Paralel ntre Luceafrul

si Noapte de decemvrie
Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) s-a
nascut la Botoani pe data de 15 ianuarie 1850 si a
murit pe data de 15 iunie 1889 in Bucureti.Acesta
a fost un poet, prozator si jurnalist romn, socotit
de cititorii romni i de critica literar postum
drept cea mai important voce poetic din
literatura romn. Poetul avea o bun educaie
filosofic, opera sa poetic fiind influenat de
filosofia antic, (Heraclit si Platon), de marile
sisteme de gndire ale romantismului, de teoriile
lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o
vreme la traducerea tratatului acestuia Critica raiunii pure, la ndemnul lui
Titu Maiorescu, cel care i ceruse s-i ia doctoratul n filosofia lui Kant la
Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pn la urm).
Alexandru A. Macedonski s-a nascut pe 14 martie
1854 in Bucureti si decedat pe data de 24 noiembrie
1920. Acesta a fost un poet, prozator, dramaturg i
publicist romn.Era supranumit poetul rondelurilor
inspirndu-se din literatura francez, este primul
reprezentant al simbolismului n literatura romn.
Iniiatorul cenaclului i revistei literare Literatorul, a
susinut modernizarea poeziei romneti, fiind ntr-o
continu polemic cu junimitii. Aceste polemici i-au
afectat serios cariera literar i viaa . Acesta l-a criticat pe Eminescu ,insa
acesta a fost aparat de Titu Maiorescu,numindu-l pe A.Macedonski un poet
de mana a doua, fapt ce l-a afectat considerabil pe Macedonski(sa fii aspru
criticat de cel mai mare critic din acea perioada).
Mihai Eminescu este cel mai mare poet al Romaniei si cunoscut ca
fiind ultimul mare romantic european, n timp ce Macedonski , pe de alta

parte, este teoreticianul simbolismului, fiind cele care pune bazele acestui
curent in literatura romana chiar daca poeziile sale nu pot fi considerate
tipic simboliste, ele incluzand atat elemente romantice cat si clasice si
parnasiene. Punctul culminant al creaiei eminesciene este poemul filosofic
Luceafrul ,iar opera de referinta a lui A. Macedinski este Noaptede
decemvrie. Apartinand, cel putin teoretic, la doua curente literare diferite,
cele doua poeme sunt cele mai importante sinteze ale operelor celor doi
poeti , iar Eminescu, predecesor al simbolismului imbina elementele
clasice cu cele romantice intr-un fir armonios de creatii, iar rezultatul este o
creaie ce-l propulseaz ntre marii creatori ai literaturii universale.
Luceafarul este un poem liric, schema epica e doar cadrul,
intamplarile si personajele sunt de fapt simboluri lirice, metafore,in care se
sintetizeaza idei filozofice si atitudini morale. Poemul a fost creat intre anii
1880 si 1882,cunoscand cinci variante;cea definitiva are 98 de strofe si
atinge perfectiunea formei si a fondului de idei. Eminescu pornete de la
propria sa viaa, pe care o ridica la rangul de simbol, n timp ce la
Macedonski, poezia lui,reprezint arta poetica pentru lirica sa.Eminescu
foloseste o gama larga de izvoare de inspiratie precum basumul popular
romanesc publicat de un german, Richard Kunisch, intitulat Fata in
gradina de aur" si care cuprindea povestea unei frumoase fete de imparat,
izolata de tatal ei intr-un castel, de care se indragosteste un zmeu, dar ea ii
cere sa devina muritor in schimbul dragostei ei. Zmeul merge la Demiurg,
dorind sa fie dezlegat de nemurire, dar este refuzat. intors pe pamant o
vede pe fata fugind in lume cu un fecior de imparat ce-o rapise si, furios, ii
desparte printr-un viclesug; peste ea pravaleste o stanca iar pe el il lasa sa
moara de durere in Vale Amintirii. Acesta valorifica basmul in timpul
studiilor de la Berlin pe care il transforma intr-un cantec liric in care
povestea devine un pretext alegoric al unei meditatii romantice asupra
geniului. Izvoarele folclorice se impletesc cu altele filosofice(filosofiile lui
Schopenhauer) , mitologice, si culturale.
Poemul Noapte de decemvrie se incadreaza in ciclul Noptilor
macedonskiene alcatuit din doua parti si un episod de legatura.Poemul a
fost comparat cu Luceafarul lui Eminescu, in sensul in care ambele opere
prezinta destinul nefericit al omului de geniu.Alexandru Macedonski are ca

sursa de inspiratie poemul in proza Meka si Meka. Acesta prelucreaza o

legenda orientala ce prezinta aventura unui print arab, Ali-ben-Mahomedben-Hassan(Emirul), ce primeste de la tatal sau aflat pe patul de moarte
indemnul de a nu se abate niciodata de la calea cea dreapta. Desi acesta
detinea o avere considerabila si nu ducea grija zilei de maine, calauzit de
cuvintele tatalui ,pleaca spre cetatea sfanta a musulmanilor Meka,
strabatand drumul cel drept prin pustia araba.In acel moment ,spre aceiasi
tinta pleaca si cersetorul Pocitan-ben-Pehlivan(omul pocit/normal), insa
acesta urmeaza o cale ocolita.Dupa un drum istovitor Emirul, inainte de
a muri, il vede pe omul pocit cum intra in Meka pamanteasca iar sufletul
Emirului trece pragul Mekai ceresti.
Tema principala a ambelor opere este conditia omului de geniu intr-o
lume care ii aduce nefericirea, o tema de factura romantica. Chiar dac
aparin unor curente literare diferite, chiar opuse, cele dou poeme propun
aceeai tem i anume condiia omului de geniu, ns aceasta este
prezentat diferit prin stilulcaracteristic fiecrui poet. La Eminescu condiia
omului superior este una dinainte stabilit daca geniul nu cunoaste nici
moarte si numele lui scapa de noaptea uitarii, pe de alta parte aici pe
pamant nici e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El nare moarte, dar n-are nici noroc" , pe cnd la Macedonski geniul urmeaz
drumul cel drept, doborand o serie de obstacole pentru a-i atinge elul.
Prin tem i Noapte de decemvrie aparine tot romantismului, ns
aspectele secundare sunt clasice datorita ultimelor versuri, care constituie
cheia poemului. Cu toate acestea n poezie se ntlnesc i elemente
simboliste, cum ar fi : versificaia, muzicalitatea, culorile (alb e camera
moart, ce galben si roz ce palpit), sinestezia, refrenele ( i luna-l
privete cu ochi oelit, Fptura de hum de mult a pierit). Ambele
poeme au caracter alegoric, propunnd situa i i personaje simbol, iar
omul degeniu se regsete n dou ipostaze: Hyperion dornic de cunoatere
i emirul nsetat de absolut,presentai in antitez cu oamenii de rnd cum ar
fi Ctlina, respectiv ceretorul.
Ambele poeme sunt structurate pe secvene narative. Luceafrul''
este impartit in patru tablouri desfasurate pe doua planuri: terestru si
cosmic.(1:terestru si cosmic, 2: terestru, 3: cosmic, 4:terestru si cosmic). n

primul este prezent ntlnirea dintre fata de mprat i Luceafr, moment

in care cele doua planuri se intrepatrund, in cel de-al doilea tablou ni se
prezinta momentul intim dintre Ctlina i Ctlin, in a treia parte ni se
dezvaluie calatoria intergalactica a Luceafarului pana la Demiurg, iar in
ultima secventa cele doua planuri se combina iar pentru deznodamandul
poemului si anume implinirea iubirii dintre Ctlina i Ctlin pe planul
terestru si Retragerea apolimica a lui Hyperion( Luceafarului) in cel
cosmic. In schimb, poemul Noapte de decemvrie este divizata in trei
parti: condiia poetului n lumea ostil Poetul, alturi, trsnit st de
soart.../Iar geniu-i mare e-aproape un mit..., inspiraia care i favorizeaz
evadarea "Dar scrumul sub vatr,deodat, clipete/... O flacr vie pe co
izbucnete/... i flacra spune:... Aduc inspirarea", i alegoria asupra
condiiei omului de geniu: " i el e emirul, i toate le are.../ E tnr, e
farmec, etrsnet, e zeu."
Luceafarul este un exemplu perfect pentru geniul in permanenta cautare
de absolut.In poem ne este prezentata iubirea ca un mister ,pe care
Hyperion incearca sa o dezlege, motiv pentru care acesta a calatorit pana la
Demiurg cu scopul de al transforma intr-un muritor. Demiurgul refuz
coborrea Luceafrului de la statutul de nemuritor, pentru ca acest fapt ar
reprezenta negatia de sine si de creatie.Incapabilitatea omului simplu de a
accede la conditia de geniu este reprezentata prin renunarea Ctlinei la
aspiraia ei ctre absolut n favoarea mplinirii n plan uman. Intr-un final,
Luceafarul devine constient de acest lucru si alege sa se retraga, moment
prielnic prin care Eminescu va critica societatea condemporana lui Traind
in cercul vostru stramt/Norocul va petrece/Ci eu in lumea mea ma
simt/Nemuritor si rece. In Noapte de decemvrie , emirul este simbolul
omului superior, al capacitatii de-ti atinge telul indiferent de sacrificiile
necesare si ne este prezentat la inceput ca fiind un om fara grija zilei de
maine, insa acesta pleca in cautarea absolutului dupa indemnul tatalui
sau(Cetatea prea sfant l cheama n ea,/ Ii cere simirea, i cere fiina/ i
vrea frumuseea-tot sufletu-l vrea).Emirul se afla intr-o relatie de antiteza
cu omul pocit ce este reprezentativ pentru oamenii de rand ce va alege
mereu calea mai usoara pentru a avea o existenta usoara.La final, pe plan
teluric ne este prezentat triumful omului pocit ce a mers pe drumul ocolit

reusind sa ajunga la Meka, in timp ce Emirul moare pe drum, insa de fapt

cel care isi atinge telul este Emirul reusind sa intre in Meka cereasca.
(Cetatea prea sfant l cheama n ea,/ Ii cere simirea, i cere fiina/ i vrea
frumuseea-tot sufletu-l vrea)
Ambele opere sunt sunt adevarate valori pentru literatura noastra, acest
lucru fiind afirmat de Mircea Eliade(despre Luceafarul): Poemul lui
Eminescu, "Luceafrul",este considerat de critici una dintre cele mai
frumoase creaii din poezia european a secolului al XIX- lea, prezint
drama etern a geniului care atinge nemurirea, dar niciodat nu poate
cunoatenorocul terestru; aciunea acestui poem se desfoar parte ntr-un
cadru cosmic, parte ntr-uncastel legendar romanesc. Este scris ntr-un
minunat ritm popular, dar imposibil de imitat si de A.Marino (despre
Noapte de decemvrie): Ea simbolizeaz drama geniului,ntr-o evocare de
mari incandescene, reprezentativ pentru ntreaga concepie a poetului
i,poate, i mai mult, pentru drama propriei sale existene, fascinat de vis,
himer i ideal,irealizabil ca orice absolut.
In opinia mea, date fiind informatiile de mai sus, se poate spune ca
Noapte de decemvrie este un Luceafar macedonskian, dar nu ca opera lui
Macedonski ar fi o copie a Luceafarului, ci ca se ridica la acelasi nivel cu
cea mai importanta opera a lui Mihai Eminescu.Un lucru important ce
reprezinta diferenta dintre aceste doua opere este faptul ca Eminescu
prefer retragerea din lume n sfera idealurilor nalte,de unde poate
contempl la desertciunea vietii omenesti, iar Macedonski urmeaza o
filozofie vitalista care consta in ideea ca viata reprezinta o lupta
neintrerupta in atingerea orcarui tel, chair daca acesta poate fi irealizabil.

Bibliografie
1) Editii folosite :
Mihai Eminescu,Luceafarul si alte
poezii(Editura Corint/Clasici Romani)
Alexandru Macedonski, nopti,rondeluri si alte
poezii(Editura Minerva, anul 2007)
2)Bibliografia critica:
-Dicionar antologic de prozatori (Editura
NICULESCU, Bucureti, 1998)
-Scriitori romni (Editura TINIFIC SI
ENCICLOPEDIC, Bucureti, 1978)
-Literatura Roman (Editura Nomina, 2007)
3)Bibiografia electronica:
-www.e-scoala.ro
-www.ebacalaureat.ro
-www.wikipedia.ro
-www.scribd.ro