Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nucul se cultiva, in primul rand, pentru fructele sale, care se consuma atat in stare proaspata,
cat si prelucrate.
Miezul de nuca constituie un aliment complet si concentrat continand substante grase
(52-70%), substante proteice (12-25%), zaharuri (5-25%), substante minerale (1,3-2,4%), etc.
Valoarea energetica a unui kg de miez de nuca este echivalenta cu: 1 kg paine + 0,5 kg carne
+0,5 kg cartofi + 0,5 kg peste + 0,5 kg prune uscate + 1 kg pere, asigurand 6364 calorii (V.
Cociu, 1983).
Miezul de nuca este folosit in fabricarea de ulei comestibil si tehnic folosit in pictura, fabricarea
cernelii tipografice, fabricarea sapunului de lux etc.
Nucile verzi, se folosesc pentru dulceturi, continand o cantitate mare de vitamina C si anume
de patruzeci de ori mai mult decat sucul de portocale: dintr-un kg de coji verzi de nuca se poate
extrage o cantitate de vitamina C egala cu cea extrasa din 10 kg de lamai.
Frunzele, lastarii, mugurii, scoarta si radacinile constituie un izvor de materie prima inca foarte
putin folosit la noi in tara.
Odinioara, populatia la sate folosea intens vopselele extrase din frunze, lastari si scoarta de
nuc pentru vopsitul lanii, bumbacului si chiar a matasii, fiind considerate vopsele netoxice si
deosebit de rezistente la deodorare.
Frunzele de nuc verzi puse la macerat in petrol lampant, constituie un bun unguient in tratarea
reumatismului. Miezul de nuca este indicat pentru diabetici si pentru completarea regimului
alimentar vegetarian.
Lemnul de nuc este foarte apreciat datorita calitatii sale superioare la fabricarea mobilierului de
lux, in industria automobilelor de lux si in industria aeronautica.
Nucul este considerat Regele pomilor, plecand in primul rand de la denumirea sa in latina
Iuglans Regia, preferand sa fie plantat intr-o livada in zona cea mai inalta. Datorita cantitatii
mari de iod pe care o degaja prin frunze nu este indicata odihna si relaxarea la umbra nucului,
iar plantele anuale si perene din zona umbrita de nuc, mor.
Ca specie pomicola nucul prezinta si alte avantaje. Desi creste lent si intra tarziu pe rod,
comparativ cu alte specii, nucul este foarte longeviv traind, in medie, circa 80-100 de ani si
dupa 15-16 ani da productii mari.
Coroana masiva, trunchiul puternic, coaja neteda cenusie si frumoasa in tinerete, frunzele mari
de culoare verde inchis si aromate, fac din nuc una din speciile decorative de mare efect.
Aria de raspandire a nucului, mare, de la ses si pana la 700-800 m, poate aduce mari foloase
cultivatorilor.
Din toate aceste cauze, nucului i s-a atribuit o lege speciala in Romania, fiind protejat de stat.
* Consideratii generale
1/6
Cultura nucilor
In lume, exceptand S.U.A. si intr-o oarecare masura Franta, in toate celelalte tari, cultura
nucului are un caracter extensiv, majoritatea pomilor crescand izolat in vatra satelor, pe
marginea proprietatilor, de-a lungul cursurilor de apa, a drumurilor, etc.
Intr-o serie de tari din arealul de raspandire naturala a nucului, exista suprafete relativ mari de
paduri crescute spontan sau plantate in fondul forestier, dar nici aici nu exista o inventariere
precisa. Plantatii comerciale exista in putine tari si pe suprafete relativ restranse, comparativ cu
celelalte specii. Printre acestea, S.U.A. ocupa primul loc pe glob sub aspectul suprafetei de
livezi organizate si a productiei de nuci.
Pana in anii 1980 California avea peste 100000 ha cu livezi de nuc altoit din soiuri valoroase.
Bulgaria avea in anii 1975-1980 circa 14000 ha cu nuci.
Pana in deceniul al saselea si al saptelea al secolului XX, Romania era printre primele trei tari
mari producatoare de nuci.
In Europa, Romania este tara cu cea mai mare productie.
Dinamica suprafetelor si productiilor a fost foarte oscilanta in timp.
In majoritatea tarilor, productia de nuci este stabilita prin evaluare si nu prin inregistrare exacta.
Din datele statistice F.A.O., se constata ca productia mondiala de nuci a inregistrat o continua
crestere.
Printre tarile mari producatoare de nuci se numara: China, S.U.A., Iran, Turcia, Romania,
Franta (tabelul 9.1.).
* Cultura nucului in tara noastra
In tara noastra nucul este stravechi. Pana la inceputul secolului XX forma paduri si plantatii
intinse in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava.
Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere
masiva a numarului de pomi, cat si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de nuc, dar si
2/6
Cultura nucilor
In ultimii zece ani, Statiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi, cu un colectiv
de cercetatori, a reusit omologarea a patru soiuri de nuc specifice pentru zona Moldovei, si
anume: Velnita, Miroslava, Anica si Ovidiu. Pe langa aceste soiuri, pepiniera Sarca a mai
inmultit soiurile Jupanesti, Germisara, Sibisel si altele.
Miroslava - Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce si
productiv;
- Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (1416g), forma rotund-elipsoidala, rotunjite la capete, endocorpul subtire,
cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se
scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,6%;
- Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.
Anica - Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce si foarte
productiv;
- Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (1314g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu
3/6
Cultura nucilor
suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se
scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 53%;
- Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.
Ovidiu - Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, dar si pe muguri laterali
este precoce si productiv;
- Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (13 14g), forma ovoid-alungita, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu
suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se
scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,5%;
- Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.
Velnita - Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali si pe muguri
laterali, este precoce si productiv;
- Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (1,5g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, casant,
cu suprafata regulata, cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si
se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 50,6%;
- Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.
Atat la pomii plantati primavara, cat si la cei plantati toamna, taierile de formare incep primavara
devreme, in martie - aprilie si se aplica in toata perioada de crestere. Prin aplicarea lor se
urmareste formarea cat mai rapida a unei coroane luminate si aerisite, garnisita cu numeroase
ramuri de semischelet si de rod .
Fiind o specie foarte pretentioasa fata de lumina, formele de coroana cele mai recomandate
sunt vasul ameliorat si piramida neetajata. Pentru ambele forme de coroana, inaltimea
trunchiului trebuie sa fie de 0,9-1,1 m, deoarece s-a constatat ca la trunchiuri mai inalte de
1,20m, intrarea pe rod a pomilor intarzie cu un an pentru fiecare 20 cm in plus.
Taieri de formare a coroanei tip piramida neetajata
In anul intai de la plantare, primavara, vergile se scurteaza la 1,3m - 1,4 m deasupra unui
mugure. Pana la inaltimea de 1 m se orbesc toti mugurii. Intre 1m si 1,3 sau 1,4 se orbesc toti
mugurii principali, portiune rezervata pentru proiectarea sarpantelor.
In perioada de vegetatie cand lastarii inregistreaza lungimea de circa 20 cm, se aleg trei lastari,
dintre care doi pentru formarea primelor doua sarpante si unul care va prelungi axul. Lastarii
alesi ca sarpante, trebuie sa fie orientati in directii opuse de-a lungul randului de pomi.
Daca vergile nu au inaltimea necesara pentru proiectarea coroanei, ele nu se scurteaza. Daca
vergile au lungimea sub 1 m, ele se recepeaza la 3 - 4 muguri deasupra punctului de altoire,
pentru a obtine o varga de peste 1,3 m. Daca lastarii aparuti pe cep au lungimea de 20 cm, se
4/6
Cultura nucilor
5/6
Cultura nucilor
6/6