Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Ori de cte ori scriem sau vorbim, ncercnd s convingem, s explicam, s influen m, s educm, sau
s ndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului de comunicare, urmrim ntotdeauna patru
scopuri principale:
s fim receptai (auziti sau citii);
s fim nelei;
s fim acceptai;
s provocm o reacie (o schimbare de comportament sau atitudine).
Atunci cnd nu reuim s atingem nici unul dintre aceste obiective, nseamn c ceva n derularea
comunicrii nu funcioneaz corespunztor, adic ceva a interferat n transmiterea mesajelor. Orice
interfereaz cu procesul de comunicare poart denumirea de barier, dificultate sau noise.
Barierele n comunicare se produc atunci cnd receptorul mesajului comunicat nu recepteaz sau
interpreteaz greit sensul dorit de ctre emitor. Scopul studierii comunicrii este acela de a reduce
motivele care cauzeaz aceste fenomene. Aa cum am mai spus, n elesurile se regsesc n oameni i
nu n cuvinte, astfel c identificarea factorilor care conduc la interpretri gre ite este primul pas spre a
realiza o mai bun comunicare. Este vorba de:
oDiferene de perceptie modul n care noi privim lumea este influentat de experientele noastre
anterioare, astfel ca persoane de vrste diferite, nationalitati, culturi, educatie, ocupatie, sex,
temperamente etc. vor avea alte perceptii si vor interpreta situatiile n mod diferit. Diferentele de perceptie
sunt de multe ori numai radacina a numeroase bariere de comunicare.
oConcluzii grabite deseori vedem ceea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce dorim sa auzim, evitnd
sa recunoastem realitatea n sine. Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune a face doi plus doi sa dea
cinci.
Stereotipii nvatnd permanent din experientele proprii, vom ntmpina riscul de a trata diferite
persoane ca si cnd ar fi una singura: Daca am cunoscut un inginer (student, maistru, negustor, etc.) iam cunoscut pe toti.
oLipsa de cunoastere este dificil sa comunicam eficient cu cineva care are o educatie diferita de a
noastra, ale carei cunostiinte n legatura cu un anumit subiect n discutie sunt mult mai reduse. Desigur
este posibil, dar necesita ndemnare din partea celui care comunica; el trebuie sa fie constient de
discrepanta ntre nivelurile de cunoastere si sa se adapteze n consecinta.
oLipsa de interes este una din cele mai mari si mai frecvente bariere ce trebuiesc depasite. Acolo
unde lipsa de interes este evidenta si de nteles, trebuie sa se actioneze cu abilitate pentru a directiona
mesajul astfel nct sa corespunda intereselor si nevoilor celui care primeste mesajul.
Dificultati n exprimare daca emitatorul are probleme n a gasi cuvinte pentru a-si exprima ideile,
aceasta va fi sigur o bariera n comunicare si, inevitabil acesta va trebui sa-si mbogateasca vocabularul.
oEmotii emotivitatea emitatorilor si receptorilor de mesaje poate fi de asemenea o bariera. Emotia
puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a comunicarii. O metoda de a mpiedica
acest blocaj consta n evitarea comunicarii atunci cnd emitatorii sunt afectati de emotii puternice. Totusi,
uneori, cel care primeste mesajul poate fi mai putin impresionat de o persoana care vorbeste fara emotie
sau entuziasm, considernd-o plictisitoare astfel ca emotia poate deveni un catalizator al comunicarii.
oPersonalitatea nu doar diferentele dintre tipurile de personalitati pot crea probleme, ci, deseori,
propria noastra perceptie a persoanelor din jurul nostru este afectata si, ca urmare, comportamentul
nostru influenteaza pe acela al partenerului comunicarii.
oCiocnirea personalitatilor este una dintre cele mai frecvente cazuri ale esecului n comunicare. Nu
ntotdeauna suntem capabili sa influentam sau sa schimbam personalitatea celuilalt dar, cel putin, trebuie
sa fim pregatiti sa ne studiem propria persoana pentru a observa daca o schimbare n comportamentul
nostru poate genera reactii satisfacatoare.
Acestia sunt doar ctiva factori care pot face comunicarea mai putin eficienta, sau chiar sa esueze
complet. Potentialele bariere de comunicare nu depind doar de receptor respectiv de emitator, ci si de
conditiile de comunicare pe care trebuie nu numai sa le cunoastem ci si sa le controlam pentru ca
procesul comunicarii sa capete sansa de a fi eficient.
ncercnd o clasificare a barierelor comunicationale. lund n considerare si motivele care le genereaza,
avem:
cea ce se spune nu poate fi auzit: este vorba n special de barierele fizice: zgomot, lipsa concentrarii
(adica ndemnari nesatisfacatoare de a asculta / audia), surzenie, distorsiuni n timpul transmiterii (atunci
cnd se comunica prin telefon, radio),
ceea ce se aude nu poate fi nteles: ascultatorul poate auzi, dar ceea ce ntelege este influentat de
educatie cunostiintele tehnice asupra subiectului etc.; nentelegerea limbajului semnifica incapacitatea de
a interpreta cu acuratete mesajul si poate fi datorata erorilor de traducere, de vocabular, de punctuatie,
gesturilor non-verbale;
ceea ce este nteles nu poate fi acceptat: ascultatorul ntelege dar nu poate accepta datorita unor factori
psihologici cum ar fi: atitudinile sale fata de ceilalti, sentimentele fata de subiectul pus n discutie, lipsa de
deschidere (sentiment ce care apare atunci cnd climatul este formal, sentiment ce poate deveni o
bariera n comunicare n momentul n care provoaca nencrederea si sentimentul ca anumite informatii
sunt pastrate secrete), prejudecati ca de exemplu socul cultural sau etnocentrismul; Socul cultural
semnifica incapacitatea de a ntelege sau accepta persoane cu valori, standarde, stiluri de viata diferite.
Etnocentrismul, adica credinta ca propria cultura este superioara oricarei alteia apare ca bariera atunci
cnd comunicarea conduce la o atitudine de superioritate.
Oamenilor nu le este agreabil sa li se vorbeasca de sus sau sa li se spuna ca ideile lor sunt interesante,
dar gresite.
vorbitorul nu poate descoperi daca a fost auzit , nteles, acceptat.
Barierele pot fi gasite n orice sistem comunicational si de aceea e mai corect sa spunem ca mesajul
transmis nu e niciodata mesajul receptat.
Globalizarea mediului social, diplomatic, de afaceri necesita ca oamenii sa-si desfasoare o activitate
eficienta n cadrul diferitelor culturi. Comunicarea n acest context este foarte complexa datorita
variabilitatii si intrepatrunderii diferitelor caracteristici culturale
Barierele de comunicare reprezinta toate acele perturbatii care pot intervenii de-a lungul procesului de
comunicare si care reduc fidelitatea sau eficienta mesajului transmis. Important este insa impactul pe
care aceste bariere le au asupra mesajului transmis care, in unele situatii, poate fi perturbat atat de
puternic incat informatia ajunsa la destinatar sa fie cu totul diferita fata de cea transmisa de emitent.
Bariere care apar pe traseul comunicarii
In studiile de specialitate sunt semnalate patru mari categorii de bariere ale comunicarii:
Bariere de limbaj apar dificultati de exprimare care duc la expresii sau cuvinte confuze ori cu sensuri
diferite pentru persoanele implicate in actul de comunicare. Nivelul de pregatire al celor care comunica
poate fi un impediment in intelegerea mesajului de specialitate emis de unul dintre ei si imposibil de
decodificat de celalat. De asemenea, si starea emotionala a receptorului poate influenta negativ
comunicarea, continutul mesajului transmis fiind deformat. O alta cauza este produsa de folosirea unor
cuvinte ori expresii confuze sau idei preconcepute.
Bariere de mediu cele mai des intalnite sunt cele care tin de climatul de munca necorespunzator,
caracterizat prin poluare fonica ridicata. De asemenea, suportii informationali necorespunzatori pot cauza
perturbari ale mesajelor transmise.
Bariere determinate de pozitia emitatorului si receptorului de cele mai multe ori acestea intervin
atunci cand imaginea pe care emitatorul sau receptorul o are despre sine sau interlocutor este una falsa,
insotita de idei preconcepute sau sentimente mult prea puternice. Perceptia eronata cu privire la subiectul
sau situatia in care are loc comunicare poate produce, de asemenea, confuzii.
Bariere de conceptie presupunerile, banuielile, concluziile pripite dar si rutina in procesul de
comunicare, exprimarea gresita a mesajului, lipsa de interes a receptorului fata de mesaj pot produce
disfuncii in procesul de comunicare eficienta.
Metode de indepartare a acestora pornind de la cateva aspecte esentiale:
in primul rand comunicarea trebuie planificata;
determinarea precisa a scopului este impetuos necesara;
momentul in care trebuie desfasurata comunicarea trebuie atent ales;
ideile ce urmeaza a fi comunicate trebuie mai intai clarificate;
limbajul folosit trebuie sa fie unul adecvat situatiei dar si partenerului de comunicare.
Factorii perturbatori care pot influenta, la randul lor, comunicarea pot proveni din arii diferite. Identificarea
la timp a acestora, precum si minimalizarea efectelor pe care le pot avea in procesul de comunicare sunt
importante pentru asigurarea unei comunicari corecte.
Cultura, background-ul si influentele Intreaga noastra experienta poate influenta uneori calitatea
mesajelor emise sau receptate. Cultura, de exemplu, poate fi uneori un factor perturbator al comunicarii,
facand greoaie sau ineficienta intelegerea unui mesaj nou care nu se incadreaza in contextul culturii de
baza.
Propria persoana cand intr-o discutie unul dintre parteneri este vadit focusat pe propria persoana,
acesta rateaza ceea ce spune cealalta persoana, ajungandu-se intr-un final la confuzii sau conflicte.
Factorii care pot produce o astfel de situatie sunt: autoapararea (avem senzatia ca in discutia respectiva
partenerul de conversatie ne ataca), superioritatea (avem senzatia ca noi stim mai mult si mai bine decat
celalalt) si ego-ul (avem senzatia ca noi suntem centrul discutiei).
Fond sonor unele echipamente sau chiar ambientul pot produce perturbari ale comunicarii. Atat cel
care emite un mesaj cat si cel care il primeste vor fi nevoiti sa faca un efort suplimentar pentru a
comunica eficient. De cele mai multe ori acestia fie obosesc, fie nu au forta de a inlatura bruiajele si
atunci comunicarea este compromisa.
Stresul se stie fapul ca stresul influenteaza puternic procesul comunicational in sensul ca o persoana
stresata nu mai percepe sau intepreteaza un mesaj la fel ca in situatiile normale.
Perceptia Atunci cand o persoana vorbeste prea repede, nu are fluenda in discurs, nu articuleaza
corect cuvintele etc. suntem tentati sa nu-i mai acordam toata atentia. Astfel, atitudinea noastra
preconceputa ne va afecta abilitatea de a asculta.
Ideal ar fi ca procesul de comunicare sa fie impecabil si sa existe un limbaj universal neutru care sa
asigure acuratetea procesului. Din pacate insa, asa ceva nu exista decat in situatii particulare (comunitati
restranse ca numar de indivizi, specializati intr-un anumit domeniu, cum ar fi, de exemplu, laboratoarele
stiintifice, departamentele de IT etc.). In situatiile comune, factorii perturbatori sunt omniprezenti numai
ca, printr-un efort sustinut si comun, cei care participa la actul comunicational ii pot indeparta sau le pot
minimiza influentele asigurandu-se in finat o comunicare eficienta, ceea ce se doreste de la inceput.