Sunteți pe pagina 1din 26
Nerespectarea Standardelor de Stat exe urméritf conform legll. Reproduceres interziss. | Pag, Preul Let 8,75 ROMANIA EDITIB OFICTALA STAS 10107/2-77 e consmason eds wotwmiais wacom Intocweyte CONSILIUL NATIONAL PLANSEE CURENTE DIN PLACE stus sans or TEHNOLOGTS $I GRINZI DIN BETON ARMAT INSITTUTUL ROMAN $I BETON PRECOMPRIMAT caniticares alt * DE i le calcul rai STAND an pzARE Preseripfii de calcul gi aledituire ea ‘Non industrial, iustriat and Constructions elites, industrielles | Tpaikaawcawe, sponummeuune agricultural. bulding et ‘agreaes ceatcuoxcanerannnan nonerpRaR CommON FLOORS, SLABS AND | PLANGHERS & DALLES er rournes | TEPEPRINHA OKETESOBETOH BEAMS OF REINFORCED OR EN BEION ARE ET BETON | UBIE C ILIMTAMM Ty BARAMI PRESTRESSED CONCRETE, PRECONTRAINT Tipegncanan nan pacvora m ‘Deaign requlrements spletieatins. de aleal ‘ocranaen 1. GENERALITAJT 11. Prezentul standard se refers In prevederile pentru caleulul gi aledtuirea plangeclor carente din pliei si grinzi, din beton armat gi/sau beton precomprimat, realizate monolit sau din elemente prefabrieate monolitizate intre ele, in conformitate cu prevederile generale din STAS 10107/1-77. 1.2. Prin plangee eurente din plici si grinzi se infeleg acele plangee alextuite din — plici eu deschideri mai mari decit 70 cm gi cu reazeme liniare (grinzi, zidarie, diafragme de beton), $i — grinzi_pe o directie sau grinzi pe douk direotii, in acest ultim eax grinzile de pe o directie rezemind pe celelalte (grinzile seeundare reazemi pe grinaile principale). Prevederile prezentului standard se aplicd si plangeelor aledtuite numai din plici rezemate pe zidirie, cu sau fird centuri, sau pe diafragme. 13. Plicile plangeelor curente au forma dreptunghiulard sau asimilabili acestei Ele pot fi armate in cimp pe una sau pe dous directii. 1.4, Plicile armate pe o directie sint : a) Plici incastrate pe o latura si libere pe celelalte Iaturi, Ia care arm&tura de rezis- tenfi este dispusi perpendicular pe latura incastrata (pkici in consol, — fig. 1 a) 5 b) Plici rezemate pe dou’ laturi paralele si libere pe celelalte dou’ laturi, la care armatura de rezisten{& este dispusi perpendicular pe laturile rezemate (Fig. 15) 5 6) Plici eu raportul intre latura lung’ si latura scurti mai mare decit 2, Ia care armai- tura de rezistenta este dispusi perpendicular pe laturile Iungi. Ele pot fi — incastrate pe una dintre Inturile Iungi, rezemate pe una dintre laturile scurte gi libere pe celelalte dows laturi (fig. 1 ¢) 5 — ineastrate pe una dintre laturile lungi, libere pe cealalts laturi Iungt si rezemate pe cele dous Inturi scurte (fig. 1d); — libere pe una dintre laturile scurte gi rezemate pe celelalte laturi (fig. 1 6); — rezemate pe tot conturul (fig. 1). 1.5. Plicile armate pe dou direc{ii au raportul intre latura Jung gi latura scurti: mai mi sau egal cu 2 gi sint rezemate pi — dona laturi adiacente (cel putin una incastrata) si libere pe celelalte Jaturi (fig. 1 9) 5 — trei laturi gi libere pe a patra latur’ (fig. 1); — tot conturul (fig. 14). OBSERVATIE. — Plicile care se tnendreaxS tn conditille mentionate pentru armarea pe dout direct, eu Solicits! relatiy miel i raportul laturiler aproplat de 2, se permite st fie calculate ca plcl frmate peo directie, dspunind armaturi de reparttie peratele eu laturilelungi, dick aceastt folufie conduce la un eonsum total de armaHturd matredus decit armarea pe dou direct ‘Aprobat de: INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Elaborat inifiat tm: 1052 Data intrasll tn vigoare : Str, Roma 32-34 BUCURESTI Revieuit im : 1960 e! 1976 1977-04-01 Telex 11818 CRST BR » “f+ Eat + Natur bert 77777 Natur mneastraus az Latur rezemata 0 ! = acted amare einp Fig. 1 1.6. _ Calculul si alettuirea constructiva a plicilor si grinzilor plangeclor curente se face eu respectarea prevederilor din STAS 10107/0-76. 2, PREVEDERI GENERALE DE CALCUL 241. Determinarea sol caleul static — in domeniul elastie (pet. 3); — simplificat in domeniul plastic (fig. 4); ~ tp domentul paste, prin modificares rezultatelor eaeululul in domeniul ela pet. 5). 2.2. Ori de cite ori sint indeplinite conditiilo de aplicabilitate ale calculuiui simplificat in domeniul plastic, menfionate la pet. 4, se recomanda si se utilizeze acest, calcul. Tu celelalte cazuri, se va Latrebuinfa calculul in domenial elastio sau, dae rezult avan- taje tehnico-economice (0 reducere a consumulai de ofel, o mai bund agezare a armiturilor), caleulul in domenial plastic prin modificarea rezultatelor calculelor in domeniul elastic. Caleulul in domeniul elastic se aplick la : — plangeele solicitate de inciredri tehnologice eu caracter dinami — plangeele la care se pun conditii speciale de limitare a deschiderii fisurilor; = elementelo din beton precomprimat ale plangeelor ; — elementele din beton armat avind diferenta dintre procentele de armiturd intins’ si comprimata (p — p’) mai mare decit valorile limité din tabelul 1 ; — elementele la care raportul_» dintre inesrearea de lungé duraté, si incdrcarea total este mai mare decit 0,75. In acest: eaz se permite efectuarea caleulului in domeniul plastic, ou conditia ca valorile deschiderii fisurilor caleulate si fie majorate prin ‘nmulfire cu eoeticientul 1,2 (se admite si se utilizeze conditiile din tabelul V.3 SEAS 10107/0-76, inmultind valorile rapoartelor 2 din tabel eu coeficientul 1,2). rilor in plicile si grinzile plangeolor curente poate i facut’ printr-un Tabelul 1 ‘Tipu armaturih Diferenja procentelor de armare se consider’ : Ae— A’ —p =100 42>“ P-P he in care: }, —_Tatimea elementului in dreptul axei neutre, In starea limita de rezistenti. 23. _ La plicile gi grinzile continue ale plangeclor, inciredrile temporare pot aledtui impreun& ca ineiredrile permanente wna sau mai multe scheme de inedrcare. 2.4. Solicitirile care apar in sectiunile plicilor gi grinzilor continue calculate in domeniul clastic, Ia care inekrcavile pot aleditui mai multe scheme de inedreare, se determin& pentru schema de inc&rcare cea mai defavorabili corespunzatoare fieciirei sectiuni. Pentru determinarea momentului maxim pozitiv intr-un cimp, ineiirearea permanent’ se consider’ aplicat in toate deschiderile, iar incdrearea temporari in deschiderea respectiva, precum gi in deschideri alternante (fig. 2 a). Pentru determinares momentului maxim negativ Mya intr-un imp, fnedrearea permanenti se consider aplicata in toate deschiderile, iar inc&rearea temporard in deschiderile adiacente celei considerate, precum gi in deschideri alternante (lig. 2 a). Pentru determinaren momentului maxim negativ pe un reazem, fnelirearea perma- nent se considera aplicata in toate deschiderile, iar inedrearea temporard in deschiderile adia- cente reazemului respectiv, precum gi in deschideri alternante (fig. 2 0). Max xt ist js jL LR LAD L A Fig. 2 o) 2.5, Dimensionarea grinailor continue Ja care inelireirile pot aledtui mai multe scheme de ineitreare se face pe baza infiguratoarelor momentelor pozitive si negative de calcul. 2.6. La plicile marginite pe tot conturul de grinzi, diafragme sau de centuri legate monolit oa ele, momentele incovoietoare maxime pot fi miegorate dup& cum urmeazi — eu 20% in toate cimpurile intermediare gi pe toate rezemele intermediare, ineepind eu al doilea reazem intermediar 5 — eu 20% in cimpurile marginale si pe primul reazem intermediar, ach” < 1,55 — 110% in cimpurile marginale gipe primul reazem intermediar, dacd 1,5 < b<20, in care : Im — deschiderea de caleul a plicii marginale pe directia paraleli cu. marginea plangoului ; 1 deschiderea de calcul a plicii marginale pe directia perpendiculari pe margi- nea plangeului. OBSERVATIE. — La plieile armate pe o singurl directie nu se face niet o reducere in clmpurile margl- ‘Bale sl-pe primal reazem intermediar, ate Neachiunile piaclor armate pe cous Cirechil, Soucitate de mearcarl permanente gt temporare uniform distribuite, se determin considerind e& reazemele prefau incdredrile apli- cate pe porfiunile de plack aferente acestora, delimitate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile rezemate ale plivilor (fig. 3). . Grin 2 a) *) ¢) 4 i Tm = tors rezamats ota inert Fig. 3 2.8. La caleulul solicit&rilor in plici si grinzi continue, realizate din elemente prefabricate ‘monolitizate pe reazeme, de regula se va tine seama de continuitatea pe reazeme numai dacé, fn stadiul de exploatare, armitura intinsi de pe reazeme este solicitati: sub rezistenfa de caleul; in caz contrar elémentele se calculeaz% ca simplu rezemate in fiecare deschidere, fi nindu-se ins& seama, la aledtuire, de eventualelele efecte defavorabile ale momentelor ineovoie- toare negative ce pot apare ca urmare a prevederii de armituri constructive in zona reazemelor. ‘Pe baza unor verificiri teoretice gi experimentale concludente, se pot admite gi solujii fn care se iau in considerare imbinari ,,plastice”, la care se tine seamd de momentele negative de pe reazeme chiar gi in cazul in care armitura intinsi de pe reazeme este solicitaté in exploatare peste rezisten{a de calcul. ‘Imbinarile ,,plastice” pot fi utilizate numai dack posibilitatea prezenfei unor fisuri pronunfate pe reazeme, in stadiul de exploatare, nu prejudiciazi protectia impotriva corodarii armiturii de rezistent% din imbinari gi nici comportarea normal a celorlalte elemente de con- strucfii, acoperiri, finisaje ete. pe care le suport phicile sau grinzile respective. ‘De reguli, Ia imbinirile ,,plastice” se va yrevedea o sectiune de armiturd intins’, egal cu cel putin 0 treime din cea care preia cel mai mare moment incovoietor de simpli rezemare produs de inefrcarile limit in cimpurile adiacente imbindrilor respective. 8. CALCULUL STATIC IN DOMENIUL ELASTIC 3.1, Pliiei armate pe o direetic 3.1.1. Determinarea solicitirilor produse in sectiunile plicilor, izolate sau continue, armate pe 0 direetie, de inclredrile permanente gi temporare de caleul aplicate uniform distribuit, se face, de reguli, intocmai ea la grinzile izolate sau continue, cu secfiunea constanta, calculate in domeniul elastic, pentru o figie de plack de litime egal cu unitatea. 3.1.2. Plicile continue solicitate de incireiri locale se calculeazi tot ca grinai continue cu secjiunea constantii, Iuind fn considerare thsi o Hijime de caleul egal& cu cea stabilit’ pe baza prevederii de la pet. 2.5.2 din STAS 10107/1-77. 3.1.3, Solicitirile din sectiunile plicilor continue, armate pe o direetie, realizate monolit, ale ciror deschideri diferd intre ele cu cel mult 20%, pot fi determinate pe baza coeficientilor de influen{& ai grinzilor continue cu deschideri egale, dup cum urmeazi : — momentul ineovoietor de pe un reazem intermediar al plieilor se determing pentru 0 deschidere de caleul egal’ cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv ; — momentul incovoietor intr-un eimp gi fortele taictoare se determing pentru mirimea efectivis a deschiderit respective. 3.1.4, Momentele incovoietoare in sectiunile plicilor continue realizate monolit si legate rigid de grinzile pe care reazemi, cu deschideri ce diferd intre ele cu cel mult 20% gi ale eiror incareiri uniform distribuite pot aleitui mai multe scheme de inedreare, pot 1i determinate ‘pe baza urmitoarelor incireiri conventionale : — imedrcarea permanent’ conventional 2 (1 a=9te a) — incircarea temporard convenfionalt =f? 2) Pe=o (2) fn care: g —inedrearea permanent de calcul pe unitatea de suprafata ; p _ ine&rearea temporar de calcul pe unitatea de suprafati. 3.1.5. La plicile continue realizate din elemente prefabricate monolitizate pe reazeme, preve- derile punctelor 3.1.3 gi 3.1.4 se aplicd pentru inedredrile temporare gi inedredrile permanente care actioneazi dupa intrarea in Iucru a imbinarilor de pe reazeme, urmind ca la solicit&rile astfel obfinute s% se insumeze efectele incdredrilor permanente care acjioneazi inainte de intrarea in lucru a imbindrilor de pe reazeme, calculate pe schemele static determinate ale elementelor. Tn acest caz, g din relatia (1) repre up& intrarea in Iuera a imbindrilor. 3.1.6. Momentul de calcul intr-un cimp al unei plici continue armate pe o directie nu va fi mai mic decit cel rezultat prin considerarea deschiderii respective ea find ineastrat& perfect Ia ambele extremitiiti. 3.1.7. Reaotiunile plicilor armate pe o directie se consider’ uniform distribuite pe toath Tungimea elementelor de rezemare in condiifle de la pet. 3.1.1 gi respectiv pe litimea activi in conditille de la pet. 3.1.2. 3.2. Phici armate pe doud direetit 3.2.1. Solicitarile produse de inciredni in sectiunile placilor armate pe dous directii, izolate sau continue pe o singurd directic sau Fe an bele dincctii, pot fi determinate prin'metoda refelelor elastice sau prin alte metode mai exacte. nth ineirearea permanent& de calcul aplicats 3.2.2. Ta plicile continue rezemate pe tot conturul, solicitate de incireiri permanente gi temporare aplicate uniform distribuit, In care pe fiecare directie deschiderile sint egale sau diferd intre cle eu cel mult 30%, se admite ca momentele maxime gi momentele minime din cimpuri si se determine pe baza a dows scheme conventionale de rezemare. In prima schemi conventional’ de rezemare a plicilor, panourile se consider incastrate perfect pe reazemele intermediare si simplu rezemate pe conturul plangeului. Pe suprafetele ‘tuturor panourilor acestei scheme se aplic’ o inedreare conventional dirijaté de sus in jos (fig. 4a), @ ckrei mirime, pe unitatea de suprafati, se determing astfel : — la plicile monolite, cu relatia : =g+2 (3) e-9t, — la plicile din panouri prefabricate monolitizate, cu relatia : (4) in care; incdrearea permanent de caloul pe unitaten de suprafag’s; incirearea permanent’ de calcul, pe unitatea de suprafati, aplicaté: dup intrarea in Iueru a imbindrilor de continuitate de pe reazeme} P —_ineSrearea temporaré de caleul, pe unitatea de suprafaga. as a I ra A 4) g gg om, gammy pony goog go, Fig. 4 In a doua schema conventional’ de rezemare a plicilor, panourile acestora se consider’, simplu rezemate pe tot conturul lor. Pe suprafefele tuturor panourilor acestei scheme xe aplicd © inc&reare conventional’ dirijaté alternant de sus in jos i respectiv de jos in sus in toate modurile practic posibile (fig. 4D) a eérei marime, pé unitates de suprafafa, este data de relatia : (5) La plicile realizate din panouri prefabrieate monolitizate, pe a doua schema conven- fionali actioneazi gi incirearea permanent de calcul g”, aplicatd inainte de intrarea in lueru a imbinsrilor de continuitate de pe reazeme (fig. 4c). La plicile monolite, momentele maxime si respectiv momentele minime in eimpuri se obfin prin adunarea momentelor incovoietoare produse de invirearea q’ conform relatiei (3) Pe prima schemé conventional de rezemare eu momentele ineovoietoare produse de inedr- carea q” pe a doua schem’ conventional de rezemare a plicilor. La plicile realizate din panouri prefabrieate monolitizaic, momentele maxime gi res- pectiv momentele minime in eimpuri se obtin prin adunarea momentelor incovoietoare produse de inedrearea g’ conform relatiei (4) pe prima sehemA conventional de rezemare eu momentele incovoietoare produse de ineiireirile q” si g” pe a doua schem& conventionalé de rezemare 3.2.3. In conditiile specificate la pet. 3.2.2, momentul maxim. (in valoare absolut) pe fiecare reazem intermediar al plicilor continue se determina prin considerarea a dou scheme conven- fionale de rezemare pentru cele doud panouri adiacente reazemului respectiv. In prima schema conventional de rezemare, panourile se considers simplu rezemate e laturile situate pe contural plangeului i incastrate perfect pe toate celelalte laturi (fig. 3 a), Pe suprafafa ambelor panouri aplicindu-se de sus in jos inedrearea conventionala.q’ pe unitates de suprafata. In a doua schems conventional& de rezemare, panourile se considers ineastrate perfect Pe reazemul comun gi simplu rezemate pe toate celelalte Iaturi (fig. 5 8), pe suprafata ambelor Ppanouri apliclndu-se de sus in jos inedrearea conventional 7” pe unitatea de suprafats, ¢ ° Y RB Panu marge! Panau ihermediar ») Fig. 5 Momentul maxim (in valoare absolut) pe reazemul considerat se ia egal eu media aritmeticd a momentelor incovoietoare objinute la stinga si dreapta reazemului, prin insu: marea momentelor obtinute pe fiecare dintre cele douk scheme conventionale. 3.2.4. Coeficientii pentru caleulul valorilor maxime ale momentelor in cimp i pe reazem pentra Plicile cu un singur cimp armate pe dou directii sint conform tabelelor 2 (a... f) pentra plici rezemate pe tot conturul si conform tabelelor 3 (a... d) pentru plici rezetuate po trei laturi gi libere pe a patra latur’. h =Bur gs % = Bag Tabelul 20 0.0588 0.0838 ouaT 07515 011936 0/2408 0/2006 03430 0;3062 oraase 0,300 SSS558808 00 10 20 ‘30 0 50 S588 Fig .7 Momentele maxime positive in cimp My = ty oT My = cag? BS h = Ba G5 a ind latura incastratt este paraleli ou % (fig. 7) sint valabile titlurile superioare ou : A= hh ‘Momentele maxime negative pe reazeme : “Fabetol 26 % a wa | bx Tan Ce ae o.0071 | 0,0887 oa | oo2i0 | 07954 6.0003 | o'a80s 0.0429 | oloie3 | o,gasa oor? | 0,0780 0.0467 | oloia7 | 0.8772 oro14a | o'oose 0.0400 | 0.0100 | 0.0087 foloi6s | olo582 610528 | 010079 | 018268 O.oivr | 00518 6.0546 | 010003 | 0.9428 S'oa24 | oloass 0.0567 | 0,0031 | 0,8043 6.0292 | oloson 10387 | 0.0082 | o'sns3 6.0380 | 0,038 8.0307 | 0.0310 O.oss4 | 010272 0,0600 | 0;0084 | 09702 0.0605 | o,0028 | 0.9756 em | on | tp» | an | an | tx | 6 Cind latura incastratieste paraleli cul, (fig. 8) sint valabile titlurile inferioare ou : W = hlle =1)2 ‘Momentele maxine negative pe reazem : S e Fig. 8 Fig. 9 Momente maxime pozitive in cimp : My = an 05 My = ag9 G5 % = Bas 45 2 = Baa @ Cind laturile incastrate sint paralele cu I, (fig. 9) sint valabile titlurile superioare cu: aah Momentele maxime negative pe reazeme ay = — at 12 ‘Tabelul 2e x on Bu] Pa x | | % | fs | fo 050 | 007s 0.2981 aso | 00209] 0.0135 | 0.8708 | 0,120 035 0003 03130 130 | oss | 040008 | 0/3120 | o!os80 oe | oot 302 Yao | costo | o.o074 | oisa4e | o,ossa O83 0126 one tao | Oss | ols? | olssas | 9.0005 070 | Ooss7 450 430 | dlsasa | o;00u4 | 0'9600 | oLas80 om | Sone osiat Yeo | olnana | olonss | o'9704 | os00 og | S188 0.8709 170 | Olcaso | 0;0028 | o'9766 | o.czs4 oss | Ooms 9.7390 130 | oases | 00022 | o.ssts | oloxs7 0 | 6.0038, o77084 420 | fase | loos | o:se4e | o.016t Oo | Ojoasa o's029 200 | 0.0363 | ojois | olser: | o.o1z3 100 |_ojoasa jojo |_08399 x an Bs “ Sy sy | Bs Pa Cind laturile incastrate sint paralele eu J, (fig. 10), sint valabile titlurile inferioareou : Sh] =r Momente maxime negative pe reazem¢ hy a ot o + Fig. tt d= bh Momente maxime pozitive in etmp : My = oy: 9 My = ry" 1 BS = Bar a5 % = Bard Momente maxime negative pe reazeme : w= ht Ma 8 ‘Tabetul 24 x | m mz > | w]e | mm | te 0.50 | 0.0087 | 0,058 110 | 0.6322] 0,0220] o,s042 | 0.4058 055 | 0.0081 | 0,088 120 | oso | 0.0179] o.6re7 | o,s2ss 0,60 | 0,0000 | 0.0529 ag0 | oie | ores | 0.r407 | 02500 0,05 | 00080 | * 0.0498 140 | 0.0452 | 0.0118 | 0.7995 | 0.2005 070 | 09111 | 0.0402 8064 150 | o,o18s | 0,006 | ossst | o.se4s 075 | 0918 | 0,0%7 0.7506 100 | o0s1s | 0.0008] 0.8670 | o.tsas 80 | 0.161 | 0,030 0.7004 1.70 | 00597 | 0,064 | 0.8081 | 0.1000 085 | 00187 | 0.0380 0.8570 180 | 00387 | 0.0058 | 0.0180 | 0.0870 080 | oats | o.oaa7 0.6008 1.90 | 00574} 0.004 | 0.8287 | 0.0713 0.95 | 0.022 | o,0207 osstt 2,00 | 0.0560} 0.0037 | 0.0412} 0.0888 1,00 | 0,0260 | 0,0268'] 0,5000 | 0,5000 2 so ansaie a ‘Fig. 12 My = 200-45 n= Bas (ind latura simplu rezemata este paraleli ou 1, (fig. 12), sint valabile titlurile supe- rioare en aah Momente maxime negative pe reazem : — a8, 5 “ebetel 26 B ca [es] fa] Pa 7] fe | SSSe8SSR828 x en | ow Bus _ ind latura simplu rezemat este paraleli cu ly (fig. 13) sint valabile titlurile infe- rioare cu: W Shl, =1/r Momentele maxime negative pe reazeme : Fig. 13 Gh Fig. Momente maxime pozitive in cimp : My = aq ls oust Gtk = Padi te = Bed Momente maxime negative pe reazeme; Tabet 2t a a fw fw I | % os | oom | omer| oom | oun 110 | ovate] oor | osom| oamse 05s | oma} oose2| ose | o,s2 120 | oats] oo} oorer| 0.50 aco | ooo osase| oar | oss 190 | ooam| ooms | or | ose cs | oom7 | cosa} ossis | oie 140 | oes} ome | 70a | ones oxo | ooo} osane| ova | 0.004 120 | oosi2| oon2| osse1 | ose ors | ooms | om] oa | ozee 10 | oosz7| ooo} osers | ose oso | oor0e | oss | ove | ozo 120 | oos1| ooot: | osoar| oot 0,85 0,0124 | 0,0238 osm | 0,6570 1,80 0,0351 | 0,033 | 0,9130 | 0,0870 cw | oous| omar} osoee | oes 100 | cose} o.oo} oas7 | ooms 098 | oss: | 0,018] 04489 | 0.5511 2,00 | oas7| 00003} 0.9112} 0.0588 | 1.00 | 0.0179 |_0,0179|_ 0.8000 | _ 0.5000 Fig. 15 ‘abeat 3a ! Tabet sb [> [«[*# [= » fw [a fw [em oxo | cota] ocase| oie 030 | eee | o0ote |—oocee oo | -o0mat | onus | ones cao | ooo | 018s |-oonr oso + | oot | ors | ooats 050 | 0106} ooass | -oons 000! | oo | 00724 | 0.0258 . 060 '| oo184 | 0,0136 | 0.0041 o7o | |-oosse| oe} ona or | om} ose | aos oxo | |. ooste | oman | o.0008 oso | ooss | ors | oot 90 ; |--ooms | oxosr |. oars o90 | vue} ots | ous 100 : |:s007e7 | oases | oasi7 100 | onze) oo1s | cca |—ostea 1,20; |.-0,0886 | 0.1201 | 0.0322 1.20 | 0,008 | . 0.1098 |. 0,c280 | ~o,084s 150 | | 0.0095 | 0.1268] 0,030 1,50 | 0,0882 | 0.1329 | 0,030 pons 200 | |+o11s |, o1s8 | 00271 200 | 01032} 0.1308 |_ 0,028, ‘Tabslul Se (fig. 17) 3.20 4.30 0.0280 0.0307 0.0361 0.0403 0.0428 0.0138 0.042 0.0445 oot 0.009 0450 0.0008 ons oor 0.0148 ost 0.0148 oo1s2 ost ons 0.0100 080 0.9003 0078 0.0846 000852 0.0854 0.0883, —0,0880 0.0848 0.0848 0.0845, onus 0.0877 00172 2,00, 0.0406 0.0002 ‘Tabolul 34 (tig. 18) 3.2.5, La plicile continue rezemate pe tot conturul, solicitate de inetreari permanente gi temporare aplicate uniform distribuit, la care po fiecare directie deschiderile sint egale intre ele, se admite ca momentelo maxime pe reazemele intermediate si se determine cu relafiile : — pentru un singur rind de plicit (fig. 19) : 6) 0 — pentru dowd rinduri de plici (fig. 20) : My = — Je Para ® (9) Me = — 2 bal oy My == % baat ay = pentru trei rinduri de plici (fig. 21) + Me == 5 baat aa) aay ayy as) (16) M, -= Bes a7) OBSERVATIT: 4) Valorile coefcientlor de intluenti din relatiile (6)...(17) se aw din tabelul 2... 2) La panourile marginale frontale, notate eu 5, ale plicilor continue pe tret rindurt (ig. 21), coeftelenta de influent Pyy al momenta de pe reazemte notate cu e se determina conform eszului din fig 19 0 91 b, tabelal 20. 3.2.6. Prevederile de la pet. 3.2.5 se aplicd si cind deschiderile panourilor diferi intre ele 1 mult 10%. In acest caz, deschiderile de calcul J, gi Jy se iau egale cu semisuma deschi- derilor adiacente fieedrui reazem. 4 ¥ig. 19 7 5 3 5 4 _ lo b > 7 a a a = ~s lo lo b lo 4 s ts 5 4 ig. 20 3 5 5 5 z ~ lo lo 6 lo = 7 7 7 ° = 5 6 6 6 5 e 6 a e e 7 7 7 e ~ lo G b lo 4 5 5 s ‘ 4 Ltt Fig. 24 33. Grinzi Momentele incovoietoare in sectiunile grinzilor seeundare continue, realizate monolit, Solieitate de inesaesri uniform distribuite, ale ofror deschideri sint egale sau diferi intre ele Greet mult 20%, pot fi determinate pe baza coeficientilor de influen{a ai momentelor inco- Soistoare din sectiunile grinzilor continue eu deschideri egale, in conformitate eu prevederile do Ia pet. 3.1.3, 3.3.2. Momentele incovoietoare in sectiunile grinzilor secundare continue, realizate monolit fi legote rigid de grnaile principale pe care reazemi, ale edror deschideri sint egale sau difer’s Ftreele cucel mult 20% siale caror inedrcari uniform distribuite pot aledtui mai multe scheme de inedreare, pot fi determinate pe baza urmiitoarelor ineareari conventionale : — inedrearea permanent, convenfionala ; Pp emote a8} a=ote (18) — inesrearea temporari convenfionalé : as) in care: 9 fneirearea permanent& de caleul pe unitatea de lungime; _ inedrearea temporars de caleul pe unitatea de Iungime. ‘ 3.3.3. Pentru grinzile secundare realizate din clemente prefabricate monolitizate pe reazene 30 apliok prevederile punctelor 3.3.1 gi 3.3.2 pe baza celor de la pet. 3.1. 3.3.4. Momentul de calcul intr-un cimp al unei grinzi static nedeterminate nu va fi mat Inio decit cel rezultat. prin considerarea deschiderit respective ca find incastraté perfect 19 ambele extremitati. 3.5. Ya grinzile principale legate monolit de stilpii pe care reazemi, se recomandis Iuarea ‘considerare a rigidititii la ineovoiere a stilpilor in calculul solicit&rilor. 3.3.6, In caaurile speciale in care grinzile static nedetorminate se realizeazh ou seotiunea Yariabilé (grinzi ou vute), dimensionarea acestora, in zonele de variafie a secfiunilor, se face considerind = “=Spanta reali la grinzile cu variatie continuk a seofiunilor dack aceasté pants este cel mult egal eu 1/3 (fig. 22 a); “Santa de 1/3 la grinzile cu variatie continu a secjiunilor dack panta reall este mai mare deeit 1/3 (fig. 22); ~ Santa de 1/3 la grinzile ou variatie bruse& a secfiunilor, dack aceasté pantd nu intilnogte fata inferioard a zonei ingrogate a grinailor (fig. 22 ¢) 5 eMpanta rezultati din unirea mucbiilor inferioare alo ‘seotiunilor minima si maxim& de Ia capetele zonei ingrogate a grinzilor, dacd aceast& pant este mai mie’ decit 1/3 (fig. 22 4). a e ab toyat r qa acl tgaet Fig. 22 4, CALCULUL STATIC SIMPLIFIOAT IN DOMENIUL PLASTIO 4.1, Pliel armate pe o direcfie 4.1.1. Momentele do caloul in seotiunile eitigg gle plietor continue din beton arma real: fate monolit, cu trei sau mai multe deschid&ify @blicitate de inckretiri permanente gi tem- porare aplicate uniform distribuit, pot fi determinate astfel : — in prima deschidere, eu relafia : water (20) ste — pe primul reazem intermediar, en relagia (9 +p) P cre ’ (21) — incelelalte deschideri si pe celelalte reazeme intermediare, cu relatia : + p)P 16 ue , (22) in car momentul de calcul in valoare absolut, pe unitatea de litime de plack ; ineirearea permanentii de calcul, pe unitatea de supratati; ine&rcarea temporarii de calcul, pe unitatea de suprafati ; Tungimea de calcul a fiecdrei deschideri de placa. 41.2. Prevederile de la pet. 4.1.1 se aplicd si cind deschiderile plicilor difers intre eleeu cel mult 10%. In acest caz, deschiderea de caleul | pentru sectiunile eritice din cimpuri se ia egal cu lungimea efectiva a deschiderii respective, iar pentru sectiunile de Ia marginile reaze- melor cu lungimea cea mai mare a deschiderilor adiacente fieckrui reazem, Momentele de calcul in sectiunile critice ale plicilor continue din beton armat, cu ri inegale, diferind intre ele cu 10... 40%, solicitatede ineirediri uniform distribuite, lacare incirearile temporare nu depigese 1/3 din’ incdrearea total, se pot determina dup& cum urmeazi : — momentele de pe reazeme se calculeazit cu relafiile (21) gi (22), considerind 1 desehi- derea de calcul cea mai mare dintre cele dows deschiderijalaturate reazemului respectiv ; — momentele din deschideri se calculeaz din conditia ea suma momentului din eimp cusemisuma momentelor,de pe reazeme si fie egali.eu : i (g + py 8 dar respectind si condifia ca momentul din cimp si nu fie mai mie decit + (g+p)t 24 4.14. Pentru plicile realizate din elemente prefabricate monolitizate, prevederile punetelor 44.1... 4.1.3 se aplick pentru inciredrile temporare gi inekreirile permanente care actioneazis dupi intrarea in lueru a imbinirilor de pe reazeme, urmind ca la solicitarile astfel obtinute si se insumeze efectele incireirilor permanente care actioneaz’ inainte de intrarea in lueru a imbinirilor de pe reazeme, caleulate pe schemele static determinate ale clementelor. In acest caz, g din relafiile (20)...(22) reprezint& inedrearea permanent’ de caleul aplieata dup’ intrarea in lucru a imbinatilor. 4.15, Pentra plicile eu mai multe scheme de incdrcare, infiiguriitoarele momentelor incovo- ietoare de caleul se determins eu ajutorul diagramei din fig. 23 (relafiile 23 si 24) in care coeficientii f, si Bs se introduc cu valorile din tabelele 4 si 5. Pentru plicile realizate din clemente prefabricate monolitizate, modul de calcul aritat se utilizeaz’ pentru determinarea solicitarilor produse de incdre’rile ce actioneaz dupa intrarea in Iueru mouolitizdrii, urmind ca la aceste solicitiri si se insumeze efectele inerearilor ce actioneazd inainte de intrarea in Incru a monolitizdrii caloulate pe schema static determinata. (ve) ad + 0)' = jr : eayefon oquomoyy (e2) al + 6g = py : oayyzod owomoyy ‘Tabetul 4 punetetor | 0 1 2 % 4 5 6 ig. 28) Ps ° | +o.008 +000 | 0.076 | 40,022 | —0,0025) -bo,018 | + 0.058 I fs, ponctior | & £0,058 | +0,018 | —0,00 +0,018 | +0,058 | +0058 | +0018 1 OBSERVATH = Valorile ll 8, pentru alte ponete se obtin prin interpolare liner, = Valorie negative ale hui By sint date pentr interpolare. Pabetwt 5 “aige) oe | a =] «||» a) psa “oon| s0mis| som | se0n| rome] soon | ome 4 +0,003 | —0,007 —0,017 | —0,020 | ~0,022 —o,024 | —0.025 | —0.026 | ~0,027 5 —0,0715| —0,0715| 0.0715] —0,0713| —0,0715| —0,0713| —0,0715| —0,0713| —o,0715] s | +0009 | 0.008 =o | -ogf| -o014| -o017 | 0019 | ~omt | oan Ww | —0,003 | —0,013 0,023, 0,030 | —0,031 | ~o,032 | —0,033 13 | $0,028 | +0,015 +0,003 —0,010 ~o.rs | -0,015 | —0,018 | —0,018 “ | ~298 0,013 0,028 0,090 | —0,091 | —0,092 | 0,098 15 = 0,005! ~0,0629| =0,0625| —0,0625} —0,0695| —0,0625| —0,0625| tie, eu deschideri egale, pot fi determinate astfel : — in seefiunite adiacente reazemelor marginale, ew relafia : @ =0,45(9 + Pits (25) — in sectiunea din prima deschidere, adiacenta primului reazem intermediar, eu relafia Q =0,65(9 + pls (28) — in celelalte sectiuni adiacente emelor intermediare, cu relafia : Q =0,55(9 + pit (2) 4.1.7. Provodorile do In punetul 4.1.6 se aplick si cind deschiderile plicilor diferd intre ele cu cel mult 10%. In acest eaz, in relatiile (25)...(27) se introduce, pentru fiecare cimp, deschiderea de caleul respectiva. 4.18. Pentru plicile la care deschiderile difer’ cu mai mult decit 10%, forfele tAietoare se determing eu relatiile (35) si (36). 42, Plici armate pe dout direetii # xy 4.2.1. Calculul plicilor rezemate pe tot conturul (fig. 24) se face cu relafia : 1 jy +P) (Slane — snow = 2 + AE.) + Mi + My + M+ My, (28) in care: Inez latura mare a plicit; Te latura mie’ a pkicii; Hf, si M, — momentele capabile in cimp, pe cele doua directii, determinate pe toatt _ 1itimea plicit; Mj, My’, My si Hy momentele capabile pe reazeme determinate pe toat& lungimea acestora. ‘Toate momentele capabile se determink Iuind in considerare armitturile intersectate do liniilo de curgere corespunzitoare eare respect condifiile de ancorare dincolo de aceste linii. Fig. 24 2.2. Valorile raportalui 2 se iau intre limitele cuprinse in tabelul 6 functie de raportul 4 conform schemelor de rezemare din fig. 6.14. 4.2.3. La plicile monolite, rapoartele a si & se fau aproximativ egale cu: 0,5 la plicile izolate gi la plicile continue cu deschideri egale ; 018 1a pldeile continue cu'deschideri inegale Ia eare deschiderile adiacente reazemului respectiv’ difert intre cle cu 30%. Ta plicile continue cu deschideri diferind intre ele ex mai putin decit 30% se inter poleaza Tiniar. co recomanda si fie intre 1,0 si 2,0 Iuindu-se valori spre limita inferioari cing <1, P Tabelut 6 ss | a0 i | oo ts | 30 ts | 30: | 0 Ta | oo ke | ie 20 | Bo 4.2.4. Caloulul plicilor rezemate pe 3 laturi se face astfel : — penta 0,3 < 3 < 046 (tig: 25) cu relatin: 2 7+ py — 21g = 200, + 2-2 HE, + (Ali + MY) +H, 29) — pentru 0,5 0,8(0 + 0,28), (82) tn caro » reprezint& raportul intre Inc&rearea de Iungi durata si incirearea totala. 5.3. _ Momentele de calcul in sectiunile critiee din deschiderile grinzilor si plicilor armate pe 0 directie trebuie s& nu fie mai miei decit cele rezultate conform relatiei (31) si trebuie sf indeplineased condifia : M> % —(1 — pu" — pu, (33) in care: Hf —— momentul incovoietor produs de inciredrile permanente si temporare de calcul in seofiunea critic’ din deschiderea cousiderati, determinat in ipoteza simplei rezemiri la ambele eapete ale accstei decchideri M* — valoarea absolut a momentului de ealeul efectiv reazemul din stinga al deschiderii considerate M* — yaloarea absolut a momentului de calcul efectiv in sectiunea criti reazemul din dreapta al deschiderii considerate ; B —_raportul intre distanta la care se giseste sectiunea critics din deschidere faj’ de reazemul din stinga gi Jungimea deschiderii considerate. in sectiunea erities de pe 4 de pe 5.4. Momentele de calcul in sectiunile critice din cimpurile plicilor armate pe dou directii trebuie si nu fie mai miei decit cele rezultate conform relajiei (31) si trebuie a4 indeplineases condifia : +Li<0 (34) in care: LZ, —‘Iuerul mecanie virtual efectuat de inciredrile permanente si temporare de caleul care solicit placa, pentru o deplasare virtual a mecanismului de cedare al plicii respective ; Ty —_Iuerul mecanic virtual cfectuat de momentete de calcul Fmit& care actioneazi pe Iungimea liniilor de eurgere ale plicilor pentru acceasi deplasare virtual& dati mecaniemului de ecdare al plicit respective. OBSERVATH: ‘Luerul mecanie Z, este tntotdeaune pozitiv, far luerul mecanie Ly este tntotdeauna negativ. = Raportat ‘dintre fomentele de ealeul pe eele oui direc(t,_m fleeare clmp, se ia egal e raportul moment respective Saco ‘prope de aete arenii’ @38.-h2 Ot Fapertl 5.5. La determinarea cantititilor efective de armAturd in sectiunile critice de pe reazeme gi din deschideri, se poate stabili o alta distributie a momentelor decit cea rezultat pe baza i lor ky, pentiu reazeme, dar ou. condifia respectiri relatiilor (83), respectiv (34) si a incadrarit valorilor ky in domeninl de la pet. 5.2. 5.6. _ Prevederile punctelor 5.1...5.5 so aplieX pentrn solicitarile produse de totalitatea incirediilor permanente i temporare la plicile gi grinzile monolite. La plicile gi grinzile realizate din elemente prefabricate monolitizate, prevederile punctelor 5.1..-6.5 re apliek numai pentra solicitairile produse de incdrcdrile ce actioneazi dupa intrarea in ucru a monolitizirii, solici- tirile totale de calcul fiind obtinute prin insumarea acestora cu solicitirile provocate de inca cirile permanente ce actioneaza inainte de intrarea in Iueru a monolitiziri, caleulate pe schemele static determinate ale elementelor prefabricate. 5.7. Inftiguritoaren momentelor pozitive de calcul dintr-o deschidere se deduce din infi- guritoarea obtinutd in ipoteza comportirii elastice, prin inmulfirea ordonatelor acesteia cu raportul oA intro momentul de calcul si momentul elastic maxim produs de inc&redrile permanente si temporare in sectiunea critied din deschiderea respectiva. ‘Infiguritoarea momentelor negative de caleul dintr-o deschidere este reprezentat’, de diagrama de momente obfinut’ considerind deschiderea respectivs simplu rezemata la ambele capete, asupra ei actionind incdrearea permanent’ de calcul, o parte din incdrearea temporari de caloul (0 jumitate la plici, un sfert la grinzi) precum si momentele negative de caleul ale sectiunilor eritice de pe reazemele deschiderii. ‘La plicile si grinzile realizate din elemente prefabricate monolitizate, prevederile se referk la solicitarile provocate de inc&rcirile ce actioneaz’, dupi intrarea in Iueru a monoli tizirii, urmind ea la aceste solicitari si se insumeze efectele incaredrilor ce aefioneaz inainte de intrarea in Iucru a monolitinirii, calculate pe schemelo static determinate ale elementelor respective. 5.8. La calculul in domeninl plastic al plicilor armate pe doud directii, se va fine seam’ de’ provederile pet. 4. 8.9. Forjele tietoare de calcul in sectiunile adiacente reazemelor unei deschideri, In grinzile si pleile armate pe o directie, se determing cu relafiile : ue aid (r* + (35) si (38) in care: Q" —forta tiietoare de caleul, in valoare absoiuté, in sectiunea a mului din stinga al deschideri ; Q* —_forfa tiictoare de calcul, in valoare absolut, In secfiunea adiacenti reaze- mului din dreapta al deschideri V* — reactiunea reazemului din stinga al deschiderii, in valoare absolut, rezultats din acfiunea incdredrilor permanente gi temporare de calcul asupra deschiderii respective, considerati simplu rezemata la ambele capete V* — reacfiunea’reazemului din dreapta al deschiderii, in valoare absolut, rezul- tata din actiunea incdreirilor permanente si temporare de calcul asupra deschiderii respective, considerati simplu rezemata la ambele capeto ; Ms! momentul de ealeul pe reazemul din stinga al deschiderii,in valoare absolut ; 4 — momentul de calcul pe reazemul din dreapta al deschiderii, in valoare absoluta: 6, PREVEDERI CONSTRUCTIVE 6.1. La aledtuirea plangeelor curente din plici si grinzi se vor respecta prevederile STAS 10107/0-76 si indicatiile suplimentare de In punetele 6.2 si 6.3 din prezentul standard. 6.2," Plicile armate pe dou’ directii, rezemate pe tot conturul, pot fi impartite, pentru armare, po ambele directii, in cito trei fisti (fig. 27) de urmatoarele tip — fisii marginale adiacente laturilor plicilor, a edror Lijime este egal cut Iara/4, in care Imis este Tungimea laturilor scurto ale plicilor ; — o figie central paraleli cu Iaturile langi ale plicilor, @ edrei litime esto ogalit cu Igra/2 ¢ — 0 figie central paralelé eu laturile scurto ale plicilor, a drei Lijime este gals Inaz — Fya/2, in care Ing, este Iungimea laturilor Iungi alo plicilor. In fisiile centrale, aria armaturii necesare din cimpuri este cca reiesit din caloul. In figiile marginale, aria armiturii pe metra, Ia partea inferioard, poate fi rodust la jumitate din aria armiturii pe metru situatd in figille centrale paralele ca fisiile marginale, Tard a conduce insi la procente de armare mai mici dectt cele minime admise, la mai pujin de 3 bare pe metru sau la distante intre bare mai mari ca de 4 ori grosimea’pliei Dack pe plack pot actiona gi ineresri concentrate sau distribuite local, se recomand& s& se prevadi in file marginale cel pujin 4 bare pe metra. 6.3. Pleile rezemate pe trei laturi gi libere pe a patra laturi pot fi armate asemindtor plicilor rezemate pe tot conturul, conform prevederilor de la pet. 6.2, prin considerarea fiecirei plici rezemate pe trei laturi ca’fiind 0 jumitate dintr-o plack rezemata pe tot conturul cu ‘dimensiunile 7, gi 27, unde 1, reprezint& hingimea laturii libere a plicii rezemate pe trei laturi iar 1, lungimea laturilor perpendiculare pe latura liberd a acestei plici (fig. 28), ©) Cind 4 2, 2) Cid > 2%, Fig. 28 Elaborat de: MINISTERUL CONSTRUCTIILOR INDUSTRIALE — lnatituial decercetan i cansteoeit}—_Caaboratart: economia construetilor RResponsabilul profectolot dr. ing, Mauricio Welseenberg Impreund cu prof, dr. ing. Dan Dummitreseu $1 eu conf. dr. ing. Valeria Peteu din Tnstitutul de '~ Inspectoratul General de Stat pentra Directivare s Construct Bucuresti Control tn Proiectarea si Executarea Constructior Redactat final: ~ Institutol roman de standardizare = Institutal de protectari pentru eonstrucil Industrie Servielul ~ constructit $i materiale de constructit Instituut de ‘cercetare $1 proiectare pentru sistera- itura Tehnicd, Bucuresti, 1977. Tiparit 1a 08,07.1077 Edifia 1 — 2890 + 90 ex. 1. P, Informatia, ¢. 11318 “ing. Paula Stdnescu. tizare, locuinge i gospodarie comunall