Chimia (denumirea provine din cuvntul egiptean kme pronunat [k'em], care nseamn pmnt[1])

reprezint una dintre ramurilestiinelor naturale al crei obiect de studiu l constituie compoziia,
structura, proprietile i schimbarea materiei[2][3]; chimia mai este numit i tiina de mijloc sau
tiina central, ntruct conine elemente combinate din cadrul celorlalte tiin e ale naturii
precumastronomia, fizica, biologia i geologia.[4][5] Ca obiect de studiu, chimia a aprut acum cteva
milenii n anumite pri ale lumii, mai exact n Orientul Mijlociu sub forma alchimiei [6][7][8], iar aceasta
din urm a permis elaborarea chimiei moderne ca urmare a revoluiei chimice (1773).
Obiectivele acestui domeniu implic n special:

studierea materiei la nivel atomic,

proprietile atomilor,

modul de formare a legturilor chimice,

formarea compuilor chimici,

modul n care anumite substane interacioneaz la nivel molecular i confer materiei

anumite proprieti generale,

precum i modul n care nivelul de interaciune dintre aceste substane poate conduce la
crearea altor substane prin intermediul unor reacii chimice[9].

n majoritatea studiilor chimiei energia i entropia sunt deosebit de importante.

Disciplinele cuprinse n chimie sunt grupate tradiional dup tipul de materie studiat sau tipul de
studiu. Acestea includ chimia anorganic (studiul materiei anorganice), chimia organic (studiul
materiei organice), biochimia (studiul substanelor gsite n organismele biologice, vii), chimie
fizic (studiile legate de energie despre sistemele chimice la scar macromolecular, molecular i
submolecular), electrochimie, chimia analitic (analiza mostrelor de material pentru a dobndi o
nelegere a compoziiei chimice i structurii acestuia) etc. Multe alte discipline specializate au aprut
n anii receni, de exemplu neurochimia - studiul chimic al sistemului nervos.