Opera lui Eminescu este deosebit prin felul in care cunotinele de astronomie, fizic i filozofie

ale poetului sunt transformate cu miestrie n imagini artistice. Un foarte bun exemplu pentru
aceasta ar fi secvenele cosmogoniilor din Scrisoarea I i Luceafrul.
n ambele opere prezentarea formrii universului este fcut prin intermediul gndului. Pe cnd pe
btrnul dascl ntr-o clip-l poart gndul ndrt cu mii de veacuri, Hyperion, aparinnd lumii
spirituale se ntoarce prin timp i spaiu el nsui la increat, n punctul de origine, la baza
universului, Demiurgul, care n Scrisoarea I este nfiat prin versul ptruns de sine nsui
odihnea cel neptruns.
Pe cnd n Luceafrul ne este prezentat cosmogonia plecnd din prezent spre viitor ntr-o
incursiune ce nu depinde de timp, dasclul vizualizeaz geneza cronologic, fiind bine definite
momentul formrii universului, geneza, evoluia i apocalipsa.