Istoria Nursingului

~Referat~

Data: 03.11.2015

Arta de a ingriji are un caracter universal, putand fi acceptata ca o lege

naturala, fiind pracicata inca din perioada preistorica. Insa recunoasterea ca
profesie, se produce doar in a doua jumatate a secolului XX. A fost influentata dea lungul timpului de specificitatile culturale, entice si credinta diferitelor grupuri.
Fiecare grup etnic avand propria sa viziune cu tehnicile, modul de abordare si
ritualurile proprii, pe care le aplica in cadrul procesului de ingrijire.
La inceputurile istoriei lor, mesopotamienii au abordat bolile prin prisma
medicinei magico-religioase, iar cand acestea dadeau gres se recurgea la serviciile
medicului empiric sau la chirurg. Medicina magica era practicata de preoti, iar
cauza bolilor era pusa pe seama greselilor savarsite fata de zei. Diferiti demoni ,
spirite si duhuri erau asociate unor boli si afectiuni.
Preocuparile medicale egiptene , de asemenea aveau un caracter mistico-religios,
dezvoltand in parallel si o medicina empirica, bazate pe unele proceduri terapeutice
ce isi dovedisera eficacitatea de-a lungul timpului. Desi cunosteau arta inbasamarii
si practica disectiei cadavrelor, se pare ca aveau putine cunostinte asupra corpului
omenesc.
Experientele medicinei indiene pot fi catalogate in trei mari perioade : medicina
pre ariana , medicina vedica si medicina ayurvedica(traditionala Indiana). Bolile
erau diagnosticate prin observatie si examinarea clinica, medicul luand in
observatie trei elemente principale: culoarea conjunctivei, aspectul limbii si
caracteristicile urinei. Din arsenalul terapeutic bazat pe droguri, vegetale si produse
de origine animal, faceau parte: boraxul, sulfatul de cupru, carbonatul de sodium,
mercurul, etc.
Medicina si civilizatia chineza se bazeaza pe viziunea cosmologica asupra
lumii.Organismul uman fiind asociat cu imaginea in miniatura a
macrocosmosului.S-a creat un paralelism intre alcatuirea corpului uman si
astrologie. Interzicerea disectiilor a dus la dezvoltarea unei anatomii sofiste in care
a soldat cu deductii aberante. In parallel cu medicina cosmologica s-a dezvoltat si o
medicina empiric-pragmatica, scolile medicale aparand , se pare in perioada 8001000 era noastra, unde medicii erau invatati sa consulte bolnavii cu deosebita
minutiozitate. Terapia prin acupunctura, ce cauta sa aduca redobandirea
echilibrelor diferitelor organe ale corpului prin intepare si presopunctura diferitelor
2

puncte corespondente ale organelor interne, a reusit sa reziste timpului peste 1200
de ani.
Pentru eleni bolile erau rezultatele pedepselor pe care zeul Apollo si sora sa
Artemis le aplicau pamantenilor intrati in conflict cu ei. Apollo era recunoscut in
Olimp ca patron al medicine iar artemis zeita care ocroteste campurile, animalele si
vindeca miraculous bolile. De la zeita artemis a deprins virtutile plantelor
medicinale centaurul Kiron, cel care avea sa formeze o intreaga pleiada de medici
practicieni, printre care se va enumera si faimosul medic al antichitatii grecesti,
Asklepios. Metodele sale de tratament fiind : elixirul, buruienile de leac, alifiile si
interventiile chirurgicale. Templele inchinate zeului vindicator erau asezate in
locuri cu clima calda, inconjurate de multa verdeata unde cei bolnavi erau adusi
pentru a mentine o igiena riguroasa si un regim de viata chibzuit. In ceea ce
priveste etiologia bolilor , Hippocrate sustine ca : Orice boala are o cauza
naturala si nimic nu se intampla fara interventia naturiiNu exista boli divine
datorita interventiei zeilorNatura este primul medic al bolnvului si numai
favorizand eforturile sale putem obtine oarecare succes.
Cele mai remarcabile personalitati medicale romane sunt considerate Aulus
Cornelius Celsus (60 ICh.-20 DCh), autorul lucrarii De arte medica, cel care a
introdus in semiologia medicala celebrele caracteristici ale inflamatiei si celebrul
medic antic Galenus (129-201),nascut in Pergam, considerat ultimul mare
reprezentant al medicine antice. Datorita disectiilor este considerat primul mare
experimentator al medcinei, in tratatul sau De simplicum medicamentorum,
reuseste sa descrie si sa clasifice aproximativ 473 de remedii vegetale.
Unul dintre personalitatile remarcabile ale perioadei renascentiste este Andre
Vesale (1514-1564) in cele 7 parti ale tratatului sau de anatomie De Humani
Corporis Fabrica, expune o conceptie noua, bazata pe observatii directe, cercetare
si gandire rationala. Adevarurile enuntate de Vasale sunt: maxilarul inferior este
mic, femurul si humerusul sunt oase drepte nu curbate, vena azigos se varsa in
vena cava superioara si nu in cea inferioara, osul stern este constituit din trei parti
si nu din sapte etc.

Epidemiile care au bantuit Europa in secolle XVII-XVIII au influentat radical

modul de gandire, de la conceptia fatalista la aplicarea carantinelor, intensificarea
controlului sanitar asupra vietii publice.
In secolul XIX oamenii de stiinta continua sa aduca remarcabile contributii in
diferite domenii de activitate,inlusiv in medicina. Reprezinta o epoca importanta in
formarea cadrelor medicale si popularizarea cunostintelor medicale inclusiv pe
teritoriul Romaniei. In 1811 se infiiteaza la Bucuresti , Spitalul Filantropia, in 1838
este inaugurat Spitalul Brancovenesc iar sub conducerea lui Iosif Sporer ( 17801850) se va infiinta o scola de moase.
Secolul XX aduce cu sine accelerarea fara precedent in toate sectoarele de
activitate , inclusiv in medicina si arta ingrijirilor de sanatate. Epoca moderna si
conteporana a generat reforme si-n sanatate, cu baze stiintifice de invatamant
medical . Florence Nightingale (1820-1910) a revolutionat modul de ingrijire al
bolnavilor; ingrijirile nu trebuie sa reflecte doar mila , ci sa se bazeze pe
intelepciune si stiinta. A infiintat la Londra Scoala de Nursing Nightingale ,aceasta
fiind prima forma de invatatmant organizat de ingrijire a bolnavilor. Studiile, ideile
i reformele ei ce vizau nursingul au dus la crearea unui mediu de munc
spitalicesc mai sigur i mai eficient. A reformat nursingul, de la o ndeletnicire
pentru femeile srace i needucate, la o profesie demn i onorabil pentru toate
femeile.Cele 7 principii de baz ale lui Nightingale erau :
-Coninutul educaional al nursingului trebuie s fie stabilit de catre nurse.
-Profesorii viitoarelor nurse sunt responsabili de calitatea tratamentelor pe care
acestea le vor oferi.
-Profesorii trebuie s fie i ei la rndul lor nurse(asisteni).
-colile de nursing trebuie sa aiba personalitate (juridica) proprie, separata de cea a
doctorilor i a spitalelor.
-Nursele trebuie s fie pregatite in spiritul unei educatii nalte si trebuie sa-si
continuie imbunatatirea educaiei de-a lungul carierei lor.
-Nursingul implica atat ingrijirea omului bolnav cat i a celui sanatos si are in
vedere mediul cat si pacientul.
4

-Nursingul trebuie sa includa teoria (teoretizarea pregatirii profesionale).

Edith Cavell( 1865 1915) nursa engleza care si-a dedicat viata ingrijirii
sanataii i alinarii suferinei oamenilor, a sosit n 1907 n Belgia, unde a condus
Institutul Medical Berkendael, care forma tinere nurse venite din toata Europa.
Virginia Henderson(1897 1996) a pus bazele nursingului modern. S-a afirmat
cu putere in instruirea si formarea in nursing si mai ales n cercetare. Este
creatoarea primei teorii stiintifice a nevoilor de ingrijire a omului sanatos si bolnav.
Pacientul este o entitate complexa, corpul si sufletul fiind inseparabile.
A urmat cursurile Scolii Militare de Nursing n 1921, pe cele ale Colegiului
Profesorilor la Universitatea Columbia, unde a absolvit in 1934, iar din 1934 pana
n 1948 a predat cursuri de nursing la aceeasi universitate.In 1953 s-a alaturat
Scolii de Nursing Yale, al carei decan, Annie Warburton Godrich i-a fost mentor in
primii ani de activitate profesional. Aceti ani petrecui la Yale au fost de maxim
productivitate. Virginia Henderson n calitate de profesor emerit a fost i consultant
de nursing pentru ntreaga lume. A primit titlul de Doctor Honoris Causa a
Universitatii Yale.
Incepnd din 1960 a dat nursingului o varietate de definitii in cadrul carora functia
principala o are asistenta. Una dintre acestea, este: asistenta face pentru altii, ceea
ce ar face acestia, daca ar avea puterea, dorinta si cunostiintele necesare; asistenta
trebuie sa-l faca pe pacient sa devina independent de ingrijiri, cat de repede posibil.
Nursingul inseamna sa ajuti individul, sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare,
sa ajui individul sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau
recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea, necesara
pentru a o face (1952)
Lucretia Titirca n. 1930, la Borsa Maramures, este personalitatea romana
contemporana cea mai proeminenta a profesiei de nursa. Din anul 1964 a devenit
profesoara de Tehnica Ingrijirii Bolnavului i Directoare adjuncta la Scoala
Sanitara din Baia Mare. In 1974 a fost numita asistenta medicala efa
coordonatoare a Spitalului Judeean din Baia Mare, funcie pe care a onorat-o pana
n 1989, cnd s-a pensionat. i dupa pensionare isi continua activitatea in functia
de Director al Scolii Postliceale Sanitare Carol Davila din localitate. Detine o
colectie impresionanta de diplome, titluri de onoare si insigne, primite in tara sau
5

in strainatate, in Austria, Elvetia, Danemarca, Republica Moldova.A obtinut tot

atatea premii, pentru contributia importanta la afirmarea profesiei de asistent
medical in Romania si pretutindeni.Este binecunoscuta autoare a peste 10 manuale,
pentru asistentii medicali, care se regasesc in programele de nvatamant, examene
i concursuri.
In zilele noastre nursingul este considerat o stiinta in dezvoltare continua care
trebuie sa se adapteze in permanent noutatilor aparute in domeniul medical. Avand
institutii proprii :scoli, facultati de nursing si personal calificat atat in domeniul
domeniul teoretic cat si cel practic.