Sunteți pe pagina 1din 2

Lica Valentin

Clasa a VIII a

Alexandru Ioan Cuza

Unul din obiectivele majore ale revolutiei din 1848 Unirea Principatelor- a
devenit dupa infrangerea revolutiei principalul element de actiune a romanilor din
ambele principate.
Participantii la revolutie, aflati in exil, au dus o puternica activitate in
favoarea crearii unui stat national romanesc.
Dupa razboiul Crimeii (1893-1856), in urma caruia Rusia a fost infranta,
problema Principatelor romane (Muntenia si Moldova) a devenit o problema
internationala. Unele puteri ale europei erau in favoarea unirii (Franta, Rusia,
Prusia, Anglia), iar altele (Turcia si Austria) erau impotriva.
Pacea de la Paris 1856 a decis ca romanii sa fie consultati si s-au constituit
Divanurile ad-hoc in care populatia romana se putea pronunta daca vrea sau nu
unirea.
O comisie europeana, formata din 7 reprezentanti, trebuia sa faca propuneri
cu privire la organizarea politica si administrativa a celor 2 principate.
In 1857, aceste Divanuri ad-hoc se pronunta definitive pentru unire, iar statul
nou creat va fi condus de un print strain.
In 1854, Conferinta de la Paris a marilor puteri elaboreaza Conventia de la
Paris, o veritabila constitutie pentru Tarile Romane, recomandandu-se o unire
partiala a principatelor. Cele 2 tari numite acum Principatele Unite Moldova si
Valahia urmau sa aibe domnitori, guverne si Adunari legiuitoare separate,
commune fiind doar armata si justitia. Exista o anume imprecizie cu privire la
persoana domnitorului, fapt ce a dat posibilitatea sa fie ales un singur domnitor.
In Moldova si in Muntenia a fost ales la 5 ianuarie si 24 ianuarie 1859
acelasi domnitor colonelul Alexandru Ioan Cuza, care va domni din 24.01.1859
pana la 11.02.1866.

Sub domnia lui s-au pus bazele statului national roman si s-au luat mai multe
masuri:
-

Stabilirea unui curs monetar unic


Realizarea unei steme commune
Stabilirea capitalei la Bucuresti
Introducerea denumirii de Romania
si s-au aplicat mai multe reforme:
Secularizarea averilor manastiresti
Promulgarea unei noi Constitutii
Reforma rurala, prin care sunt improprietariti taranii, in functie de numarul
de vite pe care il aveau
Adoptarea Codului Civil (dupa modelul Codului lui Napoleon)
Legea invatamantului, prin care invatamantul primar era obligatoriu si
gratuit.
Adversarii domnitorului, conservatorii, dar si unii liberali s-au unit,
alcatuind o alianta monstruoasa coalitie, care avea ca scop inlaturarea lui
Cuza.
Printr-o lovitura de stat din 11.02.1866, Cuza a fost silit sa abdice si sa
paraseasca tara.
Plecarea lui Cuza in exil, a marcat sfarsitul unei perioade bogate in realizari
si inceputul unei noi perioade in istoria Romaniei.
Faurirea statului national roman, sub Cuza, a reprezentat un pas
important in directia cuceririi independentiei absolute a Romaniei.