Comportamentul consumatorului

1. Comportamentul consumatorului
2. Utilitatea si tipurile ei.Axiomele utilitatii
3. Utilitatea marginala.Maximizarea utilitzatii
4. Linia bugetara si restrictiile bugetare
5. Formele de indiferenta si utilitatie lor
1.Cererile de pe piata diferitelor bunuri de consum depinde de comportamentul
consumatorului,ea rezulta defapt dintru suma cererilor individuale.In calitate de
consummator fiecare persoana dispune de anumite preferinte la acelasi venit
diponibil care urmeaza a fi cheltuit bugetul personaldorintele consumatorului sunt
extreme de diversificate in contextual aceste diversificari exista totusi anumite
legi,principia si reguli care determina un anumit comportament in luarea deciziilor
de consum.Pentru intelegerea acestui comportament pornim de la premise ca
fiecare consummator detine informatii exacte si complexe despre:
a) structura bunurilor existente pe piata si capacitatea acestora de a satisface
anumite nevoi
b) nivelurile de piata si marimea venitului care urmeaza a fi cheltuit intro perioada
determinate de timp pentru procurarea diverselor bunuri.
Avind aceste informatii orice consummator rational urmareste sasi maximizeze
utilitatea totala din cheltuirea venitului disponibil limitat asadar comportamentul
consumatorului in luarea deciziilor de consum este influentat de prt,de fortele
cererii si ofertei de pe piata bunurilor cit si de celea de pe piata unde se formeaza
venitul.(piata resurselor)
2. Atunci kind se consuma un bun se poate obtine un beneficiu sau
satisfactie.Economistii numesc acest beneficiu utilitate.Utilitatea-gradul de
satisfactie obtinut prin consumul unui bun.Se considera ca atunci kind alegem intre
diverse bunuri consumatorul incearca sa obtina ce mai mare utilitate in raport cu
venitul sau.O parte din economistii sec.XIX au considerat ca utilitatea poate fi
masurata ca orice alt bun.Dupa cum carbunele se masoara in tone tot asa si
utilitatea are propria sa unitate de masurare care se numeste utili.Adoptii acestei
abordari au fost numiti cardinalistii.Dintre ei cel mai mult cunoscut este Alfred
Marshall.Cardinalistii au considerat ca numerele cardinal pot fi utilizate ca unitati de
masura pt utilitate ex.(un individ poate obtine 20 utili consumind o anumita
cantitate de frishka si numai 10 utili in urma unui konsum de egal de
lapte,cardinalistii vor conkluziona ca un consummator va obtine o utilitate de 2 ori
mai mare in cazul 1 bun dekit in cazul al 2)Pina in 1930 se indika ca utilitatea poate
fi masurata cardinal,alti savant Hicks,Allan sunt numiti ordinalisti,ei au mentionat ca

un consummator poate sa ordoneze combinatiile de bunuridupa preferinta si poate

sa obtina mai multa utilitate dintro combinative fata fata de alta deci este imposibil
de masurat cu kit o kombinatie este mai utila dekit alta.Numai numerele ordinal ear
putea fi folosite in masurarea utilitatii.Din punct de vedere a teorie cardinal se mai
numeste cantitative care presupune posibilitatea de masurare cantitativa a utilitatii
de poate determina functia utilitatii. U=f(Q x1,Qx2Qxn)-pt un bun
U=f(QA,Qb
Qz) pt bunuri diferite
Functia utilitatii reprezinta dependent dintre cantitatea de bunuri consummate si
utilitatea obtinuta in urma consumului.Teoria ordinal a utilitatii evidentiaza 2
axiome:
1)axioma tranzitivitatii preferintelor ex(bunul A,bunul B,bunul C consumatorul prefer
bunul A bunului B,iar bunul B bunului C rezulta ca el va prefer bunul A bunului C
A>B,B>C=>A>C)
2)axioma echivalentei preferintelor U(A)-U(B), U(B)=U(C)=>U(A)=U(C)
3. Sunt cunoscute urmatoarele tipuri de utilitate :totala si marginala
Utilitatea totala-suma tuturor utilitatilor individuale U t=U(Qx1)+U(Qx2)+U(Qxn)
Ut=U(Qa)+U(Qb)+U(Qz)
Utilitatea marginala-plusul de utilitate obtinut prin consumul unei unitati
suplimentare dintrun bun in conditiile care nivelul consumului tuturor celorlalte
bunuri ramine nemodifikat.
Pentru a determina legea utilitaii marginale descrescinde vom contrui graficile
utilitatii totale si marginale utilizind datele din table vom urmaro consumul de Cola a
unui individ dea lungul unei zile,in table se indika cum evolueaza utilitatea totala sic
ea marginala a consumatorului atunci kind individual consuma mai multe stikle de
Cola,ambele utilitati se masoara in utili
Cantitate
a zilnika
de Cola in
stikle

Utilitatea
totala
(utili)

Utilitate
a
margina
la(utili)

20

20

35

15

45

10

50

50

Daca nar consuma Cola defel nar obtine nici o utilitate.Consumul primei stikle de
Cola poate adduce o satisfactie de 20 de utili.Tinind cont ca setae a fost partiak
potolita dorinta de a mai bea scade.Consumul a 2 stikle va adduce o satisfactie de
15 utili.Consumul a unor noi stikle de Cola pina la a 4 determina cresterea utilitatii
totale insa cuo o rata descrescatoare,cu alte cuvinte utilitatea marginala se
diminueaza pe masura cresterii numarului de bunuri consummate, in cele din urma
a 5 stikla nu produce nici o utilitate in plus astfel U m=0

Exemplul ilustreaza ca teoria conform careia cu kit se consuma mai multe unitati
dintrun bun intro perioada data cu atit U m in cele din urma scade,teoria este
cunoskuta drept legea utilitatii marginale descrescinde.Pe masura ce cantitatea
dintrun bun consumat de un individ creste utilitatea marginala a acelui bun a
descreste.Sa luam cazul unui consummator care trebuie sa aleaga intre 2 bunuri X
si Y cu pretul Px si Py.E vorba de un consummator rational care doreste sasi
maximizeze utilitatea in functie de nivelul de venituri I.Vom introduce notiunea de
utilitate marginala pe unitatea monetara,ea reprezinta utilitate suplimentara
obtinuta prin consumul unei cantitati dintrun bun pt care platito unitate monetara in
plus.Consumatorul isi va maximize utilitatea totala atunci kind isi va aloca venitul
astfel inkit utilitatea obtinuta prin konsumul unei kantitati din bunul X pt care sa
platit o unitate monetara suplimentara sa fie egala cu utilitatea obtinuta prin
consumul aceleeasi cantitati din bunul Y pt care sa achitat o unitate monetara in
plus,stfel sa achitat o unitate monetara in plus ,stfel rata marginala de substitutie
(RMSxy)=Umx/Umy=- dy/dx. Asfel conditia de echilibru a consum. Poate fi scrisa :
Umx/Px=Umy/Py
4.Din pacate nu orice preferinta a consumatorului poate fi satisfacuta,una dintre
restrictii este trupul o alta restrictie este venitul consumatorului,pt consummator
sunt accesbile numai acele decizii in piata pe care I le permit veniturile,aceasta
restrictive importanta se numeste bugetara,graphic ea poate fi reprezentata in
forma unei drepte ce ontureaza kimpul posibilitatilor consumatorului.Sa ne
imaginam ca multitudinea de bunuri pe piata se reduce la 2 bunuri,adeseori in viata
cotidiana este similara.Daca venitul total va fi cheltuit exclusive pt prokurarea
bunului X atunci pe piata vertikala vom obtine un punkt care va indica kite unitati
vom consuma.Aceasta cantitate de bunuri este determinate de venitul
consumatorului si de pretul bunului X daca venitul va fi utilizat pt prokurarea
bunului Y atunci cantitatea de unitati a bunului Y va corespunde un punct pe piata
verticala.
Linia bugetara-o totalitate de puncte fiecare dintre care indic o combinative din 2
bunuri Xsi Y care poate fi cumparata cheltuind venitul total.

Toate punctele ce se afla in stinga liniei bugetare caracterizeaza deciziile posibile a

consumului.El poate procura combinatiile respective de 2 bunuri.Punctele ce se afla
in afara liniei bugetare se afla in afara posibilitatilor consumatorului la nivelul dat a
venitului.Astfel totalitatea punctelor ce apartin liniei bugetare caracterizeaza sfera
valorilor adminisibile ale deciziilor consumatorului la un anumit nivel a venitului a
pretului.Sensul economic a liniei bugetare a urma e urmatoarea cu kit unghiul de
inklinatie a liniei bugetare e mai mare cu atit capacitate de plata a consumatorului e
redusa si invers.Linia bugetara se poate deplasa in dependent de marimea venitului
si pretul bunului X si Y.O data cu marirea venitului linia bugetara se va deplasa
parallel in dreapa si in stinga venitul scade,in cazul modificarii pretului bunului X si Y
va modifika unghiul de inklinatie a linie bugetare.Daca notam Px pretul bunului X si
Py pretul bunul Y atunci panta dreptei bugetului=Px/Py
I=Px*Qx+Py*Qy.
5.Pt a simplifica analiza utilitatii ordinale astfel inkit aceasta sa poata fi reprezentat
graphic in 2 dimensiuni sa presupunem ca individual allege intre 2 bunuri notate cu
X si Y.Preferintele consumatorului pt Xsi Y vor fi reprezentate prin harta curbelor de
indiferenta de figura unde I 1,I2,,I3 sunt 3 dintre curbele de indiferenta.Astfel oricare
din punctele grafikului va reprezenta o combinative dintre bunul X si Y.Punctele mai
indepartate de origine reprezinta cantitati mai mari de bunuri.Odata ce punctual B
10 unitati din X si 2X si punct C(5Y,4X) odata ce punctele Bsi C se afla pe aceeasi
atitudine fata de amindoua,ambele combinatii de bunuri ii ofera acelas grad de
utilitate.Combinatia D se afla pe o curba de indiferenta situate mai sus dekit cea a
lui B sau C.Vom spune ca D este o combinative preferata de Bsi de fata de
consummator.In mod similar va prefer combinatia E de pe curba indiferanta I 3 ori
dintre combinatiile A,B,C,D.
Curba de indiferenta-curba care reuneste toate combinatiile de 2 bunuri cei
produk aceeasi utilitatea consumatorului.Desi am trasat doar 3 curbe de indiferenta
in realitate exista o infinitate de asemenea curbe ele formeaza harta curbei de
indiferenta.Sa presupunem ca avem un consummator rational,pt aceasta el trebuie
sa satisfaca urmatoarele conditii:

Sa fie capabil sasi ordoneze preferintele pt toate combinatiile posibile

Sa se komporte in mod tranzitiv

Sa nu posede niciodata toata cantitatea pe care o doreste din toate

bunurile.Fiecare consummator trebuie sa doreasca totdeauna ceva mai mult
dintrun bun din care are.Pt un consummator rational curbele de indiferenta
dispun de 3 proprietati importante:

1. Curbele de indiferenta nu se intersecteaza niciodata pt a demonstra acest

fapt sa consideram contrariul presupunem ca 2 curbe de indiferenta se
intersecteaza.Odata ce ambele combinatii A si C se afla pe aceeasi
C.I.I.Consumul trebuia sa fie indifferent in in privinta alegerii intre aceste

2.Daca acest consummator este indifferent intre combinatiile A si C ca si intre

B si C atunci el trebuie in baza tranzitivitatii el trebu sa fie indifferent daca
allege A sau B.Este insa absurd sa se intimple astfel deoarece A contine mai
mult fata de combinatia B.Acest rezultat va survine de kite ori curbele se vor
intersecta.
2. Curbele de indiferenta descries de stinga spre dreapta pt ca utilitatea sa
ramina neskimbata in konditiile in kare se renunta la unitati din Y se vor
achizitiona unitati suplimentare din X.De aceea C.C.I descresc de la stinga
spre dreapta
3. Curbele de indiferenta sunt convexe fata de origine pe masura ce se renunta
la venit din bunul Y trebu obtinuta o cantitate tot mai mare din bunul X pt a
compensa utilitatea pierduta de consummator.
Echilibrul consumatorului
Figura urmatoare ne va ilustra curba de indiferenta si dreapta bugetului pe acelasi
graphic.Presupunem ca un individ isi consuma intregul venit I pt bunurile X si Y.El va
allege combinatia reprezentata de A.Aceasta este punctual in kare linia bugetara e
tangent la C.C.I2 ,ea este cea mai de sus curba care poate fi atinsa la nivelul dat a
venitului.Punctul A este numit punct de echilibru a consumatorului.In ele aceasta isi
maximizeaza utilitatea in conditia unei kontringeri bugetare.Dreapta bugetului fiind
tangebta C.I. in punctual A rezulta ca panta C.I(rata marginala de substituire) este
egala cu panta dreptei bugetare in acest punct RMS=P x/Py.