Sunteți pe pagina 1din 6

DIVORTUL PRIN ACORDUL SOTILOR PE CALE JUDICIARA LA CEREREA AMBILOR

SOTI
Alin-Gheorghe GAVRILESCU*
Abstract: Articolul analizeaza divorjul prin acordul sojilor pe cale judiciara la cererea
ambilor soji. Dupa o parte introductiva in care este evidenjiata utilitatea practica a acestei
modalitaji de desfacere a casatoriei articolul prezinta condijiile, precum i aspecte
procedurale specifice ale divorjului prin acordul sojilor pe cale judiciara la cererea ambilor
soji.
Cuvinte cheie:casatorie, divorj, soji, cererea de divorj, consimjamant

1. Notiuni introductive:
Una dintre modalitatile de desfacere a casatoriei pe cale judiciara este divortul prin
acordul sotilor. Conform art. 373 lit. a C. civ. divortul poate avea loc prin acordul sotilor:
- la cererea ambilor soti, situatie in care acordul sotilor exista la data cererii de divort;
- la cererea unuia dintre soti acceptata de catre celalalt sot, caz in care acordul sotilor
intervine dupa introducerea cererii de divort de catre sotul reclamant in toate situatiile
in care acesta invoca culpa sotului parat in destramarea relatiilor de familie inclusiv in
situatia in care sotul reclamant cere desfacerea casatoriei pentru o separate in fapt
care a durat cel putin 2 ani, iar sotul parat se declara de acord cu divortul, caz in care
conform art. 379 alin. 2 Cod civil divortul se pronunta fara a se face mentiune despre
culpa sotilor.
Dispozitiile Codului civil reglementeaza atat divortul prin acordul sotilor pe cale
judiciara cat i divortul prin acordul sotilor pe cale extrajudiciara, respectiv pe cale
administrativa sau prin procedura notariala (art. 375-378). Chiar daca divortul poate
avea loc i pe cale administrativa ori prin procedura notariala, reglementarea divortului
prin acordul sotilor pe cale judiciara prezinta utilitate practica din urmatoarele
considerente:
pe cale administrativa divortul poate avea loc in conditiile art. 375 alin. 1 Noul
Cod civil, respectiv daca sotii sunt de acord cu divortul i nu au copii minori nascuti din
casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, caz in care ofiterul de stare civila constata
desfacerea casatoriei prin acordul sotilor eliberandu-le un certificat de divort potrivit
legii. Prin urmare, divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa poate fi constatat
de ofiterul de stare civila numai in situatia in care nu exista copii minori, pe cand,
divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara poate fi pronuntat de catre instanta
conform art. 374, indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie.De
asemenea, in temeiul art. 376 alin. 5, in cazul divortului pe cale administrativa, daca
sotii nu se inteleg asupra numelui de familie pe care sa il poarte dupa divort, ofiterul de
stare civila va emite o dispozitie de respingere a cererii de divort i va indruma sotii sa
se adreseze instantei de judecata, potrivit prevederilor art. 374 Noul Cod civil. Prin
urmare, daca sotii se inteleg asupra divortului dar nu se invoiesc asupra numelui pe
care il vor purta dupa desfacerea casatoriei ei trebuie sa recurga la instanta pentru ca
aceasta sa pronunte divortul prin acordul lor i sa solutioneze, pe baza probelor
administrate, cererea accesorie divortului privitoare la numele pe care sotii il vor purta
dupa desfaccerea casatoriei.
-

prin procedura notariala divortul poate fi constatat de notarul public conform art.

375 alin. 2 din Noul Cod civil chiar i in cazul in care exista copii minori nascuti din
casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, daca sotii convin asupra tuturor aspectelor
referitoare la numele de familie pe care sa il poarte dupa divort, exercitarea autoritatii
parinteti de catre ambii parinti, stabilirea locuintei copiilor dupa divort, modalitatea de
pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat i fiecare dintre copii, precum i
stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de cretere, educare, invatatura i pregatire
profesionala a copiilor. Numai ca, aa cum am aratat deja, sotii se pot intelege asupra
divortului dar sa nu se inteleaga asupra cererilor accesorii divortului la care se refera art.
375 alin. 2, situatie in care conditiile art. 375 alin. 2 nu sunt indeplinite avand aplicabilitate
prevederile art. 378 alin. 1, in temeiul carora notarul public va respinge cererea de divort,
situatie in care sotii trebuie sa se adreseze instantei de judecata pentru desfacerea
casatoriei pe cale judiciara i pentru solutionarea cererilor accesorii asupra carora sotii nu
se inteleg.
2. Conditiile divortului prin acordul sotilor pe cale judiciara la cererea
ambilor soti.
In art. 374 din Noul Cod civil legiuitorul stabilete conditiile in care se poate pronunta
divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara. Astfel, potrivit art. 374 alin. 1, divortul din
acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei i indiferent daca exista
sau nu copii minori rezultati din casatorie. In alin. 2 al aceluiai articol, legiuitorul arata ca
daca unul dintre soti este pus sub interdictie, divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis
iar in alin. 3 al aceluiai articol se instituie obligatia de a verifica existenta
consimtamantului liber i neviciat al fiecarui sot.
Aadar, instanta va putea pronunta divortul prin acordul sotilor fara a avea relevanta data
incheierii casatoriei, adica perioada cuprinsa intre momentul incheierii casatoriei i
momentul introducerii actiunii de divort i fara a avea vreo importanta daca din acea
casatorie au rezultat sau nu copii minori daca sunt indeplinite urmatoarele conditii
esentiale:
- niciunul dintre soti nu este pus sub interdictie
- fiecare dintre soti ii exprima liber i neviciat consimtamantul pentru
desfacerea casatoriei
a)niciunul dintre soji nu este pus sub interdicjie. Intrucat art. 164 alin. 1 din
Noul Cod civil prevede ca va fi pusa sub interdictie judecatoreasca
persoana care nu are discernamantul necesar pentru a se ingriji de
interesele sale din cauza alienatiei sau debilitatii mintale se pune
problema de a ti daca se poate pronunta divortul prin acordul sotilor in
cazul in care unul dintre ei este alienat sau debil mintal nepus sub
interdictie. Intr-o atare situatie divortul prin acordul sotilor se va putea
pronunta in situatia in care sotul alienat sau debil mintal s-ar afla in
momente de luciditate, astfel incat sa poata exprima un consimtamant
valabil.
b) fiecare dintre soji ti exprima liber i neviciat consimjamantulpentru
desfacerea casatoriei. In ceea ce privete cerinta consimtamantului liber i
neviciat, in doctrina s-a considerat ca expresia "liber i neviciat" are
caracter pleonastic intrucat consimtamantul este liber daca nu este
exprimat ca urmare a unei constrangeri fizice sau morale iar pe de alta
parte, constrangerea fizica i morala, alaturi de eroare, dol i leziune
constituie vicii de consimtamant astfel ca ar fi fost suficient ca legiuitorul
sa se refere doar la cerinta nevicierii consimtamantului. 2
Instituierea obligatiei instantei de a verifica existenta consimtamantului liber i neviciat al
fiecarui sot este o garantie a exprimarii consimtamantului de catre o persoana deplin
capabila sau cel putin care nu se afla intr-o perioada de lipsa de discernamant a carei
vointa la desfacerea casatoriei este libera, nealterata de existenta vreunui viciu de
consimtamant. In aceste conditii, in practica nu ar trebui sa se intalneasca situatia in care

un sot sa consimta la divort, lipsit fiind de discernamant, fara a fi pus sub interdictie ori
consimtamantul sau sa fie viciat, sau in orice caz, astfel de situatii ar trebui sa fie foarte
rare. In cazul in care consimtamantul unuia dintre soti a fost viciat sau a fost dat intr-o
perioada de lipsa de discernamant fara ca sotul respectiv sa fi fost pus sub interdictie, sotul
interesat poate formula o actiune in anularea divortului prin consimtamantul mutual pentru
aceste motive. O astfel de actiune nu ar fi lipsita de interes, aa cum s-a aratat in doctrina,
intrucat sotul care ar obtine anularea ar putea ulterior sa introduca o actiune de divort
intemeiata pe culpa celuilalt sot a carei admitere i-ar putea conferi avantaje inexistente in
cazul divortului prin acordul sotilor precum: pierderea de catre sotul culpabil a unor drepturi
prevazute de lege sau de conventii incheiate cu tertii (art. 384 alin. 2), dreptul la
despagubiri art. 388, un regim diferit al pensiei de intretinere dupa divort art. 389, dreptul
de a beneficia de prestatia compensatorie.3

3. Aspecte procedurale specifice ale divortului prin acordul sotilor pe cale


judiciara la cererea ambilor soti
3.1. Cererea de divorf
3.1.1. Continutul cererii
In conformitate cu prevederile art. 915. alin. 1 C. proc. civ. cererea de divort va
cuprinde, pe langa cele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, numele
copiilor minori ai celor doi soti ori adoptati de acetia. Daca nu sunt copii minori dispozitiile
alineatului 2 al aceluiai articol arata ca se va mentiona in cerere aceasta imprejurare. Prin
urmare, pe langa elementele unei cereri de chemare in judecata indicate de art. 195 C.
proc. civ., cererea de divort trebuie sa cuprinda, in situatia in care sotii au copii minori
rezultati din casatorie sau adoptati, mentiunea ca exista copii minori cu indicarea numelui
fiecaruia dintre acetia iar in cazul in care sotii nu au copii minori rezultati din casatorie sau
adoptati mentiunea ca acetia nu exista.
Pe langa cererea principala privind desfacerea casatoriei sotii pot formula o serie de cereri
accesorii divortului cu privire la:
- exercitarea autoritatii parinteti, contributia parintilor la cheltuielile de
cretere i educare a copiilor, locuinta copilului i dreptul parintelui de a avea
legaturi personale cu acesta;
numele sotilor dupa divort;
locuinta familiei;
obligatia de intretinere dintre fostii soti;
- incetarea regimului matrimonial i, dupa caz, lichidarea comunitatii de bunuri
i partajul acestora.
Aceste cereri accesorii asupra carora instanta va trebui sa se pronunte sunt indicate
de prevederile art. 918 alin. 1 C. proc. civ. text care se refera, de asemenea, la alte doua
cereri accesorii divortului, respectiv la despagubirea pretinsa pentru prejudiciile materiale
sau morale suferite ca urmare a desfacerii casatoriei i la prestatia compensatorie insa
aceste cereri nu pot fi formulate in cazul divortului prin acordul sotilor intrucat atat
despagubirile pentru prejudiciile materiale sau morale suferite prin desfacererea casatoriei
cat i prestatia compensatorie pot fi cerute, aa cum rezulta din prevederile art. 388 i 390
C. civ., de sotul nevinovat de la sotul din a carui culpa exclusiva se pronunta divortul, or, in
cazul divortului prin acordul sotilor instanta pronunta divortul fara a face mentiune despre
culpa sotilor (art. 930 C. proc. civ.).
Atunci cand sotii se inteleg asupra cererilor accesorii divortului, in cererea de divort
acetia vor stabili i modalitatile in care au convenit sa fie solutionate aceste cereri (art.
929 alin. 2 C. proc. civ.).
3.1.2. Semnarea cererii
In cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordul sotilor art. 929 alin. 1 C.
proc. civ. prevede ca ea trebuie semnata de catre ambii soti. Semnarea cererii de divort de
catre ambii soti este o conditie esentiala a legalei investiri a instantei 4. Simplul acord pentru

admiterea actiunii de divort nu poate suplini semnarea cererii de divort 5.


Dispozitiile art. 929 alin. 1 C. proc. civ. reglementeaza i posibilitatea semnarii cererii
de divort de un mandatar comun al sotilor, cu procura speciala autentica. Acelai articol
mai prevede ca, daca mandatarul este avocat, el va certifica semnatura sotilor, potrivit
legii.
3.2.
Verificarea consimfamantului sofilor la primirea cererii i
fixarea termenuluipentru solufionarea acesteia
In temeiul art. 929 alin. 3 C. proc. civ. instanta va verifica existenta consimtamantului
sotilor la primirea cererii de divort intemeiata pe acordul acestora. In raport de aceste
prevederi se poate afirma ca verificarea existentei consimtamantului presupune un contact
nemijlocit intre instanta de judecata i soti, astfel ca prezenta acestora in fata instantei de
judecata in momentul depunerii cererii de divort este necesara6. Existenta
consimtamantului la care se refera art. 929 alin. 3 C. proc. Civ. nu presupune numai
exprimarea personala a consimtamantului de fiecare dintre soti, ci i faptul ca el provine de
la o persoane deplin capabile i ca este liber exprimat. Prin urmare, instanta trebuie sa aiba
in vedere toate aceste aspecte atunci cand verifica existenta consimtamantului fiecaruia
dintre soti la desfacerea casatoriei. La polul opus acestui punct de vedere in doctrina s-a
exprimat opinia potrivit careia verificarea consimtamantului la primirea cererii nu
presupune contactul direct cu ambii soti intrucat noul Cod de procedura civila prevede i
posibilitatea formularii acesteia prin mandatar avocat sau neavocat. In sustinerea acestei
opinii se mai arata ca, oricum, la primul termen de judecata, instanta va verifica
consimtamantul celor doi soti la desfacerea casatoriei prin acord7.
Dupa ce verifica existenta consimtamantului sotilor instanta fixeaza un termen
pentru solutionarea cererii in camera de consiliu (art. 929 alin. 3 C. proc. civ.).
3.3.
Solufionarea cererii
Potrivit art. 930 alin. 1 C. proc. civ. la termenul de judecata instanta va verifica
daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor i, in caz afirmativ, va
pronunta divortul fara a face mentiune despre culpa sotilor. Aadar, inainte de a pronunta
divortul instanta are obligatia de a verifica daca sotii mai staruie in desfacerea casatoriei
insa, chiar inainte de a-i indeplini aceasta obligatie, va trebui sa incerce impacarea sotilor
in temeiul art. 920 alin. 2 C. proc. civ. care, fiind plasat in capitolul dedicat dispozitiilor
comune in materie de divort, are aplicabilitate i in ceea ce privete divortul prin acordul
sotilor. Daca impacarea sotilor nu este posibila i acetia staruie in desfacerea casatoriei pe
baza acordului lor instanta va pronunta divortul de la primul termen de judecata printr-o
hotarare care nu va cuprinde nicio mentiune cu privire la culpa sotilor.
In temeiul art. 930 alin. 1 teza finala C. proc. civ. prin aceeai hotarare prin care
pronunta divortul instanta va lua act de invoiala sotilor cu privire la cererile accesorii, in
conditiile legii. Intrucat legiuitorul face mentiunea in conditiile legii", instanta va lua act
numai de acea invoiala care respecta prevederile legale. Prin urmare, instanta va putea
cenzura invoiala sotilor cu privire la copilul lor minor daca aceasta invoiala contravine
interesului superior al acestuia, precum i orice alta invoiala contrara legii.
In conformitate cu prevederile art. 930 alin. 4 C. proc. civ. hotararea pronuntata in
conditiile alineatului 1 al aceluiai articol este definitiva. Intrucat art. 930 alin. 1 C. proc. civ.
se refera la hotararea prin care instanta pronunta divortul i ia act de invoiala sotilor cu
privire la cererile accesorii consideram ca numai o atare hotarare nu este supusa cailor de
atac nu insa i hotararea prin care instanta ar respinge cererea de divort i/sau nu ar
incuviinta invoiala sotilor cu privire la cererile accesorii.
Daca sotii nu se invoiesc asupra cererilor accesorii atunci, in temeiul art. 930 alin. 2 C.
proc. civ., instanta va administra probele prevazute de lege pentru solutionarea acestora i,
la cererea partilor, va pronunta o hotarare cu privire la divort potrivit alineatului 1 al
aceluiai articol solutionand totodata i cererile privind exercitarea autoritatii parinteti,
contributia parintilor la cheltuielile de cretere i educare a copiilor i numele sotilor dupa
divort. Aadar, atunci cand sotii nu se invoiesc asupra cererilor accesorii instanta va

administra probele prevazute de lege pentru solutionarea acestora. La cererea sotilor


instanta va pronunta o hotarare cu privire la divort, pe baza acordului lor, fara a face
mentiune despre culpa sotilor. Totodata instanta va solutiona acele cereri accesorii
divortului asupra carora are obligatia de a se pronunta chiar din oficiu potrivit art. 918 alin.
2 i 3 C. proc. civ., respectiv cererile privind exercitarea autoritatii parinteti, contributia
parintilor la cheltuielile de cretere i educare a copiilor i numele sotilor dupa divort. Daca
va fi cazul, cu privire la celelalte cereri accesorii instanta va continua judecata, pronuntand
o hotarare supusa cailor de atac prevazute de lege (art. 930 alin. 3 C. proc. civ.). Intr-o
atare situatie judecata va continua in edinta publica intrucat dispozitiile de exceptie
privitoare la judecata in camera de consiliu sunt incidente intregii proceduri de divort numai
atunci cand sotii sunt de acord cu toate cererile formulate, deci inclusiv cu cele accesorii
divortului, cand instanta nu mai administreaza probe ci doar ia act de invoiala sotilor 8.
Atunci cand, in lipsa unei intelegeri intre soti, instanta trebuie sa solutioneze, pe baza
de probe, cererile accesorii divortului la care se refera art. 930 alin. 2 C. proc civ., va
pronunta o hotarare care, potrivit art. 930 alin. 4 C. proc. civ., este definitiva numai in
privinta divortului, daca legea nu prevede altfel, insa va putea fi cenzurata prin caile de
atac prevazute de lege in privinta modului de solutionare a acestor cereri accesorii.
Hotararea pronuntata asupra cererilor accesorii va putea fi atacata inauntrul
termenului de apel sau de recurs de drept comun 9.

Pe cale judiciara desfacerea casatoriei poate fi pronuntata atat in cazul divortului remediu cand
exista acordul sotilor sau cand starea de sanatate a unuia dintre soti face imposibila continuarea
casatoriei, cat i in situatia divortului din culpa atunci cand exista motive temeinice sau sotii
sunt separati in fapt de cel putin 2 ani.
2
T. Bodoa^ca, Reglementarea divorfului prin acordul sotilor dupa modificarea Codului de
procedura civila i a Codului familiei prin Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru
accelerarea solufionarii proceselor, Dreptul nr. 4/2011.
3
Fl. A. Baias, comentariu la art. 373 in Noul Cod civil, comentariu pentru articole, art. 1-2664,
Editura C. H. Beck, Bucure^ti 2012, pag. 399
4
I. Le, Noul Cod de procedura civila. Comentariu pe articole. Art. 1-1133, Editura C.H. Beck,
Bucure^ti, 2013, p. 1202.
C. A. Ploie^ti, dec. civ. nr. 2942/14. 09. 2000, C.J. nr. 8/2002, p. 37.
6
In acest sens a se vedea T. Bodoa^ca, Reglementarea divorfului prin acordul sofilor dupa
modificarea Codului de procedura civila i a Codului familiei prin Legea nr. 202/2010 privind
unele masuri pentru accelerarea solufionarii proceselor, Dreptul nr. 4/2011, p. 32; E. Florian,
Dreptul familiei, editia 4, Editura C.H. Beck, Bucure^ti, 2011, p. 107.
7
G. Raducan, Comentariu la art. 929 C. proc. civ., in Noul Cod de procedura civila, Comentariu pe
articole, Vol. II. Art. 527-1133, Coordonator G. Boroi, Editura Hamangiu, Bucure^ti, 2013, p. 459.
8
G. C. Frentiu, Comentarii i doctrina la art. 374 C. civ. in lucrarea colectiva Noul Cod civil.
Comentarii, doctrina i jurisprudenfa, Vol. I, Art. 1-952, Editura Hamangiu, Bucure^ti, 2012, p.
516-517.
I. Le, op. cit., p. 1205.
1

10

T. Bodoa^ca, Regulation spouses after divorce by agreement after the modification of the Code
of Civil Procedure and the Family Code by Law no. 202/2010 regarding some measures to
accelerate the settlement process, Law revue no. 4/2011
12
Fl. A. Baias, commentary on art. 373 in the New Civil Code, commentaries on articles, art. 12664, C.H. Beck Publishing House, Bucharest, 2012, p 399.
13
I. Les, The New Code of Civil Procedure. Commentaries on articles. Art 1-1133, C. H. Beck
Publishing House, Bucharest, 2013, p 1202.
C. A. Ploiesti in December. Civ. No. 2942/14. 09. , 2000, C.J. No. 8/2002, p 37.
15
In this respect, see T. Bodoa^ca, Regulation spouses after divorce by agreement after the
modification of the Code of Civil Procedure and the Family Code by Law no. 202/2010 regarding
some measures to accelerate the settlement process, Law revue no. 4/2011, p 32 E. Florian,
Family Law, 4th Edition, CH Beck Publishing House, Bucharest, 2011, p 107.
11

14

Judicial proceeding of dissolution of marriage can be pronounced both in the case of divorce remedy when
there exists the agreement of the spouses or when the health of one of the spouses makes it impossible to
continue the marriage and in the event of the divorce by culpa when there are reasonable grounds or
spouses are separated in fact for at least 2 years.

G. Raducan, Commentary to art. 929 C. civ. proc., in The new Code of Civil Procedure,
Commentary on articles, Vol II. Art. 527-1133 Coordinator G. Boroi, Hamangiu Publishing House,
Bucharest, 2013, p 459.
17
G. C. Frentiu, Commentaries and doctrine to art. 374 of the Civil Code in the collective paper
New Civil Code. Comments, doctrine and jurisprudence, Vol I, Article 1-952, Hamangiu Publishing
House, Bucharest, 2012, p 516-517.
I. Le, op. cit, p. 1205.
16

18