Sunteți pe pagina 1din 5

BATALIA DE LA ROVINE

Lupta de la Rovine s-a desfasurat la 10 octombrie 1394 sau 17 mai 1395 intre
armata Tarii Romanesti condusa de Mircea cel Batran si cea otomana condusa de
sultanul Baiazid I.
Implicarea lui Mircea cel Batran in lupta antiotomana prin interventii militare la sud
de Dunare, anexarea Dobrogei si sprijinul acordat sarbilor in 1389 in batalia de la
Kosowopolje au determinat interventia turcilor la nord de Dunare.
Batalia de la Rovine se incadreaza in seria conflictelor asimetrice cu Imperiul
Otoman. Drept urmare, domnitorul Mircea cel Batran a fost nevoit sa adopte tactici
defensive precum privarea adversarului de posibilitatea aprovizionarii, incendierea
recoltelor, otravirea fantanilor etc..
Baiazid Ildirim(Fulgerul) trece Dunarea pe la Turnu cu 40 000 de ostasi inaintand
spre Arges, capitala Tarii Romanesti. Mircea cu un numar de 10 000 de osteni,
hartuieste oastea otomana si retrage populatia spre zonele muntoase. La 10
octombrie 1394 sau 17 mai 1395, se da lupta de la Rovine, un loc mlastinos, unde
Mircea iese invingator.
Dup victoria lui Mircea, boierimea, eliberat de teama stpnirii otomane, se
scindeaz: o parte rmne fidel lui Mircea, alta se grupeaz n jurul lui Vlad
Uzurpatorul. Mircea cel Batran a fost inlaturat de pe tron. Vlad a incheiat prima
capitulatie cu turcii. Batalia de la Rovine n-a fost insa decisiva, pericolul turcesc
ramanand in imediata apropiere si la fel de mare.

BATALIA DE LA VASLUI
Batalia de la Vaslui s-a desfasurat la 10 ianuarie 1475 ntre armatele aliate cretine
moldo-maghiaro-polone sub comanda lui tefan cel Mare i oastea otomanomuntean sub conducerea lui Suleiman Paa.
Pentru a intari frontul romanesc antiotoman, Stefan se amesteca in luptele pentru
putere din Tara Romaneasca sustinand proprii pretendenti. Factorul declansator al
interventiei otomane a fost moartea domnitorului Tarii Romanesti Radu cel Frumos,
voievod fidel turcilor. De asemenea, haraciul datorat turcilor fusese si el sistat.
Batalia de la Vaslui se incadreaza in seria conflictelor asimetrice cu Imperiul
Otoman. Armata sultanului numara 150 000 de soldati, in timp ce Stefan dispunea
de 40 000 de soldati moldoveni si cateva mii de secui si polonezi. Stefan a aplicat
tactica pustiiri, retragandu-se spre nord si alegand pentru batalie un loc mlastinos,
marginit de doua coline si paduri. Corpul central al armatei moldovene dispus pe
doua linii: in prima linie se gasesc polonezii si ungurii, iar in a doua oastea de curte
a domnitorului, in timp ce oastea cea mare era ascunsa in padure.

Confruntarea incepe cu ciocnirea polonezilor si ungurilor cu turcii. Aliatii Moldovei au


cedat usor. Oastea lui Stefan a reusit sa rupa si sa izoleze armata turca. Spahii,
atacati din fata si din spate, sunt complet nimiciti, iar cei ramasi dincolo de pod se
retrag. Batalia se incheie cu victoria lui Stefan cel Mare.
Lupta de la Vaslui (Podul nalt) a fost o victorie strlucit, care a dus faima domnului
n Europa i a integrat Moldova n relaii internaionale diplomatice de amploare.

BATALIA DE LA PLEVNA
Btlia de la Plevna [Bulgaria] (30 august 28 noiembrie 1877) a fost o confruntare
decisiv, ntre armatele romno-ruse i cele turceti, n cadrul Rzboiului de
Independen (1877 1878).
Din 1875 se redeschide Chestiunea orientala rascoala antiotomana din BosniaHertegovina, rascoala bulgarilor, razboiul antiotoman din Serbia si Muntenegru. In
1876, Imperiul Otoman da o noua contitutie prin care Romania devenea parte
integranta a Imperiului Otoman(provincie). Romania incercase obtinerea
independentei pe cale diplomatica si incheierea unei conventii militare cu Rusia.
Desi nu a existat o conventie de colaborare militara romano-rusa, Carol I trimitea la
sudul Dunarii 43 000 de soldati, in timp ce Rusia participa cu alti 50 000 de soldati.
Armata turca comasase la Plevna aprox. 40 000 de soldati. Conditia pusa de
Romania a fost incredintarea conducerii armatelor romano-ruse lui Carol I.
In 30 august se declanseaza primul atac romano-rus asupra Plevnei dar singurul
succes a fost cucerirea redutei Grivita I de catre romani. Toate atacurile rusilor au
fost respinse. Plevna a fost apoi supusa uneui asediu continuu. Romanii cuceresc
reduta Rahova in 9 noiembrie, iar incercarea turcilor de a sparge incercuirea a fost
respinsa. Osman-pasa a fost nevoit sa se predea, cu intreaga ostire armatei romane,
pe 28 noiembrie.
Cucerirea Plevnei a deschis drumul trupelor ruse spre Istanbul, cucerirea oraelor
Filipopol i Adrianopol determinnd Turcia s capituleze (23 ianuarie/4 februarie
1878).Principala consecinta a victoriei de la Plevna a fost incheierea tratatelor de la
San Stefano i Berlin (1878), Romnia obinand independena de stat i Dobrogea.

CRUCIADA DE LA BELGRAD
Cruciada de la Belgrad s-a desfasurat intre 4 si 23 iulie 1456 intre tari ale Europei
crestine si Imperiul Otoman.
n contextul cuceririi Constantinopolului de ctre otomani n 1453, sultanul Mehmed
al II-lea a pornit o nou campanie n Europa, cu scopul de a cucerii Belgradul, una
dintre cele mai bine fortificate ceti din Balcani, considerat cheia de intrare n
Europa. mpotriva otirii otomane s-a organizat n 1456 o contraofesiv cretin,
condus de voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara.
Sub comanda lui Iancu de Hunedoara s-au adunat cruciati europeni si armate
provenite din Ungaria si Serbia. Armata crestina numara aprox. 60 000 de soldati, in
timp ce armata turca 100 000.
Dupa ce armata lui Iancu a reusit sa sparga blocada navala turca, turcii au asediat
timp de o saptamana cetatea Belgradului. Crestinii au rezistat asediului. Cruciada sa soldat cu victoria armatei lui Iancu de Hunedoara.
Victoria de la Belgrad ntrzie pentru aproape 70 de ani cucerirea Ungariei de ctre
turci i redreseaz moralul europenilor, zguduit dup cderea Constantinopolului.
Totodat, izbnda lui Iancu este cel mai strlucit moment al carierei sale militare.

CRUCIADA DE LA NICOPOLE
Btlia de la Nicopole a avut loc pe 25 septembrie 1396, ntre o armat aliat
franco valaho maghiar i Imperiul Otoman.
Dup btlia de la Cmpia Mierlei, din 1389, otomanii au cucerit cea mai mare
partea Balcanilor, ameninnd prin politica lor expansionist state europene. n
acest context, n 1394, Papa Bonifaciu al IX-lea a proclamat organizarea unor noi
cruciade mpotriva turcilor.
La apelul Papei au rspuns att state catolice, ct i ortodoxe. Se formeaz o alian
ce cuprinde cavaleri burgunzi (francezi), englezi, germani, precum i oastea regelui
Ungariei, Sigismund de Luxemburg. La cruciad a participat i domnul rii
Romneti, Mircea cel Btrn.

Principala btlie a fost asediul cetii Nicopole n 1396. Cruciada a fost marcata de
neintelegerile aparute intre cruciati privind tactica de lupta. Astfel, primul ataca fost
efectuat de cavaleria grea a principilor francezi i englezi, care nu a putut s aib
un impact major din cauza fortificaiilor otomane. Din cauza acestui fapt, victoria va
fi n cele din urm de partea otomanilor.
Participarea la cruciada de la Nicopole a domnului rii Romneti este o dovad a
politicii antiotomane promovate de acesta, n condiiile apartenenei la cretinismul
ortodox i a participrii alturi de state cretine catolice.

TRATATUL DE LA LUTK
Tratatul de la Luk a fost ncheiat, n aprilie 1711, ntre Petru cel Mare, arul Rusiei, i
Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei.
La sfarsitul sec. 17 inceputul sec. 18, Tarile Romane au incercat sa iasa din
sistemul dominatiei otomane, apropiindu-se de habsburgi, polonezi si rusi si sa duca
o politica de echilibru. Tratatul a fost ncheiat n urma nfrngerii suferite de Rusia
din partea Turciei n Btlia de la Stnileti, pe Prut prefigureaza politica
expansionist ruseasc asupra rilor Romne i a Balcanilor.
Prevederi:
- arul ia "sub oblduire" pe domn i ntreg poporul rii;
- dup scuturarea stpnirii otomane, Moldova va nceta s plteasc tribut i alte
dri Porii;
- se restabileau hotarele vechi ale Moldovei de pn la instaurarea dominaiei
otomane;
- Moldova urma s treac sub protectoratul Rusiei, care garanta integritatea
teritorial a principatului i se obliga s nu se amestece n treburile lui interne;
- domnia ereditar a familiei Cantemir;
- n caz de ocupaie, familia domnitorului va avea drept de azil n Rusia;
- grania dintre cele dou state este stabilit pe Nistru, iar integritatea hotarelor
Moldovei este asigurat.
Consecina imediat a tratatului a fost campania otoman din acelai an, n urma
creia Dimitrie Cantemir pierde tronul Moldovei.

TRATATUL DE LA BRASOV
Tratatul de la Brasov s-a incheiat la 7 martie 1395 intre Mircea cel Batran,
domnitorul Tarii Romanesti si Sigismund de Luxemburg, suveranul Ungariei.

n contextul pericolului otoman iminent, domnitorul rii Romneti se apropie de


Regatul Maghiar, condus de Sigismund de Luxemburg.
Este primul tratat de alianta antiotomana din S-E europei, vizand modalitatea de
cooperare militara impotriva turcilor.
Continut:
-

recunoasterea stapanirii domnului Tarii Romanesti in Amlas si Fagaras, in


sudul Transilvaniei, cu titlu de feuda fiind si Banatul de Severin.
Mircea devenea membru in alianta antiotomana
Tratatul intarea pozitia marii boierimi muntene, in defavoarea domniei
Biserica ortodoxa din Transilvania este asezata sub jurisdictia Mitropoliei de la
Targoviste.

n virtutea acestui tratat de alian, Mircea cel Btrn va susine cruciada de la


Nicopole, desfurat n 1396.