Structuri flexibile de guvernare

privind imbunatatirea transpoturilor in Romania.

Definitie: Guvernarea este un proces pentru care succesul nu este asigurat.

Guvernele intampina numeroase si serioase probleme in exercitarea
interventiilor lor. functia de strategie,prin care se asigura elaborarea
strategiei de punere in aplicare a Programului de guvernare;
Rolul si functia guvernului in elaborarea structurilor flexibile 1
-functia de reglementare,prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si
institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice;
-functia de administrare a proprietatii statului,prin care se asigura
administrarea proprietatii publice si private a statului precum si gestionarea
serviciilor pentru care statul este responsabil.
-functia de reprezentare,prin care se asigura,in numele statului
roman,reprezentarea pe plan intern si extern;
-functia de autoritatea de stat,prin care se asigura urmarirea si controlul
aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii,ordinii publice si
sigurantei nationale,precum si in domeniile economic si social si al
functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in
subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
Decizia in structurile flexibile
-pe parcurs pot aparea solutii noi
-pe parcurs numarul actorilor implicate in decizie este variabil
-dinamica gradului de implicare este diferita
Caracteristicile structurii de retea a sistemelor de guvernare
Multiformitatea este caracteristica dominanta a structurii de retea,
fiind expresia implicarii unui numar relativ mare de personaje, fiecare dintre
acestia avand propriile scopuri, viziuni si interese.
Multiformitatea este data si de configuratia mai mult sau mai putin,
distincta a scopurilor, viziunilor, intereselor si resurselor proprie fiecarui
personaj al retelei.
1 http://www.um.ase.ro/no8/6.pdf
1

Izolarea reprezinta cea de-a doua caracteristica a structurii in retea.

Actorii dintr-o retea au o anumita autonomie, ceea ce conduce la o relativa
izolare fata de mediul in care acestia se manifesta. Participantii la retea sunt
interesati, cu prioritate, de propriile interese, dar si de cele ale participantilor
ale caror sisteme de referinta sunt compatibile cu ale lor.
Cea de-a treia caracteristica este interdependenta existenta intre
elementele oricarei retele. Aceasta se exprima prin mai multe variabile:
financiare, competente, suport politic, spatiu etc. Caracteristica se refera
implicit la motivele pentru care o multitudine de personaje participa la
elaborarea politicilor.
Relatiile de interdependenta admit urmatoarea clasificare:
asimetri
ce

asincron
e

complex
e

In comparatie cu formele de guvernare traditionale, participarea unei

multitudini de personaje interdependente, genereaza, prin natura relatiilor si
interactiunilor existente, modele deosebit de complexe.
Functiile retelei de guvernare difera de cele ale altor tipuri de
retele. In retelele create de companii functiile dominante sunt cele
tranzactionale si de cooperare. Procesele de elaborare a politicilor proprii
acestor retele, sustin procesele de schimb si cooperare la nivel operational.
In aceste cazuri, accentul pe interdependenta orizontala este mai puternic
decat in viziunea administrativa.
Retelele politice sunt, in contrast cu situatia prezentata anterior,
orientate spre coordonare si reglementare.
Functia de coordonare vizeaza solutionarea problemelor de elaborare a
politicilor prin contributia unei multitudini de entitati.
Functia de reglementare se refera la elaborarea colectiva, de catre
participantii la retea, a regulilor si standardelor menite sa schimbe
comportamentul cetatenilor si al organizatiilor.

In sistemele politice astfel structurate, guvernarea este asociata

proceselor de coordonare, reglementare, distribuire si control. In procesele
de guvernare cooperarea si conflictul sunt aproape simultane. Ca urmare, si
intelesul conceptului de guvernare, asa cum este asociat sistemelor politice
in retea, este mult mai complex decat in cadrul modelului traditional
birocratic. Coordonarea si reglementarea sunt inca relevante, dar ele sunt
completate cu functii care, vizeaza distribuirea costurilor si a beneficiilor
precum si reglementarea proceselor de putere.
Caracteristicile imbunatatirii transportului
Transporturile constituie una dintre cele mai importante componente ale
vietii socio-economice. Cand ne referim la transporturi trebuie sa abordam
acest concept din doua perspective:
- sisteme;
- servicii.
Criteriul geografic dupa acest criteriu se identifica totalitate
mijloacelor, instalatiilor si echipamentelor de transport care actioneaza pe un
teritoriu dat. Astfel se pot defini urmatoarele sisteme geografice de
transport:
- sistemul de transport industrial sau intern;
- sistemul de transport urban, de calatori si de marfuri;
- sistemul de transport suburban, de calatori si de marfuri;
- sistemul de transport interurban, de calatori si de marfuri;
- sistemul de transport national;
- sistemul de transport continental (european);
- sistemul de transport intercontinental.
Criteriul organizatoric - prin intermediul acestui criteriu, sunt identificate
toate mijloacele, instalatiile si echipamentele de transport care sunt in
proprietatea sau responsabilitate unei entitati organizatorice. Astfel, sistemul
organizatoric de transport este definit de denumirea entitatii respective. De
exemplu, sistemul de transport al RATB (sistemul de transport public urban
de suprafata aflat in proprietatea entitatii Regia Autonoma de Transport
Bucuresti).
Criteriul obiectului transportului- transporturile se impart in: transporturi
de marfa si transporturi de calatori (de persoane);
Criteriul integrarii in procesul de productie- acest criteriu evidentiaza
doua sisteme de transport: tehnologic si de uz general. Transporturile
3

tehnologice sunt cele care apar in cadrul unui proces de productie (de
exemplul, transportul materiei prime de la depozit la hala de productie in
cadrul unei fabrici) iar cele de uz general sunt toate celelalte.

Cerintele impuse transporturilor

a. Siguranta circulatiei (respectiv a navigatiei si a zborului) conducatorilor
de vehicule si operatorilor de echipamente si instalatii de transport,
informarea calatorilor si a personalului in ceea ce priveste conditiile in care
se efectueaza un anumit transport, actiuni preventive de identificare a
eventualelor cauze ce pot produce evenimente, etc.
b. Regularitatea circulatiei - se poate defini ca fiind masura in care este
respectat un anumit grafic de circulatie
c. Ritmicitatea transporturilor - repetarea regulata pe o perioada data de
timp, a aceluiasi serviciu. Ritmicitatea transporturilor trebuie asigurata
potential prin graficul de circulatie si realizata concret prin asigurarea
regularitatii circulatiei.
d. Reducerea costurilor de transport - transportul nu adauga nimic la
valoarea de intrebuintare a unei marfi, ci din contra, in anumite situatii,
poate conduce la scaderea valorii
e. Reducerea duratei transportului - acest aspect trebuie privit atat din
punctul de vedere al marfurilor, prin diminuarea timpului necesar unui
produs pentru a parcurge distanta productie - consum, cat si din punctul de
vedere al calatorilor
f. Confortul calatoriei - constituie o caracteristica specifica numai
transportului de calatori. Studiile arata ca activitatea de transport oboseste
organismul calatorului si, in consecinta, se pune problema diminuarii acestei
oboseli. Pentru micsorarea oboselii este necesara asigurarea unui anumit
grad de confort, ale carui elemente constitutive sunt:
Dezavantajele structurii politice in dezvoltarea transportului
Dezavantajele ce privesc mediul inconjurator

- zgomotul - reducerea acestuia se poate face fie prin masuri de antifonare a

surselor de zgomot (sistemele de propulsie), fie prin perfectionarea
sistemelor de propulsie pentru diminuarea zgomotului. Efectele zgomotului
avand o amploare scazuta, uneori se accepta un nivel ridicat al zgomotului
pentru a scadea gradul de poluare a aerului (din punct de vedere al
zgomotului un autobuz poate fi echivalat cu 10-12 autoturisme
- poluarea aerului - este produsa in principal de gazele arse esapate de
catre motoarele termice. Pentru diminuarea poluarii aerului se poate actiona
pe doua directii (asupra mijloacelor de transport
- poluarea apelor - poate fi produsa de nave, prin deversarea in rauri si
fluvii a apelor uzate si in general a resturilor menajere, uleiurilor uzate, etc. o
problema deosebita o constituie pericolul poluarii apelor oceanelor, marilor si
apelor interioare de catre navele petroliere, ca urmare a scurgerilor masive
de hidrocarburi, care se pot datora accidentelor. Navele petroliere constituie
o sursa importanta de poluare, datorita cantitatilor mari de apa care trebuie
incarcate in tancurile petroliere pentru a asigura achilibrul navei atunci cand
aceasta se deplaseaza fara incarcatura. Pentru eliminarea acestui factor de
poluare, au fost emise reglementari care prevad ca apele folosite ca balast
sa fie deversate numai in porturi (respectiv in terminalele petroliere) in
statiile speciale de epurare sau pentru noile tipuri de petroliere, sa fie
prevazute compartimente speciale pentru balast (apa) care sa fie izolate de
cele pentru transportul hidrocarburilor. Alti factori de poluare a apelor sunt
deversarea uleiurilor de ungere (care sunt inlocuite in service-urile auto) si
deversarea apelor menajere rezultate din activitati de intretinerea
mijloacelor si infrastructurilor de transport (ape reziduale deversate in
canalizare de catre spalatoriile auto).2

Imbunatatirea transporturilor din Romania

program guvernamental propus pentru perioada 2014-2016

2 http://valicta.3x.ro/curs1.htmhttp://lege5.ro/en/Gratuit/guytsnzrg4/hotararea-nr-21-2015-

privind-organizarea-si-functionarea-ministerului-transporturilor/2?pId=197937898#p-197937898

Romania are in acest moment putin peste 500 de kilometric de autostrada in

operare si aproximativ 250 de km de autostrada in constructie. In privinta
retelei de drumuri conventionale, doar 35% din totalul de drumuri nationale
si 15% din drumuri judetene se afla intr-o stare foarte buna. Restul retelei
inregistreaza probleme pe anumite tronsoane de drum datorita degradarii
din ultimii 20 de ani. 3
Transportul pe calea ferata, sistemul feroviar din Romania a cunoscut in
ultimele decenii o de gradare actentuata cu implicatii periculoase in
siguranta si securitatea traficului sustinuta de o subfinantare cronica ceea ce
a condus la efecte nocive si greu de inlaturat. Romania evolueaza in
contratimp cu celelalte state UE unde ponderea transportului auto scade,
spre deosebire de tara noastra in care acesta creste, fiind absolut necesara
punerea in acord cu tendintele si obiectivele stabilite la nivel UE.
In transportul aerian Romania, desi numarul de aterizari si decolari este
ridicat, valoric se inregistreaza venituri mici deoarece majoritatea
operatorilor sunt straini.
Transportul maritim pe scurta distanta si transportul fluvial pot contribui la
decongestionarea unor infrasctructuri rutiere sau feroviare. Aceste doua
moduri de transport au ramas inca neexploatate ,atat din cause
transfrontaliere, cat si din cauza infrastructurii portuare. Romania nu are
operator de transport intermodal de anvergura international, ceea ce
semnifica , din nou, intarzierea asezarii tari noastre in tendintele
transportului European.
Obiectivul general al retelei guvernamentale pentru imbunatatirea
transporturilor il reprezinta asigurarea infrastructurii si serviciilor capabile sa
fie suportul activitatii economice si sociale, pentru imbunatatirea calitatii
vietii. Pentru atingerea acestui obiectiv general si obiectivelor specific din
toate domeniile de transport, vor fi sustinute masuri generale si actiuni
oblogatorii precum punctele intermodale nationale, modernizarea
infrastructurii de transport rutier si feroviar, modernizarea aeroporturilor
nationale, respective a infrastructurii de transport naval, maritime si fluvial.
Intrastructura rutiera

3 http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2012-12-20-13852506-0programul-guvernare-usl-2013-2016.pdf
6

Strategia privind intrastructura rutiera are in vedere preluarea eficienta a

traficului, dezvoltarea regionala echilibrata, eliminarea decalajelor, un
system degestionare si intretinere a tuturor drumurilor nationale.
Masuri
-finalizarea Autostrazii Nadlac-Arad-Bucuresti pentru a lega Romania de
Europa(coridorul IV)
-finalizarea Autostrazii Transilvania
-realizarea Autostrazii Bucuresti- Ploiesti Brasov prin finalizarea tronsonului
Brasov-Predeal-Comarnic
-demararea lucrarilor la Autostrada Bucuresti- Ploiesti- Focsani-BacauPascani.
-demararea proiectului Autostrazii de Sud Bucuresti-Alexandria CraiovaDrobeta-Tr Severin- Timisoara
-finalizarea centurii Bucuresti la profil de autostrada( nord si sud)
-in stransa concordanta cu strategia constructiei de autostrazi vor fi realizate
coridoarede legatura cu acestea prin intermediul drumurilor europene si
drumurilor expres analizate din perspectiva tipurilor de coridoare cu traffic
intens.
-Soselele de centura pentru orasele aflate pe viitoarele coridoare
autostradale sau de drum expres vor fi contruite exclusive in profil rutier
rapid.
-De continuat programul de constructie si reabilitare a podurilor si pasajelor.
- prin PROGRAMUL NATIONAL DE RECICLARE IN SITI A DRUMURILOR (PNRD)
guvernul a urmarit aducerea pana in 2016 in stare foarte buna a75% din
reteaua de drumuri nationale si a 55% din reteaua de drumuri judetene
(ceea ce nu s.a intamplat si nu are nici o putere in rezolvarea problemei
datorita multiplelor dezavantaje din programul si reteaua de guvernare la
nivelul tuturor ministerelor )
-resursa financiara pentru autostrazi trebuie sa fie bazata pe atragerea
finantarii private, prin promovarea parteneriatului Public Privat (PPP)
-asigurarea finantarii va vi garantata prin lege, care sa prevada alocarea
financiara multianuala pentru investitii in infrastructura
7

- reducerea numarului de accidente in traficul rutier prinpreluarea

Programului de eliminare a Punctelor Negre din traffic, cu prioritate pe
DN1.
-imbunatatirea si marirea capacitatii de control in traffic si introducerea de
tehnologii noi de monitorizare a traficului.
Harta autostrazilor prioritare pentru urmatorii ani.4

Infrastructura feroviara
Realizarea unui system feroviar modern si durabil in scopul cresterii vitezei
de transport si asigurarii unor servicii de calitate.
-construirea unei linii de mare viteza Curtici-Bucuresti-Constanta
-dezvoltarea unei retele comerciale pe terenurile CFR
-modernizarea Garii de nord dinTimisoara.
-reactualizarea preturilor bazate pe o trategie de termen lung referitoare la
dimensionarea retelei, calitate si utilizarea previzionata.
-modernizarea a 30 de statii de cale ferata dintre care 16 statii CF se afla in
executie.
Transportul aerian
Masuri guvernamentale asigurarea unui transport performant si accesibil,
respectand standardele, reglementarile aplicabile si cerintele de siguranta si
securitate
4 www.mediafax.ro imagini
8

-Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti

- Aeroportul International Baneasa-Aurel-Vlaicu- aeroport de ora destinat
zborurilor private
-Aeroportul Traian VuiaTimisoara legatura zu zona vestica
-Aeroportul Iasi asigura deschiderea in zona estica
-Aeroportul constanta-scop mulitar si touristic
-Aeroportul Cluj- zboruri regionale si domestic

Dezavantaje ale retelelor de guvernare

Retelele de guvernare (Actorii), folosind relatiile de interdependenta din
retea, coopereaza pentru alinierea intereselor proprii, ceea ce poate intarzia
decizii si implementarea politicilor fapt pentru care transporturile au de
suferit: intarzieri in ceea ce priveste alegerea firmelor private colaboratoare
prin castigarea licitatiilor .
Planificarea si adoptarea sistemelor de modernizarea si buna functionare a
transporturilor prezentata anterior, a fost conceputa ca program de
guvernare in retelele de transport pentru perioada 2014-2016. In prezent,
nici una din masurile adoptate de reteaua de guvernare nu a fost solutionata
datorita flexibilitatii si intereselor proprii ale actorilor individuali si ale
societatilor.
Cetatenii au de suferit din mai multe perspective: Guvernul introduce accize
pentru carburant pentru finantarea autostrazilor.(Fondurile aprobate pentru
infrastructura sunt insuficiente pentru birocratia greu de urmarit din
Romania)

Dezavantaje privind decizia in structurile flexibile :

-daca intre formularea problemei si solutiile disponibile apar discrepante
semnificative este necesara redefinirea problemei
-viziunea traditionala potrivit careia problema decide Solutia este complet
resturnata

-desfasurarea neuniforma a procesului de decizie este o oportunitate dar si o

amenintare pentru guvernare

Avantajele retelelor de guvernare:5

-Interdependenta
-Coordonarea cooperarii de catre entitatea gunernanta favorizeaza derularea
eficienta a proceselor decizionale si de implementare
- Negocierile dintre actori anticipeaza eliminarea potentialelor asperitati din
deciziile guvernantilor

Bibliografie
1. Manual de politici publice. Editura economica. Elena Iorga , M. Profiroi
http://valicta.3x.ro/curs1.htm

5 Manual de politici publice. Editura economica. Elena Iorga , M. Profiroiu

10

2. http://lege5.ro/en/Gratuit/guytsnzrg4/hotararea-nr-21-2015-privindorganizarea-si-functionarea-ministerului-transporturilor/2?
pId=197937898#p-197937898
3. http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2012-12-2013852506-0-programul-guvernare-usl-2013-2016.pdf
4. CNADNR.ro
5. -www.scribd.com. Curs 3 si 4- Structuri flexibile de guvernare.

11