Drept Comercial Curs 1

Gh. Piperea 2012- Dr. Comercial Intreprinderea CH Beck

Legea 31/1990
Stanciu- Tratat de drept comercial roman editia a4 actualizata, procedurile de prevenire a
insolventei si de insolventa- Editura Univ Juridic, Buc 2014
Culegere de legislatie(urmeaza)
Definitie drept commercial reprezinta ansamblul normelor juridice reglementand in principal
constituirea, functionarea, modificarea si desfintarea formelor de organizare specifice
desfasurarii de activitati economice cu scop lucrative precum si ansamblul obligatiilor nascute in
exercitarea de activitati economice cu scop lucrativ.
Acest ansamblu de norme constituie obiectul dreptului commercial ( formele de organizare si
obligatiile).
Primul pilon:
Activitate economica cu scop lucrativ

Activitate economica = activitatea inscrisa in codul CAEN

Scop lucrativ = intentia de a obtine o suma de bani care sa exceada cheltuielilor facute cu
desfasurarii activitatii in vederea repartizarii acestora persoanelor care au infintat forma
de organizare prin care se desfasoara activitatea.

Scopul lucrativ din punct de vedere fiscal imbraca forma venitului sau forma profitului .Daca
activitatea se desfasoara printr-o forma de organizare fara personalitate juridica , sumele de bani
obtinute in vederea repartizarii poarta denumirea de venit.Daca sumele de bani obtinute in
vederea repartizarii sunt obtinute de catre o forme de organizare cu personalitate juridica, poarta
denumirea de profit.
Un SA desf actv in scop lucrativ si astfel din pct de vedere fiscal obtine iar comercial

Configurarea sferei actv economice ce pot fi desfasurate in scop lucrativ

Orice actvitate economica poate fi desfasurata cu scop lucrativ, astfel spus, orice activitate
inscrisa in codul CAEN poate fi desfasurata in scopul obtinerii unei sume de bani ce va fi
repartizata.Anumite activitati nu sunt compatibile din punct de vedere juridic cu desfasurarea in
scop lucrativ:
Exceptii

activitati a caror desfasurare nu se realizeaza in schimbul unei sume de bani, platita de

catre beneficiarul actvitatii in mod direct( activitati de afaceri externe, de aparare
nationala, administratie publica generala);
activitati a caror exercitare se realizeaza in schimbul unei sume de bani, platita de catre
beneficiar in mod direct dar aceasta suma de bani nu este considerata scopul determinant
al desfasurarii activitatii(profesiile liberale; art 2 statutul prof de avocat).

Activitatile economice se impart in activitati compatibile cu desfasurarea in scop lucrativ si

activitati care nu sunt compatibile cu desfasurarea in acest scop.
Primele se impart in activitati in concret in scop lucrativ si activitati desfasurate in concret
fara scop lucrativ. Aceasta incadrare, in una sau alta dintre categorii, se realizeaza in functie de
optiunea persoanelor care desfasoara activitatea economica.

Forme de organizare specifice desfasurarii actvitatilor economice cu scop lucrativ

Formele de clasificare se clasifica in functie de prezenta sau absenta personalitatii juridice in:
forme de organizare fara personalitate juridica( ex. PFA, intreprindere individuala si
familiara-oug 44/ 2008 );
forme de organizare cu personalitate juridica( ex. 31/1990- societati reglementate de
aceasta lege- soc in nume colectiv, in comandita simpla, in comandita pe actiuni, pe
actiuni, SCRL);( soc cooperative de gradul 1 reglementate de L 1/2005, soc infiintate
in baza L 15/1990)( cooperative de credit reglementate de OUG 99/2006).
Activitatile economice pot fi desfasurate ca regula in orice forma de organizare compatibila cu
exercitarea acestora in scop lucrativ.Prin exceptie anumite activitati economice pot fi desfasurate
doar in anumite forme de organizare( ex. activitatile de creditare pot fi desfasurate doar de catre
societati pe actiuni sau cooperative de credit; activitatile de asigurare pot fi desfasurate doar de
catre societati pe actiuni; activitatile de transport feroviar pot fi desfasurate doar de catre
persoanele juridice juridice).
Al doilea pilon( obligatiile):
Obligatii = raporturile juridice pot fi raporturi juridice care presupun cu necesitate desfasurarea
unei activitati cu scop lucrativ(obligatiile nascute din incheierea unor contracte precum
contractul de facilitate de credit, de depozit de fonduri) sau care pot presupune desfasurarea unei
activitati economice cu scop lucrativ( ex. obligatii nascute prin incheierea unui contract de
vanzare).
Dreptul comercial studiaza prima categorie de raporturi juridice( cele care presupun cu
necessitate desfasurarea unei activitati cu scop lucrativ), in legatura cu cea de-a doua fiind

studiate doar particularitatile generale de nastere a obligatiei in exercitarea unei activitati

economice cu scop lucrativ.

Izvoarele dreptului comercial

Precizari preliminare:
Anterior datei de 1 octombrie 2011, principalul act normativ in materia dreptului comercial era
codul comercial.Dupa aceasta data principalul act normativ a devenit codul civil, cu toate
acestea, codul comercial, nu si-a pierdut in intregime relevanta juridica. Acest lucru s-a intamplat
deoarece codul comercial nu este in intregime abrogat, in prezent sunt in vigoare dispozitii
referitoare la comertul marin, iar pe de alta parte, partea abrogata a codul comercial continua sa
guverneze raporturile juridice nascute in perioada in care aceasta era in vigoare.Astfel din
perspectiva disp de dr tranzitoriu incluse in lege 71/ 2011 trebuie avute in vedere art. 102 si 103.
Principalul act normativ este Codul Civil.
Enumerarea izvoarelor dreptului comercial( reglementate in art.1 din NCC):
1. legea
-exista acte normativ cu caracter general(ex. codul comercial, NCC) si acte normative
speciale( ex.L 31/90, oug 44/2008, L 1/2005, 193/2000 a clauzelor abuzive, og 51/1997contr leasing, og 52/1997- francize);
2. uzantele
3. principiile generale ale dreptului
In art.1 nu se mentioneaza jurisprudenta printre izvoarele dreptului, cu toate acestea potrivit altor
acte normative, exista hotarari judecatoresti care au valoare normativa( deciziile CCR, Curtii
UE,deciziile instantelor de contencios administrativ in controlul de legalitate).
De asemenea, acest art. se refera la aplicarea disp legale privitoare la situatii asemanatoare in
alin. 2 si nu in alin.1 in care sunt enumerate izvoare de drept.Aplicare dispozitiilor legale la
situatii asemanatoare a fost denumita la nivel doctrinar analogia legii. Sunt nenumarate izv ale
dr comercial si in alte acte normative(ex. legea nr 11/1991- aceasta lege reglem calitatea de izv
de drept a uzantelor; acest act normativ se referea la caracterul normativ al uzantelor si inainte de
NCC)

Curs 2 Uzanele

Consacrarea statutului de izvor de drept

Potrivit C.Civ. uzanele au calitatea de izvor de drept . Actul normativ consacra cu
caracter general statutul de izvor de drept pentru uzanele conforme ordinii publice i bunelor
moravuri. Excluznd C.Civ., statutul de izvor de drept al uzanelor este recunoscut i prin legi
speciale, ca de exemplu legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale, art. 1 alin. (2)
care prevede c ntreprinderile au obligaia s acioneze cu respectarea uzanelor cinstite, n
conformitate cu principiile generale ale bunei-credine i cu prezenta lege . Actul normativ
consacr calitatea de izvor de drept uzanelor n relatiile concureniale dintre ntreprinderi,
definite ca fiind operatorii economici angajai intr-o activitate constnd n oferirea de bunuri sau
servicii pe o pia dat independent de statutul lor juridic i de modul de finanare . Actul
normativ a consacrat calitatea de izvor de drept a uzanelor i anterior C.Civ., astfel potrivit art. 1
n formularea dat anterioar datei de 1 octombrie 2011, se meniona faptul c potrivit acestei
legi, comercianii au obligaia s i exercite activitatea cu bun-credin, potrivit uzanelor
cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor i a cerinelor concurenei loiale.
Definiie
Beneficiaz de o definiie legal dat prin art. 1 alin. (6) C.Civ. care prevede c prin
uzane de ntelege obiceiul sau cutuma i uzurile profesionale, aceste concepte nu sunt definite
de C.Civ., trsturile lor eseniale rmnnd a fi stabilite pe cale doctrinar. La nivel doctrinar, au
fost stabilite trsturile eseniale ale unei uzane. Astfel, pentru a ne afla n prezena uneia,
trebuie ndeplinite urmtoarele condiii cumulative:
1)

Elementul obiectiv

a)

S existe o practic generalizat

Care s caracterizeze un numr nedefinit de subiecte de drept
ndelungat
Repetat
Constant

2)

Elementul subiectiv

a)
S existe o anumit raportare psihologic a subiectului de drept cu privire la practica
generalizat, ... , adic la elementul obiectiv, respectiv practica s fie considerat a avea natura
unei norme juridice.
La nivel doctrinar au fost analizate i conceptele de obicei sau cutum, respectiv uzuri
profesionale. ntre cele 2 concepte nu au fost identificate diferene sub aspectul tehnicii
definitorii, ambele trebuind s fie caracterizate att de elementul obiectiv, ct i de elementul
subiectiv. Diferenele au fost mai curnd plasate sub aspectul subiectelor de drept care au creat
uzanele.

Uzurile profesionale sunt acelea create n exerciiul unei activiti de ctre

profesionitii dintr-un anumit domeniu i vizeaz relaiile dintre acetia sau relaiile dintre
profesioniti i clienii lor.
Obiceiul/cutumele sunt acelea create n afara exerciiului unei activiti

Aplicarea uzanelor
Art. 1 alin. (2) C.Civ. reglementeaz 2 reguli de aplicare, acesta distinge ntre aplicarea
uzanelor n cazurile reglementate de lege i aplicarea uzanelor n cazurile nereglementate de
lege:
1)
n cazurile reglementate de lege, se aplic numai atunci cnd legea trimite expres la
ele, se aplic n baza art. de trimitere.
2)
n cazurile neprevzute de lege, uzanele se aplic direct, n temeiul art. 1 alin. (2)
C.Civ. . Se pune problema semnificaiei sintagmei n cazurile neprevzute de lege i
exist 2 interpretri ale acesteia:
a)

Inexistena unei legi speciale care s reglementeze o anumit problem

b)
Inexistena unei legi speciale care s reglementeze o anumit problem, dublat de
imposibilitatea identificrii unei dispoziii legale din teoria general care s poat fi aplicat
problemei menionate.
Avnd n vedere faptul c art. 1 alin. (2) nu distinge ntre legile generale i legile speciale,
considerm c intenia legiuitorului a fost aceea de a da uzan elor calitatea de izvor de drept doar
n situaia n care o anumit problem de drept nu poate fi rezolvat pe baza actelor normative cu
caracter special sau general existnd un vid legislativ n materie.
Dovedirea uzanelor
Nu opereaz principiul conform cruia judectorul cunoate legea, fiind necesar dovedirea
uzanelor. C.Civ. reglementeaz persoana care trebuie s fac proba uzan elor, obiectul probei i
mijloacele de prob ce trebuie folosite.

Persoana care trebuie s fac dovada uzanelor - C.Civ. intituie obligaia n sarcina
persoanei interesate de aplicare uzanei.
Obiectul probei - C.Civ. distinge ntre proba existenei uzanei i proba coninutului
acesteia, nu este suficient s se dovedeasc elementul obiectiv al uzan ei (care s
corespund cu coninutul uzanei), ci trebuie s se dovedeasc i elementul subiectiv.
Mijloace de prob- C.Civ. reglementeaz un mijloc de prob ce poate fi folosit pentru a
dovedi existena unei uzane, mijlocul de prob este prezumia, astfel art. 1 alin. (5)
C.Civ. prevede c uzanele publicate n culegeri elaborate de entiti sau organisme

autorizate n domeniu se prezum c exist pn la proba contrar, prezumia poate fi

rsturnat de ctre cel mpotriva cruia se invoc.
Trebuie avute n vedere i dispoziiile altor acte normative. Exist acte normative care
reglementeaz cu caracter special aspecte privind proba uzanei. De exemplu legea nr. 335/2007
privind Camerele de Comer i Industrie din Romnia, art. 4 lit. e) Camerele de Comer judeene
elibereaz la cerere certificate privind uzanele comerciale. Trebuie avute n vedere i actele
normative care reglementeaz cu caracter general mijloacele de prob, de exemplu C.P.Civ.
pentru dovedirea uzanelor poate fi folosit orice mijloc de prob, ntruct uzan ele constituie
fapte juridice.
Analogia legii
Nu este menionat n art. 1 alin. (1) C.Civ. care enumer izvoarele de drept, dar este
prevzut la art. 1 alin. (2) ca fiind aplicabil n anumite situa ii . Art. 1 alin. (2) n cazurile
neprevzute de lege se aplic uzanele, iar n lipsa lor, dispoziiile legale privitoare la situaii
asemntoare, acestea au fost desemnate la nivel doctrinar prin sintagma analogia legii.
Din art. menionat rezult urmtoarele condiii pentru a se aplica analogia legii:
1)

S nu existe acte normative aplicabile ntr-o anumit materie

2)

S nu existe uzane n materie nereglementate prin acte normative

Art. 1 alin. (2) trebuie coroborat cu alt art. incident i anume art. 10 C.Civ. intitulat Interzicerea
analogiei , potrivit lui legea care derog de la o dispoziie general, care restrng exerciiul unor
drepturi civile sau care prevd sanciuni civile se aplic numai n cazurile expres i limitativ
prevzute de lege. Analogia legii este interzis n 3 situaii:
1)

Legii speciale

2)

Legii care restrnge drepturile civile

3)

Legii care prevede sanciuni civile

Art. 1 alin. (2) permite analogia legii, iar prin art. 10 se interzice analogia legii, acestea trebuie
analizate coroborat pentru a se asigura aplicarea ambelor texte de lege i a se delimita situaiile n
care este permis analogia legii.
Cu privire la analogia legii trebuie observate urmtoarele:
n cazul n care cu privire la o anumit problem nu exist reglementare printr-o lege
special, dar ar exista o lege special care s reglementeze o situa ie asemntoare, art. 10
interzice analogia legii speciale, apare astfel ntrebarea referitoare la modul de interpretare a
interdiciei reglementate prin art. 10

O prim variant de interpretare ar putea fi de sensul c art. 10 interzice analogia legii

speciale n orice situaie.
O a doua interpretare ar putea fi aceea n sensul c art. 10 de i nu prevede expres,
interzice analogia doar n anumite situaii. Avnd n vedere c art. 1 alin. (2) permite expres
analogia legii speciale n anumite situaii, rezult c interpretarea art. 10 trebuie s fie n acela i
sens, respectiv, n sensul c interzice analogia legii doar n anumite situaii.
Apare astfel necesitatea delimitrii situaiilor n care analogia legii speciale este interzis
n temeiul art. 10 i a celor n care analogia legii speciale e permis n temeiul art. 1 alin. (2).
Exemplu: avnd n vedere c art. 1 alin. (2) permite analogia n cazurile neprevzute de lege,
interdicia din art. 10 vizeaz doar cazurile reglementate de lege, astfel pentru a deveni incident
art. 10 pentru o anumit problem trebuie s existe o reglementare, prin ipotez, aceast
reglementare nu poate fi o lege special, ntruct tocmai absena ei a ridicat ntrebarea cu privire
la aplicarea prin analogie a unei legi speciale referitoare la o situaie asemntoare. Astfel , art. 10
are n vedere situaiile n care pentru o anumit problem nu exist o lege special care s o
reglementeze direct, dar ar exista o lege general care s fie incident, n concluzie analogia legii
speciale e interzis potrivit art. 10 coroborat cu art. 1 alin. (2) n cazul n care ar exista o lege
general aplicabil unei anumite probleme. Corelativ analogia legii speciale e permis n cazul n
care sunt ndeplinite 2 condiii:
1)

Nu exist nicio lege aplicabil unei probleme (nici lege general sau special)

2)

Nu exist uzane aplicabile unei anumite probleme.

Cu privire la analogia legii care restrng drepturile civile i a celor care prevd sanc iuni civile,
aceasta este interzis n orice situaie.
Exemplu:
Contactul x nereglementat legal produce efectul juridic a care e sanciune
Contractul y reglementat legal prin lege special
1)

Exist lege special pentru contractual x? NU

2)

Exist lege general pentru contractual x? NU

3)

Exist uzane? NU

4)
Aplicabil prin analogie a legii speciale care prin analogie a legii speciale care
reglementeaz contractual y cu privire la sanciune nu se aplic prin analogie, art. 10
Principiile generale ale dreptului

Menionate printre izvoarele dreptului n art. 1 alin. (1), aplicarea lor fiind condiionat de
ndeplinirea urmtoarelor cerine:
1)

S nu existe o lege special/o lege general aplicabil

2)

S nu existe uzane aplicabile

3)

S nu existe posibilitatea de a aplica prin analogie o lege

Raiunea existenei principiilor generale ale dreptului

Printre izvoarele dreptului comercial se regsete n art. 5 alin. (2) din C.P.Civ., potrivit acestuia
niciun judector nu poate refuza s judece pe motiv c legea nu prevede sau este neclar sau
incomplet.
Nu exist un act normativ care s enumere principiile generale ale dreptului, la nivel
doctrinar s-a artat c acestea ar trebui s fie o reflectare a ideilor fundamentale pe baza crora
este constituit un sistem de drept.
Profesionistul
Definiie
Conceptul beneficiaz de o definiie legal dat prin C.Civ., art. 3 alin. (2) care prevede
c sunt considerai profesioniti toi cei care exploateaz o ntreprindere.
Definiia nu permite prin ea nsi identificarea trsturilor eseniale ale profesionistului,
pentru aceasta este necesar analiza conceptului de exploatare a unei ntreprinderi, potrivit
art. 3 alin. (3), constituie exploatarea unei ntreprinderi exercitarea sistematic de ctre
una sau mai multe persoane a unei activiti organizate ce const n producerea,
administrarea sau nstrinarea de bunuri pro n prestarea de servicii indiferent dac are
sau nu scop lucrativ.
n concluzie,din coroborarea art. 3 alin. (2) cu art. 3 alin. (3) rezult c profesionistul este
persoana car exploateaz o ntreprindere adic, exercit din punct de vedere juridic n mod
sistematic o activitate organizat ce const n producerea, administrarea sau nstrinarea
de bunuri sau n prestarea de servicii.
Trsturile eseniale ale conceptului de profesionist
Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc cineva pentru a dobndi calitatea de
profesionist, pe baza alin. (2) i (3) trebuie ndeplinite cumulativ:
1)
S existe o persoan toi cei care exploateaz o ntreprindere au voca ia s devin
profesioniti. ntruct textul de lege nu distinge se impune concluzia c att persoana fizic ct i
persoana juridic pot dobndi calitatea de profesionist.

2)
S se exploateze o ntreprindere n temeiul art. 3 alin (3) pentru a fi n prezena
exploatrii unei ntreprinderi trebuie s se ntruneasc n mod cumulativ urmtoarele 3 cerine:
a)
S se desfoare activiti constnd n producerea, administrarea sau nstrinarea de
lucruri sau n prestarea de servicii
Avnd n vedere sfera larg de cuprindere, scopul art. 3 alin.(3) C.Civ. pare a fi mai curnd acela
de a asigura evitarea excluderii unor activiti din sfera celor care s permit dobndirea calit ii
de profesionist dect acela de a elimina anumite activiti din aceast sfer, rezult c ca regul
pentru a fi n prezena exploatrii unei ntreprinderi poate fi exercitat orice activitate.
b)

Activitatea s fie exercitat n mod sistematic

Este necesar stabilirea semnificaiei acestei sintagme. n absena unei definiii legale, trebuie s
lum n vedere sensul obinuit al termenului. Astfel, potrivit DEX, n mod sistematic nseamn
care se exercit cu struin i cu perseveren. n concluzie, pentru a fi n prezena exploatrii
unei ntreprinderii, activitatea trebuie s aib caracter repetitiv, adic s creeze aparena de
continuitate.
c)

Activitatea s aib caracter organizat

Este necesar stabilirea semnificaiei sintagmei. Conform DEX, a organiza presupune a repartiza
sarcini i a coordona un grup de persoane n vederea realizrii lor, respectiv a stabili i coordona
mijloace tehnice economice i administrative n vederea executrii unui proces. Organizarea are
2 valene eseniale:
i.

A stabili resursele necesare

ii.

A coordona realizarea lor

Transpunnd definiia cu privire la caracterul organizat al activit ii, rezult c pentru a fi n

prezena exploatrii unei ntreprinderi, desfurarea activitii trebuie s creeze aparena c
este expresia unui mecanism de stabilire a resurselor necesare (denumite i factor de
producie: munc, natur i capital) i de coordonare a utilizrii acestora.
Privind din perspectiv practic aceast cerin, se observ c pentru a desfura o activitate, este
absolut necesar o minim organizare a acesteia, fr de care exercitarea activitii nu s-ar putea
realiza. Astfel pentru desfurarea oricrei activiti este necesar s fie alocate anumite resurse i
s se stabileasc modul n care se utilizeaz. n absena lurii unor astfel de msuri nu ar fi
posibil s se realizeze activitatea, producerea, administrarea, nstrinarea de bunuri, respectiv,
prestarea de servicii.
Cerina nu poate totui s se rezume la msurile de organizare fr de care nu s-a putea concepe
exercitarea activitii. Dac s-ar limita la acestea odat ndeplinit prima cerin , adic aceea de
desfurare a activitii, ar fi ndeplinit i cea de a treia, referitoare la caracterul organizat,

nemaifiind deci nicio raiune ca aceasta din urm s fie reglementat separat. Apare astfel ca
inerent interpretarea celei de a treia condiii n sensul c vizeaz msuri de organizare care s
depeasc sfera celor fr de care activitatea nu s-ar putea realiza. Pentru a aprea necesitatea
acestor msuri suplimentare de organizare, activitatea trebuie s dobndeasc o anumit
complexitate. Pentru a fi n prezena exploatrii unei ntreprinderi, activitatea desfurat
trebuie s aib un caracter complex.
3)
Persoana s aib calitatea de exploatant al unei ntreprinderi trebuie calificat sensul
sintagmei exploantand al unei ntreprinderi. Acesta desemneaz acea persoan care are calitatea
de titular al ntreprinderii, adic persoana n numele i pe seama creia se desfoar activitatea.
Din perspectiva desfurrii activitii, se impune delimitarea ntre 2 categorii de persoane:
a)

Persoane care desfoar activitatea din punct de vedere material

Include persoanele care desfoar efectiv/fizic, activitatea specific ntreprinderii, realiznd

operaiunile materiale caracteristice activitii.
Aceste persoane au de regul calitatea de salariai i nu realizeaz operaiuni materiale
pentru ele, ci pentru persoanele cu care au ncheiat contracte de munc.
b)

Persoane care desfoar activitatea din punct de vedere juridic

Include persoanele asupra crora se produc efectele desfurrii activit ii, persoanele titulare ale
unei forme de organizare fr personalitate juridic sau persoanele juridice nfiinate n vederea
desfurrii unei activiti.
Trebuie observat faptul c n art. 3 alin. (3) C.Civ. se face referire expres la posibilitatea ca
ntreprinderea s fie exploatat de una sau de mai multe persoane. Textul nu se refer la
persoanele care realizeaz operaiuni materiale, ci la cele care desf oar activit i din
punct de vedere juridic. Astfel, art. e o expresie a posibilitii de desfurare de activiti
economice n forme de organizare individuale, dar i asociative fr personalitate juridic, de
exemplu I.
n cadrul acestora din urm toate persoanele care s-au asociat, desfoar din punct de vedere
juridic activitatea pe care i-au ales-o. n plus trebuie observat faptul c o anumit persoan poate
s cumuleze ambele caliti, respectiv s realizeze i operaiunile materiale specifice desfurrii
activitii i s desfoare din punct de vedere juridic acea activitate . O astfel de situaie e
posibil n cazul formelor de organizare fr personalitate juridic n care persoana care
nfiineaz forma de organizare alege s i desfoare activitatea economic.
Avnd n vedere cele menionate, calitatea de profesionist poate fi dobndit doar de ctre
persoana care desfoar din punct de vedere juridic activitatea.

Trebuie observat faptul c dobndirea calitii de profesionist depinde exclusiv de ndeplinirea

celor 3 condiii, aceasta atrage urmtoarele condiii:
1)
Calitatea de profesionist exist ct vreme sunt ndeplinite toate cele 3 condiii i se
pierde n momentul n care cel puin una dintre ele nu mai e ndeplinit
2)
Trebuie observat faptul c prin C.Civ nu se reglementeaz nicio condiie referitoare la
nfiinarea vreunei forme de organizare n consecin dobndirea calitii de profesionist
intervine i n absena parcurgerii formalitii indicate de nfiinatea unei anumite forme de
organizare
Trebuie observat faptul c scopul lucrativ nu contitne o condiie a dobndirii calit ii de
profesionist. Dreptul comercial este ns interesat de profesionitii cu scop lucrativ.

Curs 3
Patrimoniul de afectatiune al profesionistului cu scop lucrativ

I.

Sediul materiei

Principalele reglementari referitoare la patrimoniul de afectatiune se gasesc in : NCC, l

71/2011, acte normative speciale.
In NCC gasim norme juridice referitoare la conceptul general de patrimoniu de afectatiune ( art
31-32- norme juridice generale aplicabile la orice patrimoniu de afectatiune) si norme juridice
referitoare la patrimoniul profesional individual( art. 33; 2324- specii de patrimonii de
afectatiune;ex. Patrimoniul profesional individual si masa patrimoniala fiduciara art.773urma).Cele aplicabile cu privire la speciile de patrimonii de afectatiune, sunt de asemenea
generale pentru speciile acestui concept( ex. Fiecare profesie liberala).
LPA
!Art. 151- norme tranzitorii referitoare la patrimoniul profesional individual.
OUG 86/2006 pana la intrarea in vigoare a NCC, aceasta reglementa patrimoniul
profesional individual.
Acte normative speciale
Cuprind norme juridice referitoare la specii si subspecii de patrimonii de afectatiune( ex.
Subspecii- patrimoniul de afectatiune al practicienilor in insolventa, OUG 86/2006;
patrimoniul de afectatiune al medicilor, L 95/2006; specii- patrimoniul de afectatiiune al

persoanelor care desfasoara activitati economice in formele de organizare PFA,intreprindere

individuala si intreprindere familiala, OUG 44/2008).
Importanta calificarii unui patrimoniu de afectatiune ca fiind o specie sau o subspeciede
patrimoniu de afectatiune:
Normele juridice referitoare la subspeciile de patrimonii de afectatiune se completeaza cu
normele juridice referitoare la specia din care fac parte, iar apoi cu normele juridice
referitoare la patrimoniu de afectatiune in general.
Normele juridice referitoare la speciile de patrimonii de afectatiune se completeaza cu
normele juridice referitoare la patrimoniile de afectatiune in general.
II.

Conceptul general al patrimoniului de afectatiune

1.Relatia dintre patrimoniu si patrimoniul de afectatiune:

Rezulta din interpretarea art. 31-32, astfel intre cele doua concepte existand o relatie
de la intreg la parte.Astfel cele doua articole reglementeaza posibilitatea constituirii in cadrul
patrimoniului unei persoane ca uneia sau mai multor mase patrimoniale NCC face referire la
doua categorii de mase patrimoniale, respectiv patrimoniul de afectatiune si diviziuni
patrimoniale .Acestea doua au naturi juridice diferite principalele deosebiri existand pe planul
relatiei cu creditorii.Astfel potrivit articolului 2324 alin 3, creditorii avand creante nascute in
legatura cu o diviziune patrimoniala se pot indestula din bunurile care fac parte din
diviziunea patrimoniala si in completare din bunurile neincluse in diviziunea
patrimoniala.Spre deosebire de aceasta situatie, potrivit art 2324 alin 4 NCC, creditorii
avand creante conexe patrimoniul profesional individual se pot indestula doar din acea
masa patrimoniala( din activul patrimoniuui profesional individual, fara a avea acces la
bunurile din afara acestuia).

Art. 31 alin 2 Patrimoniul poate face obiectul unei diviziuni sau afectatiuni numai in
cazurile si in conditiile prevazute de lege-> patrimoniul se poate imparti in mase
patrimoniuale, iar unele mase patrimoniale sunt patrimonii de afectatiune( 2324 alin4), iar
alte mase patrimoniale sunt diviziuni patrimoniale( 2324 alin 3).
!!!!Patrimoniul de afectatiune se imparte in mai multe categorii: patrimoniu profesional
individual( al medicilor, al practicienilor in insolventa); masa patrimoniala fiduciara ;
patrimoniu de afectatiune din OUG 44/2008.

!!!Art. 2324 alin 4 vizeaza doar patrimoniul profesional individual.

2. Natura juridical a patrimoniului de afectatiune

Este aceea a unei fractiuni de patrimoniu.

Consecintele calificarii patrimoniului de afectatiune drept o fractiune a patrimoniului sunt:
1.

Patrimoniul de afectatiune cuprinde drepturi si obligatii evaluabile in bani;

2.
Prin includerea in patrimoniu de afectatiune a unor drepturi si obligatii acestea nu
isi schimba titularul;
3.
Transferul de drepturi si obligatii dintr-o masa patrimoniala in alta nu constituie
instrainare(33 alin 2);
3.Constituirea patrimoniului de afectatiune
- art 32 alin 2 prevede faptul ca un patrimoniu de afectatiune se poate constitui in cazurile si
conditiile prevazute de legi-> art 32 alin 2 nu reprezinta un temei juridic pentru constituirea unui
patrimoniu de afectatiune, astfel o persoana si-ar putea constitui un patrimoniu de afectatiune
doar daca o alta norma juridica i-ar conferi acest drept;
4. Efectele constituirii patrimoniului de afectatiune
- NCC nu reglementeaza propriu-zis efecte generale ale constituirii unui patrimoniu de
afectatiune;
- din interpretarea art. 32 alin. 1=> efectele constituirii unui patrimoniu de afectatiune se
regasesc pe planul relatiei dintre titularul patrimoniului de afectatiune si creditorii sai;

III.

Patrimoniul de afectatiune OUG 44/2008

Art.1 alin 1 lit.j = patrimonial de afectatiune reprezinta totalitatea bunurilor, drepturilor si

obligatiilor PFA, titularului intreprinderii individuale sau membrilor intreprinderilor familiale,
afectate scopului exercitarii unui activitati economice, constituite ca o fractiune distinct a
patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau membrilor
intreprinderii familial, separate de gajul general al creditorilor personali ai acestora.Pentru a
putea fi stabilit regimul juridic al patrimoniului de afectatiune, trebuie avute in vedere si
prevederile articolelor 20, 26, 31 care cuprind informatia conform careia titularul
patrimoniului de afectatiune raspunde pentru obligatiile sale cu patrimonial de afectatiune
daca acesta a fost constituit si in completare cu intreg patrimoniul sau.
Titularii patrimoniului de afectatiune (OUG 44/2008)
Generic, titularii sunt persoanele care desfasoara activitati economice in mod
independent, in formele de organizare reglementate de OUG in cauza;

In concret , acestia sunt persoana care desfasoara activitati economice in forma de

organizare PFA( aceasta persoana este denumita si ea tot PFA), persoana care desfasoara
activitate economica in forma de organizare intreprindere individuala ( denumita de lege
intreprinzator titular al unei intreprinderi individuale), respectiv persoanele care desfasoara
activitati economice in forma de organizare intreprindere familiala ( denumita de lege membrii ai
intreprinderii familiale).
!!!In concluzie, tituarul patrimoniului de afectatiune nu este forma de organizare
intrucat aceasta nu are personalitate juridica.

Relatia dintre patrimoniul de afectatiune si patrimoniul afacerii

Patrimoniu afacerii = este folosit de codul fiscal in legatura cu persoanele care desfasoara
activitati economice in mod independent.In aceasta categorie se includ persoanele care
desfasoara activitati economice in formele de organizare fara personalitate juridica, reglementate
de OUG 44/2008.Exemplu, in aceeasi categorie se include si persoanele care desf activitati
specifice profesiilor liberale.
Normele metodologice ale CF definesc patrimoniul afacerii ca incluzand toate bunurile si
drepturile aferente desfasurarii activitatii.Desi nu se refera expres si la obligatii, acestea nu
pot fi considerate ca fiind excluse din patrimoniul afacerii.
Coroborand Cf, normele metodologice si OUG 44/2008
=>toate pers care desfasoara activitati economice in formele de org reglementate de oug
44/2008 au un patromoniu al afacerii;
=> in anumite situatii patrimoniul afacerii are si natura juridica a unui patromoniu de
afectatiune , acest lucru se intampla atunci cand persoanele care desfasoara activitati economice
in sensul OUG 44/2008, opteaza pt constituirea unui patrimoniu de afectatiune( daca doresc a-si
proteja patrimoniul personal( care se identifica cu cel al afacerii) de creditorii personali).
Constituirea patrimoniului de afectatiune (oug 44/2008)
Precizare prealabila : constituirea patrimoniului de afectatiune constituie o posibilitate pentru
persoanele care aleg sa desfasoare activitati economice in formele de organizare reglementate
de OUG 44/2008.
Mecanismul de constituire

Potrivit OUG 44/2008, constituirea patrimoniu de afectatiune este efectul unui act
juridic.Acesta poate fi un act juridic unilateral ( pentru PFA si intreprinzatorii titulari ai unei
intreprinderi individuale) respectiv, un act juridic bi sau multiateral, contract, in cazul
membrilor intreprinderlor familiale.
Fiind un efect al unui act juridic, trebuie analizate si respectate conditiile de validitate si cele
referitoare la asigurarea opozabilitatii fata de terti.
Conditii de validitate sunt cele generale, reglementate de art.1179 ( acest art trebuie coroborat
cu art. 1325).
Conditiile speciale sunt reglementate de OUG 44/2008 in privinta contractului prin care se
constituie patrimoniul de afectatiune al membrilor intreprinderii familiale.Contractul trebuie sa
imbrace forma scrisa ad validitatem.Art. 29 din OUG 44/2008 arata faptul ca patrimoniul
de afectatiune se poate constitui odata cu intreprinderea familiala sau ulterior
intreprinderii familiale.
In prima situatie( odata cu) constituirea patrimoniului de afectatiune se realizeaza
prin contractul care sta la baza infiintarii intreprinderii familiale, contract numit acord de
constituire. In legatura cu acesta, art. 29 , prevede expres faptul ca forma scrisa este o
conditie ad validitatem.
In cea de-a doua situatie( ulterior) patrimoniul de afectatiune se constituie printr-un
contract distinct de acordul de constituire care are natura juridica unui act aditional la
acordul de constituire, intrucat potrivit art. 29 alin.1 printre prevederile acordului de
constituire se numara si cele referitoare la patrimoniul de afectatiune.In legatura cu acest act
aditional nu se reglementeaza expres conditia formei scrise ad validitatem, dar aceasta se
deduce pe baza art 1243 NCC, care supune acelorasi conditii atat actul juridic de baza cat
si actele juridice modificatoare.
Observatie:
In privinta actelor juridice unilaterale, OUG 44/2008, nu reglementeaza necesitatea
intocmirii vreunui inscris, alte acte normative precum: l 26/90 si Ordinul ministrului justitie
2594/ 2008 se refera la intocmirea unui declaratii de constuire a patrimoniului de afectatiune care
sa arate nu numai vointa de a constitui patrimoniul, ci si bunurile si drepturile care au fost incluse
in acest patrimoniu.
Conditii de opozabilitate
Opozabilitatea fata de terti se asigura ca regula prin inregistrarea in registrul comertului,
astfel potrivit art. 5 alin 2 din l 26/1990, persoana care are obligatia de a cere o inregistrare
in Registrul Comertului, nu poate opune tertilor, acte sau fapte neinregistrate, cu exceptia
situatiei in care face dovada ca ele erau cunoscute de acestia.

Inregistrarea se poate realiza in doua momente:

1)
Odata cu inmatricularea formei de organizare pe baza declaratiei de constituire a
patrimoniului de afectatiune sau pe baza acordului de constituire( vezi art 72 si 5 alin 2 lit.
g din ordinul 2594/2008).
2)
La un moment ulterior inmatricularii pe baza declaratiei de constituire a
patrimoniului de afectatiune sau actului aditional la acordul de constituire( vezi art 110
alin 4 si 5 alin 2 lit. g 2594/2008).
Inregistrarea se efectueaza pe baza rezolutiei directorului oficiului registrului comertului.

Efectele constituirii patrimoniului de afectatiune

Principalul efect al constituirii patr de afectatiune se regaseste pe planul relatiei cu
creditorii.Acestia se impart in 2 categorii :
1)
Creditorii afacerii se pot indestula din bunurile care fac parte din patrimoniul de
afectatiune dar si din bunuri care exced patrimoniului de afectatiune.Oug 44/2008 instituie o
ordine egala de preferinta la urmarirea bunurilor, respectiv, trebuie urmarite mai intai bunurile
din patrimoniul de afectatiune si doar in completare bunurile care exced
2)
Creditorii personali- se pot indestula din bunuri care exced patrimoniului de afectatiune,
se observa deci o diferenta fata de regimul creditorilor patrimoniului profesional individual,
regim reglementat prin art 2324 alin 4.
Observatie:
In absenta constituirii patrimoniului de afectatiune urmarirea bunurilor se realizeaza
potivit principiului conform caruia o persoana rapunde cu toate bunurile sale.Acest principiu
treuie corelat cu art. 727 din CPC , potrivit acestui text :,, bunurile mobile care fac obiectul
unuei diviziuni a patrimoniului, afectate exercitiului unei profesii autorizate nu pot fi urmarite
decat de creditorii ale care creante s-au nascut in legatura cu exercitarea prof respective.Daca
bunurie nu sunt afectate unui patr prof individual, insa servesc la execitarea ocupatiei sau
profesiei creditorului persoana fizica pot fi supuse urmaririi silite, numai daca nu exista alte
bunuri urmaribile si numai pt obligatii de intretinere sau creante privilegiate asupra mobilelor.

Curs 4
Masa patrimoniala fiduciara

Sediul materiei: NCC art. 773

Definitie : fiducia este operatiunea juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera
drepturi reale, drepturi de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de
asemenea drepturi, prezente sau viitoare, catre unul sau mai multi fiduciari care le exercita cu
un scop determinat in folosul unuia sau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcatuiesc
masa patrimoniala fiduciara.
Natura juridica a masei patrimoniale fiduciare: patrimoniu de afectatiune (temei de
drept : art 31, alin 3)
Titularii masei patrimoniale fiduciare : art. 776, alin 2 si 3

Persoane juridice (art 776, alin 2)

Persoane fizice (art 776, alin 3)

Constituire : masa patrimoniala fiduciara insoteste in mod necesar operatiunea de fiducie!

Mecanismul constitutiv: potrivit art. 774 NCC, masa patrimoniala fiduciara se poate
constitui prin lege sau prin contract. Atunci cand se constituie prin contract, trebuie
respectate toate conditiile de validitate, respectiv cele generale reglementate prin art.
1179 NCC si cele speciale din NCC rezultand din art. 774 (forma autentica), art. 779
(anumite clauze), art. 780 (inregistrarea la organul fiscal) si conditiile de opozabilitate
art. 781: inregistrare in arhiva electronica de garantii reale mobiliare.
Efecte : odata constituita masa patrimoniala fiduciara, creditorii persoanelor care au legatura
cu operatiunea de fiducie se impart in trei categorii :
1. Creditorii masei patrimoniale fiduciare
Regula : art. 786 alin 1 - creditorii masei patrimoniale fiduciare pot urmari bunurile
incluse in masa patrimoniala fiduciara
Exceptia : art. 786 alin 2 in cazul stipulatiei exprese in contract, creditorii masei
patrimoniale fiduciare pot urmari bunurile incluse in masa patrimoniala fiduciara, dar
si bunurile fiduciarului si ale constituitorului, dar numai in completare, instituindu-se o
ordine legala de preferinta in ceea ce priveste urmarirea silita a bunurilor (in cazul in
care creditorul urmareste mai intai un bun persoanal, constituitorul are ca actiune
contestatia la executare)
2. Creditorii personali ai fiduciarului

 urmaresc bunurile fiduciarului, neputand urmari si bunurile aflate in masa

patrimoniala fiduciara (art. 785)
3. Creditorii personali ai constituitorului
Doua situatii in care pot urmari bunuri care apartin sau au apartinut unei mase patirmoniale
fiduciare:
sunt titularii unei garantii reale asupra unor bunuri care apartin unei mase patrimoniale
fiduciare, garantie a carei opozabilitate a fost dobandita anterior constituirii masei
patrimoniale fiduciare
creditorii urmaresc bunuri care au apartinut unei mase patrimoniale fiduciare care a fost
desfiintata cu efect retroactiv, urmare a desfiintarii contractului de fiducie sau urmare a
faptului ca acest contract a devenit inopozabil

Fondul de comert
Sediul materiei :
Nu exista acte normative care sa reglementeze regimul juridic general al fondului de comert.
Exista insa acte normative care fac referire la notiunea de fond de comert. Ex : Legea
26/1990 privind registrul comertului, art. 21, art. 41, NCC art. 340, lit. c) referitor la bunurile
proprii ale sotilor, art. 745 referitor la uzufructul fondului de comert.
Este, deci, necesara interpretarea acestor norme juridice. Interpretarea urmeaza a fi facuta
dupa sensul obisnuit al termenului, conform regulii ce rezulta din art. 25 din Legea 24/2000.
Sensul consacrat prin definitia legala din Legea 11/1991 este sensul obisnuit al termenului
fond de comert, chiar daca aceasta definitie a fost abrogata incepand cu anul 2014. In legea
11/1991 a fost reglementata o definitie a notiunii de fond de comert, definitie care era data
pentru scopurile legii 11/1991; acest lucru rezulta expres din art. 11. Definitia a fost
interpretata extensiv, fiind considerata a consacra o definitie generala a notiunii de fond de
comert. Interpretarea extensiva a fost rezultatul faptului ca definitia din Legea 11/1991 prelua
conceptul general de fond de comert, configurat anterior la nivel doctrinar. Avand in vedere
similitudinea dintre doctrina si Legea 11/1991, abrogarea definitiei legale lipseste notiunea
de fond de comert de un suport normativ, dar nu modifica trasaturile definitorii ale
conceptului.
Definitie :
Reprezinta fond de comert ansamblul bunurilor mobile si imobile, corporale si
necorporale (marci, firme, embleme, brevete de inventii, vad comercial) utilizate de

persoane supuse inregistrarii in registrul comertului in vederea desfasurarii activitatii

sale.
Elementele fondului de comert
Potrivit definitiei, din fondul de comert fac parte doua categorii de bunuri :
1. bunuri corporale utilizate de o persoana supusa inregistrarii in registrul comertului
pentru defasurarea activitatii sale
2. bunuri necorporale utilizate de o persoana supusa inregistrarii in registrul comertului
pentru defasurarea activitatii sale
Legea 11/1991 se referea expres la anumite bunuri necorporale : marci, firme,
embleme, brevete de inventii si vad comercial
La aceste bunuri expres mentionate de lege au fost adaugate pe baza unei interpretari
extensive si alte bunuri avand aceeasi finalitate, respectiv celelalte drepturi de proprietate
intelectuala : drepturi de autori, indicatiile geografice etc.
Drepturile de creanta au fost considerate ca fiind excluse din fondul de comert (cu
toate acestea, o parte a doctrinei considera ca anumite drepturi de creanta, precum si
datoriile rezultand din contractele de munca si contractele de furnizare fac parte din
fondul de comert)

Firma
!!!Sediul materiei : Legea 26/1990 (20 si urm.) si Ordinul 2594/2008 (art 28 si urm.)
Definitie : firma este numele sau denumirea sub care o persoana supusa inregistrarii in
registrul comertului isi exercita activitatea si sub care semneaza
Rol : firma identifica o persoana supusa inregistrarii in registrul comertului si o
individualizeaza, adica o deosebeste de alte persoane supuse inregistrarii in registrul
comertului. Pornind de la rolul firmei, art. 29 din Legea 26/1990 reglementeaza obligatia
persoanelor supuse inregistrarii in registrul comertului de a mentiona, ca regula, pe toate
documentele intrebuintate firma (exceptie : codurile fiscale). Pentru a se asigura realizarea
acestui rol, titularul firmei are un drept exclusiv de folosinta dobandit de la momentul
inregistrarii in registrul comertului. Temei de drept art 30, alin 4 din Legea 26/1990.
Observatie!
!!!! In cazul firmei, inregistrarea in registrul comertului are ca efect nasterea dreptului
exclusiv de folosinta, situatie care o deosebeste de alte inregistrari in registrul

comertului, regula in materie fiind aceea ca inregistrarea se face pentru opozabilitate

fata de terti (temei de drept: art 5 din Legea 26/1990)
Firma reprezinta un element obligatoriu pentru persoanele care desfasoara activitati
economice, fiind supuse inregistrarii in registrul comertului (temei de drept: art 38 din
Ordinul 2594/2008)
Procedura de inregistrare in registrul comertului
Presupune doua etape :
1. Rezervarea firmei, ce presupune mai multe faze :
de

a) Depunerea cererii de verificare a disponibilitatii si/sau de rezervare a firmei insotita

documentele anexe (art. 55 din Ordinul 2594/2008)

In cerere se mentioneaza trei variante de firma, in ordinea preferintei

Cererea se depune la oficiul registrului comertului teritorial in care este inregistrata

entitatea titulara a firmei
Cererea se solutioneaza de personalul oficiului registrului comertului, in
conformitate cu art. 57 din Ordinul 2594/2008
Verificarile legate de rezervarea firmei se efectueaza la nivel national (art 30 din
Ordinul 2594/2008)
b) Verificare legalitatii alcatuirii firmei presupune efectuarea de verificari cu privire la
urmatoarele aspecte :

Cu privire la cuprinsul firmei :

structura generica a firmei (firma trebuie sa fie alcatuita din cuvinte; in interpretarea art.
29, alin. 4 din Ordinul 2594/2008 rezulta ca in firma pot fi incluse si simboluri. Ca regula,
orice cuvinte sunt permise in structura firmei; prin exceptie, anumite cuvinte nu sunt permise
in structura firmei: art. 39 din Legea 26/1990 stiintific, academic, scolar etc, art 40 din Legea
26/1990 anumite cuvinte sunt permise conditionat de obtinerea acordului anumitor autoritati,
Secretariatul general al Guvernului pentru cuvintele mentionate in art. 39, alin 3, respectiv
acordul prefectului pentru cuvintele din art 39, alin 4 ),
structura particulara (aceasta este structura specifica fiecarei entitati titulare si poate fi
reprezentata de un nume sau de o denumire urmata de forma de organizare. Ex : art 34 din
Ordinul 2594/2008
Cu privire la limba in care este scrisa firma : art 30, alin 3 Ordinul 2594/2008 firma
trebuie scrisa in primul rand in limba romana

c) Verificarea disponibilitatii firmei : in cadrul acestei faze, se verifica daca firma este
susceptibila de apropriere

Ca regula, firmele sunt susceptibile de apropriere

Prin exceptie nu au aceasta caracteristica : firmele inregistrate la data solicitarii, firmele

rezervate la data solicitarii acestea, pentru o perioada limitata de timp (rezervarea unei firme
are ca valabilitate un termen de trei luni de la data rezervarii, existand insa posibilitatea
prelungirii), firmele radiate (acestea sunt indisponibile pentru o perioada de doi ani de la data
radierii. Exceptii: firma radiata este disponibila oricand pentru fostul sau titular, firma radiata
nu este indisponibila, desi nu a trecut perioada de doi ani, pentru dobanditorul unui
fond de comert in situatiile la care face referire art. 53, alin 1 din Ordinul 2594/2008, in
care o persoana a transmis altei persoane fondul de comert, odata cu acesta si firma,
alin. 2)

d) Verificarea neproducerii vreunei confuzii de catre firma

i. Firma are caracter distinctiv : daca are vocatia de a individualiza (ce rezulta din art. 29
alin 3 din Ordinul 2594/2008 ce precizeaza ca nu au vocatia de a individualiza firmele
necesare sau generice ori cele uzuale) si daca se deosebeste de firmele indisponibile la data
solicitarii (potrivit art. 29, alin. 3, nu se deosebesc de firmele indisponibile cele care sunt
identice sau similare cu acestea din urma; textul de lege reglementeaza expres elemente care
desi asigura o deosebire fata de firmele indisponibile, totusi nu constituie element de
distinctivitate)
Observatie!
Sunt reglementate remedii pentru situatia constatarii absentei caracterului distinctiv. Acestea
sunt de doua feluri: remedii generale, aplicabile oricarei firme, reglementate prin art. 38,
alin din Legea 26/1990, respectiv remedii speciale reglementate pentru formele de
organizare din Ordonanta 44/2008, art. 34, alin. 2 din Ordinul 2594/2008
ii. Firma nu este in discordanta cu activitatea ce urmeaza sa o desfasoare titularul sau cu
situatia acestuia. Este consacrat cu titlu particular in materia formelor de organizare din
Ordonanta 44/2008

e) Rezervarea firmei : este efectul admiterii cererii solicitate. Ca urmare a admiterii,

firma este inregistrata in catalogul firmelor, iar solicitantului i se elibereaza dovada rezervarii
firmei, valabila trei luni cu posibilitatea prelungirii. Decizia are caracter administrativ,

legalitatea formala a firmei urmand a fi analizata in cadrul procedurii de inregistrare in

registrul comertului, decizia apartinand directorului oficiului registrului comertului sau
persoanelor imputernicite de acesta

2. Inregistrarea propriu-zisa in registrul comertului

Se poate realiza odata cu inregistrarea formei de organizare in registrul comertului sau
ulterior inregistrarii formei de organizare ca urmare a deciziei de modificare a firmei pe
parcursul desfasurarii activitatii. In aceasta situatie, este urmata procedura de inregistrare de
mentiuni, reglementata de 118 si urm din Ordinul 2594/2008.
Inregistrarea propriu-zisa se realizeaza pe baza deciziei directorului oficiului regisitrului
comertului sau a persoanelor imputernicite de acesta, directorul realizand controlul formal de
legalitate.
Drept Comercial C5
Fondul de comert. Emblema

Sediul materiei: L 26/1990 si OMJ 2594/2008

Definitie: art 30 L 26/90 Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste o
persoana supusa inregistrarii in Registrul Comertului de o alta de acelasi gen.
Rolul emblemei Emblema identifica si individualizeaza o persoana care are obligatia
inregistrarii in Registrul Comertului de o alta avand aceasta obligatie din perspectiva
activitatii desfasurate, astfel in masura in care doua persoane supuse inregistrarii in RC
desfasoara activitati similare, acestea au posibilitatea de a le individualiza prin raportare la
cosumatori prin intermediul unei embleme sociata activitatii. Intrucat emblema are legatura
cu individualizarea atat a activitatii, cat si a persoanei care desfasoara activitatea, art 43 (2)
din L 26/90 prevede faptul ca embleme se folosesc insotite de firma persoanei supuse
inregistrarii in RC scrise in mod vizibil. Pentru a se putea realiza rolul emblemei, pentru
titularul acesteia este reglementat un drept de folosinta exclusiva dobandit de la momentul
inregistrarii emblemei in RC.

Procedura de inregistrare a emblemei in RC

Etape:
1. Etapa rezervarii emblemei. Faze:

1.1.
Depunerea crerii de verificare si/sau de rezervare a emblemei ea trebuie
insotita de macheta emblemei. Cererea se depune la Oficiul Registrului Comertului Teritorial,
unde este inregistrat cel ce va fi titular al emblemei. Cererea se solutioneaza de personalul
ORCT, iar verificarile se fac la nivel teritorial (judetul in care va avea loc inregistrarea
emblemei). Texte de lege: art 61 (2), 64, 67 si 57 (2) din OMJ.
1.2.

Verificarea legalitatii alcatuirii emblemei:

A. Cuprinsul emblemei structura generica a emblemei Emblema poate fi alcatuita din

cuvinte, reprezentari grafice sau combinatii ale acestora. Ca regula, orice cuvinte sau
reprezentari grafice sunt permise in structura unei embleme, prin exceptie insa, anumite
cuvinte sau reprezentari grafice sunt permise conditionat necesitand obtinerea prealabila a
acordului anumitr autoritati. Art 62 (3) din OMJ.
B. Limba in care este redactata emblema Emblema trebuie sa fie, in primul rand, in limba
romana. Temei de drept : art 30 (3) din L26/ 90.
1.3.
Verificari referitoare la disponibilitatea emblemei Se verifica daca emblema
este susceptibila de apropiere. Ca regula, emblemele sunt susceptibile de apropiere, dar, prin
exceptie, nu sunt disponibile trei categorii de embleme : a) cele care sunt deja inregistrate la
data solicitarii; b) cele care sunt rezervate pentru o perioada de trei luni de la data
rezervarii, existand insa posibilitatea prelungirii rezervarii; c) cele radiate indisponibile pe
o perioada limitata de timp, respectiv 2 ani de la data radierii. Temei de drept: ptr cele
rezervate art 65 (2) si ptr cele radiate art 39 (9) din L26/90.
1.4.
Verificarea neproducerii unei confuzii se verifica daca emblema are caracter
distinctiv se verifica doua elemente : daca emblema are vocatie de a individualiza potrivit
art 29 (3) din L26/90 si art 61 (3) din OMJ, nu au vocatie de a individualiza emblemele
necesare ori generice sau uzuale si daca emblema se deosebeste de emblemele
indisponibile la data solicitarii nu se deosebeste o emblema identica sau similara, astfel
sunt reglementate deosebiri care din perspectiva legala nu sunt suficiente ptr a asigura
emblemei caracterul distinctiv. Textul de lege : art 29 (4) din OMJ art 61 (3) din OMJ.
OBS!!! Art 43 din L26/90 impune obligatia ca emblemele sa se deosebeasca de cele
inscrise in acelasi registru al comertului pentru acelasi fel de comert (activitate) precum
si de emblemele altor persoane supuse inregistrarii in RC de pe piata unde persoana
supusa inregistrarii in RC isi desfasoara activitatea. Daca emblema are vocatia de a
individualiza si se deosebeste de emblemele indisponibile la data solicitarii, aceasta are
caracter distinctiv si nu produce confuzie.
1.5.
Rezervarea emblemei Este efectul admiterii cererii solicitantului. Ca urmare a
admiterii, emblema este inregistrata in catalogul emblemelor, iar solicitantului i se elibereaza
dovada rezervarii emblemei valabila 3 luni, cu posibilitatea prelungirii. Decizia personalului
ORCT referitoare la rezervarea emblemei are caracter administrativ, controlul final de

legalitate fiind realizat in cadrul etapei inregistrarii in RC de catre directorul Oficiului

Registrului Comertului Teritorial sau de catre persoanele imputernicite de catre acesta.
2. Inrgistrarea propriu-zisa in RC Se poate realiza odata cu inregistrarea formei de
organizare in registrul comertului sau ulterior prin parcurgerea procedurii de inscriere de
mentiuni in RC. Temei de drept : art 118 din OMJ. Inregistrarea propriu zisa se realizeaza pe
baza rezolutiei directorului ORCT sau a persoanelor imputernicite de catre acesta care
realizeaza controlul formal de legalitate. Temei de drept: art 57 (2) si art 67 (2) din OMJ.

Fondul de comert. Vadul comercial

Sediul materiei : Nu exista. La nivel doctrinar a fost configurata o definitie, astfel vadul
comercial reprezinta capacitatea fondului de comert de a atrage clientela. Capacitatea
poate fi rezultatul a diversi factori precum : locul unde se desfasoara activitatea,
preturile practicate, calitatea serviciului etc.
Notiunea de vad comercial este strans legata de notiunea contabila desemnata prin
sintagma Fond Comercial. Aceasta exprima pe plan contabil un spor de valoare al unor
elemente imbinate peste valoarea ce ar rezulta din insumarea valorilor acestor elemente
privite individual.

Fondul de Comert. Marca

Sediul materiei : L 84/ 98 care ofera o def legala : Este un semn susceptibil de
reprezentare grafica precum cuvinte inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre,
elemente figurative, forme tridimensionale si in special forma produsului sau a ambalajului
sau, culori, combinatii de culori, holograme, semnale sonore precum si orice combinatii ale
acestora cu conditia ca aceste semne sa permita a se distinge produsele sau serviciile unor
intreprinderi de produsele sau serviciile altor intreprinderi (intreprinderea este definita drept
orice entitate implicata intr o activitate economica indiferent de natura sa juridica sau de
modul de finantare).
Rolul marcii este de a identifica si individualiza produse sau servicii, in acest scop
titularul marcii are un drept exclusiv de folosinta dobandit prin inregistrare la Oficiul de Stat
ptr Inventii si Marci (OSIM). In plus, marcile care apartin unei persoane supuse inregistrarii
in RC trebuie mentionate si in acest registru. Temei de drept: art 29, lit c din L26/90.
!!!!!! Natura juridica a fondului de comert - Fondul de comert are natura juridica a unei
universalitati de fapt : temei de drept : art 541 NCC.

Relatia dintre fondul de comert, patrimoniu de afectatiune si patrimoniul afacerii

Fondul de comert este o parte a patrimoniului de afectatiune, urmare a faptului ca drepturile
de creanta nu sunt incluse, ca regula, in fondul de comert
Actele juridice avand ca obiect fondul de comert si elementele sale componente
Avand in vedere prevederile art 541 NCC, fondul de comert poate face obiectul unor
acte juridice, acesta poate fi deci obiect al unor contracte de vanzare, de donatie, de
locatiune, de garantie etc. Aceste acte juridice trebuie inregistrate in RC. Temei de
drept : art 21, lit a din L 26/90.
De asemenea, potrivit art 541 NCC, elementele componente ale fondului de comert pot
face obiectul unor acte juridice. In momentul in care se incheie un act juridic vizand un
element al fondului de comert, inscris in RC, in mod automat va fi necesara inregistrarea in
RC a incheierii actului juridic referitor la elementul mentionat, astfel va interveni radierea
elementului de pe numele titularului initial si inregistrarea pe numele noului titular. Temei de
drept : art 21, lit c, h din L 26/90.
OBS !!!! Ca regula, elementele fondului de comert pot fi instrainate distinct de acesta,
prin exceptie firma nu poate fi instrainata decat impreuna cu fondul de comert. Temei
de drept : art 42 din L 26/90.

Desfasurarea de activitati economice in formele

de organizare fara personalitate juridica reglem de OUG 44/2008
PFA, intreprinderea individuala si intreprinderea familiala

Sediul materiei : OUG 44/2008

Alegerea unei forme de organizare dintre cele reglementate de OUG 44/2008
- implica parcurgerea a 3 etape:
1. Verificarea indeplinirii conditiilor reglementate de OUG 44/2008. OUG 44/2008
reglementeaza doua categorii de conditii:
1.1 Conditii referitoare la persoana Acestea se refera la urmatoarele caracteristici ale
celui care doreste sa desfasoare activitati economice in formele de organizare reglementate
de OUG 44/2008 (desfasurarea de activitati economice in aceste forme de organizare este
denumita generic desfasurare de activitati economice in mod independent):

a). Cetatenia potrivit dispozitiilor exprese, pot desfasura activitati economice, in cele trei
forme de organizare, cetatenii romani si cetatenii statelor membre ale UE si spatiului
economic european. (pot si alti cetateni sa desf activ in formele de org?)
b). Varsta - ca regula, varsta trebuie sa fie de cel putin 18 ani, prin exceptie, pot deveni
membri ai intreprinderii familiale (fara a avea calitatea de reprezentant al intreprinderii
familiale) si persoane avand varsta de cel putin 16 ani.
c). Capacitate nu sunt reglementate expres conditiile referioare la capacitate, dar acestea
derivand din conditiile referitoare la varsta, astfel, ca regula, este necesara existenta
capacitatii de exercitiu deplina, iar prin exceptie atunci cand se admite varsta de 16 ani este
admisibila si existenta a cel putin capacitatii de exercitiu restransa.
d). Reputatia OUG 44/2008 reglementeaza obligatia ca persoanele sa nu fi fost
sanctionate pentru fapte reglementate de legile financiare, vamale precum si cele care privesc
disciplina financiar fiscala de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal. Inafara de
prevederile exprese ale OUG 44/2008, din perspectiva conditiei referitoare la reputatie,
trebuie avute in vedere si prevederile codului penal care reglementeaza masura de siguranta
constand in interzicerea ocuparii unei functii sau exercitarii unei profesii.
e). Calificare - OUG 44/2008 nu detaliaza precizand doar ca atunci cand specificul
activitatii implica o anumita pregatire sau experienta profesionala, aceasta trebuie dovedita.
f). Calitatea de membru de familie aceasta este o conditie care caracterizeaza
persoanele ce doresc sa devina membri ai unei intreprinderi familiale. Se prevedee faptul ca
pot deveni membrii ai unei intreprinderi familiale rudele si afinii pana la gradul 4, inclusiv.
OBS !!! (ptr conditii)
In literatura de specialitate s a observat existenta unor incompatibilitati cu desfasurarea de
activitati economice in formele reglementate de OUG 44/2008. Abstractizand, acestea se
refera la situatii in care alte acte normative interzic unor persoane, ca urmare a detinerii unor
functii sau exercitarii unor activitatii, desfasurarea unor activitati economice in mod
independent. In aceasta situatie au fost exprimate 2 opinii : pe de o parte, opinia conform
careia persoanele aflate in stare de incompatibilitate nu isi pot constitui o forma de organizare
reglementata de OUG 44/2008, iar pe de alta parte , opinia conform careia, pers aflate in
stare de incompatibilitate isi pot constitui o forma de organizare reglem de OUG 44/2008, dar
ca urmare a incalcarii interdictiilor prevazute in legile speciale acestora li se vor aplica
sanctiuni specifice prevazute in acele acte normative( opinia considerata corecta).
1.2 Conditii referitoare la activitate - OUG 44/2008 prevede cu caracter generic respectarea
tuturor conditiilor de functionare prevazute de legislatia specifica din domeniul sanitar,
sanitar veterinar, al protectiei mediului si al protectiei muncii.

2. Verificarea compatibilitati dintre activitatea economica aleasa si formele de organizare

reglementate de OUG 44/2008. Ca regula, orice activitate economica poate fi desfasurata in
formele de organizare reglementate de OUG 44/2008. Exceptia: anumite activitati
economice nu pot fi desfasurate in formele de organizare reglementate de OUG 44/2008.
De ex, activitatiile specifice profesiilor liberale (sunt excluse expres din sfera de aplicare
a OUG 44/2008 art 1 (2)).
3. Selectarea uneia dintre formele de organizare reglementate de OUG 44/2008 potrivit
ordonantei, principiul este acela al libertatii de alegere intre formele de organizare, astfel,
fiecare persoana isi selecteaza forma de organizare in functie de caracteristicile acesteia si
propriile interese.
OBS !!!! O persoana nu poate insa desfasura activitati economice concomitent atat in
cadrul unei pfa, cat si in cadrul unei intreprinderi individuale, membrii intreprinderii
familiale pot insa sa cumuleze aceasta calitate cu aceea de titular al unui pfa sau al unei
intreprinderi individuale.
Drept comercial C6
Tema
inafara de cetatenii care au cetatenia statului roman, care au cetatenia unui alt stat membru
UE sau care au cetatenia unui stat membru al spatiului economic european pot sa desfasoare
activ econ pe teritoriul ro cf OUG 44/2008? art 3. dr la libera initiativa orice pers fizica
=>
O parere doctrinara: cei care nu indeplinesc cond, nu pot desf
!!!!!Alta parere: Exista cel putin 2 acte normative cu care trebuie coroborata OUG 44/2008:
- OUG: 194/2002 privind regimul strainilor cetatenii ar putea sa vina in Romania, printre
altele, tocmai ptr a desfasura activitati economice in mod independent -> solicita si obtin o
viza de lunga sedere ptr desf de activ economice => confera dreptul de a desfasura activitati
economice in conditiile prevazute de legea speciala privind desfasurarea de activitati
economice de catre pfa, intreprindere individuala sau intreprindere familiala. + Cetatenii
care au obtinut un drept de sedere ptr reintregirea familiei. +Strainii titulari ai dr de sedere pe
termen lung despre care OUG 194/2002 prevede acelasi lucru.
- Pot sa desfasoare activitati in aceleasi cond ca cetatenii ro: L122/2006 privind azilul : pers
care au dobandit statutul de refugiat si celor carora li s a acordat protectie subsidiara, iar in
priv acestora, art 20 ne spune ca au dr sa efectueze activitati economice in mod independent
in aceleasi conditii ca cetatenii romani. + strainii care beneficiaza de protectie temporara art
133 ne spune ca au dreptul de a desfasura activitati independente.

Desfasurarea de activitati economice in cond OUG 44/2008 constituirea formelor de

organizare

In vederea constituirii formelor de organizare, trebuie parcurse doua etape:

1. Luarea deciziei de constituire Pentru formele de organizare persoana fizica autorizata
si intreprindere individuala, aceasta etapa nu presupune nicio formalitate fiind exclusiv un
proces decizional intern. Exteriorizarea deciziei luate se va realiza in cadrul celei de a doua
etape constand in inregistrarea in registrul comertului. Cu privire la intreprinderea familiala,
procesul decizional intern trebuie insotit de anumite modalitati de exteriorizare a deciziei
constand in intocmirea a doua acte juridice denumite acord de constituire si procura.
- Acordul de constituire este contractul prin care partile isi exprima vointa de a
infiinta o intreprindere familiala si stabilesc trasaturile acesteia. Fiind un act juridic, la
incheierea sa trebuie respectate conditiile de validitate generale si speciale. Conditiile
generale de fond sunt cele prevazute la art. 1078 + urm NCC si conditiile speciale sunt
reglementate de OUG 44/2008 cu privire la forma actului juridic. Potrivit art. 29, forma
scrisa este o conditie ad validitatem, de asemenea, prezenta anumitor clauze mentionate
in art. 29 (1) este tot o conditie de validitate.
- Procura este denumita de art. 29 procura speciala, dar ea are natura juridica a unui
mandat general. Procura este actul juridic prin care se imputerniceste unul dintre membrii
intreprinderii familiale, denumit reprezentant, sa incheie acte juridice tinand de gestiunea
curenta a intreprinderii familiale.a Fiind vorba despre un act juridic, trebuie sa respecte
conditiile de validitate. Cu privire la conditiile de fond, trebuie respectate conditiile generale
prev la art. 1.178 + urm si conditiile speciale rezuntand din art. 29 (2) din OUG 44/ 2008
adica actele juridice ale persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa, se semneaza de catre
reprezentantii legali ai acestora. Astfel, procura speciala va fi semnata de catre reprezentantii
legali ai membrilor intreprinderii familiale avand capacitate de exercitiu restransa in privinta
conditiilor de forma, art. 29 (2) din OUG 44/ 2008 prevede faptul ca procura imbraca
forma unui inscris sub semnatura privata, dar din acest text nu rezulta fara urma de
indoiala ca forma mentionata este o conditie de validitate.
2. Inregistrarea in registrul comertului
Precizare prealabila : Potrivit art. 7 din OUG 44/2008, inregistrarea in registrul comertului
trebuie sa aiba loc inainte de inceperea activitatii economice. Tot din art. 7 coroborat cu art.
10, 11 si 13, odata cu inregistrarea in registrul comertului, se parcurge si procedura de
autorizare a functionarii.

Cuprinde mai multe faze:

A. Depunderea cererii de inregistrare in registrul comertului
- Aspecte generale Cererea de inregistrare in registrul comertului se depune la Oficiul
Registrului Comertului Teritorial, adica la ORC in a carui raza teritoriala este stabilit sediul
profesional. Cererea trebuie insotita de o serie de inscrisuri, acestea sunt mentionate in anexa
la OUG 44/2008. De asemenea, cererea trebuie insotita de declaratia pe propria raspundere
referitoare la indeplinirea conditiilor de functionare reglementate de legislatia specifica din
domeniul sanitar, sanitar veterinar, al protectiei muncii si al protectiei mediului. Cererea mai
trebuie insotita si de cererea de inregistrare fiscala. Cererea de inregistrare in registrul
comertului, declaratia pe propria raspundere si cererea de inregistrare fiscala sunt inscrisuri
tip reglementate legal prin Ordinul Ministrului Justitiei 1355/2009 (altul decat prietenul
nostru :)). Temei de drept: anexa la OUG 44/2008 documentele care trebuie sa insoteasca
cererea, art. 7 (2) si art. 15 din L 359/2004
- Aspecte particulare In privinta intreprinderii familiale: a). Termenul in care trebuie
depusa cererea de inregistrare: trebuie depusa in termen de 15 zile de la incheierea acordului
de constituire sub sanctiunea incetarii efectelor acestuia temei: art.7 din OUG 44/2008. b).
Persoanele care pot solicita inregistrarea in rgistrul comertului: Obligatia de a solicita
inregistrarea in registrul comertului apartine repreentantului intreprinderii familiale. In
masura in care acesta nu isi exercita obligatia in termen de 7 zile de la incheierea aordului de
constituire, oricare dintre membrii intreprinderii fmiliale poate solicta inregistrarea in
registrul comertului.
B. Solutionarea cererii de inregistrare in registrul comertului
- Aspecte principale Solutionarea cererii este de competenta directorului ORCT, acesta
putand imputernici insa alte peroane. Solutionarea cererii se face prin rezolutie motivata, in
caz de admitere fiind dispuse urmatoarele: inregistrarea in registrul comertului = inscrierea
datelor reglementate in art. 5 din Ord. Min. Just. 2594/2008 in registrul comertului si
autorizarea functionarii = inscrierea in registrul comertului a declaratiei pe propria
raspundere privind indeplinirea conditiilor de functionare.
OBS: Dupa solutionarea cererii de inregistrare in registrul comertului, se solutioneaza
si cererea de inregistrare fiscala, aceasta se realizeaza de catre Ministerul Finantelor,
caruia i se transmit pe cale electronica datele din cererea de inregistrare in registrul
comertului, admisa si datele din cererea de inregistrare fiscala. In caz de admitere a
cererii de inregistrare fiscala, se atribuie formei de organizare Codul Unic de
inregistrare (CUI). Temei de drept: art. 11 din L 359/2004.
C. Inregistrarea propriu zisa in registrul comertului Presupune inscrierea in registrul
comertului a datelor mentionate in art. 5 din OMJ 2594/ 2008. La momentul inscrierii sunt

dobandite: numarul de ordine in registrul comertului, prescurtat J, si data inregistrarii

in registrul comertului. Dupa inregistrarea in registrul comertului, se elibereaza
solicitantilor urmatoarelor documente: certificatul de inregistrare in registrul
comertului (chestia albastra afisata de ex in magazine) cuprinzand, printre altele, CUI
si J, rezolutia directorului ORC si certificatul constatator prin care se atesta
inregistrarea in registrul comertului a declaratiilor pe propria raspundere referitoare la
indeplinirea conditiilor de functionare.

Functionarea formelor de organizare reglem de OUG 44/2008

Luarea deciziilor in cadrul formelor de organizare . In cadrul persoanei fizice autorizate

din intreprinderii individuale, nu este reglementat un mecanism de luare a deciziilor avand in
vedere caracterul unipersonal al acestor forme de organizare.
In privinta intreprinderii familiale, este reglementat un mecanism de luare a deciziilor, fiind
reglementate doua categorii de decizii:
1. Deciziile tinand de gestiunea curenta Ca regula, toate deciziile legate de exercitarea
activitatii, sunt decizii tinand de gestiunea curenta. Luarea deciziilor se realizeaza de catre
reprezentant, iar incheierea actelor juridice corespunzatoare deciziilor luate se realizeaza tot
de catre acesta. Reprezentantul actioneaza in temeiul procurii speciale, care are natura
juridica a unui mandat general ca urmare a puterilor pe care le confera reprezentantului.
2. Decizii care exced gestiunii curente, acestea reprezinta exceptia si se refera la
incheierea anumitor acte de dispozitie. Mecanismul de luare a deciziilor: Aceste decizii
sunt luate de catre membrii intreprinderii familiale cu majoritate sau unanimitate de
voturi astfel :
a. Deciziile referitoare la actele de dispozitie asupra bunurilor afectate activitatii
intreprinderii familiale se iau cu majoritatea simpla a membrilor intreprinderii familiale cu
conditia ca aceasta majoritate sa includa si acordul proprietarului bunului care va face
obiectul actului. art. 32 (2)
b. Deciziile referitoare la incheierea unor acte de dispozitie prin care se dobandesc bunuri
pentru activitatea intreprinderii familiale a caror valoare depaseste 50% din valoarea
bunurilor care au fost afectate intreprinderii si a sumelor de bani aflate la dispozitia
intreprinderii la data la care se pune problema incheierii actului juridic. Aceasta categorie de
decizii se ia cu unanimitatea membrilor intreprinderii familiale, acest lucru rezultand din
interpretarea art. 32 (3).

Incheierea actelor juridice se face de catre reprezentant, care actioneaza in temeiul hotararii
membrilor intreprinderii familiale, care are natura juridica a unui mandat special.

Regimul actelor juridice incheiate in exercitarea activitatii

1. Titularii de drepturi si obligatii derivand din actele juridice incheiate: persoana fizica
autorizata (nu in sensul de forma de organizare), intreprinzatorul titular al intreprinderii
individuale, respectiv membrii intreprinderii familiale. Ratiunea pentru care acestia sunt
titularii, este faptul ca formele de organizare sunt lipsite de personalitate juridica. In privinta
membrilor intreprinderii familiale, acestia devin cotitulari in cotele de participare la
patrimoniul afacerii. Temei de drept : art. 32 (3) si art. 34 din OUG 44/2008.
2. Raspunderea pentru neexecutarea obligatiilor derivand din actele juridice apartine
titularilor de obligatii, acestia raspunzand cu intreg patrimoniul (activul), daca nu a fost
constituit un patrimoniu de afectatiune sau raspund mai intai cu bunurile ce fac parte din
patrimoniul de afectatiune si, in completare, cu bunurile din patrimoniul personal.

Aspecte particulare pentru intreprinderea familiala:

Membrii intreprinderii familiale sunt tinuti solidar si indivizibil fata de creditori art.
31 OUG 44/2008. In relatiile dintre ei, membrii intreprinderii familiale sunt tinuti
corespunzator cotelor de participare la patrimoniul afacerii informatie rezultand din
interpretarea art. 31.

Aspecte de dreptul muncii :

1. Posibilitatea de a avea angajati Exista aceasta posibilitate ptr PFA si intreprinderea

individuala; Nu exista pentru intreprinderea familiala. Art. 28 (4) pentru intrepr familiala, art.
17 ptr pfa si art. 24 ptr intrepr indiv.
2. Posibilitatea de a deveni salariat conferita titularilor formelor de organizare reglementate
de ordonanta. Exista aceasta posibilitate ptr toti titularii. Acestia pot fi salariati in acelasi
domeniu, dar si in domenii diferite. Textele de lege incidente sunt aceleasi.

Aspecte de drept fiscal:

Trebuie sa se tina contabilitate in partida simpla toate formele de organizare. Au toti calitatea
de asigurat in sistemele de asigurare sociala. In plus, au calitatea de persoana supusa
impozitului pe venit.

Alte aspecte:

1. Posibilitatea constituirii patrimoniului de afectatiune, daca acesta nu a fost constituit la

infiintare;
2. Posibilitatea de a infiinta noi forme de organizare conform OUG 44/2008: aceasta exista
doar ptr membrii intreprinderii familiale.

Modificarea formelor de organizare reglementata de OUG 44/2008

Are loc atunci cand se doreste schimbarea unora dintre datele inscrise in registrul
comertului (de ex: sediul). Presupune parcurgerea procedurii de modificare a inregistrarii in
registrul comertului (depunerea unei cereri, solutionarea acesteia si inregistrarea propriu zisa
a modificarii in registrul comertului), in functie de modificarile intervenite, poate fi eliberat
un nou certificat de inregistrare sau un certificat de inscriere de mentiuni.

Desfiintarea formelor de organizare reglementata de OUG 44/ 2008

Are loc atunci cand intervine una dintre pauzele mentionate in art. 21 ptr pfa, art. 27 ptr
intreprinderea individuala si art. 33 ptr intreprinderea familiala.
Presupune parcurgerea procedurii de radiere din registrul comertului, adica depunderea
cererii de radiere, solutionarea acesteia si radierea propriu zisa din registrul comertului.

Cursul VII
Drept comercial

Contractul de societate in reglementarea NCC

Sediul materiei :
o art. 1881 NCC si urmatoarele
o Art 137, 138, 139 din legea 71/2011
Elemente de drept tranzitoriu:

Elementele de drept tranzitoriu sunt reglementate prin articolele din legea de punere in
aplicare a NCC si se refera la unul dintre efectele contractului de societate, respectiv constituirea
unei forme de societate denumita anterior societate civila iar sub imperiul noului cod, societate
simpla.

Potrivit art 139 din legea de punere in aplicare

societatile civile constituite in temeiul vechiului cod civil, se pot transforma in forme de
organizare reglementate de NCC sau de legi speciale.

Actele juridice incheiate in desfasurarea activitatii sunt guvernate de legea in vigoare la

data incheierii actului juridic, neavand astfel importanta data la care a avut loc o eventuala
transformare a societatii civile ;

Faptele juridice savarsite in desfasurarea activitatii sunt guvernate de legea in vigoare la

data savarsirii, neavand astfel importanta data la care s-a realizat eventuala transformare a
societatii civile.
Calificarea unui contract drept contract de societate
Definitia contractului de societate:

Art 1881 NCC. Prin contractul de societate, doua sau mai multe persoane se obliga
reciproc sa coopereze pentru desfasurarea unei activitati si sa contribuie la aceasta prin acorduri
banesti, in bunuri, in cunostinte specifice sau prestatii, cu scopul de a imparti beneficiile sau de a
se folosi de economia ce ar putea rezulta
Obiectul contractului de societate:

Exista doua variante : cooperarea + contributia ( fiecaruia) sau doar cooperarea

Art 1882 NCC obligatia de a contribui este o conditie de validitate sanctionata cu

nulitate. Daca alegem prima varianta a obiectului, nu se poate poate ajunge la aplicarea art
1882 NCC.

Pentru a fi in prezenta unui contract de societate, vointele concordante ale partilor trebuie
sa reflecte intentia acestora de a coopera in vederea desfasurarii unei activitati ( trebuie
indeplinite si conditiile activitatii economice)

affectio societatis - intentia de a coopera imbraca mai multe forme de manifestare,

cu titlu exemplificativ, cele mai intalnite fiind : efectuarea de operatiuni materiale, specifice
activitatii alese, respectiv participarea la mecanismul de luare a deciziilor implicate de
procesul de exercitare a activitatii.
Partile contractului de societate:
Persoanele care pot dobandi calitatea de parte. Ajutator este art 1882 NCC din care rezulta o
regula, respectiv orice persoana fizica sau juridica.
Exceptie: art 1882 NCC nu pot dobandi calitatea de parte persoanele carora le este
interzis printr-o prevedere legala.

Denumirea persoanelor care pot dobandi calitatea de parte:

denumire generala asociat

denumire speciala fondator (pentru primii asociati art 1886 NCC ).

Dobandirea calitatii de asociat :

Calitatea de asociat se dobandeste ca efect al dobandirii calitatii de parte in

contractul de societate

Dobandirea calitatii de asociat nu trebuie confundata cu calitatea de persoana

titulara de parti de interes ( aceia care au aporturi in bani si in bunuri)

Asociatii isi pot asocia terte persoane la exercitarea drepturilor sociale derivand din
contract. Ca efect al acestei conventii, tertii nu pot dobandi calitatea de asociat.
Incetarea calitatii de asociat :

Intervine in cazurile reglementate de art 1925 -1929.

Cauze tinand de capacitatea asociatilor: moarte, incetarea personalitatii juridice, faliment

si punerea sub interdictie

Cauze tinand de vointa asociatului : retragerea din societate, instrainarea partilor

de interes ( aceasta instrainare poate fi voluntara, fiind denumita cesiunea partilor de
interes sau silita, in caz de transmitere a partilor de interes in cadrul unei proceduri de
executare silita)

Cauze tinand de vointa celorlalti asociati: excluderea din societate

Cauze tinand de contractul de societate : incetarea contractului de societate, ca

urmare a intervenirii uneia dintre situatiile mentionate de art 1930 NCC si 1937 NCC,
(realizarea obiectului societatii sau imposibilitatea neindoielnica a realizarii acestuia),
consimtamantul asociatilor in sensul incetarii contractului , hotararea instantei de incetare
a contractului pentru motive legitime si temeinice, implinirea duratei societatii in masura
in care nu se adopta o hotarare de prelungire, nulitatea contractului de societate, pieirea
bunurilor subscrise ca aport.
Observatie : unele cauze de pierdere a calitatii de asociat, pot afecta concomitent toti
asociatii iar altele pot afecta pe unul sau pe unii dintre asociati.

Incheierea contractului de societate

La incheierea contractului trebuie respectate conditiile referitoare la validitate, proba si

opozabilitate.
Conditii de fond, de validitate:

Trebuie sa respecte conditiile generale rezultand din art 1879 si urmatoarele precum si
dispozitiile speciale, art 1881 si urmatoarele.
Capacitatea:

Regula existentei capacitatii de folosinta, rezulta din art 1882

Regula din acest articol, reia regula generala in materie de capacitate, dar trebuie
retinut faptul ca din perspectiva contractului de societate, art 1882 are natura unei norme
speciale.
Obiectul contractului :

Reglementarile speciale consacra drept obiect al contractului intentia de a coopera in

vederea desfasurarii unei activitati.

Exista reglemenatari speciale referitoare la activitatea economica si referitoare la

mijloacele materiale si intelectuale necesare desfasurarii activitatii.

Referitor la activitatea economica, aceasta este numita si obiect al societatii sau obiect de
activitate al societatii si trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, respectiv, sa fie determinata,
licita si in acord cu ordinea publica si cu bunele moravuri. Art 1882 NCC. Toate conditiile
referitoare la activitatea economica sunt conditii de validitate, tinand de obiectul
contractului.

Mijloacele materiale si intelectuale necesare desfasurarii activitatii economice.

Reglementarile din materia contractului de societate consacra cu titilu de conditie de validitate
obligatia asociatilor de a contribui cu mijloace materiale si/sau intelectuale necesare desfasurarii
activitatii. O parte din contributii alcatuiesc impreuna capitalul social.
Referitor la obligatia asociatilor de a contribui cu mijloace materiale si/sau intelectuale.
Trebuie observat faptul ca potrivit art 1882 coroborat cu art 1894 si urmatoarele, conditia
de validitate este asumarea obligatiei si nu executarea acesteia.
La nivel doctrinar si legal, se face diferenta intre asumarea obligatiei de a contribui,
denumita subscriere si obligatia de executare a contributiei denumita varsare. Corelativ, va
exista un capital social subscris si un capital social varsat.
In functie de contributia la care se obliga asociatii, conditia de validitate presupune
urmatoarele:


Pentru contributiile in bani, conditia de validitate presupune asumarea obligatiei de a da o
suma de bani , art 1882 si art 1888. Aceasta contributie nu trebuie confundata cu contributia
unei creante avand ca obiect o suma de bani care are natura juridica a unei contributii in bunuri

Pentru contributiile in bunuri, trebuie operata o distinctie intre bunuri corporale si

necorporale/incorporale. Pentru bunurile corporale, conditia de validitate presupune
asumarea obligatiei de a transmite sau constitui un drept asupra unui bun corporal si
obligatia de a remite bunul corporal.
Referitor la cele doua obligatii, trebuie observate urmatoarele reguli:

Poate fi constituit sau transmis un drept real sau un drept de folosinta, asociatii avand ca
principiu, libertatea de alegere. Exista si o exceptie : in cazul bunurilor consumptibile sau
fungibile, dreptul ce se transmite este dreptul de proprietate art 1886 sau 1896, aln (2).

In absenta unei prevederi exprese cu privire la dreptul transmis, se va transmite dreptul de

folosinta. Art 1883 NCC. Cu privire la dr transmis, asociatii devin co-titulari.

In legatura cu bunurile incorporale, asumarea obligatiei de a transmite un drept de

creanta, avand ca obiect o suma de bani. Art 1897. Cu privire la drepturile transmise,
asociatii devin co-titulari. Art 1883 NCC

Contributii in prestatii si/sau cunostinte specifice. Conditia de validitate presupune

asumarea obligatiei de a desfasura anumite activitati concrete mentionate in contractul de
societate si/sau obligatia de a pune la dispozitia societatii a unor informatii considerate ca fiind
necesare pentru realizarea obiectului societatii. Art 1889 NCC
!!!!Din ansamblul contributiilor reglementate de lege, doar doua contribuie la formarea
capitalului social. Acestea sunt denumite generic aporturi. Sunt aporturi contributiile in
bani si cele in bunuri.
Cea de a treia categorie de contributii, respectiv contributiile in prestatiile si/sau cunostinte
specifice, nu contribuie la formarea capitalului social , nefiind, deci, aporturi. Cu privire la
acestea, se foloseste sintagma de contributii cu titlu de aport reflectand pe de o parte faptul ca
nu sunt aporturi propriu-zise, nefacand astfel parte din capitalul social, iar pe de alta parte, este
faptul ca aceste contributii confera asociatilor unele dintre drepturile pe care le dobandesc
asociatii care au contribuit cu aporturi propriu-zise.
Capitalul social este de doua feluri:

capital social subscris alcatuit din totalitatea obligatiilor de a aporta asumate de

asociati

capital social varsat alcatuit din totalitatea obligatiilor de a aporta executate de

catre asociati

Capitalul social subcris se imparte in parti egale denumite parti de interes. Acestea se
distribuie asociatilor proportional cu aporturile subscrise. NCC permite expres derogarea
de la aceasta regula, adica de la regula proportionalitatii. Vor dobandi parti de interes
asociatii care au contribuit cu bani si cei care au contribuit cu bunuri. Nu vor dobandi
parti de interes asociatii care au contribuit cu prestatii si/sau cunostinte specifice.
Cu privire la partile de interes, NCC reglementeaza mai multe aspecte:
1.

Natura juridica a partilor de interes. Partile de interes sunt bunuri indivizibile.

Natura lor de bunuri rezulta din faptul ca dispozitiile NCC mentioneaza posibilitatea ca partile
de interes sa se afle in proprietatea unei persoane. Urmarea a art 553 NCC preziceaza ca
dreptul de proprietate poarta asupra unor bunuri .. permite concluzia ca partile de interes
au aceasta natura juridica.
In legatura cu caracterul indivizibil, acesta rezulta expres din NCC, avand drept consecinta, pe de
o parte obligatia de a fi desemnat un reprezentant unic in cazul in care o parte sociala ajunge sa
fie in proprietatea mai multor persoane iar pe de alta parte, imposibilitatea transmiterii unei
fractiuni dintr-o parte sociala.
2.
Drepturile si obligatiile titularilor de parti sociale. Acestea sunt drepturile si obligatiile ce
deriva din calitatea de asociat, precum si drepturile si obligatii ce deriva din calitatea de
proprietar al unor bunuri.
3. Transmiterea partilor sociale. Aceasta este denumita cesiune iar NCC face o dubla distinctie.
Prima dictinctie : intre cesiunea cu titlu gratuit si cea cu titlu oneros. Pt cea cu titlu gratuit fiind
reglementata o conditie de forma ad validitatem, adica forma autentica.
A doua distinctie : intre cesiunea catre alti asociati si cesiunea catre terte persoane. NCC prevede
faptul ca in situatia cesiunii catre terte persoane , ca regula, este necesar acordul tuturor
asociatilor. Sanctiunea nerespectarii acestei prevederi legale este reprezentata de posibilitatea
asociatilor de a rascumpara partile sociale transmise de la tertul dobanditor. Prin exceptie, nu este
necesar consimtamantul tuturor asociatilor in cazul transmiterii prin mostenire . NCC permite
derogarea de la aceasta regula.

Cauza :
Cauza contractului de societate este participarea la rezultatele activitatii desfasurate. Din
coroborarea art 1881 NCC si 1902 NCC, rezulta ca participarea la rezultate presupune impartirea
beneficiilor sau folosirea de economia ce rezulta din asociere si participarea la pierderi.
In legatura cu cauza, din NCC rezulta mai multe reguli:


Orice asociat trebuie sa participe atat la beneficii cat si la pierderi. Exista si o
exceptie : asociatii ale caror contributii constau in prestatii si/sau cunostinte specifice pot fi
scutiti in masura corespunzatoare a acestui acord de participarea la pierderi daca exista o
clauza expresa in acest sens;
Observatie : se prevede o sanctiune speciala pentru situatia in care un asociat nu participa
atat la beneficiu cat si la pierdere. Astfel, clauza este considerata nescrisa si poarta
denumirea de clauza leonina.

Participarea la beneficii si pierderi este proportionala cu aportul la capitalul social.

Asociatii care contribuie cu prestatii sau cunostinte specifice sunt considerati ca ar avea un
aport egal cu cel mai mic dintre aporturile in bani sau bunuri. Exceptie : prin prevederi
exprese se poate deroga de la regula proportionalitatii.

Regula participarii la beneficii si pierderi este egala. Exceptie : prin prevederi exprese
sunt permise derogari rezonabile. Daca derogarile ajung sa fie atat de mari incat sa echivaleze cu
absenta dublei participari la pierderi si beneficii, clauza este o clauza leonina.

Conditiile de forma :
Absenta conditiilor de forma . ca regula, nu sunt reglementate conditii de forma, ad validitatem.
Exceptie : forma ad validitatem daca acordurile implica bunuri imobile sau alte drepturi reale
imobiliare. Art 1883 NCC
Conditii referitoare la proba contrarie :
Forma scrisa este o conditie ad probationem reglementata prin art 1884 NCC.
Conditii referitoare la opozabilitatea contractului :
Nu sunt reglementate cu caracter general astfel de conditii.

CURS 8 DREPT COMERCIAL

Efectele contractului de societate:
3 categorii de efecte:
1.
In urma incheierii contractului de societate ia nastere o forma de organizzare fara
personalitate juridica, denumita societate simpla.

2.

Drepturi si obligatii ale asociatilor configurand relatiile lor reciproce

3.

Drepturi si obligatii ale asociatilor configurand relatia acestora cu tertii.

Drepturi si obligatii ale asociatilor configurand relatiile lor reciproce (2):

-Obligatia de a varsa aporturile la care s-au obligat: varsarea reprezinta executarea obligatiei de a
participa cu contributii. In functie de natura contributiei varsarea se efectueaza dupa cum
urmeaza: cu privire la aporturile in bani varsarea se realizeaza prin plata efectiva a sumei de bani
iar in caz de neexecutare asociatul putand fi obligat la plata sumei de bani plus dobanda legala
de la scadenta si la acoperirea oricaror altor pierderi. Potrivit art 1898, debitorul se afla de
drept in intarziere. Aporturile in bunuri corporale se varsa prin transferul sau constituirea
drepturilor asupra bunului si predarea efectiva a acestuia. In vederea transferului sau
constituirii drepturilor, trebuie respectate formalitatile de publicitate, iar in privinta predarii
efective, bunul trebuie sa se gaseasca intr-o stare de functionare corespunzatoare cu destinatia
data prin contractul de societate. In caz de neexecutare, pt angajarea raspunderii codul civil
trimite la regulile aplicabile in cazul contractului de vanzare in masura in care, prin contractul de
societate s-ar transfera dreptul de proprietate sau alte drepturi reale, respectiv la regulile
aplicabile in materia contractului de locatiune, in cazul in care prin contractul de societatese
transmite folosinta asupra bunului. Aporturile in bunuri necorporale se realizeaza prin plata
efectiva a sumei de bani de catre debitorul cedat(debitorul asociatului). In caz de neexecutare,
asociatul care a adus aportul va fi tinut sa raspunda putand fi obligat la plata sumei de bani, la
care se adauga dobanda legala de la scadenta si acoperirea oricaror altor daune ce au fost produse
ca urmare a neexecutarii. Aporturi in prestatii si sau cunostinte specifice, varsarea presupune
executarea in mod exclusiv pt societate a prestatiilor la care asociatul s-a obligat, sau punerea la
dispozitia societatii a informatiilor promise. Varsarea acestor aporturi prezinta o particularitate, in
sensul ca are caracter continuu, contributiile fiind datorate cata vreme se pastreaza calitatea de
asociat. In caz de neexecutare, asociatul poate fi exclus din societate si obligat la daune interese.
Art 1899 se refera la o situatie particulara de neexecutare, respectiv aceea in care asociatul
desfasoara activitatea constituind obiect al contributiei si inafara societatii. In aceasta situatie,
toate castigurile obtinute de asociat sunt datorate societatii. Observatie: momentul in care se
realizeaza varsarea poate fi cel al inchieierii contractului de societate sau un moment
ulterior stabilit prin contract. In acest caz, codul civil mentioneaza faptul ca pana la
varsarea aporturilor, drepturile dobandite de catre asociatisunt suspendate(art 1895)

-Obligatia de neconcurenta : este reglementata in art 1903 NCC. Presupune 3

obligatii:
obligatia de a nu executa pe cont propriu sau al unui tert o activitate care constituie si
obiect al societatii;
Obligatia de a nu executa pe cont propriu sau al unui tert operatiuni pagubitoare pentru
societate;

Obligatia de a nu lua parte pe cont propriu sau al unui tert la activitati care ar conduce la
privarea societatii de bunurile, prestatiile sau cunostiintele specifice la care asociatul s-a
obligat. Neexecutarea conduce la obligarea asociatului la acoperirea oricaror daune si la
plata catre societate a beneficiilor rezultate din operatiunile intreprinse.

-Obligatia de a folosi bunurile si fondurile sociale in interesul societatii : reglementata in

art.1904, 1905 NCC. Obligatia reprezinta regula in materie, fiind permisa si o exceptie, astfel,
prin stipulatie expresa contrara se poate permite folosirea bunurilor si fondurilor sociale in
interesul particular al asociatilor. In caz de neexecutare, asociatul care a incalcat obligatia
poate fi tras la raspundere, trebuind sa restituie bunurile sau fondurile, sa predea beneficiile
obtinute catre societate si sa acopere daunele ce au rezultat ca urmare a neexecutarii obligatiei.
-Obligatia de rambursare a cheltuielilor facute in interesul societatii : art 1907. Rambursarea
trebuie sa fie efectiva, fiind interzisa compensarea intre aceasta obligatie si o obligatie a
asociatului fata de societate.
-Obligatia de a indeminza un asociat pentru pierderile sufierite atunci cand actioneaza cu
buna credinta in interesul societatii: Presupune indemnizarea efectiva si nu compensarea.
-Dreptul de a participa la luarea hotararilor colective ale adunarii asociatilor
-Dreptul de a administra in interesul societatii
-Dreptul de a reprezenta in interesul societatii
-Dreptul de a participa la beneficii si pierderi
-Dreptul la informare: consta in 2 drepturi:
1. Dreptul de a consulta registrele si situatiile financiare ale societatii
2. Dreptul de a ii fi comunicat raportul anual cu privire la mersul societatii, raport intocmit de
catre administrator. In legatura cu acest raport, orice asociat are dreptul de a cere sa fie dezbatut
impreuna cu ceilalti asociati.
-Dreptul la restituirea acordurilor
-Dreptul la impartirea excedentului de activ ramas in urma lichidarii
3.Drepturile si obligatiile asociatilor fata de terti (3)
Ca urmare a incheierii CS si a desfasurarii activitatii in cadrul societatii simple, cu privire la
fiecare dintre asociati, creditorii se impart in 2 categorii:
1.
Creditori personali ai asociatilor: se vor indestula din bunurile proprii ale asociatului si in
completare vor putea cere inapoierea bunurilor cu privire la care aportul a constat in folosinta

acestora, respectiv atribuirea catre asociatul debitor a partii sale cu venituri din bunurile aflate in
proprietatea comuna a asociatilor.
2.
Creditori ai societatii: se vor indestula din bunurile comune ale asociatilor si in
completare din bunurile proprii ale asociatilor. Potrivit art 1920, din bunurile proprii
creditorii se vor indestula proportional cu aportul la patrimoniul social.
Desfasurarea de activitati in forma societate simpla(1):
Constituirea societatii simple: presupune o singura etapa, respectiv incheierea contractului de
societate. Observatie: nu sunt necesare in vederea constituirii proceduri de inregistrare in
registrul comertului sau la organele fiscale. Dupa constituirea societatii simple, se naste
obligatia inregistrarii acesteia la organul fiscal, inregistrare care are loc exclusiv din ratiuni
fiscale, adica pentru tinerea evidentei persoanelor care obtin venituri impozabile. In urma
inregistrarii la organul fiscal, societatea simpla dobandeste un cod de inregistrare fiscala(CIF).
Regimul juridic al societatii simple se aplica nu numai atunci cand s-a dorit constituirea
formei de organizare astfel denumite, ci si in alte 2 situatii:
1.
Atunci cand s-a dorit constituirea unei societati supuse conditiei inmatricularii,
societate care a ramas neinmatriculata.
2.
Societatilor de fapt: din perspectiva juridica nu exista o definitie legala a societatii de
fapt, aceasta a fost insa definita la nivel doctrinar, reprezentand o constructie juridica voluntara
din care lipseste intentia de a imbraca raporturile juridice generate de aceasta constructie in
forma unui contract de societate, dar din care nu lipseste afectio societatis(intentia de a colabora
pentru desfasurarea unei societati). Tot la nivel doctrinar s-a ridicat problema modului in care se
poate ajunge la existenta unei societati de fapt. Au fost identificare 2 ipoteze, respectiv ipoteza
societatilor oculte, adica a acelor societati constituite, dar in legatura cu care asociatii considera
ca ar trebui ascunsa existenta lor. Ipoteza continuarii activitatii dupa desfiintarea unei societati
legal constituite.
A.Functionarea societatii simple: presupune luarea unor hotarari implicate de realizarea
obiectului de activitate al societatii simple. Mecanismul general de luare a deciziilor in cadrul
societatii simple se caracerizeaza prin aceea ca deciziile pot fi luate de catre administrator sau de
catre asociati, in functie de obiectul deciziei. 2 categorii de decizii:
-Decizii referitoare la administrarea societatii, acestea intrand in competenta administratorilor.
Administratorii actioneaza in temeiul mandatului general, conferit de actul lor de numire. Acesta
poate fi contractul de societate, un act aditional la contractul de societate sau legea, atunci cand
partile nu stabilesc nimic prin acordul lor de vointa.
-Decizii care exced administrarea societatii, care intra in competenta asociatilor, actionand in
adunarile asociatilor. Actionarii lucreaza in baza dreptului de a participa la luarea deciziilor cu

privire la societate reglementat de art 1910. Acesti actionari vor conferi administratorilor un
mandat special in vederea incheierii anumitor acte juridice.
B. Administrarea societatii simple: NCC trimite la vointa partilor, stabilind o serie de
reguli supletive cu privire la urmatoarele aspecte:
1.
Persoanele care pot avea calitatea de administratori: pot fi persoanele fizice sau juridice,
neexistand restrictii. In absenta conventiei partilor, administrarea societatii simple se realizeaza
de catre toti asociatii(1913)
2.
Modul de lucru al administratorului: daca partile nu au decis, administratorii lucreaza
singuri. Daca asociatii au decis ca administratorii sa actioneze impreuna luand decizii cu
unanimitate si majoritate, atunci, ca regula, ei nu vor putea actiona singuri. Prin exceptie, pot
actiona singuri daca urmare a aparitiei unui caz de forta majora, absenta unei decizii ar putea
cauza o paguba grava societatii(1917).
Administratorii pot face orice fel de acte de administrare in interesul societatii. Administratorii
nu pot incheia actele juridice interzise prin actul constitutiv. Limitarile care incalca puterile
administratorilor preazute de lege nu sunt opozabile fata de tertii de buna credinta.
Administratorii nu pot incheia actele juridice cu privire la care asociatii formuleaza
opozitie(1913,1914). Opozitia asociatilor nu produce insa efecte juridice fata de tertii de buna
credinta.
Puterea de reprezentare: administratorii au dreptul de reprezentare. Dreptul de reprezentare poate
fi insa limitat unuia sau unora dintre administratori prin conventia asociatiilor.
Raspunderea administratorilor: codul civil consacra posibilitatea atragerii raspunderii
administratorilor pt incalcarea legii, a mandatului sau pentru culpa in administrarea societatii. In
caz de pluralitate de administratori, raspunderea acestora este solidara fata de terti, intre ei insa
raspunderea este proportionala. Regulile se aplica in cazul in care administratorii au lucrat
impreuna.
Raspunderea altor persoane care realizeaza acte de administrare: codul civil se refera la ipoteza
in care un asociat care nu are si calitatea de administrator incheie acte juridice de administrare.
Pentru aceasta situatie asociatul raspunde fata de societate pentru daune dar drepturile tertilor de
buna credinta nu sunt afectate(1918).
Asociatii decid in adunarea asociatilor: codul civil trimite la acordul de vointe al partilor. In
absenta acestuia, sunt instituite norme supletive cu privire la aceste aspecte:
-toti asociatii au dreptul sa participe la adunarea asociatilor. Nu este permisa derogarea de la
aceasta regula. Clauzele care au acest scop fiind considerate nescrise.

-in competenta adunarii generale intra potrivit art 1910 hotararile cu privire la societate.
Acesta este un concept general in legatura cu care codul civil vine cu exemple de tipul:
1.Hotarari cu privire la incheierea unor acte de dispozitie(art 1918)- atunci cand sunt
adoptate aceste hotarari, decizia adunarii asociatilor are natura juridica a unui mandat
special acordat administratorilor.
2.Formularea de opozitii cu privire la incheierea unor acte de administrare de catre
administratori. Natura juridica a acestei decizii este aceea de limitare a mandatului general.
3.Modificarea contractului de societate(1910). Au fost oferite exemple si la nivel doctrinar,
fiind incluse in competentele adunarilor generale stabilirea bugetului de venituri si
cheltuieli sau atragerea raspunderii administratorilor.
Convocarea si desfasurarea convocarilor: Partile contractului de societate pot sa prevada reunirea
asociatilor in cadrul adunarilor acestora. In absenta unor astfel de reguli adoptarea hotararilor se
poate face si fara reunirea efectiva a asociatilor care, insa, vor fi consultati in scris, in legatura
cu problemelecu privire la care trebuie adoptate decizii.
Adoptarea hotararilor: regula: deciziile se iau cu majoritatea voturilor asociatilor(1910, alin2).
Exceptia: unanimitatea voturilor prevazuta pentru 2 situatii:
-modificarea contractului de societate
-numirea unui administrator unic
Titularii dreptului de vot: Regula: au drept de vot titularii de parti de interescare au efectuat
varsamintele integrale. Prin conventie, asociatii pot sa decida ca au drept de vot si alte
persoane care nu indeplinesc conditiile din regula mentionata. Au de asemenea drept de vot
persoanele care au contribuit cu prestatii sau cunostinte specifice, temei de drept fiind
articolul 1894, alin 3.
Persoanele care pot contesta hotararile: asociatii nemultumiti. In aceasta categorie pot intra atat
asociati prezenti, cat si asociati absenti. Cei prezenti, din interpretarea 1912 rezulta ca acestia
trebuie sa fi votat impotriva. Termenul in care poate fi contestata hotararea este de 15 zile de la
adoptarea hotararii pt asociatii prezenti sau de la comunicare pt asociatii absenti. Cum NCC nu
reglementeaza un mecanism de comunicare, este prevazut in plus un termen maxim pana la care
poate sa fie atacata hotararea, respectiv un an de la adoptarea acesteia. Termenul de 15 zile e
calificat de cod drept un termen de decadere.

Modificarea societatii simple

Presupune modificarea contractului de societate, care intra in competenta adunarii asociatilor,
care vor vota in unanimitate.

Incetarea societatii simple:

Cauzele sunt enumerate in articolul 1930, 1938, 1936.
-Implinirea duratei societatii: la implinirea termenului societatea inceteaza. Prin exceptie, in
masura in care se continua desfasurarea activitatii, opereaza prelungirea tacita a societatii
cu perioade succesive de un an.
-cauzele de nulitate sunt:
1.nerespectarea conditiilor de validitate generale din materia contractelor;
2.Nerespectarea dispozitiilor imperative sanctionate expres cu nulitatea din materia CS; Prin
exceptie, actiunea este imprescriptibila pentru cauza de nulitate constand in obiect ilicit, in rest,
ca regula, este de 3 ani.
Efectele nulitatii
A. Incetarea CS de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti
B. Dizolvarea societatii;
C. Lichidarea patrimoniului social. Producerea efectelor nulitatii poate fi evitata prin acoperirea
cauzelor de nulitate. Codul reglementeaza o procedura de provocare a acoperirii cauzelor de
nulitate. Provocarea poate sa vina pe de o parte de la titularul dreptului la actiune sau de la o terta
persoasna interesata de regularizarea societatii.
a. Provocarea regularizarii de catre titularul dreptului la actiune se realizeaza prin introducerea de
catre acesta a actiunii in declararea sau constatarea nulitatii in cadrul careia instanta este obligata
sa puna in vedere asociatilor discutarea posibilelor remedii pt acoperirea cauzelor de nulitate.
Actiunea se va finaliza, deci, fie prin anularea contractului de societate fie prin regularizarea
societatii potrivit solutiei gasite de asociati.
b. Provocarea acoperirii cauzelor de nulitate de catre o terta persoana, presupune
urmatoarele etape:
1.Punerea in intarziere a titularului dreptului la actiune in vederea regularizarii societatii prin
acordul de vointa extra judiciar al asociatilor sau in legatura cu introducerea actiunii in
regularizare. In masura in care asociatul pus in intarziere nu realizeaza aceste lucruri in termen
de 6 luni de la punerea in intarziere, opereaza decaderea din drepturi.
2.Inlaturarea cauzei de nulitate prin intelegere extrajudiciara intre asociati
3.Introducerea actiunii in anulare, in cadrul careia sunt posibile 2 solutii:
b.inlaturarea cauzei de nulitate ca urmare a deciziei asociatilor

a.anularea contractului de societate in masura in care asociatii nu au la un acord referitor la

inlaturarea cauzei de nulitate
-Pieirea bunului adus ca aport. Prin exceptie, societatea nu inceteaza daca poate continua si fara
asociatul al carui aportat a pierit.
-Moartea unuia dintre asociati: ca regula duce la incetarea societatii, prin exceptie: societatea
continua daca exista clauze de continuare cu mostenitorii sau daca exista clauze de continuare si
fara asociatul decedat.
Lichidarea societatii:
Se realizeaza de catre un lichidator care este reprezentantul societatii si care poate incheia orice
acte juridice necesare lichidarii dar nu poate initia operatiuni noi. Lichidatorul este numit de
catre asociati cu unanimitate, iar in absenta acesteia de catre instanta, la cererea oricarui asociat.
Etapele lichidarii:
1.Predarea bunurilor si documentelor societatii de catre administrator catre lichidator
2.Inventarierea bunurilor de catre lichidator
3.Stabilirea activului si pasivului societatii de catre lichidator
4.Plata datoriilor de catre lichidator
5.Suportarea pierderilor de catre asociati daca activul este insuficient
6.Restituirea aporturilor daca exista excedent de activ peste datorii
7.Impartirea excedentului proportional cu participarea la beneficii daca exista excedent de activ
dupa plata datoriilor si restituirea aportului
CURS 9- Societati reglementate de legea nr 31/1990

1.Sediul materiei: legea nr 31/1990, nu a mai fost republicata din 2004; Legea 26/1990;
legea 359/2004; OMJ 2594/2008
2.Formele de societate: 5 forme:
a.In nume colectiv(SNC)
b.In comandita simpla(SCS)
c.In comandita pe actiuni(SCA)
d.Pe actiuni(SA)

e.Societatea cu raspundere limitata(SRL)

3.Consecintele personalitatii juridice: toate cele 5 forme de societate beneficiaza potrivit art 1,
alin 2, de personalitate juridica. Existenta personalitatii juridice a fost asociata cu 3 consecinte,
respectiv:
-existenta capacitatii juridice a societatilor: capacitatea juridica cunoaste 2 laturi,
capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu. Capacitatea de folosinta reprezinta
posibilitatea de a avea drepturi si obligatii civile. In privinta societatilor reglementate de legea nr
31, ca regula, capacitatea de folosinta se dobandeste la momentul infiintarii societatii(art 36 din
legea societatilor coroborat cu art 205 NCC). Prin exceptie, societatile dobandesc capacitate de
folosinta de la momentul incheierii actului constitutiv(art 205, alin 3 NCC). In privinta regulii,
trebuie observat faptul ca aceasta se refera la dobandirea capacitatii de folosinta generale,
respectiv aceea care se refera la posibilitatea societatii de a avea orice drepturi si obligatii civile
cu exceptia celor care caracterizeaza exclusiv persoana fizica(art 206 NCC). Referitor la
exceptie, aceasta se refera la dobandirea capacitatii de folosinta anticipate si speciale, care
acopera posibilitatea de a avea drepturi si obligatii necesare infiintarii valabile a societatii.
Capacitatea de exercitiu: reprezinta posibilitatea de a exercita drepturi si de a indeplini
obligatiile asumate. Ca regula, capacitatea de exercitiu se dobandeste la momentul
inregistrarii. De la acest moment putand fi exercitate orice drepturi si indeplinite orice obligatii
asumate. Prin exceptie, se poate vorbi despre existenta unei capacitati de exercitiu inca de la
incheierea actului constitutiv, aceasta vizand insa doar posibilitatea de a exercita drepturi
si de a-si indeplini obligatiile asumate necesare pentru infiintarea in mod valabil a
societatii. Persoanele prin intermediul carora se realizeaza capacitatea de exercitiu. Ca regula,
exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor se realizeaza prin intermediul administratorilor,
iar prin exceptie, in absenta administratorilor, pana la data constituirii organelor de administrare,
exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor care privesc persoana juridica se realizeaza prin
intermediul fondatorilor sau prin intermediul altor persoane desemnate in acest scop(art 209,210
NCC).
-existenta unui patrimoniu al societatilor: Potrivit art 31 NCC, oricare societate
reglementata de legea nr 31 are un patrimoniu. In legatura cu patrimoniul unei societati
reglementate de legea nr 31/1990, trebuie analizate notiunile de capital social si fond de
comert. Capitalul social reprezinta o parte a activlui patrimonial. La momentul infiintarii
societatii, activul poatrimonial este identic cu capitalul social. Pe parcursul functionarii
societatii, ca efect al acestei functionari, patrimoniul societatii sufera modificari, dar
capitalul social ramane neschimbat. Acesta poate fi modificat, dar nu ca efect direct al
functionarii societatii ci ca urmare a unei decizii de modificare a capitalului social luata de catre
asociati. Capitalul social ramane neschimbat in sensul ca el reprezinta o anumita valoare care
trebuie sa existe mereu in patrimoniul societatii. Capitalul social dpdv juridic(nu contabil) este o
parte a patrimoniului. Fondul de comert reprezinta o parte a activului patrimonial ca si
patrimoniul, fondul de comert se modifica ca urmare a functionarii societatii.

-participarea societatilor in nume propriu la raporturile juridice: Ca regula, pentru

neexecutarea obligatiilor decurgand din actele juridice incheiate, creditorii pot angaja
raspunderea societatii. Regula deriva din aceea ca societatea este parte in actele juridice incheiate
fiind astfel titulare de drepturi si obligatii. Prin exceptie, in anumite situatii, asociatii raspund
pentru datoriile sociale, creditorii societatilor putandu-se indestula din patrimoniul personal al
asociatilor. Exemplu: raspunderea asociatilor din societatea in nume colectiv si a asociatilor
comanditati in societatea in comandita simpla si pe actiuni(art 3 alin 2 coroborat cu art 237
din legea ocietatilor)(nr1). Raspunderea asociatilor care abuzeaza de personalitatea
juridica a societatii, situatie reglementata tot de 2371(nr2); Raspunderea asociatilor care
isi depasesc competentele(art 89) (nr3)
Primul exemplu: la societatile in comandita exista 2 categorii de asociati, respectiv asociatii
comanditati si comanditari. Raspunderea pentru datoriile societatii vizeaza doar pe
asociatii comanditati din societatile in comandita, la aceastia adaugandu-se si asociatii din
societatea in nume colectiv. In legatura cu aceasta ultima societate, oricare dintre asociati poate
fi tinut de creditorii societatii sa acopere datoriile acesteia din urma. Raspunderea asociatilor
din SNC si comanditatii din societatile in comandita exista atat pe durata functionarii
societatii cat si in caz de lichidare a societatii. Raspunderea lor este o raspundere subsidiara
adica intervine atunci cand societatea nu plateste datoria sa pe parcursul functionarii sau atunci
cand nu sunt fonduri suficiente pentru acoperirea creditorilor in caz de lichidare. Raspunderea
este solidara, astfel creditorii putand obtine acoperirea intregii datorii de la oricare dintre
asociati. Raspunderea este nelimitata, adica asociatii din snc si comanditantii din societatile in
comandita raspund cu intregul activ al patrimoniului personal.
Exemplul al 2lea: art 2371 din legea nr 31=> aceasta raspundere intervine in caz de
dizolvare si lichidare a societatii si vizeaza asociatii care, ca regula, nu raspund pentru
datoriile sociale. In masura in care acestia abuzeaza de situatia in care se gasesc pot ajunge sa
raspunda pentru obligatiile neachitate ale societatii aflate in dizolvare sau lichidare. Art 2371
ofera exemple de fapte care pot conduce la angajarea raspunderii acestor categorii de
asociati(exemplu: asociatul raspunde de bunurile societatii ca si cum ar fi bunuri proprii
sau diminueaza activul societatii in beneficiul personal sau al unor terti, cunoscand sau
trebuind sa cunoasca faptul ca in acest mod societatea nu va mai fi in masura sa isi execute
obligatia). Raspunderea este nelimitata adica asociatul raspunde cu intreg patrimoniul personal.
Exemplul al 3lea: art 89=> textul de lege se refera la situatia asociatilor comanditari care
incheie acte juridice in contul societatii in lipsa unei procuri speciale date in acest scop.
Comanditatul are o raspundere nelimitata si solidara pentru toate operatiunile societatii
contractate de la data operatiunii incheiate de acesta. Comanditarul, de obicei, nu
raspunde pt datoriile societatii daca a incheiat un act juridic fara sa aiba imputernicire in
acest sens, ajunge sa aiba regimul comanditatilor de la acel moment.
4.Constituirea societatilor reglementate de legea nr 31/1990

Potrivit legii exista 2 modalitati de constituire, in functie de persoanele care participa la

formnarea capitalului social:
A.Constituirea prin subscriptie integrala si simultana = constituirea capitalului social se
realizeaza exclusiv prin aporturile celor care au initiativa constituirii.
Aceasta modalitate poate fi folosita pentru constituirea oricarei societati reglementate de legea nr
31/1990.
Presupune 2 etape:
1.Incheierea actului constitutiv:
a.Precizari terminologice: actul constitutiv este actul juridic ce sta la baza constituirii unei
societati. Legea nr 31/90 foloseste mai multi termeni, respectiv act constitutiv, contract de
societate si statut. Relatia dintre acesti termeni rezulta din articolul 5 din legea nr 31/90,
respectiv:
-Pentru societatile in nume colectiv si societatile in comandita simpla, acestea se infiinteaza
pe baza de contract de societate. Contractul de societaate poate deveni in egala masura act
constitutiv.
-Pentru societatile pe actiuni, in comandita pe actiuni, in raspundere limitata, acestea se
infiinteaza pe baza de contract de societate si statut existand 2 posibilitati:
*intocmirea unui inscris unic ce cuprinde clauzele specifice contractului de societate
si cele specifice statutului. Inscrisul unic poarta denumirea de act constitutiv.
*intocmirea a doua inscrisuri, caz in care terminologia ramane contract de societate
si statut
-Pentru societatea cu raspundere limitata avand un asociat unic, aceasta se infiinteaza pe baza de
statut, care, din perspectiva terminologica poate fi denumit statut sau act constitutiv.
b.Natura juridica a actului constitutiv: ca regula, actul constitutiv are natura juridica a
unui contract de societate. Prin exceptie actul constitutiv are natura unui act juridic
unilateral caruia ii vvor fi aplicabile aceleasi reguli.
c.Conditiile ce trebuie respectate la incheierea actului constitutiv: trebuie respectate
conditiile de validitate de fond si de forma:
Conditiile de fond: generale + speciale:
-consimtamantul => trebuie sa provina de la un numar minim de persoane, ca regula,
numarul minim este de 2 persoane, iar prin exceptie, o persoana. Sanctiunea pentru nerespectarea
acestei reguli, potrivit art 56 lit h, este o cauza de nulitate a societatii.

-capacitate=> Capacitatea de folosinta: aceasta trebuie sa existe, art 1 dispune ca

persoanele fizice si juridice se pot asocia si pot infiinta societati cu personalitate juridica. Ca
exceptie, exista incapacitati de folosinta: art 6(incapabilii si persoanele care au fost condamnate
pentru infractiunile mentionate in articolul 6 alin 2. Potrivit art 56 lit h, in masura in care toti
fondatorii sunt incapabili la momentul incheierii actului constitutiv societatea este lovita de
nulitate. La nivel doctrinar s-a aratat ca daca doar unul sau o parte dintre asociati ar fi incapabili,
sanctiunea ce s-ar impune ar fi nulitatea partiala, cu privire la actionarul/asociatul incapabil) si
art 14( din acesta rezulta 2 situatii de incapacitate: 1. O persoana fizica sau juridica poate
fi asociat unic intr-un singur SRL cu asociat unic. 2. Un SRL cu asociat unic nu isi poate
constitui inca un SRL cu asociat unic. Incalcarea dispozitiilor legale mentionate reprezinta
un caz de dizolvare a societatii astfel constituite, potrivit art 14 alin 3).

CURS 10
-obiectul=> exista reglementari speciale in legea 31/1990 cu privire la mai multe aspecte
legate de obiectul contractului de societate. Obiectul de activitate al societatii, acesta trebuie sa
fie licit si conform ordinii publice. Incalcarea acestor cerinte fiind sanctionata prin articolul 56,
lit c, cu nulitatea societatii. In legea 31/1990, despre aporturi: Legea vorbeste despre 2 categorii
de contributii ale asociatilor, departandu-se intr-o oarecare masura de terminologia folosita de
codul civil. Prima cateogire de contributii sunt aporturile propriu-zise, categorie in care
potrivit art 16 din legea 31/1990, se includ contributiile in numerar, in natura si
contributiile in creante. Se observa deci ca exista o diferenta fata de codul civil care face
referire la contributiile in bani, respectiv contributiile in bunuri corporale si incorporale(art 1896,
1898 NCC). A doua categorie, contributiile cu titlu de aport denumite de legea 31/1990,
prestatii in munca. Se observa si aici o diferenta prin raportare la codul civil care, in
articolul 1899, se refera la aporturi in prestatii sau servicii. Potrivit legii 31/1990, aporturile
in numerar sunt obligatorii. Aporturile in natura sunt posibile la orice forma de societate.
Aporturile in creante sunt posibile la anumite forme de societati, respectiv societatea in
nume colectiv, in comandita simpla si societatea pe actiuni cconstituita prin subscriptie
simultana. Contributiile constand in prestatii in munca sunt posibile la anumite forme de
societati, respectiv societatea in nume colectiv si societatile in comandita, dar numai pentru
asociatii comanditati. In schimbul aporturilor asociatii primesc actiuni in societatile pe
actiuni si in comandita pe actiuni(art 91 coroborat cu art 187), respectiv parti sociale in
cazul societatii cuu raspundere limitata(art 11) si parti de interes pentru societatile in nume
colectiv si societatile in comandita simpla( art 1894 NCC). In privinta actiunilor si partilor
sociale, legea 31/1990 reglementeaza obligatia asociatilor de a tine cont de faptul ca valoarea
unei parti sociale nu poate fi mai mica de 10 lei(art 11) iar valoarea unei actiuni nu poate fi mai
mica de 0,1 lei(art 93).

Capitalul social: legea 31/1990 reglementeaza obligatia asociatilor de a respecta minimul legal
al capitalului social, acesta fiind de 90.000 pentru societatile pe actiuni si in comandita pe
actiuni(art10), respectiv 200 de lei pentru societatile cu raspundere limitata. Sanctiunea pentru
incalcarea prevederilor legale referitoare la capitalul social minim, este potrivit art 56 lit g,
nulitatea societatii. Relatia capital social subscris-capital social varsat. Legea 31/1990 cuprinde
prevederi referitoare la cuantumul capitalului social varsat la momentul constituirii societatii,
acestea reprezentand norme juridice reglementand conditii de validitate in materia actului
constitutiv al societatilor reglementate de legea 31/1990. La societatea pe actiuni, potrivit art 9
alin 2, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris.
Diferenta va fi varsata in functie de tipul de aport, intr-un termen de 12 luni de la inmatricularea
societatii pentru aporturile in numerar, respectiv intr-un termen de cel mult 2 ani, de la data
inmatricularii societatii, pentru aporturile in natura. Societatile in comandita simpla si
societatile cu raspundere limitata->potrivit art 9^1, capitalul social trebuie varsat integral
la momentul constituirii. Sanctiunea nerespectarii prevederilor legale referitoare la
capitalul social minim varsat este, potrivit art 56 lit c, nulitatea societatii.
-cauza=> este reprezentata de participarea la profit si pierderi. Legea 31/1990
denumeste dividend cota parte din profit, ce se distribuie asociatilor. Potrivit art 67, ca
regula, dividendele se distribuie proportional cu cota de participare a asociatilor la
capitalul social varsat. Prin actul constitutiv pot sa fie prevazute exceptii de la aceasta
regula.
Exemplu
A-

a subscris 40% din CS-> varsa 20%(8% din CS total)

B-

a subscris 60% din CS-> varsa 40%(24% din CS total)

Este corect, s-a varsat 32%, peste minimul de 30%. ( art 9 L 31/1990)
Distribuirea dividendelor: art 67 alin 2
32%----100%
8%-----x => x= 8x100/ 32 =
Conditii de forma:
-art 5, ca regula, actul constitutiv trebuie sa imbrace forma inscrisului sub
semnatura privata, iar prin exceptie forma inscrisuluui autentic, exceptia fiind incidenta la
anumite categorii de societati, respectiv: la societatea in nume colectiv, societatea in
comandita simpla, in comandita pe actiuni constituita prin subscriptie publice. De
asemenea exceptia e incidenta atunci cand printre aporturi figureaza un imobil, indiferent de tipul
de societate constituita(1884 alin 2 NCC coroborat cu art 56 din legea societatilor, 31/1990)

-necesitatea includerii in contractul de societate a anumitor clauze prevazute de lege. Art

78din legea 31/1990 reglementeaza cuprinsul legal al actelor constituibile pentru societatea in
nume colectiv, in comandita simpla, cu raspundere limitata(art 7), societatea pe actiuni si in
comandita pe actiuni(art8). Coroborand cu art 56 lit f, se observa ca doar in lipsa anumitor cauze,
respectiv cele mentionate in acest articol se sanctioneaza cu nulitatea societatii, in consecinta,
absenta celorlalte cauze atrage aplicarea art 46, alin 1, care prevede faptul ca cererea de
inmatriculare in registrul comertului a societatii al carei act constitutiv nu cuprinde mentiunile
prevazute de lege, va fi respinsa.
2.Inregistrarea in registrul comertului: presupune mai multe faze:
a.Depunerea cererii de inregistrare/inmatriculare in registrul comertului: odata cu
depunerea cererii de inmatriculare se depun si o declaratie pe proprie raspundere privitoare la
indeplinirea conditiilor de functionare, avand ca scop autorizarea functionarii, si cererea de
inregistrare fiscala, avand ca scop inregistrarea fiscala. Toate acestea se depun la Oficiul
Registrului Comertului teritorial, la biroul unic. Solicitarea inmatricularii trebuie facuta in
termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, de catre persoanele enumerate de art 36,
iar in lipsa acestora, de oricare dintre asociati. Daca nu se solicita inmatricularea societatii in
termen de 3 luni de la incheierea actului constitutiv, asociatii sunt liberati de obligatiile
asumate prin subscriere.
b.Solutionarea cererii: verificarea indeplinirii conditiilor legale si solutionarea cererii de
inmatriculare intra in competenta directorului Oficiului Registrului Comertului teritorial sau
pesoanelor desemnate de catre acesta. Directorul dispune prin rezolutie executorie.
Inmatricularea societatii si autorizarea functionarii in masura in care admite cererea. In ceea ce
priveste autorizarea functionarii, ca regula, aceasta eeste urmarea declaratiei pe propria
raspundere, prin exceptie insa, este necesara parcugerea procedurii de autorizare de catre
autoritatile competente, exceptia fiind incidenta in cazul in care obiectul de activitate al societatii
este reprezentat de o activitate cu impact semnificativ asupra mediului.
c.Inregistrarea/inmatricularea: presupune inscrierea in registrul comertului a datelor
mentionate in articolul 7 al ordinului ministrului justitiei, la momentul inregistrarii, societatea
primind un numar de inregistrare in RC (J) si o data a inmatricularii. CUI se obtine la
inregistrarea fiscala. Dupa admiterea cererii este solutionata cererea de inregistrare fiscala de
catre Ministerul Finantelor care, admitand cererea, atribuie societatii codul unic de
inregistrare(CUI). Dupa atribuirea CUI se elibereaza de catre ORC solicitantului certificatul de
inregistrare, rezolutia directorului ORC si certificatul constatator referitor la indeplinirea
conditiilor de functionare.
B. Constituirea prin subscriptie publica = constituirea capitalului social se realizeaza nu
numai prin aporturile persoanelor care au initiativa constituirii ci si prin aporturile altor persoane.
!!!Poate fi folosita exclusiv pentru constituirea unei societati pe actiuni.

Presupune parcurgerea tuturor etapelor specifice modalitatilor de constituire prin subscriptie

integrala si simultana, la care se adauga o etapa premergatoare referitoare la prospectul de
emisiune. Aceasta presupune mai multe faze:
1.Intocmirea, depunerea la ORC teritorial si publicarea in presa a prospectului de emisiune
de catre persoanele care au initiativa constituirii viitoarei societati.
Prospectul de emisiune este un act juridic care emana de la persoanele interesate sa se constituie
o societate pe actiuni. Prospectul de emisiune trebuie sa respecte conditiile de validitate speciale,
reglementaate de legea nr 31/1990: art 18 si urmatoarele, prospectul trebuie sa respecte
urmatoarele conditii de forma ad validitatem:
-inscrisul trebuie sa imbracae forma autentica
-inscrisul trebuie sa cuprinda anumite clauze, respectiv clauzele specifice actului constitutiv al
societatilor pe actiuni, reglementate prin art 8 cu exceptia celor mentionate in art 18 la care se
adauga data la care se incheie subscriptia. Sanctiunea nerespectarii conditiilor de forma este
nulitatea
2.Subscrierea de actiuni:
Presupune inscrierea pe prospectul de emisiune a datelor mentionate in art 19
3.Validarea subscrierii si aprobarea actului constitutiv:
Cele doua operatiuni se realizaeaza in cadrul adunarii constitutive, adunare la care participa toti
cei care au acceptat oferta fondatorilor de a participa la constituirea capitalului social al viitoarei
societati, prin subscrierea de actiune.
Informatii despre adunarea constitutiva:
-Convocarea adunarii se realizeaza de catre fondatori: data la care urmeaza sa fie convocata
aceasta adunare trebuie sa tina cont de regula potrivit careia, in termen de 15 zile de la data
inchiderii subscrierii, trebuie facuta o instiintare ce urmeaza a fi publicata in monitorul oficial al
Romaniei si in doua zile de la raspundere trebuie respectata regula potrivit careia data adunarii
nu poate depasi doua luni de la data inchiderii subscrise.
-Cvorumul adunarii constitutive este reprezentat de majoritatea absoluta a persoanelor
care au acceptat oferta fondatorilor si au subscris actiunea capitalului social.
-Majoritatea de luare a deciziilor este majoritatea simpla a persoanelor care au acceptat oferta
fondatorilor si au subscris la capitalul social. Observatie: fiecare acceptant beneficiaza in
adunarea constitutiva de un vot.

-Scopul adunarii este reglementat prin art 28: principalul scop care rezulta din acest art
fiind discutarea si aprobarea actului constitutiv al viitoarei societati.
4.Redactarea actelor constitutive: trebuie redactata in forma autentica, la
redactarea acestora urmand a se prezenta persoanele desemnate in acest scop in adunarea
constitutiva.
CURS 11
Functionarea societatilor reglementate de 31/1990

5.Functionarea societatilor reglementate de legea 31/1990

A.Precizari prealabile: functionarea societatilor presupune luarea deciziilor necesare pentruu
realizarea obiectului de activitate al societatii si implementarea acestora cu respectarea legii si a
vointei asociatilor rezultand din actul constitutiv. Din ceasta perspectiva trebuie analizate trei
aspecte:
-Formarea vointei societare = luarea deciziilor: se realizeaza la nivelul adunarilor
generale ale asociatilor si la nivelul organelor de administrare.
-Modificarea externa a vointei societare = implementarea deciziilor: prin intermediul
organelor de administrare cu putere de reprezentare.
-Respectarea legii si actului constitutiv = controlul desfasurarii activitatii: se
realizeaza prin organele de control denumite cenzori sau auditori financiari.
B. Adunarile generale ale asociatilor (AGA)
1.Tipurile de adunari
IN CAZUL SOCIETATILOR PE ACTIUNI: 2 feluri de adunari, criteriul de clasificare fiind tipul
de actiuni detinute de persoanele care au dreptul de a participa la adunare:
-Adunari generale ale actionarilor: reunesc ansamblul actionarilor indiferent de tipul de
actiuni detinute. Ca urmare a participarii tuturor actionarilor, adunarile generale reprezinta un
organ colectiv in care se formeaza vointa sociala. Vointa nu este insa a asociatilor, ci este
vointa societatii intrucat aceasta are personalitate juridica. Adunarile generale se
subclasifica in functie de tipul de atributii conferite de lege in:
a). Adunari generale ordinare
b). Adunari generale extraordinare

-Adunari speciale ale actionarilor: reunesc actionari care detin anumite tipuri sau
categorii de actiuni caracterizate printr-o serie de trasaturi specifice reglementate prin lege
sau prin actul constitutiv( de exemplu, actiuni preferentiale cu dividend prioritar si fara
drept de vot-> art 95, legea 31/1990).
IN CAZUL SRL: legea reglementeaza adunarea generala a asociatilor fara a consacra mai
multe categorii de adunari.
IN CAZUL ALTOR FORME DE SOCIETATI:
-Pentru SNC si SCS: legea nu reglementeaza expres existenta unei adunari generale a
asociatlor. Din interpretarea textelor de lege rezulta insa existenta acesteia intrucat unele articole
fac referire la luarea unei decizii de catre asociati care actioneaza in mod colectiv(exemple: art
86 coroborat cu art 90)
-Pentru SCA: in temeiul art 187 se aplica regulile din materia societatii pe actiuni

2.Atributiile adunarilor
PENTRU SA: atributiile adunarilor actionarilor rezulta din texte de lege avand ca obiect
reglementarea acestora( sunt enumerate atributiile sau din texte de lege care au un alt obiect
principal, in legatura cu care este necesara intrunirea unei adunari generale- art 111, 113 <enumerarea de atributii. Art 150 care are ca scop sa reglementeze regimul juridic al actelor
incheiate intre administratori si societari. Art 153^22, care vorbeste despre incheierea unor
acte juridice)
a).Adunarile generale ordinare: Exceptia: nu poate adopta hotarari in materii ce alcatuiesc
atributii ale altor adunari(atributiile din art 113, apartinand adunarii generale extraordinare sau
atributii din art 116 aferente adunarilor speciale). Regula: poate adopta hotarari in orice materie
(111 alin 2)
b).Aduarile generale extraordinare: pot adopta hotarari de modificare a actului constitutiv ( art
113, lit m). Exceptii: anumite modificari ale actului constitutiv sunt date de lege in competenta
adunarii generale ordinare(alegerea si revocarea membrilor consiliului de administratie-> art 8 lit
g); adunarile generale extraordinare pot adopta hotarari si in materii care nu reprezinta modificari
ale actului constitutiv in masura in care exista prevederi legale exprese in acest sens( art 111 lit b)
c).Adunarile speciale: adoptarea de hotarari cu privire la categoriile speciale de actiuni (art 116).
PENTRU SRL:
Adunarea generala a asociatilor poate adopta hotarari in orice materie (art 194 include o
enumerare a principalelor atributii ale adunarii asociatilor fiind incluse atat atributii care

amintesc de adunarea generala ordinara din cadrul SA cat si atributii care amintesc de adunarile
generale extraordinare).
3.Convocarea adunarilor
PENTRU SA:
Regula: desfasurarea unei adunari generale implica respectarea formalitatilor cerute pentru
convocare (regulile rezulta din legea 31/1990 si sunt comune pentru toate adunarile generale si
speciale).
Exceptia: actionarii reprezentand intregul capital social pot tine o adunare generala fara
rrespectarea formalitatilor de convocare atunci cand niciunul dintre acestia nu se opun.
Regulile comune reprezentand formalitati de convocare:
a).Persoanele cu atributii de convocare: este o atributie a consiliului de administratie in
sistemul unitar de administrare respectiv a directoratului in sistemul dualist de administrare.
Exceptie: convocarea poate sa fie facuta de alte persoane decat consiliul de administratie
respectiv directorat (de exemplu, art 119-> convocarea este realizata de catre actionari, acestia
trebuind insa sa obtina autorizarea instantei)
b).Momentul convocarii: convocarea adunarilor generale se realizeaza de cate ori este
necesar. Ca regula, persoanele care au atributii de convocare au libertatea de apreciere in privinta
necesitatii convocarii unei adunari generale. Prin exceptie, persoanele care au atributii de
convocare isi pierd dreptul de apreciere fiind obligate sa procedeze la convocarea adunarii
generale (art 119-> obligatia de a convoca adunarea la solicitarea actionarilor detinand cel putin
5% din capitalul social; art 111 care obliga persoanele cu atributii de convocare sa convoace cel
putin o adunare generala ordinara pe an in primele 5 luni de la inmcheierea exercitiului financiar)
c).Modalitatile de convocare: se realizeaza prin intermediul convocatorului redactata in forma
scrisa si publicata in monitorul oficial partea a4a si in presa, legea facand referire la un ziar de
larga circulatie din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate.
Prin exceptie, convocarea se poate face prin scrisoare recomandata in cazul in care societate a
emis actiuni nominative( pot fi actiuni nimonative sau actiuni la purtator daca au sau nu numele
titularului pe ele). O alta exceptie, scrisoare trimisa pe cale electronica in cazul in care societatea
a emis numai actiuni nominative si aceasta modalitate de convocare este expres prevazuta in
actul constitutiv.
d).Cuprinsul convocator: trebuie sa cuprinda:
-locul tinerii adunarii. Daca nu se precizeaza, locul tinerii adunarii va fi la sediul societatii(art
110, alin 2).

-data la care va avea loc adunarea generala. Data adunarii generale va fi stabilita astfel incat sa
treaca cel putin 30 de zile de la publicarea convocatorului in monitorul oficial sau de la data
expedierii scrisorii recomandate de convocare. In convocator poatee fi stabilita pe langa data
primei intalniri a actionarilor si data unei eventuale a doua intalniri incidente in cazul in care nu
sunt intrunite conditiile de cvorum la prima intalnire a adunarii generale.
-ordinea de zi : trebuie mentionate in mod explicit problemele ce urmeaza a fi dezbatute. In
legatura cu anumite probleme, legea obliga la includerea in convocator a unor informatii
specifice( art 117 alin 6,7). Ordinea de zi stabilita prin convocator poate fi ulterior completata la
cererea actionarilor detinand cel putin 5% din capitalul social, in conditiile art 117^1.

PENTRU SRL:
a).Persoanele care au atributii de convocare: apartine administratorilor.
b).Momentul convocarii: de cate ori este necesar. Ca regula, persoanele care au atributii de
convocare au posibilitatea de a aprecia momentul la care trebuie sa aiba loc adunarea generala.
Prin exceptie, persoanele cu atributii de convocare sunt obligate sa convoace adunarea generala
(exemplu: obligatia de a convoca adunarea generala la cererea asociatilor detinand cel putin o
patrime din capitalul social<- art 195 alin 2; Alt exemplu: obligatia de a fi convocata adunarea
generala cel putin o data pe an, nefiind insa prevazuta o perioada in care trebuie sa se realizeze
aceasta convocare <- 195 alin 1)
c).Modalitatile de convocare: Ca regula, modalitatile de convocare sunt cele prevazute de actul
constitutiv, iar in lipsa acestora convocarea se realizeaza prin scrisoare recomandata.
d).Cuprinsul convocatorului: trebuie precizat:
-locul unde va avea loc adunarea generala ( potrivit 195, acesta va fi sediul societatii)
-data la care va avea loc adunarea generala. Data trebuie stabilita astfel incat sa se asigure
trecerea unui teermen de cel putin 10 zile de la convocare. Momentul convocarii in cazul
scrisorii recomandate se calculeaza din ziua in care este trimisa scrisoarea de convocare.
-ordinea de zi: legea nu reglementeaza.
PENTRU ALTE FORME DE SOCIETATI:
-SNC si SCS: nu sunt reglementate expres reguli referitoare la formalitatile de convocare
-SCA: se aplica regulile din materia societatii pe actiuni
C.Desfasurarea adunarilor generale

PENTRU SA:
a).Participantii:
-actionarii: au posibilitatea de a participa, participarea putand fi personala sau prin
reprezentare. Ca regula, orice persoana poate avea calitatea de reprezentant al actionarilor in
adunarile generale. Prin exceptie, anumite persoane nu pot avea calitatea de reprezentant in
anumite situatii(art 125, alin 5- membrii consiliului de administratie, directorii, respectiv
membrii directoratului si ai consilioului de supraveghere ori functionarii societatii nu ii pot
reprezenta pe actionari sub sanctiunea nulitatii hotararii adunarii generale daca fara votul
acestora nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
-membrii consiliului de administratie si directorii, respectiv membrii directoratului si ai
consiliului de supraveghere: acestia sunt obligati sa participe la adunarile generale
b).Persoanele cu drept de vot:
Regula: actionarii sunt persoanele avand drept de vot in cadrul adunarilor generale ale
actionarilor. Avand in vedere ca pe parcursul functionarii societatii, actionariatul se poate
schimba, prin lege au fost reglementate 2 mecanisme pentru a determina persoanele cu drept de
vot intr-o anumita adunare generala.
-Cu privire la actiunile la purtator, au dreptul de vot actionarii care au depus actiunile detinute in
locul indicat prin convocator cu cel putin 5 zile inainte de data adunarii generale.
-Cu privire la actiunile nominative: au drept de vot persoanele care au calitatea de actionari la
data de referinta. Data de referinta este o data stabilita de consiliul de administratie tinand cont
de urmatoarele coordonate:
1.Data trebuie sa fie ulterioara publicarii convocatorului
2.Nu trebuie sa depaseasca 60 de zile inainte de data la care a fost stabilita prima
intrunire a adunarii generale
Observatie: data de referinta este si cea care va stabili persoanele indreptatite sa primeasca
dividendele aferente anului fiscal anterior.
CURS 12

INSOLVENTA

Sediul materiei: procedurile inslventei sunt reglementate prin mai multe acte
normative: legea 85/2014, legea 273/2006
Situatia premisa pentru aplicarea legii 85/2014: este reprezentata de existenta starii de
insolventa sau insolventa iminenta cu privire la o persoana care are calitatea de debitor potrivit
legii 85.
Notiunea de debitor: ca regula, debitori sunt profesionistii (art 3 NCC). Exceptie:
profesiile liberale;unitatile de invatamant reglementate de OG 57/2002; alte entitati cu
privire la care exista legi speciale reprezentand proceduri de insolventa. Acestora nu li se
aplica procedura insolventei.
Starea de insolventa: atunci cand fondurile banesti disponibile nu acopera creantele certe,
lichide si exigibile
-instaurata: daca un debitor se afla in stare de insolventa instaurata exista obligatia
acestuia de a solicita deschiderea procedurii insolventei, ca regula, in termen de 30 de zile de la
aparitia starii de insolventa(art 66). Ca exemplu, la societatile pe actiuni, decizia de a solicita
deschidrea procedurii insolventei apartine Consiliului de administratie( daca societatea este
administrata in sistem unitar, respectiv directoratul daca societatea este administrata in sistem
dualist). In masura in care debitorul nu executa obligatia, legea reglementeaza sanctiuni de
natura penala. Prin codul penal este reglementata infractiunea de bancruta simpla, prin care se
pedepseste neintroducerea cererii de deschidere a procedurii insolventei dupa trecerea termenului
de 6 luni de la expirarea termenului de 30 de zile de la data instaurarii starii de insolventa, sau
introducerea tardiva a cererii de deschidere a procedurii insolventei prin raportare la teremenele
mentionate. Prin infractiunea de bancruta simpla se sanctioneaza debitorul persoana fizica sau
reprezentantul legal al debitorului persoana juridica. Creditorii au posibilitatea de asolicita
deschiderea procedurii insolventei.
-iminenta: exista posibilitatea debitorului de a solicita deschiderea procedurii insolventei,
pe cand creditorii nu pot cere deschiderea procedurii.
Depunerea cererii de deschidere a procedurii insolventei
1.Aspecte procedurale generale
Instanta competenta- in prima instanta ne adresam tribunalului de la sediul debitorului,
in masura in care in tribunal exista o sectie specializata in acest sens( 41). Judecatorul care va
solutiona cererea de deschidere a procedurii insolventei se numeste judecator sindic. Instanta
competenta in apel este Curtea de Apel, judecatorii de aici nu mai poarta o denumire speciala.
Termenul de apel este de 7 zile de la comunicarea hotararii pronuntate in prima instanta.
Buletinul procedurilor de insolventa este cel prin care se fac comunicarile, hotararea nefiind
comunicata dupa regulile obisnuite, acasa sau la sediu.

Cererea de deschidere a procedurii insolventei. Cuprinsul acesteia trebuie sa respecte

cerintele codului de procedura civila si sa aiba anexate docummentele reglementate prin legea
85/2014(art 67, 66 alin 1 si 5). Observatie: legea 85/2014 reglementeaza expres persoanele care
pot semna cererea debitorului, respectiv persoanele care le reprezinta potrivit statutelor sau
actelor constitutive. In privinta societatilor pe actiuni, se incadreaza in aceasta categorie
presedintele consiliului de administratie daca societatea este administrata in sistem unitar fara
delegare de atributii sau directorul general daca societatea est administrata in sistem unitar cu
delegare de atributii, respectiv de catre membrii directoratului, urmare a faptului ca, de regula,
acestia reprezinta societatea lucrand impreuna in cazul in care societatea este administrata in
sistem dualist.
2.Aspecte specifice cererii de deschidere a procedurii insolventei depuse de catre debitor
Existenta calitatii procesuale active este o conditie a actiunii civile. Pentru ca o persoana sa aiba
calitate procesuala activa in procedura civila, trebuie sa aiba calitatea de profesionist si sa aiba
datorii avand cel putin un cuantum care sa fie mai mare decat valoarea pragului reglementata
prin articolul 5 punctul 72. Valoarea prag este de 40.000 lei.
Dupa depunerea cererii de deschidere a procedurii insolventei, aceasta se solutioneaca de catre
judecatorul sindic, procedura fiind o procedura necontencioasa. In masura in care se admite
cererea, procedura insolventei este deschisa. Data deschiderii procedurii este data la care este
pronuntata hotararea judecatorul sindic(art 5 punctul 25 litera a).
Se poate deschide: -procedura generala de insolventa : aceasta incepe cu o perioada de
observatie si poate continua cu procedura de reorganizare judiciara a debitorului sau cu
procedura de faliment
-procedura simplificata de insolventa : aceasta este o procedura accelerata de
faliment. Procedura simplificata se deschide numai in masura in care debitorul se incadreaza in
situatiile reglementate de art 38 alin 2.
Dupa deschidrea procedurii, administratorul general, in cazul in care se deschide procedura
generala sau loichidatorul judiciar in cazul in care se deschide procedura simplificata desemnat
prin hotararea de deschidere a procedurii va notifica toti creditorii debitorului in legatura cu
deschiderea procedurii.
Judecatorul sindic poate sa respinga cererea, fiind posibile 2 situatii:
-respingere ca inadmisibila: daca nu sunt indeplinite conditiile actiunii civile
-respingere ca nefondata: daca nu este dovedita existenta starii de insolventa sau de insolventa
iminenta.
Cai de atac: exista 2 modalitati reglementate de lege, respectiv:

-opozitia reglementata ca o cale de atac a creditorilor debitorului care poate sa conduca in

masura in care este intemeiata la revocarea incheierii de deschidere a procedurii insolventei.
Opozitia se judeca de catre judecatorul sindic ce a pronuntat hotararea de deschidere a procedurii
insolventei.
-calea de atac a apelului: deschisa pentru orice persoana interesata in temeiul codului de
procedura civila care reglementeaza acest aspect pentru hotararile pronuntate in procedurile
necontencioase.
3. Aspecte specifice cererii de deschidere a procedurii insolventei depuse de catre creditori
A.Conditiile actiunii civile: la introducerea cererii de catre creditori, acestia trebuie sa
indeplineasca conditiile prevazute de lege pentru a avea calitate procesuala activa. De asemenea,
trebuie indeplinite si cerintele reglementate de lege pentru ca persoana a carei stare de insolventa
se pretinde a exista, sa indeplineasca calitatea procesuala pasiva.
Calitatea procesuala activa: pt a avea calitate procesuala activa, creditorul trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile
-valoarea creantei sa depaseasca valoarea pragului. Pentru debitori valoarea prag este de 40.000
lei sau 6 salarii medii brute pe economie daca creditorii sunt salariatii debitorului. ( art 5 punctele
20 si 72). Creditorii care indeplinesc aceste conditii se numesc creditori indreptatiti sa solicite
deschiderea procedurii insolventei.
Observatie: Suma de 40.000 se apreciaza la momentul pronuntarii hotararii, nu la
momentul introducerii cererii de deschidere a procedurii insolventei. La momentul la care se
dovedeste indeplinirea conditiei existentei unei creante certe, lichide si exigibile de mai mult de
60 de zile, se naste in favoarea creditorului prezumtia existentei starii de insolventa a debitorului
sau(art 5 punctul 29 lit b)
Observatie nr 2: conditia referitoare la valoarea prag trebuie indeplinita la momentul
pronuntarii hotararii judecatorului sindic(interpretarea art 70 alin 3)
Calitatea procesuala pasiva a creditorului: sunt aceleasi, respectiv:
-existenta calitatii de profesionist
-existenta unor datorii mai mari decat valoarea prag care este de 40.000 lei

B.Aspecte procedurale specifice in prima instanta: dupa depunerea cererii creditorului

aceasta se comunica debitorului care isi va exprima pozitia recunoscand existenta starii de

insolventa, sau contestand aceasta stare. Analizand cererea creditorilor si opinia exprimata de
catre debitor, judecatorul sindic poate admite cererea deschizand procedura generala de
insolventa cu o perioada de observatie sau deschizand procedura simplificata de insolventa. Daca
s-a deschis procedura, administratorii judiciari, in cazul procedurii generale, sau lichidatorul
judiciar in cazul procedurii simplificate, va proceda la notificarea tuturor creditorilor debitorului.
C.Cai de atac: calea de atac este cea a apelului deschisa partilor din proces: cererea de
deschidere a procedurii insolventei de catre creditor conduce la derularea unei proceduri
contencioase, spre deosebire de cererea de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre
debitor.

4.Derularea procedurii insolventei

Procedura generala: incepe cu o perioada de observatie care se poate continua cu:
-procedura de reorganizare judiciara
-procedura de faliment
Proocedura generala presupune existenta unui administrator judiciar.
a.Rapoartele administratorului judiciar:
-raportul referitor la intrarea in procedura simplificata regleementat de art 92. Daca sunt
indeplinite conditiile din art 38 alin 2, judecatorul sindic dispune deschiderea procedurii
simplificate. Daca nu sunt indeplinite, debitorul ramane in continuare in perioada de observatie.
-raportul referitor la cauzele si persoanele care au condus la aparitia starii de
insolventa reglementat de art 97: se analizeaza daca din punct de vedere economic debitorul
este apt de procedura reorganizarii judiciare sau nu. Administratorul judiciar poate propune
intrarea in faliment, propunere care ajunge la Adunarea Creditorilor, iar daca acestia isi dau
acordul debitorul intra in faliment, daca insa acestia vor sa se urmeze procedura reorganizarii
judiciare, se urmeaza aceasta.
-raportul de activitate, care este un raport trimestrial, reglementat de art 144
b.Depunerea declaratiilor de creanta (inscrierea la masa credala) si intocmirea tabelelor de
creanta de catre administratorul judiciar: creditorii care doresc sa participe la procedura
insolventei isi exprima dorinta prin depunerea unei cereri care trebuie sa respecte conditiile
reglementate prin articolul 104. Pe baza cererilor depuse, in urma verificarii creantelor,
administratorul judiciar intocmeste tabelul preliminar. Tabelul preliminar poate fi contestat de
catre creditori sau debitori, iar contestatiile se solutioneaza toate odata de catre judecatorul
sindic. Pe baza hotararii judecatorului sindic, administratorul judiciar opereaza modificarile in

tabelul preliminar, noul tabel purtand denumirea de tabel definitiv. Creditorii ale caror creante au
fost admise, poarta denumirea de creditori indreptatiti sa participe la procedura insolventei( art 5,
punctul 19).
Observatie: in tabelele de creanta(preliminar si definitiv)) sunt inscrise exclusiv creante care sau nascut inaintea deschiderii procedurii insolventei. Creantele ulterioare se achita fara a fi
inscrise in vreun tabel cata vreme debitorul nu a intrat in procedura de faliment.
c.Constituirea si functionarea organismelor de gestiune colectiva a drepturilor creditorilor:
derularea procedurii insolventei presupune in mod necesar existenta adunarii creditorilor. Prima
adunare a creditorilor avand loc dupa intocmirea tabelului preliminar. In afara de adunarea
creditorilor, in procedura insolventei poate fi constituit si un comitet al creditorilor din care fac
parte 3 sau 5 creditori avand creantele cele mai mari ca valoarea. Atributiile si modul de
functionare a organismelor colective sunt reglementate de art 47-51.
d.Actele juridice ale debitorului: actele juridice incheiate anterior deschiderii procedurii
sunt supuse verificarii de catre administratorul judiciar, in urma acesteia putand fi
incidente 2 situatii:
-actele juridice sa se incadreze in categoria denumita de legea 85/2014 acte juridice
frauduloase. Aceste acte juridice sunt enumerate in art 117 si in masura in care ele exista, vor
face obiectul unei actiuni in anulare introdusa de administratorul judiciar. Perioada la care se
refera art 117 poarta denumirea de perioada suspecta.
-actele juridice pot fi acte juridice aflate in derulare, in legatura cu care legea confera dreptul
administratorului judiciar de a le denunta unilateral.
Actele juridice incheiate dupa deschiderea procedurii:
In perioada de observatie pot fi incheiate doar acte juridice care se incadreaza in conceptul de
activitate curenta, fiind definita la art 5 punctul 2. Prin exceptie, pot fi incheiate acte juridice
care exced activitatii curente, in masura in care sunt aprobate de catre judecatorul sindic
sau sunt autorizate de catre administratorul judiciar si comitetul creditorilor.
In perioada de reorganizare judiciara pot fi incheiate acte juridice conforme planului de
reorganizaare.
Incheierea actelor juridice, indiferent de care sunt, se realizeaza de catre:
-administratorul special, in masura in care debitorul mai are drept de administrare al
averii sale
-de catre administratorul judiciar, daca debitorul nu mai are drept de administrare a averii
sale

Observatie: in masura in care debitorului i s-a ridicat partial dreptul de administrare, pentru a
vedea cine incheie actul juridic trebuie sa se realizeze incadrarea acestuia in categoria actelor cu
privire la care debitorul mai are sau nu drept de acces la ele.

Curs Drept Comercial curs 13 (duminica la 10 lucrare)

Continuare Procedura Insolventei Hotararile Adunarilor Generale
Regimul actelor debitorului :
1.

Actiunile debitorului- regimul actiunilor debitorului

Regula este urmatoarea: actiunile si executarile silite contra debitorului sunt suspendate. De
asemenea, termenele de prescriptie aferente acestor actiuni sunt si ele suspendate. Temeiul de
drept este art. 75 din L85/2014.In plus, ca regula se suspenda si curgerea dobanzilor in legatura
cu creantele nascute anterior deschiderii procedurii( art. 80 L 85/2014).

OBS: actiunile si executarile silite prin care debitorul isi valorifica drepturi, nu sunt afectate de
deschidere procedurii insolventei.

2.
Regimul inscrisurilor emanand de la debitor ( art. 83)Dupa ramanerea definitiva a
hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii insolventei, toate inscrisurile emanand de la
debitor vor cuprinde in mod obligatoriu mentiunea ,, in insolventa scrisa in limbile romana,
engleza si franceza.Dupa deschiderea procedurii de reorganizare judiciara, care este un moment
ulterior, inscrisurile care emana de la debitor vor purta mentiunea,, in reorganizare judiciara in
limbile romana, engleza si franceza. Dupa intrarea in faliment toate inscrisurile emanand de la
debitor vor purta mentiunea,, in faliment in limbile romana, engleza si franceza.

OBS: Daca debitorul administreaza sau detine pagini de internet, exista obligatia de a publica
in termen de 24 de ore de la comunicarea hotararii de deschidere a procedurii informatii
referitoare la starea societatii, precum si datele de identificare a hotararii prin care s-a deschis
procedura. In cazul nerespectarii obl mentionate tertii de buna credinta care au suferit prejudicii
pot angaja raspunderea persoanelor care au incheiat actele ca reprezentanti legali ai debitorului.

Angajarea raspunderii persoanelor care au cauzat aparitia starii de insolventa( art. 169- 173)

Regula generala: Persoanele care au savarsit cu intentie o fapta care a contribuit la aparitia starii
de insolventa a debitorului poate fi trasa la raspundere urmand sa acopere o parte sau intregul
pasiv al debitorului fara ca aceasta sa depaseasca prejudiciul aflat in legatura de cauzalitate cu
fapta comisa.
De ce la mai multe ori raspunderea pt intrarea in insolventa se asociaza cu raspunderea
administratorilor. Raspunderea reglementata de art. 169 este o raspundere a oricarei persoane
care printr-o fapta savarsita cu intentie a cauzat prejudiciul.

Stabilirea tipului de procedura : Reorganizare judiciara/ Faliment

Daca nu sunt formulate propuneri de plan de organizare , judecatorul sindic va hotara intrarea in
FALIMENT.
In masura in care creditorii nu aproba niciun plan de organizare, adica nu mai trebuie asteptat un
alt plan de organizare judecatorul sindic va dispune intrarea in FALIMENT.
Daca creditorii sunt incantati de planurile de organizare propuse, la nivelul lor se va aproba un
plan de organizare( din cele propuse) si se merge cu acel plan la judecatorul sindic care va
confirma acel plan de organizare. Daca judecatorul sindic nu confirma (din pct de vedere al pb de
legalitate, nu economic)=> FALIMENT.
Daca planul de organizare confirmat nu este si din pct de vedere economic rentabil, iar averea
debitorului are de suferit in urma implementarii planului de organizare sau daca debitorul nu
respecta planul de organizare, judecatorul sindic va constata fie situatia economica, fie
nerespectarea planului de organizare si va pronunta FALIMENTUL>
Dupa ce s-a deschis proc insolventei, debtorul continua sa isi desf actv tocmai in ideea ca la un
moment dat ar putea intra in reorganizare judiciara.
In cazul deschiderii procedurii de faliment, in procedura generala, creditorii ale caror creante sau nascut dupa deschiderea procedurii insolventei vor fi notificati de catre lichidatorul judiciar
pentru a-si inscrie creantele la masa credata. Pebaza cererilor acestor creditori lichidatorul
judiciar va intocmi tabelul suplimentar de creante, tabel care poate fi contestat de catre cei
prejudiciati, contestatiile fiind solutionate, toate, o data de catre judecatorul sindic. Dupa
solutionarea contestatiilor lichidatorul judiciar va intocmi tabelul definitiv consolidat prin
integrarea tabelului suplimentar revizuit ca urmare a hotararii judecatorului sindic in tabelul
definitiv anterior intocmit (cursul de data trecuta).
In plus, lichidatorul judiciar va realiza toate operatiunile necesare parcurgerii masurilor
preliminare lichidarii activului debitorului . Adica va sigila bunurile debitorului si le va

inventaria, apoi le va lichida sau vinde, iar in final va face distribuirile sumelor de bani obtinute
din vanzarea bunurilor. Distribuirile de sume urmeaza ordinea reglementata prin art. 159 si 161,
respectandu-se regula proportionalitatii reglementata prin art. 162. Astfel, sumele de distribuit
intre creditorii avand acelasi rang de prioritate in conformitate cu art 159 si 161 vor fi acordate
proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta prin tabelul definitiv consolidat.
Suma astfel primita de catre fiecare creditor poarta denumirea de COTA FALIMENTARA.
OBS: In cazul debitorilor care au asociati cu raspundere nelimitata, in masura in care activul
patrimonial al debitoruluie este insuficient, acestia vor ajunge sa acopere pasivul debitorului aflat
in procedura falimentului care exceda activului acestuia.

In caz de reorganizare judiciara prin planul de reorganizare anumite creante pot ajunge sa
dobandeasca statutul de creante defavorizate, adica sa sufere o diminuare a cuatumului ori a
garantiilor care le insotesc. Achitarea creantelor debitorului se va realiza cu respectarea
programului de plata a acestora stabilit in mod explicit prin planul de reoganizare.

Derularea procedurii insolventei ca procedura simplificata( al doilea subtitlu de la insolventa)

Procedura simplificata se desfasoara dupa acelasi tipar ca si procedura generala cu precizarea ca
termenele pentru efectuarea diferitelor operatiuni implicate de derularea procedurii sunt mai
scurte.
OBS: Intrucat se cunoaste de la inceput tipul de procedura nu se va mai intocmi tabelul
suplimentar si nici nu va mai exista posiblitatea intrarii in reoganizare judiciara.

Inchiderea procedurii insolventei principalul efect este:

1.
in caz de reoganizare judiciara are loc descarcarea de diferenta dintre obligatiile avute de
catre debitor inainte de ocnfirmarea planului si cele mentionate in plan.
2.
in caz de faliment persoana juridica inceteaza, la fel si formele de organizare fara
personalitate juridica.
3.
in privinta debitorului persoana fizica acesta este descarcat in privinta obligatiilor pe care
le avea anterior intrarii in faliment( d-na profesoara crede ca se intra inclusiv in patrimoniul
personal al debitorului, desi in doctrina exista si opinia contrara)

Adunarile generale (continuare)

Exceptiile de la dreptul de vot
Anumite actiuni nu dau drept de vot sau au dreptul de vot suspendat.
Exemple- actiuni care nu dau drept de vot:
a)
actiunile cu dividend prioritar reglementate de art. 95, aceste actiuni se numesc actiuni
preferentiare cu dividend prioritar si fara drept de vot. In anumite situatii, respectiv in cazul
intarzierii platii dividendelor sau in cazul in care AG hotaraste ca nu vor fi distribute dividende,
actiunile preferentiale dau drept de vot.
b)
Actionarii care sunt in acelasi timp si membri ai consiliului de administratie,
directoratului sau consiliului de supraveghere, nu pot vota in baza actiunilor pe care le detin,
descarcarea gestiunilor sau o problema in care persoana sau administratia lor ar fi in discutie ->
126 alin 1.

exceptie b): pot vota situatia financiara anuala daca fara votul lor nu se poate forma majoritatea
prevazuta de lege sau de actul constitutiv.

c)
Actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele au exercitiul dreptului de vot suspendat.
Temei de drept art 101.Asupra carir act are aplicabilitate art. 101? Doar cu privire la actiunea
neachitata

exceptii: in anumite situatii dreptul de vot cunoaste limitari relative.Exemple art. 125 alin 5 ,,
membrii consiliului de administratie, directorii , membrii doirectoratului si ai consiliulu de
supravehghere ori functionarii societatii nu ii pot reprezenta pe actionari sub sanctiunea nulitatii
hotararii daca fara votul acestora nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.

Organizarea sedintelor AG
Sedinta se deschide de catre presedintele consiliului de administratie sau directoratului.

Este numit un Secretariat Tehnic, care va intocmi procesul-verbal si va efectuata operatiunile

tinand de desfasurarea sedintelor adunarilor generale.
La sedintele AG poate participa un notar public in vederea autentificarii actelor.

Adunarile Generale ordinare

La prima convocare cvorumul este reprezentat de actionarii care detin cel putin din numarul
total de drepturi de vot.
In legatura cu a doua convocare nu exista conditii de cvorum reglementate legal .
OBS:In privinta primei convocari actul constitutiv poate sa prevad cerinte mai ridicate de
cvorum. In privinta celei de-a doua convocari, actul constitutiv nu poate sa prevada cerinte de
cvorum.Ratiunea este aceea de a nu se bloca activitatea societatii ca urmare a neindeplinirii
conditiilor de cvorum .Temei de drept art. 112.

Adunarile Generale extraordinare

Cel putin din numarul total de vot pt prima convocare.
Iar pentru cea de-a doua convocare cel putin 1/5 din numarul total de vot.
Prin actul constitutiv pot fi reglementate conditii de cvorul mai ridicate.

Cvorumul se raporteaza la numarul de drepturi de vot . Se determina prin raportare la fiecare

adunare generala si cu privire la fiecare din punctele de pe ordinea de zi, intrucat numarul
drepturilor de vot poate fi diferit in functie de punctele de pe ordinea de zi. Cei care sunt/ sunt si
membri ai consiliului de administratie nu pot vota pb care tin de actv lor ( de administratie).

Majoritatea de luare a deciziilor

Adunarea generala ordinara( art 112): deciziile se iau cu majoritatea voturilor exprimate ca
regula, indiferent de convocare.
Exceptii:in anumite situatii legea poate cere o alta majoritate.

Prin actul constitutiv pot fi reglementate conditii de majoritate mai ridicate.

Problema Sensul cuvantului ,, exprimate?Cum se iau in calcul abtinerile?

Abtinerile nu intra in calcul.

Adunare generala extraordinara(art 115): deciziile se iau cu majoritatea voturilor detinute de

actionarii prezenti sau reprezentati.
OBS:in anumite situatii legea poate sa prevada cerinte mai ridicate de majoritate.

Majoritatea de la adunarea generala ordinara vs. Majoritatea de la adunarea generala

extraordinara
= (majoritatea celor care s-au exprimat)/( majoritatea celor prezenti)
Exercitiul dreptului de vot este configurat prin 3 reguli:
1.

Se realizeaza de catre proprietarul actiunilor( art. 124)

2.
Dreptul de vot poate face obiectului unei conventii acestea trebuie sa respecte conditiile
reglem de art. 128 pentru a fi valabile( conventiile prin care un actionar s-ar obliga sa voteze cum
ii dicteaza administratorul ar fi nula -> prin urmare nutrebuie sa se voteze dupa indicatiile
societatii sau ale unuia dintre reprezentanti; conventiile dintre asociati sunt valabile, incalcarea
lor atragand consecinte juridice)
3.

Regula ,,o actiune da dreptul la un vot reglementata prin art. 101

Tipurile de vot:
-

vot deschis;

prin exceptie vot secret.

Regimul hotararilor Adunarilor Generale

Hotararile adoptate se includ in procesul verbal intocmit cu ocazia adunarii si semnat de catre
presedinte si secretar. Cuprinsul procesului- verba; este reglementat rpin art 131 din L 31/90.

Hotararile se includ si in registrul AG, precum si pe pagina de internet a societatii( art. 131 L
31/90).
Hotararile AG luate cu respectarea legii si actului constitutiv sunt obligatorii chiar si pentru
actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat impotriva. Hotararile sunt executorii de la
data adoptarii acestora. Pentru opozabilitate fata de terti, in termen de 15 zile de la data adoptarii,
hotararile de depun la registrul comertului si sunt publicate in MO Partea IV.( art 131 si 132)
Hotararile adoptate cu nerespectarea legii sau actului constitutiv pot face obiectul unei actiuni in
anulare. Daca sunt invocate motive de nulitate absoluta cererea poate fi formulata de catre orice
persoana de catre orice persoana interesata si este imprescriptibila. Daca sunt invocate motive de
nulitate relativa, cererea poate fi formulata de catre actionarii care au votat impotriva si au
solicitat sa se mentioneze acest lucru in procesul-verbal al sedintei sau de catre actionarii care au
lipsit la AG, in termen de 15 zile de la data publicarii in MO. Indiferent de cauza de nulitate
membrii consiliului de administratie, respectiv memebrii consiliului de supraveghere nu pot
ataca hotararea AG referitoare la revocarea lor din functie . De asemenea, indiferent de cauza de
nulitate, actiunea se indreapta impotriva societatii. Hotararea pronuntata este supusa apelului
dupa solutionarea acestuia devine definitiva si va fi mentionata in registrul comertului si
publicata in MO.
De la data publicarii, ea este opozabila tuturor actionarilor.
Odata cu actiunea in anulare, poate fi solicitata si suspendarea executarii hotararii.
Se poate ataca hotararea si mai devreme de termenul de 15 zile de la publicarea in MO, acesta
facand referire doar la faptul ca de atunci devine cu adv publica hotararea. PRin urmare imediat
de la adoptare aceast apoate fi atacata .

A) Societile pe aciuni (cursul predat)

B) Societile cu rspundere limitat
Desfurarea adunrilor generale impune respectarea reglementrilor referitoare
la:
- participanii la adunrile generale: la adunrile generale au dreptul de a participa

asociaii (art. 191 din Legea nr. 31/1990).

- persoanele cu drept de vot n adunrile generale: ca regul, asociaii au drept de vot
n adunarea general (art. 193 din Legea nr. 31/1990). Prin excepie, un asociat nu
poate exercita dreptul la vot cu privire la propriile aporturi n natur sau la actele
juridice ncheiate ntre asociat i societate.
- organizarea edinelor adunrilor generale: nu exist reglementri speciale
- cvorumul n cadrul adunrilor generale: nu sunt reglementate expres condiii de
cvorum. Acestea rezult pe cale de interpretare din art. 193 din Legea nr. 31/1990.
Astfel, potrivit textului de lege menionat:
o la prima convocare,:
pentru situaia n care adunrile au ca obiect modificarea actului
constitutiv - cvorumul este reprezentat de unanimitatea asociailor:
pentru situaia n care adunrile au ca alt obiect dect modificarea
actului constitutiv - cvorumul este reprezentat de dubla majoritate majoritatea absolut a asociailor i prilor sociale
o la a doua convocare:
pentru situaia n care adunrile au ca obiect modificarea actului
constitutiv cvorumul este reprezentat de unanimitatea asociailor
pentru situaia n care adunrile au ca alt obiect dect modificarea
actului constitutiv nu mai sunt reglementate condiii de cvorum:
- majoritatea de luare a deciziilor n cadrul adunrilor generale: n afara unor prevederi
speciale n actul constitutiv, majoritatea de decizie difer n funcie de obiectul
adunrilor generale:
o la prima convocare:
dac hotrrile au ca obiect modificarea actului constitutiv, este

necesar votul tuturor asociailor (art. 192 alin. (1) din Legea nr.
31/1990)
dac hotrrile au un alt obiect, este necesar votul majoritii absolute a
asociailor i prilor sociale (art. 192 alin. (2) din Legea nr. 31/1990)
o la a doua convocare:
dac hotrrile au ca obiect modificarea actului constitutiv, este
necesar votul tuturor asociailor (art. 192 alin. (1) din Legea nr.
31/1990)
pentru situaia n care adunrile au un alt obiect dect modificarea
actului constitutiv nu se prevede expres majoritatea de luare a
deciziilor. La nivel doctrinar s-a conturat opinia conform creia
2
majoritatea de luare a deciziilor este dubla majoritate asociai i pri
sociale raportat la asociaii prezeni.
Legea nr. 31/1990 prevede posibilitatea de a fi prevzute n actul constitutiv alte
majoriti de luare a deciziilor. Nu sunt reglementate limitri n privina dreptului
asociailor de a dispune prin actul constitutiv.
- exercitarea dreptului de vot: exercitarea dreptului de vot se realizeaz dup regula 1
parte social d dreptul la un vot (art. 193 din Legea nr. 193/2000).
- tipul de vot n cadrul adunrilor generale: nu exist reglementri speciale
C) Alte tipuri de societi
- nu sunt reglementate aspecte particulare
Hotrrile adunrilor asociailor - completare curs
A) Societile pe aciuni (cursul predat)
B) Societile cu rspundere limitat

Potrivit art. 196 din Legea nr. 31/1990, ca regul, dispoziiile prevzute pentru societile pe
aciuni n ceea ce privete dreptul de a ataca hotrrile adunrilor generale se aplic i
societilor cu rspundere limitat. Prin excepie, termenul de 15 zile n care trebuie introduc
aciunea n anulare se calculeaz de la data la care asociatul a luat cunotin de hotrrea
adunrii generale pe care o atac.
C) Alte tipuri de societi
- nu sunt reglementate aspecte particulare