pribugirea unor masivi de roci in lacul de acumulare, topirea bruscl a zilpezllor gi debite de viituri
extreme, care duc la revirsarea apei peste coronament sau la cedarea rezistenlei barajului; distrugerea voitn in timp
de rizboi: rachete balistice, acfiuni de sabotaj distrugerea vanelor de golire, turbinelor sau ecluzelor, imersia de
bombe care si explodeze in apa incompresibili.
Inundafiile pe cursurile de api: se datoreazi urmitoarelor cavzel
precipitalii atmosferice, in timp scurt, cu valori de peste 150 litri/metru pitrat;
topirea bruscL a zApezlor;

coMpoRrAMENT CrvIC CORECT lN CAZ DE SITUATII DE LTRGEMA

t
i
*
I

aglomerarea de flotanfi in albii;


ruperea digurilor gi barajelor
Efectele inundaliilor :
- afectarea simultani a unor suprafefe intinse de teren;
- distrugerea unor obiective economice, gospodirii, cii rutiere gi feroviare, poduri gi podele;
- avarii ale liniilor telefonice gi electrice, conductelor de gaz, petrol gi api;

rindul populaliei gi a animalelor;


- cantitifi mari de mdl pe ciile de circulafie gi pe terenurile agricole;
- victime in

- pericolul aparifiei de epidemii gi epizotii;


- acfiuni de salvare gi evacuare;

- misuri

sanitaro-epidemice;

aluneciri de teren
inziryezirile apar ca rezultat al ciderilor abundente de ziryad| gi viscolelor care pot dura de la citeva ore
pini la citeva zile. ingreuneazi comunicarea transporturilor gi telecomunicafiilor, activitatea obiectivelor agricole, aprovizionirile cu materii prime, energie electricl 9i gaze.
Avalangele se produc de reguli in mun(ii cu versanfi abrup{i gi se formeazi din zilpada ce se stringe
pe pantele din apropierea vArfurilor, formind nimeli uriagi care in anumite condilii i-9i pierd stabilitatea gi se
3. fuwilpeziri avalange

pribugesc.
4. Accidentul

chimic

Constituie evenimentul rezultat ca urmare a eliberirii necontrolate in mediul inconjuritor a unor substanle toxice industriale cu concentrafii mai mari decAt concentrafiile admise , punAnd in pericol si.nitatea PoPulafiei .
in funclie de natura avariei accidentul chimic poate fi :
Minor - are loc atunci cand la instalalia sursi toxici se produce o avarie controlati ( fisuri, scipiri) urmati de
eliminarea unei cantiti(i de substanfi toxici in mediul inconjuritor.
4-

COMPORTAMENT CTVIC CORECT IN CAZ DE SITUATII DE URGENTA

in urma unei explozii necontrolabile elimindndu-se in atmosferi importante cantitifi de substanfi toxici intr-un timp relativ scurt :
Se consideri periculoase urmitoarele substanfe :
- cu acliune iritanti : - acizli: clorhidric, azotic, fluorhidric, fosgenul, amoniacul, dioxidul gi trioxidul de sulf .
- cu acfiune toxici generali: hidrogenul sulfurat, fosfina, oxizii fosforului, acidul cianhidric, benzenul, dioxina.
Major

se produce

5. Incendiile de mari
Se pot produce la:

proporlii

complexele petroliere, rafinirii, centre de depontare nave gi porturi petroliere (cauzele sunt
neglijen{a in orploatare nerespectarea normelor
PSI, descircirilor electrice accidentelor de circul$esabota;).
- piduri- temperatura de aprindere a lemnului verde

- 450 grade Celsius la aceste temperaelibereazi gazul metan care intrqtine arderea
aplrAnd fenomenul de autocombustie ( cauzele sunt
este intre 250

turi

se

in general de naturi umani manifestate de imprudenl4 scintei delavehicule

acti,

unineglijente) sece-

ta qit'antul favorizeazi incendiile

6. Catastrofe datorate
Se

pot produce

- pe c6i navigabile

cii aeriene;
- pe cii feroviare
- pe cii rutiere.
- pe

transporturilor

CoMPoRTAMENT CrVrC CORECT lN CAZ DE STTUAUT DE LJRGENTA

Ge

inseamni numirul de urgente

la numirul de urgenfi 112 este gratuit[ gi poate fi fbcuti din orice relea de telefonie
fixi sau mobili. Cu cit da{i mai multe informafii corecte, cu atit intervenlia pompierilor va fi mai
Apelarea

rapidi, eficienti gi mai sigurl.


Daci sunali lall2 trebuie sa anunfafi:
- Ce urgenli aveli (ex. incendiu, ce arde...);
- Unde este urgenfa (adresa exacti);
- De la ce

- Unde

vi aflafi;

numir

de telefon sunali;

- Cum

vi numili.

Operatorul evalueazi urgenla apelantului in funcfie de informaliile primite gi transmite aceste informalii la pompieri.
Dupi furnizarea acestor date, trebuie si rimineli la telefon pentru a fi pugi in legiturl cu pompierii
gi pentru a primi eventuale recomandiri.
Daci legitura cu numirul 112 se intrerupe, trebuie si sunafi din nou. Rimineli calmi gi rispundefi
la toate intrebirile; nu inchideli pind cAnd nu vi se spune.

Sunali la

ll2

IMPORTANT!
doar daca aveti o urgenta! Apelurile false sunt pedepsite prin lege!