CHELTUIELI PUBLICE

Cheltuielile publice cuprind relatiile financiare de repartizare si utilizare a

resurselor banesti ale statului in vederea indeplinirii unor nevoi sociale,
considerate de stricta necesitate si prioritare la momentul respectiv. Analiza
elementelor care stau la baza cheltuielilor publice ne ajuta sa stabilim, cu
usurinta, natura juridica a acestora, care se distinge de natura cheltuielilor
bugetare. Astfel ca intre cheltuielile publice si cele bugetare exista un raport ca
de la intreg (cheltuieli publice) la parte (cheltuieli bugetare).
Cheltuielile publice reprezinta mijloacele prin care statul intervine in viata socialeconomica a intregii societati pentru a sustine finantarea obiectivelor si actiunilor
de interes general, considerate prin programele bugetare anuale de stricta
necesitate si prioritare intr-o anumita perioada de timp.
Volumul cheltuielilor publice difera de la un stat la altul si de la o perioada la alta,
in functie de politica economico-financiara adoptata, de puterea economica de
care dispun statele, de gradul lor de dezvoltare, precum si de alte prioritati si
optiuni pe care le au in vedere.
In literatura juridica de specialitate, cheltuielile publice sunt identificate prin
actele si operatiunile de intrebuintare a fondurilor banesti necesare statului si
altor colectivitati publice, in scopul intretinerii materiale a organelor de stat si
serviciilor publice, satisfacerii trebuintelor social-culturale si celorlalte necesitati
colective. Astfel spus, cheltuielile publice sunt considerate modalitati de
repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea satisfacerii nevoilor
generale ale societatii.
In fapt, cheltuielile publice sunt plati efectuate din fondul de resurse financiarpublice ale statului pentru realizarea unor nevoi sociale, sustinerea
invatamantului, culturii, stiintei si artei, intretinerea armatei, intretinerea
organelor puterii politice, executive si judecatoresti etc., la care se adauga
cheltuielile efectuate de alte colectivitati (asociatii sportive, culturale,
profesionale).
Toate aceste cheltuieli se acopera din urmatoarele surse: cheltuieli bugetare,
cheltuieli extrabugetare (formate din resursele financiare constituite in afara
bugetului de stat), cheltuieli acoperite din fonduri cu destinatie speciala.
In efectuarea cheltuielilor publice, statul si colectivitatile locale au in vedere nu
numai realizarea unor obiective de interes general, ci si sustinerea unor actiuni
care vizeaza conditii optime de viata pentru toti membrii societatii.
Volumul cheltuielilor publice, impreuna cu alti indicatori macroeconomici
(marimea deficitului bugetar si a veniturilor bugetare) constituie dovada gradului
de interventie a statului in economie.
B.Clasificarea cheltuielilor publice dupa natura si destinatia lor specifica
Dupa acest criteriu, sunt stabilite urmatoarele categorii de cheltuieli:cheltuieli
pentru finantarea unor actiuni si obiective economice; cheltuieli pentru

finantarea actiunilor social-culturale;cheltuieli pentru intretinerea aparatului de

stat;cheltuieli pentru apararea tarii, siguranta nationala si ordinea publica.
B.1.Cheltuieli pentru finantarea unor actiuni si obiective
economice reflecta interventia statului in domeniul economic. La randul lor,
aceste cheltuieli se grupeaza astfel:cheltuieli publice pentru industrie,
transporturi, constructii de locuinte;cheltuieli publice pentru agricultura;cheltuieli
publice pentru protectia mediului;cheltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare.
In general, aceste cheltuieli publice sunt dirijate catre sectorul public si, mai
putin, catre sectorul privat. Sectorul public cuprinde unitatile economice
strategice cu capital majoritar de stat, din domeniul productiei de bunuri sau
prestarilor de servicii, in care statul are putere de decizie. Astfel de intreprinderi
isi desfasoara activitatea pe baza de autofinantare, imprumuturi, credite bancare
sau din ajutorul statului.
B.2.Cheltuieli pentru finantarea actiunilor social culturale prezinta un rol
important in societate, deoarece se indeplinesc unele nevoi sociale, referitoare la
educatia copiilor si tinerilor, asistenta medicala a membrilor societatii, ridicarea
nivelului de cultura, asigurarea si securitatea sociala a indivizilor etc.
Cheltuielile pentru actiuni social-culturale cuprind:cheltuieli publice pentru
invatamant;cheltuieli publice pentru sanatate;cheltuieli publice pentru cultura,
religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret;cheltuieli privind
asigurarile si securitatea sociala;alte cheltuieli social-culturale.
B3.Cheltuieli publice pentru cultura, religie si actiuni cu activitate
sportiva si de tineret
Resursele financiare publice destinate culturii, religiei, actiunilor cu activitatea
sportiva si de tineret intra in componenta investitiilor in capital uman. Aceste
resurse sunt indreptate spre institutiile culturale (edituri, biblioteci, muzee, case
de cultura), institutii artistice (de teatru, case de film, filarmonica), institutii
religioase (bisericii, case parohiale etc.), actiuni sportive si de tineret.
B.4.Cheltuieli pentru intretinerea aparatului de stat
Structurile aparatului de stat, prin activitatile specifice pe care le desfasoara,
contribuie la dezvoltarea economica-sociala a societatii si la desfasurarea
activitatilor in toate domeniile.
Principala sursa de finantare pentru aparatul de stat ramane bugetul general al
statului, in functie de subordonarea institutiilor publice. La aceasta se
adauga venituri proprii realizate din anumite activitati speciale, donatii,
sponsorizari, credite externe sau ajutor financiar nerambursabil.
B.5Cheltuieli publice pentru apararea tarii, siguranta nationala
si ordine publica
Cheltuieli publice pentru apararea tarii sunt cheltuieli neproductive, care
consuma o parte din produsul intern brut. Din aceste motive, in multe state ale
lumii au existat tendinte de reducere a resurselor destinate scopurilor militare.

.Cheltuieli publice pentru siguranta nationala si ordine publica se refera

la cheltuielile pentru intretinerea politiei, jandarmeriei, organelor de securitate
nationala, serviciile de informatii, serviciile speciale de paza si protectie.
B.6.Cheltuieli publice pentru asigurarile si securitatea sociala
Asigurarile sociale reprezinta un sistem de protectie si ajutorare a persoanelor
active, a pensionarilor si a membrilor lor de familie prin acordarea de pensii,
indemnizatii, trimiteri la odihna si tratament, in perioada in care se gasesc in
incapacitate temporara sau totala de munca, ori cand au ajuns la o anumita
limita de varsta, precum si in alte situatii care necesita ajutor din partea statului
sau altor organizatii.
Securitatea sociala cuprinde un ansamblu de prestatii menite sa asigure
persoanei si membrilor familiei acestuia un venit minim si sa-l protejeze de
anumite riscuri sociale, urmate de o scadere evidenta a nivelului de trai.
Sursele de finantare a acestor cheltuieli sunt diferite si au la baza contributiile
salariatilor, patronilor, liber-profesionistilor, subventii de la buget, resurse
provenite din fondurile speciale, donatii de la organizatii neguvernamentale,
resurse externe, etc.
Ajutorul de somaj reprezinta o forma de sustinere a persoanelor lipsite temporar
de un loc de munca. Se acorda dintr-un fond financiar constituit din contributiile
obligatorii ale angajatilor si angajatorilor si din resurse venite de la bugetul
statului.
Asistenta sociala cuprinde actiunile intreprinse de societate pentru ocrotirea
persoanelor in varsta si fara venituri, a persoanelor handicapate, a familiilor cu
multi copii, etc.
In Romania regasim mai multe forme de acordare de ajutoare pentru copii,
batrani, persoane defavorizate;alocatia de stat pentru copii la care se
adauga alocatia suplimentara, de care beneficiaza cei care au in intretinere doi
sau mai multi copii minori;alocatiile lunare de intretinere pentru copii minori dati
in plasament familial;venitul minim garantat instituit pentru ajutorarea
persoanelor afectate de saracie;masurile de protectie speciale acordate
persoanelor cu handicap;infiintarea de camine pentru batrani, camine spitale,
cantine de ajutor social, etc.
In acest sens a fost creat si Fondul Roman de Dezvoltare Sociala care finanteaza
proiecte in comunitatile din mediul rural.
In concluzie, aceste cheltuieli trebuie sa fie utilizate intr-o astfel de masura incat
sa nu incurajeze lipsa de preocupare pentru asigurareapersonala a unui nivel de
trai, la care s-ar adauga masurile de sprijin material si uman a persoanelor care
vor sa iasa intr-o situatie mai grea a vietii lor, pentru a se recalifica sau pentru asi gasi un nou loc de munca.