Sunteți pe pagina 1din 37

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EPU

Page 1 of 37

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EPURARE A APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI. TREPTELE DE EPURARE MECANICĂ ŞI BIOLOGICĂ ŞI LINIA DE PRELUCRARE ŞI VALORIFICARE A NĂMOLURILOR

I LINIA DE PRELUCRARE Ş I VALORIFICARE A N Ă MOLURILOR Cuprins Indicativ P28-84 Înlocuie ş

Cuprins

Indicativ P28-84 Înlocuieşte P 28-64

1. GENERALITĂŢI

1.1. Normativul de faţă conţine prescripţiile şi datele necesare proiectării tehnologice a construcţiilor şi

instalaţiilor în care se desfăşoară procese de epurare a apelor uzate orăşeneşti precum şi a construcţiilor şi instalaţiilor cu ajutorul cărora se prelucrează şi valorifică nămolurilor şi alte materii reţinute în asemenea staţii.

1.2. Prin ape uzate orăşeneşti se înţelege totalitatea apelor colectate de reţeaua de canalizare a unei localităţi

şi care reprezintă un amestec de ape uzate fecaloid menajere, ape uzate publice, ape meteorice (în cazul reţelelor de canalizare în sistem unitar), ape de infiltraţie drenate de reţeaua de canalizare precum şi ape

uzate industrial (preepurate sau nu) dar care îndeplinesc condiţiile “Normativului pentru condiţiile de descărcare a apelor uzate în reţelele de canalizare a centrelor populate”, indicativ C 90-83.

1.3. Instalaţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti sunt acele instalaţii care asigură separarea şi

îndepărtarea elementelor impurificatoare conţinute în apele uzate influente, până la limitele admise pentru

descărcarea acestora în receptor.

1.4. Prezentul normativ nu cuprinde prescripţiile şi datele necesare proiectării tehnologice ale instalaţiilor de

epurare mecano-chimice, epurării biologice naturale, epurării terţiare şi dezinfectării apelor uzate epurate.

1.5. Instalaţiile de prelucrare şi valorificare a nămolurilor şi a altor materii reţinute (separate) în instalaţiile de

epurare a apelor uzate orăşeneşti trebuie să asigure obţinerea de produse finite, igienice, valorificabile, uşor de reintegrat în mediul natural.

1.6. Impurităţile conţinute în apele uzate orăşeneşti sunt constituite din materii minerale şi materii organice în

suspensie sau dizolvate. Gradul de impurificare a apelor uzate este apreciat în funcţie de valorile principalilor indicatori fizico-chimici.

1.7. De regulă indicatorii fizico-chimice ai apelor uzate precum şi cei ai nămolurilor, prevăzuţi în STAS 1481-

76 “Canalizări. Studii şi criterii de proiectare” se vor determina pe bază de analize de laborator de către un institut de specialitate.

În cazul în care nu se pot stabili pe bază de analize (în lipsa reţelei de canalizare), aceştia se vor aprecia după datele obţinute la restituţii similare.

Pentru apele uzate menajere se pot lua în considerare următorii indicatori:

- materii solide în suspensie

- CBO 5

65-90 g/loc şi zi

54

65

g/loc şi zi

1.8. Gradul de epurare necesar (eficienţa de epurare necesară a ansamblului instalaţiilor staţiei de epurare)

se stabileşte pe baza condiţiilor de descărcare în receptori, rezultate din planul de gospodărire a calităţilor apelor şi comunicate de către organele centrale sau teritoriale de gospodărire a apelor.

1.9. Emiterea acordului de gospodărire a apelor este reglementat prin ordinul CNA nr. 114/1983.

1.10. Valorile limită admisibile ale principalelor subsatnţe poluante din apele uzuale înainte de evacuarea în emisari (receptori), funcţie de gradul de diluţie care se realizează, sunt cuprinse în decretul nr. 414/1980.

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EPU

Page 2 of 37

1.11. La proiectarea staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti, se vor avea în vedere prevederile STAS 1481-76 “Canalizări. Studii şi criterii de proiectare”.

[top]

2. CANTITĂŢI ŞI DEBITE CARACTERISTICE DE DIMENSIONARE A STAŢIEI DE EPURARE

2.1. Cantităţile de apă care se evacuează prin reţeaua de canalizare a unei localităţi se stabilesc conform

prevederilor STAS 1846-83 “Determinarea cantităţilor de apă de evacuare”.

2.2. Debitele caracteristice de ape uzate care intervin în dimensionarea unei staţii de epurare sunt: debitul

zilnic maxim (Q zi max), debitul orar maxim (Q orar max) şi debitul orar minim (Q orar minim). Aceste debite se obţin prin reducerea cu coeficientul 0,8 a debitelor cerinţelor de apă corespunzătoare, definite conform

STAS 1343/0-77 “Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare. Prescripţii generale”.

2.3. Pentru calcule preliminare debitul orar minim rezultă din înmulţirea debitului zilnic maxim cu 0,25 pentru

locuitori şi cu 0,75 pentru cele cu

peste 100.000 locuitori.

localităţile sub 10.000 locuitori, cu 0,60 pentru cele cu 50.000

100.000

2.4. Cantităţile şi calităţile apelor uzate provenite din procesele de producţie ale unităţilor de industrie

republicană, racordate la reţeaua de canalizare a localităţii respective, se determină pe baza datelor furnizate de beneficiarul sau proiectantul fiecărui obiectiv industrial (datele fiind luate din studii şi cercetări de specialitate).

2.5. La determinarea debitelor de apă uzată evacuate de unităţile industriale de va lua în considerare

reutilizarea maximă a apei în procesele tehnologice.

2.6. Determinarea cantităţilor totale ale apelor ce ajung la staţia de epurare trebuie efectuată ţinând seama de

sistemul de canalizare adoptat pentru reţeaua de colectare (sistemul separativ, unitar sau mixt).

2.7. În sistemul separativ de canalizare, de la caz la caz, în funcţie de acordul (avizul) CNA se poate folosi

acumularea în bazine de retenţie a apelor pluviale foarte încărcate (cele colectate în primele minute ale ploii) şi introducerea lor eşalonată în staţia de epurare după încetarea ploii.

2.8. Debitele de calcul hidraului şi de verificare ale obiectelor componente ale unei staţii de epurare sunt date

în tabelul 1.

Tabelul 1

DEBITE DE CALCUL HIDRAULICE ALE OBIECTIVELOR DINTR-O STAŢIE DE EPURARE

Sistemul de canalizare Nr. Obiectul sau elementul de legătură între obiecte Separativ Unitar sau mixt
Sistemul de canalizare
Nr.
Obiectul sau elementul de legătură
între obiecte
Separativ
Unitar sau mixt
crt.
Debit de
Debit de
Debit de
Debit d
dimensionare
verificare
dimensionare
verificar
0
1
2
3
4
5
1
Deversorul camerei de deversare
dinaintea staţiei de epurare
-
-
Qc - nQ orar
max.
Qc
2
Canalul deversor de la camera de
deversare la bazinul de retenţie şi de
-
-
Qc - nQ orar
max.
Qc

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EPU

Page 3 of 37

la acesta la emisar

la acesta la emisar

3
3

Canalul dintre camera de deversare şi camera grătarelor

-

-

nQ orar max.

Q orar m

4
4

Canalul de acces la camera grătarelor

Q orar max.

Q orar min.

 

-

-

5

Grătarele, deznisipatorul, debitmetrul, camera de repartiţie la decantoarele primare inclusiv canalele de legătură între ele

Q

orar max.

Q orar min.

nQ orar max.

Q orar m

6
6

Separator de grăsimi, decantor primar

Q zi max.

Q orar max.

Q zi max.

nQ orar m

7
7

Canalul dintre decantorul primar şi camera de deversare dinaintea instalaţiilor de epurare biologică

-

-

nQ orar max.

Q orar m

8
8

Camera de deversare dinaintea

-

-

(n-1)Q orar

nQ orar m

instalaţiilor de epurare

biologică

max.

9

Canalul deversor dintre camera de deversare dinaintea instalaţiilor de epurare biologică şi canalul de descărcare în receptor

-

-

(n-1)Q orar

Q

orar m

 

max.

10
10

Camera de repartiţie la instalaţiile de epurare biologică

Q

orar max.+

Q

orar min.

Q orar max.+ QE

Q

orar m

QE

11 Canalul dintre decantorul primar - camera de repartiţie la instalaţiile de epurare biologică şi de la aceasta la instalaţiile de epurare biologică

Q

orar max.+

Q

orar min.

-

-

QE

12 Canalul dintre camera de deversare dinaintea instalaţiilor de epurare biologică - camera de repartiţie la instalaţiile de epurare biologică şi de la aceasta la instalaţiile de epurare biologică

Construcţii şi instalaţii de epurare

Q

-

-

Q orar

Q

orar m

 

Q

orar max.+

max.+QE

Q

Q

orar m

13
13

biologică (filtre biologice, bazine cu nămol activat)

zi max. + QR max.

QR max.

zi max. + QR max.

+ QR ma

14 Camera de repartiţie la decantoarele secundare şi canalul dintre instalaţiile de epurare biologică - camera de repartiţie la decantoarele secundare şi de la aceasta la decantoarele secundare

Q

Q

Q orar max.

Q orar mi

orar max. + QR max.

orar min. + QR min

+ QR max.

 

QR min

15 Decantorul secundar – tip logitudinal

Q

zi max. +

Q

zi max. + QR

Q

zi max. +

Q

zi max

 

0,6 QR max.

0,6 QR max.

QR

Q

zi max. +

Q

zi max. +

 

- tip radial

0,3 QR max.

 

0,3 QR max.

 
16
16

Canalul de evacuare a apei din decantorul secundat până la receptor

Q zi max.

Q orar max.

 

-

-

17
17

Canalul de evacuare a apei din

-

-

Q zi max.

Q orar m

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EPU

Page 4 of 37

decantorul secundar până la intersecţia cu canalul de ocolire a staţiei de epurare sau a
decantorul secundar până la
intersecţia cu canalul de ocolire a
staţiei de epurare sau a treptei
mecanice
18 Bazinul de retenţie a apelor meteorice
-
-
Qc - nQ orar
max.
Qc
Notă:

- Qc este debitul de calcul al reţelei dimensionate în sistem unitar, în amonte de deversorul din faţa staţiei de epurare;

- QE este debitul de nămol în exces trimis spre camera de repartiţie la decantoarele primare, pentru reţinerea

în acestea, împreună cu nămolul primar, când schemele tehnologice prevăd aceasta;

- QR max., QR min. reprezintă debitul de recirculare maxim, respectiv minim;

- n – raportul de diluţie a apelor uzate, admis la dimensionarea camerelor deversoare.

2.9. Deversorul camerei de deversare dinaintea staţiei de epurare (în cazul sistemului unitar) se verifică la Qc

când canalul deversor serveşte şi de canal de ocolire a staţiei de epurare.

2.10. La separatorul de grăsimi verificarea la Q orar max. are drept scop să stabilească dacă la acest debit nu

se depăşeşte cota de deversare a jgheaburilor de colectare a grăsimilor.

2.11. La decantoare, înălţimea de siguranţă se va lua corespunzător nivelului maxim al apei pentru debitul de

verificare. Jgheabul de colectare a apei sa va dimensiona astfel încât să poată transporta debitul de verificare

menţinând neînecată curgerea apei peste creasta deversoare a jgheabului.

2.12. Staţiile de pompare pentru apă uzată ce intervin în diferite puncte ale schemei tehnologice de epurare

se dimensionează în funcţie de debitele maxime (de verificare) sosite din obiectele ce preced staţiile respective.

[top]

3. SCHEME TEHNOLOGICE DE EPURARE

3.1. În instalaţiile de epurare a apelor uzate intervin procese de natură fizică, chimică şi biologică care se pot

combina în cadrul unei anumite tehnologii de epurare.

Funcţie de condiţiile de descărcare în receptorii naturali şi de caracteristicile influentului, schema tehnologică a unei staţii de epurare orăşeneşti poate cuprinde în general unul din următoarele două procedee:

- epurare mecanică, ce constă în reţinerea din apele uzate a corpurilor plititoare mari, a nisipului, grăsimilor şi

a substanţelor solide în stare de suspensii separabile gravitaţional, precum şi în prelucrarea materiilor reţinute;

- epurare mecano-biologică, ce constă în reţinerea din apele uzate a corpurilor plutitoare mari, a nisipului, a

grăsimilor şi a substanţelor solide în stare de suspensii separabile gravitaţional, prin procedeul de epurare mecanică şi reţinerea substanţelor solide în stare de suspensii coloidale şi dizolvate prin procese biochimice,

precum şi în prelucrarea materiilor reţinute.

3.2. Eficienţa (randamentul) diferitelor instalaţii exprimată în posibilitatea acestora de a reduce concentraţia

substanţelor în suspensie, a substanţelor organice coloidale şi dizolvate (exprimată prin reducerea CBO5) şi a

bacteriilor este prezentată în tabelul 2.

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EPU

Page 5 of 37

Tabelul 2

EFICIENŢA CE SE POATE REALIZA PRIN DEVIRSE PROCEDEE DE EPURARE

Eficienţa de reducere a concentraţiilor în raport cu cele ale apei uzate brute în %
Eficienţa de reducere a concentraţiilor în raport cu
cele ale apei uzate brute în %
Procedeul de
epurare
Sus-
Bac-
CBO5
CCO
Azot
Fosfor
pensii
terii
Epurare mecanică –
grosieră (trecere prin
grătare)
5
20
5
10
1
5
-
-
10
20
Epurare mecanică
(trecerea prin
grătare, deznisipator,
separator de grăsimi,
decantor)
40
70
25
40
20
35
-
15
20
25
75
Procedeu de epurare
mecano-biologică.
Epurare mecanică şi
epurare biologică
artificială aerobă în
filtre biologice de
mare încărcare
urmate de
decantoare
secundare
65
92
65
90
50
80
20
30
20
30
70
90
Epurare mecanică şi
epurare biologică
artificială aerobă în
filtre biologice de
mică încărcare
urmate de
decantoare
secundare
70
92
80
95
65
90
50
60
20
30
90
95
Epurare mecanică şi
epurare biologică
artificială aerobă în
bazine de nămol
activat de mare
încărcare urmate de
decantoare
secundare
75
85
50
75
40
70
8
10
20
30
70
90
Epurare mecanică şi
epurare biologică
artificială aerobă în
bazine de nămol
activat de mică
încărcare urmate de
decantoare
secundare
85
95
75
95
60
85
85
90
25
30
90
98

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EPU

Page 6 of 37

3.3. La stabilirea schemei tehnologice a astaţiilor de epurare se ţine seama de:

- debitele şi caracteristicile fizico-chimice ale apei uzate;

- sistemul de canalizare;

- caracteristicile hidraulice şi de calitate ale receptorului;

- condiţiile de amplasare.

[top]

4. AMPLASAMENTUL STAŢIEI DE EPURARE

Amplasarea staţiilor de epurare se va face în conformitate cu prevederile STAS 1481-76 şi Ordinul nr. 623/1973 al Ministerului Sănătăţii.

[top]

5. OBIECTE COMPONENTE

Obiectele componente ale schemelor tehnologice ale staţiilor de epurare sunt:

a. Circuitul apei

Treapta de epurare mecanică

- camera deversoare

- grătar

- deznisipator

- canal de măsură debite

- separator grăsimi

- staţie de pompare ape uzate

- decantor primar

- bazin de retenţie

Treapta de epurare biologică artificială

- bazine de aerare

- filtre biologice

- decantoare secundare

- staţie de suflante

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EPU

Page 7 of 37

- staţie de pompare nămol activ (recirculat şi în exces)

- colector de evacuare

b. Circuitul nămolului

- staţie de pompare

- îngroşătoare

- instalaţii de stabilizare

- bazine de fermentare

- bazine de stabilizare aerobă

- gazometre

- instalaţii de elutriere

- instalaţii de condiţionare fizică

- instalaţii de condiţionare chimică

- instalaţii de deshidratare

- platforme de uscare

- instalaţii de deshidratare mecanică

c. Elemente tehnologice de legătură între obiectele staţiei

d. Construcţiile şi instalaţiile auxiliare (nu fac obiectul prezentului normativ; se proiectează după prescripţiile specifice)

- centrală termică

- drumuri şi alei interioare

- drum de acces

- spaţii verzi

- împrejmuire şi porţi

- pavilion de exploatare

- instalaţii de telefonie

- instalaţii de alimentare cu energie electrică

5.1. Camera deversoare

Criterii de amplasare

5.1.1. Camera deversoare se prevede în sistemele de canalizare unitar şi mixt, pe colectoarele principale, înaintea treptei de epurare mecanică şi după treapta de epurare mecanică

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EPU

Page 8 of 37

Rolul camerei deversoare

5.1.2. Camera deversoare de la intrarea în staţia de epurare asigură admiterea în staţie a unui debit egal cu

de “n” ori debitul orar maxim al apelor uzate pe timp uscat, stabilit conform prevederilor STAS 1846-83.

Diferenţa de debit, între debitul total şi debitul admis în staţia de epurare, se va înmagazina în bazine de retenţie sau se va descărca în emisar cu respectarea prevederilor Decretului nr. 414/1980.

5.1.3. Camera deversoare dinaintea instalaţiilor de epurare biologică asigură admiterea spre aceasta a unui

debit egal cu debitul orar maxim al apelor pe timp uscat, stabilit conform prevederilor STAS 1846-83 sau avizului CNA.

Debitul deversat prin această cameră deversoare se va descărca în emisar numai epurat mecanic.

Prescripţii de dimensionare

5.1.4. Lungimea pragului deversor în ipoteza unei lame deversante triunghiulare se determină cu relaţia (1)

funcţie de înălţimea medie a lamei deversante, considerând scurgerea în canalul de evacuare a debitului deversat, neînecată (liberă):

de evacuare a debitului deversat, neînecat ă (liber ă ): în care: (m) (1) Qd -

în care:

(m) (1)

Qd - debitul deversat în m 3 /s;

µ- 0,63 coeficient de debit;

h m - înălţimea medie a lamei deversante, în metri;

g - 9,81 m/s 2 .

5.1.5. În cazul în care deversorul are mai multe deschideri, separate prin pile intermediare, la determinarea

lungimii totale se vor lua în considerare contracţiile laterale ale lamei deversante în dreptul pilelor.

Pentru calculul lungimii deversorului se va utiliza diagrama din fig. 1.

5.2. Grătare

În staţiile de epurare se prevăd două tipuri de grătare:

- grătare rare, cu interspaţii între bare 60

100

mm;

- grătare dese, cu interspaţii între bare 16

20

mm;

Criterii de amplasare

5.2.1. Grătarele sunt amplasate la intrarea apelor uzate în staţia de epurare, înaintea deznisipatorului şi a

eventualei instalaţii de pompare a apei uzate.

În cazul staţiilor de pompare cu transportoare hidraulice, grătarele se pot amplasa şi în aval de acesta.

Rolul grătarelor

5.2.2. Grătarele au rolul de a reţine corpurile plutitoare mari.

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EPU

Page 9 of 37

Criterii de alegere

5.2.3. Grătarul de tip plan se prevede de regulă, cu curăţire manuală la staţii având debitul mai mic sau egal

cu 25 dm 3 /s şi cu curăţire mecanică la staţiile de epurare cu debitul mai mare de 25 dm 3 /s.

5.2.4. La staţiile de epurare cu debitul mai mare de 25 dm 3 /s, la numărul de grătare rezultate din calcul, la

sistemul divizor, se va lua o unitate de rezervă.

5.2.5. La staţiile de epurare cu debitul mai mare de 250 dm 3 /s, se recomandă a se prevedea automatizarea

dispozitivelor de curăţire prin intermediul unui releu de nivel.

Prescripţii de dimensionare

5.2.6.

Viteza apei între barele grătarelor, la debitul de calcul, va fi de maximum 1,0 m/s.

5.2.7.

Viteza minimă în canalul de acces la grătare va fi de 0,4 m/s (la debitul de verificare conform tabelului

1).

5.2.8.

Viteza minimă în amonte şi în aval de grătare va fi de 0,7 m/s la debitul de calcul.

5.2.9.

Pentru a ţine seama de pierderile de sarcină suplimentare datorite înfundării grătarului, pierderile de

sarcină totale calculate se vor mări de 3 ori, luându-se în orice caz cel puţin 10

5.2.10. Radierul canalului în aval de grătar trebuie să fie mai coborât cu 7,5

15

15 cm.

cm faţă de cel din amonte.

5.2.11. Grătarele de montează înclinat, cu un unghi de 60 o faţă de orizontală.

5.2.12. Lăţimile curente ale grătarelor dese sunt: 0,60 m; 0,70 m; 0,80 m; 1,00 m; 1,25 m.

5.2.13. Cantitatea de materii reţinută pe grătar variază cu mărimea interspaţiilor şi modul de curăţire conform

tabelului 3.

Tabelul 3

Cantitatea de reţinere la curăţire Lăţimea interspaţiilor între lame (mm) manuală dm 3 /om şi
Cantitatea de reţinere la curăţire
Lăţimea interspaţiilor
între lame (mm)
manuală dm 3 /om şi an
mecanică dm 3 /om şi an
16
5,0
6,0
20
4,0
5,0
Greutatea specifică a reţinerilor este de cca 750 kg/m 3 .

5.2.14. Materiile reţinute pe grătare vor fi evacuate din staţia de epurare spre platformele de depozitare a

gunoaielor orăşeneşti şi prelucrate împreună cu acestea.

5.2.15. La partea superioară a grătarelor se amenajează o platformă de minimum 1,5 m lăţime prevăzută cu

balustradă, de pe care se face curăţirea sau controlul funcţionării acestora; platforma se va amplasa cu cel

puţin 0,5 m peste nivelul maxim al apei.

5.2.16. Înainte şi după grătare se vor monta dispozitive de închidere în dreptul cărora se va prevedea o

platformă, prevăzută cu balustradă. pentru manevrarea acestora, având o lăţime minimă de 1,20 m.

5.3. Deznisipatoare

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EP

Page 10 of 37

Criterii de amplasare

5.3.1. Deznisipatoarele se amplasează după grătare şi înaintea separatorului de grăsimi, a decantorului

primar sau a staţiei de pompare ape uzate.

Amplasarea deznisipatoarelor după staţia de pompare se va face numai în cazul staţiilor de pompare cu transportoare hidraulice.

Rolul deznisipatoarelor

5.3.2. Deznisipatoarele au rolul de a reţine particulele solide minerale (nisip) din apa uzată cu diametrul mai

mare de 0,2

0,25

mm.

Criterii de alegere

5.3.3. Deznisipatoarele se prevăd:

- la canalizările în sistem unitar, la toate staţiile de debite instalate mai mari de 10 dm 3 /s;

- la canalizările în sistem separativ, pentru debite mai mari de 35 dm 3 /s.

5.3.4. La numărul de compartimente rezultat din calcule în sistem divizor se va adăuga un compartiment de

rezervă.

5.3.5. Se prevăd deznisipatoare orizontale longitudinale pentru debite mai mari de 100 dm 3 /s (Q orar max.) în

sistem separativ şi debite mai mari de 50 dm 3 /s (Q max. orar) în sistem unitar.

5.3.6. Pentru debite mai mari de 100 dm 3 /s (Q orar max.) în sistem separativ şi de 50 dm 3 /s (Q max. orar) în

sistem unitar se vor prevedea deznisipatoare orizontale cu mişcarea circulară (tangenţială) a apei.

Prescripţii de dimensionare

5.3.7. La dimensionarea deznisipatorului orizontal se vor lua în considerare:

- viteza orizontală maximă de 0,3 m/s la debitul de calcul din tabelul 1;

- viteza orizontală maximă de 0,15 m/s la debitul de verificare din tabelul 1;

- viteza verticală de depunere de maxim 70 m/s (19 mm/s);

- timpul de trecere prin deznisipator 30

50 secunde.

mm/s); - timpul de trecere prin deznisipator 30 50 secunde. (2) (3) (pentru deznisipatoarele orizontale logitudinale)

(2)

- timpul de trecere prin deznisipator 30 50 secunde. (2) (3) (pentru deznisipatoarele orizontale logitudinale) în

(3) (pentru deznisipatoarele orizontale logitudinale)

în care: Hmax.apa - înălţimea maximă a apei în deznisipator;

Bu - lăţimea compartimentului deznisipatorului care să nu depăşească 3,0 m

V

= 0,3 m/s – viteza orizontală a apei;

U

= 15,6

16,4

mm/s – viteza de depunere a particulelor.

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EP

Page 11 of 37

5.3.8. Volumul zilnic de nisip reţinut în deznisipator se va lua astfel:

- în sistem separativ 40 dm 3 /1000 m 3 - debit zi maxim;

- în sistem separativ

100

120

dm 3 /1000 m 3 - debit zi maxim pe timp uscat.

Greutatea volumetrică a reţinerilor este de 1,5 t/m 3 .

5.3.9. Evacuarea nisipului depus în deznisipatoarele orizontale longitudinale se va face cu curăţitor mobil

prevăzut cu o instalaţie de evacuare pneumatică.

5.3.10. Evacuarea nisipului depus în deznisipatoarele orizontale cu mişcarea circulară (tangenţială) a apei se

face cu elevatoare pneumatice fixe.

Aerul sub presiune se va asigura de la o staţie de suflante.

5.3.11. Nisipul se va evacua pe platforme special amenajate în vecinătatea deznisipatorului sau a platformelor de uscare a nămolului.

5.3.12. Apa drenată se va reintroduce în circuitul treptei mecanice de epurare a apei uzate.

5.3.13. Menţinerea unei viteze orizontale de curgere constante de 0,3 m/s, la variaţia debitului şi înălţimii apei

în deznisipatoarele orizontale, se asigură printr-o strangulare locală în dreptul dispozitivelor de închidere din

aval (stăvilarelor).

5.3.14. La intrarea şi ieşirea din compartimentele de deznisipare, se vor prevedea dispozitive de închidere în

dreptul cărora se va realiza o platformă pentru manevrarea acestora cu lăţimea minimă de 1,20 m, prevăzută

cu balustradă.

5.4. Canal de măsurare a debitelor

Criterii de amplasare

5.4.1. Instalaţia de măsurare a debitelor se prevede după deznisipator, pe canalul de acces la separatorul de

grăsimi.

Rolul canalul de măsurare a debitelor

5.4.2. Asigură măsurarea debitelor apelor uzate afluente la staţia de epurare şi menţinerea vitezei constante

în deznisipator.

Prescripţii de dimensionare

5.4.3. Instalaţia de măsurare a debitelor trebuie să asigure o curgere continuă neîncetată (liberă) a apelor

uzate şi să nu favorizeze depunerea suspensiilor din acestea.

5.4.4. Forma strangulării locale şi a denivelării radierului sunt funcţie de debitul de ape uzate şi lăţimea

canalului (fig. 2, tabelul 4)

5.4.5. Viteza în canalul de măsurare va fi de minimum 0,7 m/s.

5.4.6. Cheia limnimetrică, conform îndrumătorului tehnic ID-8-1971 al Consiliului Naţional al Apelor, este dată

de relaţia:

Q

= 1,24 AH 3/2 m 3 /s (4)

în

care:

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EP

Page 12 of 37

A – lăţimea canalului, în metri; H – înălţimea apei în amonte de strangulare, în
A
– lăţimea canalului, în metri;
H
– înălţimea apei în amonte de strangulare, în metri.
Tabelul 4
A
B
C
D
E
F
Ram
Rav
Hmax
Qmax
m
mm
mm
mm
mm
m
m
m
m
m 2 /s
0,20
133
67
433
43
0,50
0,62
2,83
0,4
0,06
0,25
167
83
542
54
0,60
0,77
3,54
0,5
0,11
0,30
200
100
650
65
0,70
0,93
4,25
0,60
0,17
0,40
267
133
867
87
1,00
1,23
5,67
0,8
0,35
0,50
333
167
1083
108
1,20
1,54
7,08
1,0
0,62
0,60
400
600
1300
130
1,40
1,85
8,50
1,2
1,00
0,70
467
233
1517
152
1,60
2,15
9,92
1,4
1,40
0,75
500
250
1625
163
1,70
2,31
10,63
1,5
1,70
0,80
533
267
1733
173
1,80
2,47
11,33
1,6
2,00
0,90
600
300
1950
195
2,00
2,78
12,75
1,8
2,70
1,00
667
333
2167
217
2,20
3,08
14,17
2,0
3,50
1,20
800
400
2600
260
2,20
3,70
17,00
2,0
4,20
1,40
933
467
3033
303
2,20
4,32
1983
2,0
4,90
1,50
1000
500
3250
325
2,20
4,62
21,25
2,0
5,20
1,60
1067
533
3467
347
2,20
4,93
22,67
2,0
5,60
1,80
1200
600
3900
390
2,20
5,55
25,50
2,0
6,30
2,00
1333
667
4333
433
2,20
6,17
28,33
2,0
7,00
5.5. Separatoare de grăsimi

Criterii de amplasare

5.5.1. Separatoarele de grăsimi se amplasează după deznisipator, înaintea decantoarelor primare.

Rolul separatoarelor de grăsimi

5.5.2.

Separatoarele de grăsimi au rolul de a reţine uleiurile, reziduurile petroliere şi alte grăsimi din apa

uzată.

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EP

Page 13 of 37

Criterii de alegere

5.5.3. Se prevăd în schema tehnologică a staţiei de epurare pentru debite mai mici de 50 m 3 /s numai când

apele uzate conţin, într-o concentraţie mai mare de 150 mg/dm 3 , substanţe extractibile în eter de petrol, care nu sunt separabile la suprafaţa apei şi care nu pot fi evacuate în mod obişnuit prin dispozitivele de colectare a spumei ale racloarelor de la decantoarele primare.

5.5.4. Separatoarele

concentraţie, în cazul în care epurarea mecanică este urmată de o epurare biologică.

de

grăsimi

se

vor

prevedea

obligatoriu,

în

schema

tehnologică,

indiferent

de

5.5.5. Separatoarele de grăsimi trebuie prevăzute cu minimum două compartimente. Pentru debite mai mici

de 50 dm 3 /s se poate admite un singur compartiment, cu obligativitatea prevederii unui canal de ocolire.

Prescripţii de dimensionare

5.5.6. Debitele de dimensionare şi verificare sunt cele indicate în tabelul 1.

5.5.7. Separatoarele de grăsimi se vor proiecta conform STAS “Separator de grăsimi la staţiile de epurare ale

centrelor orăşeneşti. Prescripţii generale de proiectarea”.

5.6. Staţia de pompare a apelor uzate brute sau epurate

Criterii de amplasare

5.6.1. Staţia de pompare a apelor uzate brute trebuie să fie, în mod obligatoriu, precedată de instalaţii de

grătare, de deznisipatoare şi de separatoare de grăsimi. Acestea se pot amplasa şi după staţia de pompare,

însă numai când aceasta este echipată cu transportoare hidraulice.

5.6.2. În cazul în care cota colectorului principal impune fundarea construcţiilor în apa subterană, se va

analiza obligatoriu şi o variantă cu introducerea unei staţii de pompare.

Rolul staţiilor de pompare

5.6.3. Staţiile de pompare se folosesc în staţiile de epurare pentru ridicarea apelor uzate atunci când din

cauza reliefului incintei staţiei de epurare sau când din cauza variaţiei nivelului apei din emisar nu se dispune în permanenţă de diferenţa de nivel necesară pentru curgerea gravitaţională a apelor între diferitele obiecte ale staţiei de epurare sau pentru decsărcarea apelor epurare în emisar.

Prescripţii de dimensionare

5.6.4. Pentru stabilirea înălţimii de pompare se va avea în vedere nivelul maxim al apelor emisarului,

corespunzător gradului de asigurare stabilit conform STAS 4273-83.

5.6.5. Capacitatea bazinului de aspiraţie trebuie calculată pentru a putea înmagazina debitul variabil al apelor

uzate, după cum urmează:

- la staţiile neautomatizate, conform graficului de exploatare sau pentru 0,5

10 ore;

- la staţiile automatizate, debitul maxim orar pe o durată de 3 până la 10 minute.

5.6.6. Viteza apelor în conducta de refulare este de 1,0

1,5 m/s.

5.6.7. Lumina între părţile cele mai proeminente ale unor utilaje vecine va fi minim 0,7 m.

5.6.8. Pentru montarea, demontarea şi deplasarea agregatelor din staţia de pompare trebuie prevăzute:

- pentru agregate cu masa de 0,1

0,3

t, trepieduri mobile de inventar;

- pentru agregate cu masa peste 0,4 t şi până la 2,0 t, monoşină cu cărucior şi palan;

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EP

Page 14 of 37

- pentru agregate cu masa peste 2,0 t, monogrindă cu comandă manuală.

5.6.9. Înălţimea sălii pompelor se determină în funcţie de dispozitivele de ridicare şi de dimensiunile

agregatelor astfel încât între partea inferioară a utilajului ce se deplasează şi partea superioară a celor rămase în funcţiune să rămână circa 0,50 m.

5.6.10. Se vor prevedea instalaţii de ventilaţie cu conductele de ventilaţie separate pentru sala maşinilor şi

pentru bazinul de aspiraţie.

5.6.11. Se va prevedea un agregat de rezervă montat pentru fiecare grup de pompe. Dacă descărcarea

apelor în emisar se poate face numai prin staţia de pompare (staţia de pompare fiind amplasată înainte sau după staţia de epurare), numărul agregatelor de rezervă se stabileşte după cum urmează:

- un agregat de rezervă până la trei agregate în funcţiune;

- două agregate de rezervă pentru mai mult de trei agregate în funcţiune.

5.6.12. Staţiile de pompare vor fi prevăzute cu comandă manuală sau automată.

În cazul comenzii manuale, este necesar a se prevedea instalaţii pentru blocarea pompelor la nivel minim al apei în bazinul de aspiraţie.

5.7. Decantoare primare

Criterii de amplasare

5.7.1. Decantoarele primare constituie ultimul obiect din schema tehnologică în cadrul staţiilor de epurare cu

treaptă mecanică.

5.7.2. Distribuţia uniformă a debitului la decantoare se va realiza prin intermediul unei camere de repartiţie

prevăzută cu deversoare neînecate.

Rolul decantoarelor primare

5.7.3. Decantoarele primare au rolul de a reţine din apele uzate materiile solide în suspensie separabile

gravitaţional care nu au fost reţinute în deznisipator.

Prescripţii de dimensionare

5.7.4. Debitele de dimensionare şi verificare sunt cele indicate în tabelul 1

5.7.5. Decantoarele primare orizontale longitudinale şi radiale, inclusiv jgheburile de sedimenatre a

decantoarelor etajate precum şi cele vertical, se vor proiecta conform STAS 4162/1-80 “Decantoare primare. Prescripţii de calitate”.

5.7.6. Evacuarea nămolului din decantorul primar se poate face intermitent sau în mod continuu.

5.7.7. Când epurarea biologică se realizează cu filtre biologice timpul de decantare se ia minimum 1,5 h.

5.7.8. În cazul în care debitul de recirculare a filtrelor biologice se prelevă dinaintea decantoarelor secundare

şi se dirijează spre decantorul primar, acesta se va dimensiona la debitul de calcul (tabel 1) la care se adaugă

debitul de recirculare, păstrând parametrii de calcul adoptaţi pentru decantoarele secundare (lh = 1 t d = 3 h).

1,5 m/h,

5.7.9. Volumul de nămol de evacuat pe zi se determină cu relaţia:

de n ă mol de evacuat pe zi se determin ă cu rela ţ ia: (m

(m 3 ) (5)

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EP

Page 15 of 37

în care:

 

r s - reducerea concentraţiei materiilor în suspensie în decator, în procente (tabelul 1 din STAS 4162/1-80);

γ n - greutatea specifică a nămolului (1100

1200

kg/m 3 pentru umiditatea de 95%);

p

- umiditatea nămolului decantat, în procente (95

96%);

c

- concentraţia iniţială a suspensiilor, în kg/m 3 ;

Qzimax - debitul de calcul, în m 3 /zi.

 

5.7.10.

Pentru debitul de verificare se va verifica capacitatea rigolei de colectare.

Decantoare orizontale longitudinale

5.7.11. Intrarea şi distribuţia apei în compartimentul de decantare se realizează prin intermediul unei conducte

montată la 30

40

cm de peretele compartimentului, prevăzută la partea inferioară cu o serie de ştuţuri.

5.7.12. Pentru repartizarea uniformă a debitului pe întreaga lăţime a compartimentului se prevede la intrare, la

60 cm de peretele transversal compartimentului, un perete semiînecat.

5.7.13. Evacuarea apei decantate se face prin deversoare neînecate, pe toată lăţimea compartimentului.

Creasta deversoarelor se prevede cu o lamă reglabilă pentru asigurarea uniformităţii debitului deversat.

Debitul maxim deversat are valori de

20

40

m 3 /h şi m de deversor.

5.7.14. Amonte de jghebul de colectare a apei decantate se prevede un jgheab basculant, de colectare a

materiilor plutitoare.

Decantoare orizontale radiale

5.7.15. Admisia apei în decantor se realizează printr-o conductă centrală având la partea superioară o lărgire

sub formă de pâlnie.

Pâlnia se montează cu partea superioară la 20

30

cm sub nivelul apei din decantor.

5.7.16. Distribuţia uniformă se realizează printr-un perete plin semiînecat de formă cilindrică.

5.7.17. Evacuarea apei decantate se face prin deversare (neînecată) într-un jgheab colector circular amplasat

pe faţa interioră a peretelui exterior al decantorului. Deversorul se prevede cu o lamă deversantă reglabilă.

Debitul maxim deversar are valori de

20

40 m 3 /h şi m.

5.7.18. În faţa deversorului se prevede un perete semiînecat, în vederea evitării antrenării materiilor plutitoare

în jgheabul de colectare.

5.7.19.

Materiile plutitoare antrenate de lama podului raclor se evacuează prin sifonare în exterior printr-o

pâlnie.

Decantoare verticale

5.7.20. La partea inferioară, camera de distribuţie se va prevedea în formă de pâlnie. Diametrul pâlniei va fi

cu 50% mai mare decât diametrul secţiunii curente a decantorului.

5.7.21. Pentru asigurarea unei distribuţii mai bune în decantor se va prevedea sub tubul central un deflector

cu diametrul cu 20

100%

mai mare decât diametrul pâlniei camerei de distribuţie.

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EP

Page 16 of 37

Distanţa dintre gura pâlniei şi deflector se va lua de maximum 0,50 m.

Decantoare etajate.

5.7.22. Decantoarele etajate se folosesc pentru decantarea primară a apelor uzate provenite din localităţi cu o

populaţie până la maximum 20 000 locuitori sau cca. 10 dm 3 /s.

Nu este recomandabil să se adopte o soluţie cu decantoare etajate în cazurile în care se întrevede creşterea rapidă până la cifra maximă a populaţiei din localitatea deservită.

5.7.23. Distribuţia uniformă a debitelor de apă în jgheburile decantoarelor se realizează cu ajutorul unor deversoare reglabile la ieşirea apei din acestea.

5.7.24. Suprafaţa utilă a secţiunii orizontale a jgheaburilor se va determina cu relaţia:

orizontale a jgheaburilor se va determina cu rela ţ ia: (m 2 ) (6) în care:

(m 2 ) (6)

în

care:

Q

- debitul de calcul (în m 3 /h);

u

- viteza de sedimentare conform tabelei 1 din STAS 4162/1-80 (în m/h)

5.7.25. Evacuarea nămolului se face intermitent, prin sifonare într-un cămin.

5.7.26. În cazul în care decantoarele etajate se utilizează ca decantoare primare într-o staţie de epurare cu

treapta biologică, se impune dimensionarea spaţiului de fermentare astfel încât să se asigure şi fermentarea

nămolului biologic în exces (în cazul când nu există bazine de fermentare separate pentru acesta).

5.7.27. Decantoarele etajate se vor prevedea cu captatoare de gaz. Cantitatea de gaz captată se va lua de

450 dm 3 /kg substanţă organică la 10 o C.

5.8. Bazine de retenţie

Criterii de amplasare

5.8.1. Bazinul de retenţie se amplasează pe canalul deversor, după camera deversoare.

Rolul bazinului de retenţie

5.8.2. Bazinele de retenţie au rolul de a înmagazina amestecul de ape uzate cu ape meteorice, în canalizările

în sistem unitar şi mixt şi se prevăd pentru:

- înmagazinarea cantităţii de apă uzată pe o anumită perioadă de timp, când nu este posibilă descărcarea prin scurgere liberă, la nivelul corespunzător debitului maxim al emisarului;

- înmagazinarea cantităţii de apă uzată pe timp de ploaie ce reprezintă diferenţa între debitul deversat (din

camera deversoare de la intrarea în staţia de epurare) şi debitul admis a se descărca în emisar fără epurare;

- înmagazinarea în vederea epurării ulterioare a cantităţii de apă uzată ce reprezintă diferenţa între debitele sosite în staţie şi capacitatea de preluare a acesteia pe timp de ploaie;

- înmagazinarea cantităţilor de apă uzată sau meteorice a căror evacuare nu se poate face gravitaţional fiind necesară pomparea.

Prescripţii de dimensionare

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EP

Page 17 of 37

5.8.3. Debitul de calcul al bazinelor de retenţie este dat de relaţia:

Q b = Q dev - Q dr (m 3 /s) (7)

Q dev = (Q pl + Q uz ) - Q` uz (m 3 /s) (8)

în care:

Q pl - debitul de calcul al apelor meteorice pe durata ploii de calcul stabilit conform STAS 1846-83;

Q uz - debitul orar al apelor uzate pe timp uscat calculat conform STAS 1846-83;

Q` uz - debitul de calcul (al apelor uzate) ce poate fi admis în staţia de epurare pe timp de ploaie în funcţie de tehnologia adoptată şi de condiţiile emisarului;

Q` uz = nQ uz ; n = 2, în cazul în care prin avizele organelor de gospodărire a apelor nu se indică altă valoare;

Q dr - debitul ce poate fi descărcat în emisar fără epurare.

5.8.4. Dacă regimul hidraulic al emisarului impune capacităţi mari pentru înmagazinarea apelor ce nu pot fi

evacuate gravitaţional, soluţia cu bazinul de retenţie se va compara cu soluţia prin pompare.

5.8.5. În cadrul proiectului de retenţie se va preciza modul de curăţire şi evacuare a sedimentelor reţinute în

aceste bazine în funcţie de tipul adoptat.

B. TREAPTA DE EPURARE BIOLOGICĂ

5.9 Bazine de aerare

Criterii de amplasare

5.9.1. Bazinele de aerare constituie primul obiect al treptei de epurare biologică.

Rolul bazinului de aerare

5.9.2. Bazinele de aerare realizează reţinerea substanţelor organice în stare dizolvată precum şi a celor în

stare de suspensii coloidale, ce se găsesc în apele uzate brute sau epurate mecanic.

Reţinerea substanţelor organice în stare dizolvată se realizează prin oxidarea biochimică a acestora cu ajutorul microorganismelor aerobe (bacterii, ciuperci inferioare, alge, bacteriile având un aport de cca. 90%), în prezenţa O 2 din aer dizolvat în apă.

Substanţele în stare de suspensii coloidale sunt reţinute în bazinul de aerare prin adsorbţia acestora la suprafaţa flocoanelor de nămol activat.

Criterii de alegere.

5.9.3. Bazinele de aerare pot trata ape uzate epurate brute numai după trecerea acestora printr-un sistem de

grătare rare şi dese.

5.9.4. Bazinele de aerare pot realiza eficienţe de epurare (exprimate în reducerea CBO5) cuprinse între 50 %

şi 98%.

5.9.5. Ele pot lucra într-o singură treaptă sau în două trepte, în funcţie de încărcarea apelor uzate în substanţe organice, de natura substanţelor organice (uşor sau greu biodegradabile) şi de eficienţa impusă de receptor.

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EP

Page 18 of 37

Prescripţii de dimensionare

5.9.6. Debitul de dimensionare a bazinelor de aerare se ia conform tabelului 1.

5.9.7. Proiectarea bazinelor de aerare se va face în conformitate cu prevederile STAS 11566-82 “Canalizări – Bazine de aerare. Prescripţii de proiectare”.

5.10. Şanţuri de oxidare

Criterii de amplasare

5.10.1. Şanţurile de oxidare se amplasează după treapta de epurare mecanică completă sau numai cu

instalaţii de grătare şi deznisipatoare.

Rolul şanţurilor de oxidare

5.10.2. Şanţurile de oxidare au rolul de a sigura epurarea biologică a apelor uzate şi stabilizarea aerobă a

nămolurilor. Se aplică pentru localităţi cu o populaţie până la 300 locuitori.

Prescripţii de dimensionare

5.10.3. Dimensionarea şanţului de oxidare se face în conformitate cu prevederile STAS 11566-82 “Canalizări

– Bazine de aerare. Prescripţii de proiectare”.

5.10.4. Oxigenul necesar se asigură cu aeratoarele mecanice – aerator cu perii.

5.10.5. Decantarea efluentului se poate realiza fie în decantoare orizontale longitudinale, fie de preferat în

decantoare verticale.

5.11. Filtre biologice

Criterii de amplasare

5.11.1. Filtrele biologice se amplasează după treapta de epurare mecanică.

Rolul filtrelor biologice

5.11.2. Filtrele biologice realizează oxidarea substanţelor organice cu ajutorul bacteriilor aerobe care se

dezvoltă pe pelicula biologică ce se formează pe materialul de umplutură.

Criterii de alegere

5.11.3. Se pot folosi de regulă în cadrul secţiilor de epurare cu debite până la 150 dm 3 /s.

5.11.4. Funcţie de eficienţa de epurare necesară, ele pot funcţiona în una sau mai multe trepte de epurare

(combinate sau nu cu bazine de aerare)

5.11.5.

Funcţie de încărcarea biologică (l h ) şi încărcarea organică (l or ) adoptată, filtrele biologice se clasifică

în:

- filtre biologice de mică încărcare

η B 92%; l or = 200g;CBO5/m 3 zi; l h < 0,2 m 3 /m 2 h

- filtre biologice de medie încărcare

η B 88%; 200 < l or

ă rcare η B ≅ 8 8 % ; 200 < l o r 450; 0,4

450; 0,4 < l h < 0,8

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EP

Page 19 of 37

- filtre biologice de încărcare normală

η B 83%; 450 < l or

750; 0,6 < l h < 1,2 h < 1,2

- filtre biologice de mare încărcare

η B 70%; 750 < l or

1100; 0,7 < l h < 1,2 h < 1,2

- filtre biologice de foarte mare încărcare

η B 72%; 1100 < l or

ă rcare η B ≅ 7 2 % ; 1100 < l o r 5000; 1,2

5000; 1,2 < l h < 3

Prescripţii de dimensionare

5.11.6. Prametrii de dimensionare se vor stabili pe bază de cercetări experimentale iar în lipsa acestora pe

baza parametrilor funcţionali ai instalaţiilor existente similare.

5.11.7. Debitele de calcul şi de verificare sunt indicate în tabelul 1.

5.11.8. Este necesară limitarea concentraţiei în suspensii la

80 mg/dm 3 pentru a evita colmatarea acestora. Se impune o decantare primară de cel puţin 1,5, h şi o reţinere avansată a grăsimilor.

5.11.9. Concentraţiile în CBO5 ale apelor uzate decantate se vor limita la 150 mg CBO5/dm 3 în cazul filtrelor

biologice de mică încărcare şi la 300 mg CBO5/dm 3 la celelalte filtre. Pentru realizarea acestor concentraţii se va prevedea recircularea apelor epurate. Coeficientul de recirculare ( R ) va fi:

apelor epurate. Coeficientul de recirculare ( R ) va fi: în care: (9) Q R -

în care:

(9)

Q R - debitul de apă uzată recirculată, în m 3 /h;

Q - debitul de apă uzată (tabelul 1), în m 3 /h

l am - concentraţia în CBO5 a apelor uzate în cazul recirculării, în mg/dm 3 .

Relaţia generală de dimensionare a filtrelor biologice

Rela ţ ia general ă de dimensionare a filtrelor biologice în care: (10) l 5 B

în care:

(10)

l 5B - este concentraţia în CBO5 a apelor uzate influente în treapta de epurare biologică, în mg/dm 3;

l 5 - concentraţia în CBO5 a apelor uzate epurate (efluente de la staţia de epurare, în mg/dm 3;

K 1 - coeficient ce ţine de biodegradabilitatea apelor uzate şi de natura materialului filtrant; se poate lua valori

de 0,5

0,67

pentru apele uzate menajere când filtrul biologic constituie prima treaptă de epurare biologică;

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EP

Page 20 of 37

η B - eficienţa treptei de epurare biologică;

H - înălţimea patului filtrant, în metri;

l h - încărcarea hidraulică incluzând şi debitul de recirculare, în m 3 /m 2 h;

K - viteza de reducere a CBO5 la T = 20 0 C raportată la înălţimea parcursă în filtru (adâncime), Se determină

experimental.

Coeficienţii K şi K 1 se determină pe bază de studii pe instalaţii pilot de institute de specialitate

Pentru exemplificare se prezintă în fig. 3 modul de determinare a înălţimii stratului filtrant pentru cazul K 1 =

0,67 şi K = 0,125

0,700

m/h,m.

5.11.10. Utilizarea relaţiei (10) este necesară pentru dimensionarea filtrelor biologice în cazul unor ape uzate

cu caracteristici mult diferite de cele ale apelor menajere, pentru condiţii severe impuse eficienţei de epurare.

5.11.11. Pentru apele uzate menajere orăşeneşti obişnuite şi pentru materiale filtrante cunoscute, este suficient de precisă dimensionarea filtrelor biologice pe baza încărcărilor hidraulice şi organice, prezentate mai sus, la paragraful 5.11.5. de clasificare a filtrelor.

5.11.12. Se admit următoarele relaţii de legătură între parametrii geometrici şi funcţionali ai filtrelor biologice:

a) în cazul filtrelor biologice fără recirculare

L 5B = 1000·A·H·l ov (kg CBO5/zi) (11)

Q = 24·A·l h (m 3 /zi) (12)

L 5B = 1000·Q·l 5B (kg CBO5/zi) (13)

(m) (14)/zi) (12) L 5 B = 1000·Q·l 5 B (kg CBO5/zi) (13) în care: A -

în care:

A - suprafaţa orizontală a filtrelor, în m 2 ;

l ov - încărcarea organică a biofiltrului, în g CBO5/m 3 zi;

L 5B - cantitatea de substanţă organică în apa uzată influentă în treapta de epurare biologică, în kg CBO5/zi;

b) în cazul filtrelor biologice cu recirculare

L 5B = 1000·A·H·l ov (kg CBO5/zi) (15)

(m 3 /zi) (16) 3 /zi) (16)

L 5B = 1000·Q(1+R)·l am (kg CBO5/zi) (17)

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DE EP

Page 21 of 37

TEHNOLOGIC Ă A STA Ţ IILOR DE EP Pa ge 21 of 37 (m) (18) 5.11.13.

(m) (18)

5.11.13. Cunoscând eficienţa ce urmează să fie realizată în treapta biologică ( η B ), eficienţa ce trebuie

realizată amestecului de ape (l am inclusiv – recircularea) rezultă din relaţia:

m inclusiv – recircularea) rezult ă din rela ţ ia: (19) Parametrii de calcul s-au luat

(19)

Parametrii de calcul s-au luat pentru temperatura medie a apelor uzate în filtru biologic de 20 o C.

5.11.14. Eficienţa reală a epurării prin filtre biologice variază cu temperatura conform relaţiei:

η B real = 1,035 (T 20 ) ·η B (20)

în care:

T – temperatura medie a apelor uzate în filtru, în o C.

5.11.15. Soluţia optimă privind gradul de recirculare, încărcarea hidraulică şi înălţimea filtrului biologic se aleg

în urma unui calcul tehnico-economic.

5.11.16. În cazul utilizării filtrelor biologice în tehnologii de epurare cu 2 trepte, prima treaptă va fi de mai mare

încărcare decât treapta următoare. Pentru dimensionarea filtrelor biologice ce constituie treapta a doua de epurare se vor determina în prealabil coeficienţii K 1 <