Comportamentul consumatorului

1. Comportamentul consumatorului
2. Utilitatea si tipurile ei.Axiomele utilitatii
3. Utilitatea marginala.Maximizarea utilitzatii
4. Linia bugetara si restrictiile bugetare
5. Formele de indiferenta si utilitatie lor
1. Comportamentul consumatorului
Cererile de pe piata diferitelor bunuri de consum depinde de
comportamentul consumatorului,ea rezulta defapt dintru suma cererilor
individuale.In calitate de consummator fiecare persoana dispune de anumite
preferinte la acelasi venit diponibil care urmeaza a fi cheltuit bugetul
personal dorintele consumatorului sunt extreme de diversificate in
contextual aceste diversificari exista totusi anumite legi,principia si reguli
care determina un anumit comportament in luarea deciziilor de
consum.Pentru intelegerea acestui comportament pornim de la premise ca
fiecare consummator detine informatii exacte si complexe despre:
a) structura bunurilor existente pe piata si capacitatea acestora de a
satisface anumite nevoi
b) nivelurile de piata si marimea venitului care urmeaza a fi cheltuit intro
perioada determinate de timp pentru procurarea diverselor bunuri.
Avind aceste informatii orice consummator rational urmareste sasi
maximizeze utilitatea totala din cheltuirea venitului disponibil limitat asadar
comportamentul consumatorului in luarea deciziilor de consum este
influentat de prt,de fortele cererii si ofertei de pe piata bunurilor cit si de
celea de pe piata unde se formeaza venitul.(piata resurselor)

2. Utilitatea si tipurile ei.Axiomele utilitatii

Atunci kind se consuma un bun se poate obtine un beneficiu sau
satisfactie.Economistii numesc acest beneficiu utilitate.Utilitatea-gradul de
satisfactie obtinut prin consumul unui bun.Se considera ca atunci kind
alegem intre diverse bunuri consumatorul incearca sa obtina ce mai mare
utilitate in raport cu venitul sau.O parte din economistii sec.XIX au considerat

ca utilitatea poate fi masurata ca orice alt bun.Dupa cum carbunele se

masoara in tone tot asa si utilitatea are propria sa unitate de masurare care
se numeste utili.Adoptii acestei abordari au fost numiti cardinalistii.Dintre ei
cel mai mult cunoscut este Alfred Marshall.Cardinalistii au considerat ca
numerele cardinal pot fi utilizate ca unitati de masura pt utilitate ex.(un
individ poate obtine 20 utili consumind o anumita cantitate de frishka si
numai 10 utili in urma unui konsum de egal de lapte,cardinalistii vor
conkluziona ca un consummator va obtine o utilitate de 2 ori mai mare in
cazul 1 bun dekit in cazul al 2)Pina in 1930 se indika ca utilitatea poate fi
masurata cardinal,alti savant Hicks,Allan sunt numiti ordinalisti,ei au
mentionat ca un consummator poate sa ordoneze combinatiile de
bunuridupa preferinta si poate sa obtina mai multa utilitate dintro
combinative fata fata de alta deci este imposibil de masurat cu kit o
kombinatie este mai utila dekit alta.Numai numerele ordinal ear putea fi
folosite in masurarea utilitatii.Din punct de vedere a teorie cardinal se mai
numeste cantitative care presupune posibilitatea de masurare cantitativa a
utilitatii de poate determina functia utilitatii. U=f(Qx1,Qx2Qxn)-pt un bun
U=f(QA,QbQz) pt bunuri diferite
Functia utilitatii reprezinta dependent dintre cantitatea de bunuri
consummate si utilitatea obtinuta in urma consumului.Teoria ordinal a
utilitatii evidentiaza 2 axiome:
1)axioma tranzitivitatii preferintelor ex(bunul A,bunul B,bunul C
consumatorul prefer bunul A bunului B,iar bunul B bunului C rezulta ca el va
prefer bunul A bunului C A>B,B>C=>A>C)
2)axioma echivalentei preferintelor U(A)-U(B), U(B)=U(C)=>U(A)=U(C)

3. Utilitatea marginala.Maximizarea utilitzatii

Sunt cunoscute urmatoarele tipuri de utilitate :totala si marginala
Utilitatea totala-suma tuturor utilitatilor individuale
Ut=U(Qx1)+U(Qx2)+U(Qxn) Ut=U(Qa)+U(Qb)+U(Qz)
Utilitatea marginala-plusul de utilitate obtinut prin consumul unei unitati
suplimentare dintrun bun in conditiile care nivelul consumului tuturor
celorlalte bunuri ramine nemodifikat.

Pentru a determina legea utilitaii marginale descrescinde vom contrui

graficile utilitatii totale si marginale utilizind datele din table vom urmaro
consumul de Cola a unui individ dea lungul unei zile,in table se indika cum
evolueaza utilitatea totala sic ea marginala a consumatorului atunci kind
individual consuma mai multe stikle de Cola,ambele utilitati se masoara in
utili
Cantitate
a zilnika
de Cola
in stikle

Utilitatea
totala
(utili)

Utilitate
a
margin
ala(utili
)

20

20

35

15

45

10

50

50

Daca nar consuma Cola defel nar obtine nici o utilitate.Consumul primei
stikle de Cola poate adduce o satisfactie de 20 de utili.Tinind cont ca setae a
fost partiak potolita dorinta de a mai bea scade.Consumul a 2 stikle va
adduce o satisfactie de 15 utili.Consumul a unor noi stikle de Cola pina la a 4
determina cresterea utilitatii totale insa cuo o rata descrescatoare,cu alte
cuvinte utilitatea marginala se diminueaza pe masura cresterii numarului de
bunuri consummate, in cele din urma a 5 stikla nu produce nici o utilitate in
plus astfel Um=0

Exemplul ilustreaza ca teoria conform careia cu kit se consuma mai multe

unitati dintrun bun intro perioada data cu atit Um in cele din urma
scade,teoria este cunoskuta drept legea utilitatii marginale descrescinde.Pe
masura ce cantitatea dintrun bun consumat de un individ creste utilitatea
marginala a acelui bun a descreste.Sa luam cazul unui consummator care
trebuie sa aleaga intre 2 bunuri X si Y cu pretul Px si Py.E vorba de un
consummator rational care doreste sasi maximizeze utilitatea in functie de
nivelul de venituri I.Vom introduce notiunea de utilitate marginala pe

unitatea monetara,ea reprezinta utilitate suplimentara obtinuta prin

consumul unei cantitati dintrun bun pt care platito unitate monetara in
plus.Consumatorul isi va maximize utilitatea totala atunci kind isi va aloca
venitul astfel inkit utilitatea obtinuta prin konsumul unei kantitati din bunul X
pt care sa platit o unitate monetara suplimentara sa fie egala cu utilitatea
obtinuta prin consumul aceleeasi cantitati din bunul Y pt care sa achitat o
unitate monetara in plus,stfel sa achitat o unitate monetara in plus ,stfel rata
marginala de substitutie (RMSxy)=Umx/Umy=- dy/dx. Asfel conditia de echilibru
a consum. Poate fi scrisa : Umx/Px=Umy/Py

4. Linia bugetara si restrictiile bugetare

Din pacate nu orice preferinta a consumatorului poate fi satisfacuta,una
dintre restrictii este trupul o alta restrictie este venitul consumatorului,pt
consummator sunt accesbile numai acele decizii in piata pe care I le permit
veniturile,aceasta restrictive importanta se numeste bugetara,graphic ea
poate fi reprezentata in forma unei drepte ce ontureaza kimpul posibilitatilor
consumatorului.Sa ne imaginam ca multitudinea de bunuri pe piata se
reduce la 2 bunuri,adeseori in viata cotidiana este similara.Daca venitul total
va fi cheltuit exclusive pt prokurarea bunului X atunci pe piata vertikala vom
obtine un punkt care va indica kite unitati vom consuma.Aceasta cantitate de
bunuri este determinate de venitul consumatorului si de pretul bunului X
daca venitul va fi utilizat pt prokurarea bunului Y atunci cantitatea de unitati
a bunului Y va corespunde un punct pe piata verticala.
Linia bugetara-o totalitate de puncte fiecare dintre care indic o
combinative din 2 bunuri Xsi Y care poate fi cumparata cheltuind venitul
total.
Toate punctele ce se afla in stinga liniei bugetare caracterizeaza deciziile
posibile a consumului.El poate procura combinatiile respective de 2
bunuri.Punctele ce se afla in afara liniei bugetare se afla in afara
posibilitatilor consumatorului la nivelul dat a venitului.Astfel totalitatea
punctelor ce apartin liniei bugetare caracterizeaza sfera valorilor adminisibile
ale deciziilor consumatorului la un anumit nivel a venitului a pretului.Sensul
economic a liniei bugetare a urma e urmatoarea cu kit unghiul de inklinatie a
liniei bugetare e mai mare cu atit capacitate de plata a consumatorului e
redusa si invers.Linia bugetara se poate deplasa in dependent de marimea

venitului si pretul bunului X si Y.O data cu marirea venitului linia bugetara se

va deplasa parallel in dreapa si in stinga venitul scade,in cazul modificarii
pretului bunului X si Y va modifika unghiul de inklinatie a linie bugetare.Daca
notam Px pretul bunului X si Py pretul bunul Y atunci panta dreptei
bugetului=Px/Py
I=Px*Qx+Py*Qy.

5. Formele de indiferenta si utilitatie lor

Pt a simplifica analiza utilitatii ordinale astfel inkit aceasta sa poata fi
reprezentat graphic in 2 dimensiuni sa presupunem ca individual allege intre
2 bunuri notate cu X si Y.Preferintele consumatorului pt Xsi Y vor fi
reprezentate prin harta curbelor de indiferenta de figura unde I1,I2,,I3 sunt 3
dintre curbele de indiferenta.Astfel oricare din punctele grafikului va
reprezenta o combinative dintre bunul X si Y.Punctele mai indepartate de
origine reprezinta cantitati mai mari de bunuri.Odata ce punctual B 10 unitati
din X si 2X si punct C(5Y,4X) odata ce punctele B si C se afla pe aceeasi
atitudine fata de amindoua,ambele combinatii de bunuri ii ofera acelas grad
de utilitate.Combinatia D se afla pe o curba de indiferenta situate mai sus
dekit cea a lui B sau C.Vom spune ca D este o combinative preferata de Bsi
de fata de consummator.In mod similar va prefer combinatia E de pe curba
indiferanta I3 ori dintre combinatiile A,B,C,D.
Curba de indiferenta-curba care reuneste toate combinatiile de 2 bunuri
cei produk aceeasi utilitatea consumatorului.Desi am trasat doar 3 curbe de
indiferenta in realitate exista o infinitate de asemenea curbe ele formeaza
harta curbei de indiferenta.Sa presupunem ca avem un consummator
rational,pt aceasta el trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:

Sa fie capabil sasi ordoneze preferintele pt toate combinatiile posibile

Sa se komporte in mod tranzitiv

Sa nu posede niciodata toata cantitatea pe care o doreste din toate

bunurile.Fiecare consummator trebuie sa doreasca totdeauna ceva
mai mult dintrun bun din care are.Pt un consummator rational curbele
de indiferenta dispun de 3 proprietati importante:

1. Curbele de indiferenta nu se intersecteaza niciodata pt a demonstra

acest fapt sa consideram contrariul presupunem ca 2 curbe de

indiferenta se intersecteaza.Odata ce ambele combinatii A si C se afla

pe aceeasi C.I.I.Consumul trebuia sa fie indifferent in in privinta alegerii
intre aceste 2.Daca acest consummator este indifferent intre
combinatiile A si C ca si intre B si C atunci el trebuie in baza
tranzitivitatii el trebu sa fie indifferent daca allege A sau B.Este insa
absurd sa se intimple astfel deoarece A contine mai mult fata de
combinatia B.Acest rezultat va survine de kite ori curbele se vor
intersecta.
2. Curbele de indiferenta descries de stinga spre dreapta pt ca utilitatea
sa ramina neskimbata in konditiile in kare se renunta la unitati din Y se
vor achizitiona unitati suplimentare din X.De aceea C.C.I descresc de la
stinga spre dreapta
3. Curbele de indiferenta sunt convexe fata de origine pe masura ce se
renunta la venit din bunul Y trebu obtinuta o cantitate tot mai mare din
bunul X pt a compensa utilitatea pierduta de consummator.
Echilibrul consumatorului
Figura urmatoare ne va ilustra curba de indiferenta si dreapta bugetului pe
acelasi graphic.Presupunem ca un individ isi consuma intregul venit I pt
bunurile X si Y.El va allege combinatia reprezentata de A.Aceasta este
punctual in kare linia bugetara e tangent la C.C.I2 ,ea este cea mai de sus
curba care poate fi atinsa la nivelul dat a venitului.Punctul A este numit
punct de echilibru a consumatorului.In ele aceasta isi maximizeaza utilitatea
in conditia unei kontringeri bugetare.Dreapta bugetului fiind tangebta C.I. in
punctual A rezulta ca panta C.I(rata marginala de substituire) este egala cu
panta dreptei bugetare in acest punct RMS=Px/Py.