Sunteți pe pagina 1din 12

Creditul bancar

Participantii la creditul bancar sunt reprezentati, la modul general, de un agent


nebancar( producatorul sau agentul economic), pe de o parte, si banca, pe de alta.
Creditul bancar prezinta avantajul unei mari flexibilitati comparative cu cel
commercial, intrucat sumele disponibile pot fi orientate catre diferite forme de activitate
economica.
Intre creditul commercial sic el bancar exista o puternica legatura, in sensul ca
uneori creditul commercial se poate transforma in credit bancar, sau acesta poate constitui
support al acordarii unui credit commercial.
Activitatea de creditare se poate realize prin folosirea mai multor metode:
a). avansuri in cont current;
b). linia de credit simpla;
c). linia de credit confirmata;
d). linia de credit revolving;
e). credite cu destinatie speciala.
a). Avansurile in cont current:
- sunt credite pentru acoperirea unor goluri de casa;
- nu au destinatie prestabilita si din acest motiv sunt denumite credite de trezorerie;
- aceste credite nu sunt garantate prin anumite garantii,ci prin starea de bonitate a
clientului.
b).Linia de credit simpla:
- reprezinta nivelul maxim al creditului care se poate acorda unui client, intr-un cadru
prestabilit.
c). Linia de credit confirmata semnifica suma ce poate fi acordata sub forma de credit si
care este consemnata intr-un document scris, convenit de banca.
d).Linia de credit revolving este un mechanism de creditare care presupune ca pe masura
ce au fost rambursate creditele anterioare, se acorda noi credite, fara intocmirea de noi
documente.
e). Credite cu destinatie speciala sunt cele pentru constituirea de stocuri sezoniere privind
materiile prime agricole, creditele pentru productia de conserve ori pentru stocarea unor
materiale de constructii.
Intrucat creditul bancar constituie principala forma de manifestare a creditului in
cadrul unei economii, este necesara cunoasterea dimensiunilor acestuia la nivelul
intregului sistem bancar.
Astfel, potrivit situatiei furnizate de BNR cu privire la creditele acordate si
angajamentele asumate de banci, la sfarsitul anului 2001, volumul total al creditelor a
reprezentat 192.105 miliarde lei, din care expunerile de peste 200 milioane lei (credite
riscante) fata de un singur client s-au situate la 90% din totalul angajamentelor,
reprezentand 172.895 miliarde lei.
Detalierea creditelor bancare in functie de destinatie si de natura institutiei
creditoare a condos la urmatoarea clasificare:
@ tabel credite acordate si angajamente asumate de banci..
Analiza datelor evidentiaza cresterea dimensiunilor creditului bancar cu peste
52% in anul 2001 fata de 2000 si orientarea preponderenta catre sectoarele de activitate
industrie si servicii (peste 88% in anul 2001 si 2000).

De asemenea, creditele acordate persoanelor fizice detin o pondere extreme de


redusa, respective 0,691% in anul 2001, comparative cu 0,45% in anul 2000, ceea ce
evidentiaza un acces minim al populatiei la resursele de creditare din economie.Situatia
poate fi explicate prin criteriile riguroase de selectare a clientilor de catre banci, precum
si prin incertitudinile populatiei cu privire la evolutia economica si a ratei de dobanda,
ceea ce a limitat orientarea persoanelor fizice catre creditele bancare.
Analiza creditelor bancare dupa natura institutiilor creditoare subliniaza
modificarile produse in sistemul bancar romanesc si cresterea ponderii creditelor acordate
de bancile private, care in anul 2000 furnizau 38,9% din total, iar in anul 2001, 63,52%.
Luarea in considerare a scadentei creditelor conduce la urmatoarea structura:
@ tabel termenul de acordare a creditelor.
Datele din tabel indica orientarea bancilor catre creditele pe termen scurt care
reprezinta mai mult de 50% din total, in cei 2 ani, si se explica prin avantajele antrenate
din punct de vedere al riscului minim de variatie al ratei de dobanda sau de faliment al
clientului.
Garantarea temeinica a creditelor si orientarea acestora catre destinatii productive
au constituit factorii care au sustinut si acordarea unor credite pe tremene medii si lungi,
acestea din urma detinand o pondere de 12%-13% in total credite.
Analiza credtielor bancare se poate realize si in functie de moneda in care acestea
s-au exprimat, dupa cum rezulta din tabelul urmator:
@ tabel creditele acordate de banci in functie de moneda.
Structura creditelor in functie de moneda in care au fost exprimate si acordate
reflecta orientarea bancilor catre creditele in valuta care in anul 2000 au reprezentat
67,6% din total, iar in anul 2001- 70,5%, indicand o anumita strategie a bancilor orientate
spre active in valuta generatoare de fluxuri viitoare sub forma de rate de rambursat si
dobanzi exprimate in valuta.
Abordarea cantitativa a creditului bancar si a rolului acestuia in economie poate fi
realizata si prin analiza numarului de debitori, persoane juridice si fizice, beneficiary de
credite si a discilpinei manifestate de acestia in rambursarea imprumuturilor.
@ tabel situatia debitorilor din sistemul bancar.
Intrepretarea datelor din tabel conduce la concluzia urmatoare: din numarul total
de debitori au generat probleme (restante, reorganizari sau lichidari) 15% in anul 2000 si
12,96% in anul 2001, aceasta evolutie favorabila exprimand imbunatatirea disciplinei
financiare manifestate de agentii economici.
Luarea in considerare a calitatii debitorilor permite clasificarea creditelor acordate
de catre banci, in cele 5 categorii.
@ Tabel clasificarea creditelor acordate clientilor nebancari si bancilor.
Datele din tabel reflecta o pondere majoritara a creditelor standard, respective a
creditelor acordate unor debitori cu capacitate buna de rambursare a imprumuturilor.
Nu in ultimul rand, prezinta importanta si destinatia creditelor, dupa cum rezulta
din tabelul:
@ tabel tipuri de credite..
Din datele prezentate in tabel rezulta ca partea cea mai mare din creditele acordate
au avut ca destinatie finantarea activitatii curente a agentilor economici si finantarea
achizitiilor de echipamente.

In concluzie, creditul bancar prezinta o diversitate de aspecte cantitative si


calitative si constituie unul din mecanismele de mobilizare a resurselor din economie si
de finantare a acesteia. Pentru anul 2001 raportul dintre creditele bancare si PIB s-a
situate la nivelul de, comparative cu anul precedent, cand raportul
a fost de.., reflectand o usoara crestere a participarii creditelor la
finantarea economiei.
Creditul de consum
Reprezinta vanzarea cu plata in rate a unor bunuri de consum personal, de
folosinta indelungata si de mare valoare( mobila, autoturisme, articole de uz
casnic).
Intre creditul de consum si creditul bancar exista stranse legaturi, in sensul
unor raporturi de detarminare.
Pentru plata in rate, comerciantii recurg la credite bancare.
In conditii de insolvabilitate, cumparatorul este obligat sa restituie bunurile,
iar uneori, in functie de clauzele contractuale, nu se mai pot recupera nici
ratele achitate.
Creditul obligatar, reprezinta resursele mobilizate de unitatile debitoare din
economie, prin emisiunea de obligatiuni( titluri de valoare cu scadenta mai mare
de 1 an) si plasarea acestora pe piata primara de capital.
In calitate de debitor apar o diversitate de participanti, astfel:
a).Statul emite obligatiuni pe piata interna sau internationala, in vederea finantarii
deficitelor bugetare sau a unor obiective de investitii de interes national,
obligatiunile interne fiind o modalitate traditionala de procurare a resurselor, la
care s-a apelat in decursul timpului( pentru acoperirea cheltuielilor de razboi,
pentru realizarea unor asezaminte culturale ca, de exemplu, Atheneul
Roman).Asemenea obligatiuni nu sunt garantate propriu-zis, statul emitent
garantand cu incasarile si calitatea sa de putere suverana.In cazul obligatiunilor
lansate pe piata internationala, garantarea este data de situatia economicofinanciara a tarii respective, stabilitatea legislative si politica, criterii care sunt
luate in considerare in notatiile acordate de catre agentiile de rating(Standard and
Poors, Moodys).
b).Unitatile administrativ teritoriale ale statului, respective primariile oraselor si
municipiilor, emit obligatiuni municipale, pentru acoperirea necesitatilor de
fonduri destinate finantarii unor obiective locale.Obligatiunile municipale sunt
garantate cu veniturile din impozitele si taxele locale pe care administratia locala
le va colecta in perioada viitoare.
c).Societatile comerciale de mare dimensiune si cu anumit impact pe piata si in
randul populatiei recurg la emisiunea de obligatiuni, ca alternative la creditul
bancar, acestea fiind desemnate cu termenul obligatiuni corporative.Garantarea
imprumutului obligatar este realizata cu starea de bonitate a emitentului si cu
veniturile viitoare ce vor fi obtinute in urma realizarii investitiilor pe seama
fondurilor procurate.
d).Evolutiile din ultimul deceniu in materie de obligatiuni subliniaza emisiunile
de obligatiuni realizate de persoane fizice, staruri de muzica rock sau de
cinema(Rod Stewart a emis in anul 1997 obligatiuni in valoare de 10 milioane

dolari, la o dobanda de 10%, garantate cu veniturile viitoare care urmau a fi


obtinute din vanzarea discurilor).Aceasta din urma categorie de obligatiuni este
desemnata cu termenul obligatiuni exotice, incluzand si titlurile emise de marile
companii producatoare si distribuitoare de filme( Twenty Century Fox-Hollywood
si societatea Polygram) a caror rambursare este garantata cu veniturile din
incasarile viitoare.
Din aceasta enumerare a emitentilor rezulta dimensiunile sporite ale pietei
obligatiunilor si preocuparile investitorilor pentru plasarea disponibilitatilor in
astfel de instrumente ale pietei.
In calitate de creditori, deci de cumparatori ai obligatiunilor, apar investitorii
persoane fizice si cei institutionali, acestia din urma putand influenta in mod
semnificativ evolutia pietei.Motivatia investitorilor in orientarea catre astfel
de plasamente este data de nivelul dobanzii aferente cat si de posibilitatile de
tranzactionare p piata secundara la bursa de valori, prin care se valorifica
diferenta favorabila de prt dintre momentul cumpararii sic el al vanzarii
titlurilor.
Desi se afirma despre obligatiuni ca acestea nu prezinta riscul de nerambursare
din partea emitentului, totusi obligatiunile sunt supuse riscului de variatie a ratei
de dobanda, deci de evolutia ratei de dobanda pe piata, in sensul cresterii sau
descresterii, indepartandu-se de rata nominala a dobanzii prevazuta in prospectul
de emisiune.Din acest motiv, exista o tipologie diversa de obligatiuni care isi
propun sa elimine un asemenea risc, dupa cum este cazul obligatiunilor indexate
si al celor cu rata variabila.Ideea de baza urmarita este aceea de stabilire a
nivelului ratei de dobanda, care constituie cost al imprumutului pentru emitent si
castig pentru investitor, prin raportarea la evolutia ratei medii a dobanzii de pe
piata monetara.Din acest punct de vedere retin atentia emisiunile de obligatiuni
municipale de pe piata romaneasca( Predeal,Mangalia, Alba Iulia, Zalau,Bacau) a
caror rata de dobanda a fost formulate in termenii urmatori:
@ formula..,
relatie in care BUBID si BUBOR exprima ratele zilnice de dobanda oferite si
cerute pe piata monetara din Romania.Formula demonstreaza preocuparile
emitentilor si ale autoritatii pietei de capital din Romania pentru protectia
investitorilor prin remunerarea acestora la un nivel mediu al ratei de dobanda.In
alte tari, rata de dobanda este indexata in functie de factori precum evolutia
indicelui bursier, a pretului aurului sau a cursului bursier.
In economiile contemporane, creditul obligatar manifestat prin lansarea
titlurilor de imprumut detine o pondere importanta, care se cuantifica prin
ponderea datoriei publice in PIB.
Din punct de vedere ethnic, imprumuturile obligatare prezinta
particularitati referitor la modalitatile de lansare si de rambursare.
Astfel, emisiunile de obligatiuni pot fi realizate direct de catre organismul
emitent, la sediul acestuia, insa modalitatea de lansare cea mai frecventa o
constituie sindicatele sau consortiile de plasare, formate din banci comerciale si
alte institutii financiare.Trebuie mentionate, in acest sens, emisiunile de
obligatiuni municipale din Romania in a caror derulare au fost implicate bancile
BCR si BRD-Soc.Generale.In cazul emisiunilor de obligatiuni pe piata

internationala, sarcina lansarii titlurilor le revine unor banci de investitii, care


ofera consultanta si sprijina efectiv subscrierea la noua emisiune de
titluri.Exemplificativa este, in acest sens, emisiunea de euro obligatiuni, lansata de
BCR in anul 1997 pe piata de la Luxemburg, in derularea ofertei de titluri un rol
deosebit revenind Bancii Merrill Lynch, care a intermediate plasamentul pentru
un commission de 1,25% din valoarea emisiunii( 75 milioane dolari, rata fixa
anuala a dobanzii de 9,125% , pret de emisiune 99,85%, scadenta = 3 ani).
Creditul obligatar prezinta particularitati si din punct de vedere al
modalitatilor de rambursare, cu efecte asupra investitorilor si asupra emitentilor,
din punct de vedere al veniturilor sub forma de dobanzi si al costurilor suportate
de debitori.Se remarca, in acest sens, rambursarea prin anuitati constante, in serii
egale, la sfarsitul perioadei sau prin tragere la sorti.
O abordare cantitativa a creditului obligatar la nivelul anului 2001
evidentiaza ca titlurile emise de statul roman( emisiuni noi si reannoite) au
reprezentat 730 miliarde lei(obligatiuni de stat cu dobanda) si 330 milioane
dolari(in cazul obligatiunilor de tezaur cu dobanda), acestea din urma fiind oferite
spre subscriere si populatiei.
De asemenea, volumul resurselor mobilizate prin emisiunile de obligatiuni
municipale si corporative a reprezentat 90 miliarde lei, ceea ce semnifica un nivel
redus comparative cu necesitatile de finantare al economiei.
Intrucat emitentii de obligatiuni prezinta o mare diversitate, de la guverne
pana la nivelul corporatiilor, rolul agentilor de rating este important, oferind
investitorilor informatii cu privire la capacitatea de rascumparare a
obligatiunilor.Desi notatiile practicate de cele doua agentii de rating consecrate
sunt diferite, totusi acestea furnizeaza aceleasi semnale.Un exemplu de rating
acordat obligatiunilor corporative este redat in urmatorul tabel:
@
Creditul ipotecar
Reprezinta un credit garantat cu proprietati imobiliare sub forma cladirilor( in
special in mediul urban) sau de natura terenurilor( in mediul rural).
Cunoaste mai multe forme si are o amploare deosebita in tarile dezvoltate:
- credit ipotecar cu dabanda variabila;
- credit ipotecar cu rambursare progresiva ( cu reduceri ale anuitatilor, mai mari
la inceputul perioadei de rambursare);
- credit ioptecar incersat, purtator de anuitati( caz in care imprumutul adduce
proprietarului un venit regulat), prin care se valorifica capitalul investit si se
beneficiaza de dreptul de proprietate si de usufruct.
Importanta creditului ipotecar provine din aceea ca permite mobilizarea
capitalurilor disponibile pe termen lung.
Prin intermediul titlurilor de ipoteca sunt finantate aproximativ 60% din
locuintele familiilor ( de pana la 4 persoane).Exista si titluri de ipoteca prin
care sunt finantate constructiile de apartamente si immobile destinate
afacerilor.
In calitate de participanti, pe aceasta piata apar societatile de asigurari, bancile
comerciale, bancile mutuale, ceea ce dovedeste un inreres sporit al

investitiilor, ca urmare a importantei de care o acorda autoritatile acestui tip de


credite.
In Romania pana in anul 1999, creditul obligatar nu era reglementat, singurele
prevederi referitoare la ipoteci fiind cele stabilite prin Codul Civil.Prin legea 190/
1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare si prin normele
metodologice emise de BNR si CNVM, cu privire la aplicarea acestei legi, a fost
creat cadrul legal pentru functionarea mecanismului de mobilizare a resurselor din
economie.
Astfel, creditul ipotecar pentru investitii imobiliare reprezinta creditul
acordat pe o perioada minima de 5 ani pentru persoanele juridice sip e o perioada
de 10 ani pentru persoanele fizice, de catre institutiile financiare
autorizate.Garantarea unui asemenea credit se realizeaza prin ipoteca sau
privilegii asupra imobilului, pentru care se acorda creditul, prin privilegii
intelegand dreptul creditorului de a fi platit cu prioritate fata de alti creditori ai
imprumutului. Referitor la reglementarea modului de garantare, se manifesta
diferente intre prevederile Codului Civil sic el din Legea 190/1999.Astfel, potrivit
Codului Civil bunurile viitoare ale debitorului nu puteau constitui obiectul unei
ipoteci, dar prin prevederile legii din anul 1999 se mentioneaza posibilitatea
debitorului de a garanta creditul cu un bun care nu exista inca, dar va exista in
viitor.
Institutiile, desemnate prin lege, care au dreptul de a acorda credite
ipotecare sunt bancile, persoane juridice romane sau straine, Casa de Economii si
Consemnatiuni, Agentia Nationala de Locuinte si fondurile ipotecare.Beneficiarii
creditelor sunt persoane fizice si juridice romane, care au ca obiect de activitate
construirea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor.
Ca si in cazul altor forme ale creditului, bonitatea clientului ocupa un loc
important.In cazul persoanelor fizice, este necesar ca nivelul ratelor de rambursat
si al dobanzilor san u depaseasca 50% din veniturile nete ale debitorului si ale
familiei acestuia.
In cazul persoanelor juridice, creditul ipotecar se acorda in functie de
situatia ultimului bilant contabil, a balantei de verificare lunara si a
indicatorilor:lichiditate curenta, solvabilitate patrimoniala, rata profitului, gradul
de acoperire a dobanzii si viteza de rotatie a activelor circulante al caror mod de
determinare si nivel minim este evidentiat in urmatorul tabel:
@
Valoarea garantiilor sub forma de ipoteci sau privilegii trebuie sa
reprezinte cel putin 120% din valoarea creditului ipotecar, contractul de garantie
incheindu-se in termen de 30 de zile de la incheierea contractului de credit
ipotecar.
Institutia creditoare acorda creditul printr-o plata integrala sau esalonata,
catre vanzatorul sau constructorul imobilului, direct sau intr-un cont deschis pe
numele acestora.O prevedere a Legii 190/1999 este aceea a asigurarii garantiilor,
debitorul fiind obligat sa incheie un contract de asigurare a bunurilor ipotecate,
plata primelor de asigurare trebuind sa se realizeze odata cu rambursarea ratelor
de credit.Costul creditului ipotecar este stabilit in functie de nivelul ratei de

dobanda, care poate fi fixa sau variabila, in varianta ratei variabile a dobanzii
fiind necesara corelarea acesteia cu rata medie a dobanzii de pe piata monetara.
Intrucat, prin creditul ioptecar, in majoritatea tarilor s-a urmarit si
dinamizarea piatei de capital, si legea creditului ipotecar din Romania prevede
posibilitatea titlurizarii ipotecilor prin urmatorul mechanism: creantele ipotecare
si privilegiile apartinand institutiilor creditoare, pot fi acordate unor institutii,
fonduri ipotecare, autorizte sa functioneze pe piata de capital.Acestea din urma
pot emite, pe de o parte, titluri de valoare negociabile pe piata de capital, in limita
a 75% in valoare nominala a tuturor creantelor si, pe de alta parte, obligatiuni, in
limita a 70% din valoarea portofoliului pe baza cariua se realizeaza emisiunea.
Dintre institutiile autorizate prin lege sa desfasoare activitatile de credite
in domeniul imobiliar, se remarca ANL infiintata in anul 1998, ca institutie de
interes public si cu importante functii sociale, acordand anumite facilitate.Astfel,
pentru creditele acordate in euro persoanelor sub 35 de ani, rata de dobanda este
de 7%, iar pentru persoanele peste aceasta varsta se percepe rata de dobanda de
9%.
In anul 2004, piata ipotecara in Romania s-a ridicat la 1,6 miliarde euro,
reprezentand 2% din PIB, comparativ cu 44% in Europa Centrala.
Alte forme ale creditului
Exista si alte criterii de clasificare a creditelor ceea ce conduce la o
diversitate de tipuri dupa cum rezulta din enumerarea urmatoare.
Dupa calitatea debitorului se face distinctie intre creditele acordate
persoanelor fizice si cele acordate persoanelor juridice.
Persoanelor fizice li se acorda urmatoarele forme de credit:
- credite de trezorerie, intalnite in cazul in care bancile dau posibilitatea
efectuarii unui volum de plati din contul current care depaseste nivelul
disponibilitatilor existente.In aceste conditii, contul current apare cu sold
debitor.
- credite pentru constructii de locuinte, pe termen lung, cu garantii
ipotecare.Dobanda perceputa este dobanda pietei, se plateste, in general la
scadenta.Daca debitorul doreste si are posibilitatea sa ramburseze creditul intrun interval de timp mai scurt, trebuie sa suporte penalitati.Ipoteca nu produce
obligatii decat in sarcina celui care o constituie si reprezinta un contract
imobiliar, care ia nastere din conventia partilor, potrivit legii.
- credite pentru consum destinate procurarii unor bunuri care se platesc in
rate.O pondere importanta detin, in cadrul acreditele pentru cumparaturi de
automobile.Aceste credite sunt cumparate de catre banc ace la acorda, de la
vanzatorul de automobile, in pachete de valori mari.In tarile cu ecnomie de
piata, exista companii financiare, aflate in proprietatea marilor companii
constructoare de masini, care acorda asemenea credite, facand, astfel,
concurenta puternica bancilor comerciale.
- credite pentru studii, se acorda pentru intretinerea studentilor si acopera, ca
nivel, taxele anuale platite de acestia.Asemenea credite detin o pondere
scazuta in portofoliul de credite al bancilor, datorita nivelului scazut al
profitabilitatii acestora.

liniile de credit pentru cartile de credit.Utilizarea cartilor de credit ca


instrumente de plata a impus ca bancile, in functie de bonitatea fiecarui client,
sa stabileasca un plafon debitor pana la care sa fie onorate platile facute prin
cartile de credit, chiar daca nu exista disponibil in cont.Dobanzile percepute
de banca au niveluri ridicate pentru soldurile debitoare, de unde rezulta
preocuparea clientului de a-si alimenta periodic conturile.
Creditele acordate persoanelor juridice pot aparea sub urmatoarele forme:
- credite de exploatare, destinate acoperirii cheltuielilor ce tin de activitatea
curenta de productie si de circulatia marfurilor.
- credite de echipament ( de investitii), se acorda pe termen mijlociu si lung,
fiind destinate constructiilor de locuinte si de obiective
industriale.Caracteristic acestor credite le este un grad mare de risc, de unde
rezulta necesitatea unor calcule de actualizare si de eficienta a investitiilor.
Rambursarea se realizeaza in transe regressive, cu plata lunara a dobanzilor
aferente.Garantia creditului este reprezentata de investitie, la care se adauga
alte valori materiale apartinand agentului economic.
- creditele speciale care se utilizeaza pentru finantarea subscrierii de titluri de
credit si pentru finantarea agentilor de bursa.
- credite de mobilizare, obtinute de agentii economici in urma scontarii
cambiilor.
Agentii economici beneficiaza, de asemenea, si de credite sub forma avansurilor
in cont current si a liniilor de credit confirmate, a caror prezentare s-a realizat
deja.
Din punct de vedere al calitatii debitorului si creditorului, se face distinctia
intre:
- creditul privat, in care participantii la raportul de credit sunt subiect de drept
privat;
- creditul public, in cadrul caruia debitorul este reprezentat de stat, care se
imprumuta pe piata interna, pentru acoperirea deficitului bugetar.In acest caz,
populatia in ansamblul sau si agentii economici apar in calitate de creditori.
In functie de scopul acordarii creditelor, se remarca urmatoarele categorii:
- credite de productie care pot fi: credite de exploatare si credite de investitii;
- credite de speculatie, care urmaresc valorificarea unei conjuncture favorabile
pentru consolidarea situatiei financiare a intreprinderii;
- credite de circulatie, folosite pentru acoperirea unor cheltuieli de stocare si
transport al marfurilor.Se prezinta sub forma de avansuri pentru marfurile
vandute si neancasate.
Dupa natura garantiilor, se intalnesc urmatoarele forme de credite: credite
reale si credite personale.
Creditele reale sunt cele pentru care garantia se prezinta sub forma de:
- garantie imobiliara concretizata intr-un contract de ipoteca asupra terenului
sau cladirilor.Valoarea unei asemenea garantii este superioara marimii
creditului; in cazul in care creditul nu se ramburseaza, creditorul intra in
posesia garantiei pe care o valorifica, recuperandu-si suma imprumutata;

garantie imobiliara, de natura valorilor mobiliare, sau alte valori


materiale( metale pretioase, bunuri).In cazul nerambursarii imprumutului,
debitorul este deposedat de garantie.
Creditele personale au la baza garantii morale, care se pot prezenta astfel:
- credite in alb acordate unei persoane fizice, fara nici o formalitate;
- credite personale cu gaj individual, caz in care o terta persoana garanteaza
rambursarea cu propria-i raspundere morala;
- credite personale cu gaj colectiv, intalnite atunci cand mai multe persoane
garanteaza rambursarea, cu raspunderea morala.
Dupa intinderea drepturilor creditorului se disting trei forme ale creditului:
- credite denuntabile, care se manifesta atunci cand creditorul isi rezerva dreptul
ca oricand, inainte de scadenta, sa ceara rambursarea acestui credit, cu sau
fara avizarea debitorului;
- credite nedenuntabile, cand creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai
la o scadenta dinainte stabilita;
- credite legate, caz in care creditorul conditioneaza acordarea creditului de
folosirea sa in anumite scopuri convenite cu debitorul.
Dupa modul de rambursare, se face distinctia intre:
- credite neamortizabile, pentru care rambursarea se face integral la scadenta;
- credite amortizabile, caz in care rambursarea se face in transe egale sau
neegale, formate din rate de rambursat si dobanzi.
Modul de rambursare prezinta importanta atat pentru debitor cat si pantru creditor,
intrucat in functie de acest element se poate avelua costul creditului si
rambursarea imprumutului pentru debitor, precum si recuperarea creditului si
obtinerea de venituri de catre creditor.Dupa cum rezulta din urmatorul exemplu
acelasi credit rambursat in modalitati diferite genereaza fluxuri financiare diferite.
De exemplu, un credit bancar in valoare de 500 milioane um, care se
acorga pe o perioada de 2 ani, la o rata fixa a dobanzii de 20%, poate fi analizat in
functie de modalitatile de rambursare, astfel:
a).Daca rambursarea se realizeaza in rate egale lunare planul de amortizare al
imprumuturilor se prezinta conform tabelului:
@..... tabel
b). Daca rambursarea se realizeaza la sfarsitul perioadei, atunci planul de
amortizare se prezinta astfel:
@ tabel..
c). Daca se utilizeaza tehnica rambursarii prin anuitati constante, atunci
amortizarea imprumutului se realizeaza dupa urmatoarea esalonare:
- nivelul anuitatii constante ( formate din rata de rambursat + dobanda) se
determina astfel:
$ formula..
Defalcarea pe luni a anuitatilor conduce la sume lunare egale, in valoare de
27,311 mil., obtinute prin aplicarea relatiei:
$ formula.
Anuitatile constante conduc la urmatoarea esalonare a platilor pentru primul an:
@ tabel

Din comparatia acestor modalitati de rambursare rezulta ca amortizarea in


rate egale este cea mai avantajoasa modalitate pentru debitor, care pentru un credit
de 500 mil., suporta o dobanda cumulate de 104,07 mil., comparative cu 155
milioane in cazul rambursarii in anuitati constante si cu 200 mil. In cazul
rambursarii la finalul perioadei.
De asemenea si creditorul este interesat de recuperarea creditului in prima
perioada, ceea ce il motiveaza sa prefere rambursarea in rate egale.
Dupa termenul de rambursare, se remarca:
- credite pe termen scurt, pe perioade care nu depasesc 12 luni.Acestea
reprezinta forma curenta a creditului bancar, intrucat corespunde exigentei de
lichiditate impuse bancilor;
- credite pe termen mediu, a caror durata de rambursare este de la 1 an la 5 ani,
si se acorda pentru activitatea de export- import ori pentru activitatea de
investitii;
- credite pe termen lung, a caror durata de rambursare depaseste 5 ani, se
manifesta in cazul creditelor pentru constructii de locuinte si a creditelor
obligatare.

a).Schimbul intertemporal al unui bun A intre to si t1 se poate scrie sub doua


forme:
* At = (1+ r)A0, ceea ce permite gasirea raspunsului la intrebarea : care este
valoarea viitoare in momentul (t) a unui bun A, disponibil in t0.
In relatia de mai sus rata corespunde ratei de dobanda proprie bunului A
in decursul perioadei t0-t1 si este denumita rata de capitalizare.
A0 = At: 1+ r, este o expresie care arata valoare prezenta, in t0, a unui bun
disponibil in t1.In aceste conditii rata r este denumita rata de actualizare.
b).Diferenta dintre rata de dobanda calculate ante sic ea post consta in faptul
ca permite adoptarea de decizii in functie de diversele rezultate posibile si
probabilitatea lor de manifestare.
* Rata de dobandaante directioneaza destinatia resurselor.fiind prospective, si
intotdeauna pozitiva.
* Rata de dobandapost este retrospective sin u reflecta decat variatia bogatiei,
care rezulta din decizia adoptata, putand fi pozitiva, negative sau nula.
Spre ilustrare, poate fi prezentat jocul aruncarii unei monede, care in
functie de una din cele doua fatete genereaza castig sau pierdere.La fiecare
aruncare o fateta antreneaza un castig ( de 1000 um) sau o pierdere( de 500
um).Astfel, pentru fiecare aruncare este estimate un castig de 500 um, respective
o pierdere de 250 um( costul, pierdere ori probabilitate).
Exemplul arata ca cele doua tipuri de randamente sunt opuse si depind de
rezultatele posibile si probabilitatile lor.
c).Rata de schimb dintre bunurile prezente si viitoare este cunoscuta ca rata reala,
iar de schimb dintre moneda prezenta si viitoare este rata de dobanda nominala.In
absenta inflatiei, atunci cand schimburile sunt exprimate in moneda, rata reala

coincide cu rata nominala.In schimb, in cazul manifestarii inflatiei, rata nominala


este influentata de modificarile preturilor nominale ale bunurilor.
Daca valoarea bunului A este exprimata in moneda,iar preturile cresc de la
P0 la P1, ca urmare a unei rate a inflatiei(ri), atunci rata reala a dobanzii este data
de expresia: r = (1 + rn) :( 1 + ri), sau poate fi aproximata prin formula r = rn ri ,
unde rn = rata nominala a dobanzii.
Expresia permite calcularea ratei reale de dobanda, care nu este direct
observabila, comparative cu rata nominala.
d). Rata de dobanda si costul creditului
In economiile monetare care dispun de piete financiare exista o anumita
manifestare a pietei timpului.Economia monetara conduce la exprimarea pietei
timpului in termini monetary si privilegiaza schimbul intre moneda prezenta sic
ea viitoare.Acest schimb defineste creditul, cumparatorul de moneda viitoare fiind
creditor , iar vanzatorul de moneda viitoare, debitor.Rata de dobanda este
asimilata pretului sau costului creditului, care reprezinta o asimilare restrictive,
intrucat se reduce la fixarea ratei debitoare.
e).Rata de dobanda pura si rata de piata a dobanzii
Pentru schimburile intertemporale de aceeasi durata, rata de preferinta a
timpului este unica, insa ratele care se formeaza pe piata creditelor d eaceeasi
durata sunt multiple.Ratele de dobanda care se formeaza pe piata sunt si rate brute
care exprima alte elemente comparative cu rate de dobanda pura( modalitati de
emisiune si rambursare a imprumutului, riscul de faliment, regimul fiscal).
Corelatia ratei de dobanda cu variabilele macroeconomice
Unul dintre cei mai monitorizati indicatori din economie, rata de dobanda,
influenteaza deciziile tuturor participantilor, de la persoanele fizice care cauta cel
mai bun plasament pentru economiile lor si pana la agentii economici sau statul,
care urmaresc sa obtina resurse necesare finantarii activitatii la cel mai redus cost.
Exista o multime de factori si variabile macroeconomice, care influenteaza
nivelul ratei de dobanda, dintre care: rentabilitatea capitalului, riscut
nerambursarii, lichiditatea si raportul dintre cererea si oferta de capital.La acestia
se adauga factori precum: mediul economic general, stabilitatea economica,
mediul de afaceri in care orereaza firmele firmele, mediul politic si social.
Unul dintre indicatorii macroeconomici cu care rata de dobanda se
coreleaza este rata de crestere a PIB, respective cresterea economica.Astfel, ratele
de dobanda cresc atunci cand chelutielile totale sporesc ca urmare a consumului
care se majoreaza si pentru a carui finantare se recurge la imprumuturi.In situatia
inversa, in cazul in care PIB scade, economia isi diminueaza dimensiunile,
consumatorii si firmele isi reduce cheltuielile, iar consumul in decline necesita un
apel mai redus la credite.
Urmarirea ciclurilor economice in corelatie cu rata de dobanda evidentiaza
urmatoarele aspecte:
in faza de expansiune economica, consumul total si investitiile sporesc,
preturile se majoreaza iar cererea de capital creste mai repede decat oferta,
avand ca effect majorarea ratelor de dobanda; in toata faza de crestere

economica, cererea de fonduri se mentine la un nivel ridicat intrucat


cheltuielile sunt mai mari;
trecerea spre faza de contractie economica se produce datorita interventiilor
politicii monetare asupra ratei inflatiei, dar cu effect asupra ratelor de dobanda,
care sporesc.Nivelul investitiilor si al consumului se reduce,
Urmarirea ciclurilor economice in corelatie cu rata de dobanda evidentiaza
urmatoarele aspecte:
in faza de expansiune economica, consumul total si investitiile sporesc,
preturile se majoreaza iar cererea de capital creste mai repede decat oferta,
avand ca effect majorarea ratelor de dobanda; in toata faza de crestere
economica, cererea de fonduri se mentine la un nivel ridicat intrucat
cheltuielile sunt mai mari;
trecerea spre faza de contractie economica se produce datorita interventiilor
politicii monetare asupra ratei inflatiei, dar cu effect asupra ratelor de
dobanda, care sporesc.Nivelul investitiilor si al consumului se reduce, erea de
fonduri se diminueaza, avand ca efect final si scaderea ratelor de dobanda.
In tabelul urmator este prezentata evolutia ratelor de dobanda si a PIB in
economia romaneasca.
@ tabel.