Sunteți pe pagina 1din 14

Forma

precipitatiilor

Precipitaiile atmosferice:

Sunt produse finale ale condensrii i

sublimrii vaporilor de ap, constituind


totalitatea particulelor de ap lichid i solid
care cad din nori i ating suprafaa
Pmantului.
Pot fi sub form de: ploaie, zpad, lapovi,
burni, mzriche, grindin etc. Impreun cu
depunerile pe suprafaa terestr (roua, bruma,
chiciura, poleiul etc.) alctuiesc hidrometeorii.

Condiiile principale de formare a precipitaiilor sunt:

creterea picturilor i cristalelor din nori, astfel ca


ele s poat invinge rezistena aerului i fora
curenilor ascendeni, pentru a atinge suprafaa
terestr. Creterea componentelor din nori (care
este cauza principal a genezei) se realizeaz prin
trei procese: condensarea sau sublimarea direct a
vaporilor de ap pe particule noroase, contopirea
particulelor din nori (coalescen) i givraj (ciocnirea
cristalelor de ghea cu picturile de ap
suprarcit, care inghea i formeaz granule de
ghea (mzrichea, grindina

In situaia in care cristalele de ghea

traverseaz, in cderea lor, un strat de aer cu o


temperatur pozitiv ei se topesc i ajung la sol
sub form de ploaie. Cand grosimea stratului de
aer cu temperatur pozitiv este mai mic, fulgii
de zpad se topesc parial, se amestec cu
ploaia ajungand la sol sub form de lapovi
(precipitaie mixt).
In timpul iernii, in situaia unui strat de aer cu
temperaturi negative pe toat grosimea lui,
cristalele de ghea formate in partea superioar
a norului se contopesc cu picturile suprarcite
din partea central a coloanei de aer, cresc in
diametru i cad sub form de fulgi de zpad .

Zpada i ploaia se pot forma i in norii Altostratus, tot

cu structur mixt, ins puin dezvoltai pe vertical i,


in consecin, precipitaiile sunt slabe cantitativ, sub
form de burni. In mod frecvent, vara, ploaia care
cade din astfel de nori se evapor pan a ajunge la sol,
fenomenul fiind cunoscut sub denumirea de virga.
Tot in norii cu structur mixt se formeaz i
mzrichea moale i tare. Aceasta din urm reprezint
forma de trecere ctre grindin. Cele mai bune condiii
de cretere i formare a boabelor de grindin se gsesc
in norii Cumulonimbus, unde grunele de mzriche
tare sunt purtate de mai multe ori de curenii
ascendeni de aer, foarte puternici, prin zona
superioar a norului.

Clasificarea precipitaiilor:
Se face dup diferite criterii: starea de agregare, genez, cantitatea de
ap czut, durat i intensitate.
Clasificarea dup starea de agregare:
Dup acest criteriu, precipitaiile sunt lichide (ploaia, burnia), solide
(zpada, mzrichea, ploaia ingheat, grindina, acele de ghea) i
mixte (lapovia).
Ploaia este format din picturi de ap cu dimensiuni ce variaz de la
0,5 mm la 5 mm in diametru. Densitatea i diametrul picturilor de
ploaie depind de tipul de nori din care cad. Ploaia cu picturi mici si rare
cade din nori mijlocii i inali care, uneori, se poate evapora pan s
ajung la sol.
Burnia este o precipitaie alctuit din particule foarte fine de ap cu
diametrul sub 0,5 mm, cu densitate mare ce cade din norii stratiformi
(Stratus i uneori Stratocumulus).
Zpada este o precipitaie solid format din cristale fine de ghea
ramificate sau neramificate, a cror mrime depinde de condiiile de
condensare i sublimare a vaporilor de ap.
Mzrichea este o precipitaie solid sub form de granule mate,
sframicioase cu aspect de zpad (forma moale) sau sub form de
grune de ghea sferice, parial transparente cu un miez albicios
opac(forma tare).

Ploaia ingheat este o precipitaie lichid care inghea inainte de

a ajunge la sol, trecand printr-un strat de aer cu temperatur


negativ, in situaia inversiunilor de temperatur.
Grindina este o precipitaie solid alctuit din granule de ghea
de diferite forme, cu diametre variabile, in funcie de condiiile de
genez. Cade numai din norii de tip Cumulonimbus i poate atinge
un diametru incredibil intre 4 cm i 9,3 cm, cea mai mare granul
de ghea msurat pan in prezent pe glob.
Acele de ghea sunt cristale de ghea foarte mici, sub form de
solzi sau bastonae. Se formeaz iarna i pot pluti mult timp in aer.
Norii Cirrus, cei mai inali, sunt alctuii din cristale asemntoare.
Lapovia este o precipitaie mixt alctuit din picturi de ap i
fulgi de zpad i reprezint o faz intermediar in procesul de
formare a ploii sau zpezii

Clasificarea precipitaiilor dup genez:


Dup formarea lor, precipitaiile sunt: convective, frontale i

orografice.
Precipitaiile convective sunt cele care provin in urma proceselor
de convecie termic generate prin ascensiunea puternic a
aerului inclzit la suprafaa terestr (a oceanelor i
continentelor). Cad din norii cu mare dezvoltare vertical,
Cumulus congestus i Cumulonimbus.
Precipitaiile frontale sunt specifice sistemelor noroase care
insoesc fronturile atmosferice. Din norii frontului cald cad
precipitaii de lung durat i bogate cantitativ, care se produc
inaintea liniei frontului, pe distane apreciabile. Acest tip de
precipitaii mai sunt cunoscute i sub denumirea de ciclonale,
deoarece sunt specifice formaiunilor barice depresionare.
Precipitaiile orografice sunt determinate de ascensiunea rapid,
forat a aerului umed pe versanii munilor i dau cantiti mari
sub form de averse insoite de descrcri electrice.

Clasificarea dup cantitatea de ap i durat:


Conform acestui criteriu, precipitaiile pot fi: de lung durat i abundente, de

lung durat i puin abundente, de scurt durat i abundente, de scurt durat


i puin abundente.

Precipitaiile de lung durat i abundente sunt caracteristice anotimpului de

toamn i in zonele montane inalte. Sunt cunoscute sub numele de ploi


mocneti i dureaz cel puin 6 ore, Cantitatea
minim de ap pe care pot s o dea este de 0,5 l/or. Sunt precipitaii ale
frontului cald i cad din norii Altostratus i Nimbostratus.

Precipitaiile de lung durat i puin abundente se numesc burnie i sunt


alctuite din picturi foarte fine de ap, mai frecvente in perioada rece a anului.
Cad, de obicei, din nori stratiformi.

Precipitaiile de scurt durat i abundente se numesc averse i sunt


caracteristice perioadei calde a anului. Cad din norii Cumulonimbus, incep i se
sfaresc brusc, sunt insoite de oraje i dau cantiti mari de ap.
Precipitaii de scurt durat i puin abundente se numesc bure de ploaie sau

fulguieli, in funcie de anotimp. Cad din norii de tip Stratus.

Efectul Bergeron :

Cea mai puternica instabilitate se inregistreaza in norii de mare

dezvoltare vertical in care coexista toate cele trei faze ale apei:
gazoasa,solida si lichida. Inturcat tensiunea de saturatie
deasupra ghetii este mai mica decat deasupra apei,aerul din
jurul picaturilor de apa poate fi nesaturat cu vapori,pe cand cei
din jurul cristalelor de gheata este suprasaturat. Drept urmare,
cristalele cresc ( prin sublimarea vaporilor din jur), iar deficitul de
saturatie din jurul picaturilor se accentueaza,creand conditii
pentru continuarea evaporarii acestora. Are loc asadar un
permanent transfer de vapori, care asigura cresterea cristalelor
de gheata, pe seama evaporarii picaturilor de apa.
Acestui proces,esential pentru formarea precipitatiilor, i s-a dat
numele de efect Bergeron in cinstea celui care l-a descoperit.El
este caracteristic mai ales pentru norii cu structura mixta
Nimbostratus si Cumulonimbus,care dau cele mai mari cantitati
de precipitatii atat lichide, cat si solide.

Reprezentarea Efectului Bergeron

Clasificarea norilor

Bibliografie

Ciulache S., Ionac N., (2011), Estential in

meteorologie si climatologie, Editura


Universitara, Bucuresti
Moisture, clouds and precipitation , Chapter 17
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nor
https://www.scribd.com/doc/67324312/Precipita
%C5%A3iile-atmosferice#scribd