TEHNOLOGII INTERNET

Referat

Emilia EITAN

Invatarea prin e-learning

CUPRINS
Capitolul I: Ce este e-learning-ul?.............................................................................2
Capitolul II: Modele e-learning.................................................................................3
1. Platforma E-training:........................................................................................4
2. Platforma Moodle:...........................................................................................4
3. Platforma SNSPA / UVA:.................................................................................4
4. Platforma e-learning Dokeos Cursanti.............................................................5
5. Platforma AEL-advance e-learning..................................................................5
6. Platforma Educaional MEDIAEC.................................................................5
7. Platforma e-learning Authoring.......................................................................5
8. Platforma e-learning expertissa:.......................................................................6
9. Platforma e-learning LATEX...........................................................................6
10.

Platforma e-learning blackbord implementare a tehnologiei e-learning.......6

Capitolul III: Dezvoltarea e-learning.........................................................................7

1. Dezvoltarea materialelor support:....................................................................7
2. Actorii sistemului de educatie la distanta........................................................7
3. Tipologia mediilor de instruire virtuale...........................................................8
Bibliografie:...............................................................................................................8

Capitolul I: Ce este e-learning-ul?

Definit astfel, mai mult ca e-education, aria semantica a conceptului e-learning
interfereaza cu si se suprapune indefinit variabil pe o multitudine de termeni ce surprind
varietatea experientelor didactice ce pot beneficia de suport tehnologic: instruire asistata/
mediata de calculator, digital/ mobile/ online learning/ education, instruire prin multimedia
etc. Sub denumirea de software didactic/ educational, o gama larga de materiale
electronice (pe suport digital/ multimedia) sunt dezvoltate pentru a simplifica procesul de
educatie: harti, dictionare, enciclopedii, filme didactice, prezentari n diverse formate, carti
(e-books), teste, tutoriale, simulari, software ce formeaza abilitati, software de exersare,
jocuri didactice etc. Computerul si materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca
suport n predare, nvatare, evaluare sau ca mijloc de comunicare (pentru realizarea unor
sarcini individuale etc).
n sens restrns, elearning-ul reprezinta un tip de educatie la distanta, ca experienta
planificata de predare-nvatare organizata de o institutie ce furnizeaza mediat materiale
ntr-o ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate de studenti n maniera proprie.
Medierea se realizeaza prin noile tehnologii ale informatiei si comunicarii - n special prin
Internet. Internetul constituie att mediul de distributie al materialelor, ct si canalul de
comunicare ntre actorii implicati. Functional deocamdata doar la nivelul nvatamntului
superior si n educatia adultilor, sistemul de instruire prin Internet replica si adapteaza
componentele demersului didactic traditional/ fata-n-fata: planificare, continut specific si
metodologie, interactiune, suport si evaluare.
Extensiile aduse de mediul tehnologic, insuficient explorate si utilizate, se refera la:
a) orientarea spre student, prin:
personalizarea parcursului de formare
compunerea diferita a obiectelor educationale n functie de cerintele fiecarui
beneficiar
individualizarea formarii
structurarea non-lineara a informatiilor, cu posibilitatea revenirii la
continuturi mai dificile n urma identificarii automate a lacunelor
autonomie prin eludarea unui ritm impus, independenta spatiala si seminarii
asincrone
b) resurse distribuite, prin utilizarea/ integrarea/ accesarea bibliotecilor
electronice si materialelor multimedia, prin antrenarea specialistilor n
discutiile studentilor,
c) fluiditatea rolurilor, prin balansul continuu al rolului educat-educator n
grupul de nvatare ("symmetric knowledge advancement" - Scardamalia,
1995), prin re-structurarea continua a echipelor de nvatare n functie de
interese sau pe criterii de eficienta n sarcina.
Capitolul II: Modele e-learning
1.
Platforma E-training:
Este una din aplicatiile de gestiune a formarii care:

 Contempl si gestioneaz ciclul formativ complet al ntreprinderilor si

departamentelor de formatie.
E compatibil cu orice modalitate formativ: e-learning, presencial sau blended.
Este integrat cu sisteme telematice de FORCEM.
Este integrat cu sisteme de gestiune ntreprinztoare.
Conteaz cu o complet gam de mijloace si servicii suplimentare.
2. Platforma Moodle:
Este un sistem de gestiune a cursurilor desenate pentru ajutorul profesorilor n crearea
unei forme usoare si rapide de conturi in linie .ntre competentele noastre se evidentiaz:
Instalarea si personalizarea corporativ a platformei si bazei de date.
Parametrizarea functiilor conform necesittilor.
Gzduirea servidorilor.
Dezvoltarea continuturilor formative.
Integrarea cu sistemele corporative.
3. Platforma SNSPA / UVA:
UVA este adresat studenilor dinamici, cu o via profesional n desfurare.
Majoritatea ocup poziii de middle management, sunt la curent cu noile tehnologii i
interesai s i mbunteasc cunotintele n domeniul n care activeaz. Provocarea a
constat n proiectarea unui site pentru un produs cu totul nou, ntr-un domeniu delicat
precum zona educaional. Ne-am propus s dezvoltm o soluie care s susina tehnic
proiectul SNSPA. A rezultat o platforma de eLearning care permite comunicarea n timp
real ntre profesori i elevi, evaluarea proiectelor, uploadarea de documente, feedback
pentru lucrri. Platforma cuprinde forum de discuii i chat pe tematici, sistem online de
rezolvare a proiectelor i aplicaiilor, cursuri n variant on-line, teste de autoinstruire i
evaluare.
Din punct de vedere al administrrii au fost create 3 niveluri de monitorizare:
monitorizarea activitii studenilor (ce poate fi consultat de ctre profesori)
monitorizarea activitii cadrelor didactice (ce poate fi consultat de administrator)
monitorizarea realizat de administrator (care are acces la monitorizarea activitii:
studenilor, cadrelor didactice, tuturor celor angajai, existnd astfel mai multe
niveluri de acces la informaii. Administratorul poate permite utilizatorilor niveluri
diferite de acces la informaii, cursuri, etc.
4. Platforma e-learning Dokeos Cursanti
Este folosita de catre avocatii care urmeaza cursurile online de formare continua
desfasurate de INPPA. Aceasta platforma a fost aleasa de catre INPPA ca solutie pentru
desfasurarea cursurilor de elearning atat pentru interfata prietenoasa si usor de utilizat cat
si pentru facilitatile remarcabile pe care le pune la dispozitia cursantilor si formatorilor.
5. Platforma AEL-advance e-learning

AeL a fost implementat n peste 13.000 de licee i coli din Romnia. AeL Educaional
nu este doar software, ci un instrument de lucru util pentru elevi i pentru profesori
deopotriv.
AeL faciliteaz nelegerea materiilor predate i crete eficiena nvrii.
AeL Educaional este prietenos ca interfa i structur, flexibil i uor de transpus
n orice limb.
AeL Educaional este o platform modern de eLearning pentru c nu necesit
prezena fizic a elevului n sala de curs. Acesta poate studia i exersa att la coal
ct i acas.
6. Platforma Educaional MEDIAEC
(Mijloace Eficiente de Dezvoltare-Inovare a Educaiei i Cercetrii Interdisciplinare n
Formare, Comunicare i Servicii)
Aceast tehnologie se bazeaz pe aplicaia BlackBoard Academic Suite. Avnd ca
scop realizarea unui nvmnt la distan performant, aceast aplicaie ofer suportul
necesar managementului de coninut educaional la nivelul universitii i are multiple
funcionaliti printre care:
accesul simultan al unui mare numr de utilizatori, aproximativ 30.000;
organizarea materialului de curs pe Internet de ctre profesorii titulari;
introducerea tematicilor pentru seminarizarea cursanilor nscrii, definirea unor
reguli dup care orice fel de component a unui curs (item, test, tem etc.) devine
accesibil numai studenilor care au ndeplinit o anumit obligaie (ca de exemplu:
au obinut calificativul necesar promovrii unui test, s-au ncadrat n timpul impus
de profesor pentru rezolvarea unui test, au parcurs un anumit capitol din curs etc.);
examinarea la distan a cursanilor (de exemplu: rspunsul la teste formulate prin
ntrebri de tip gril este evaluat automat).
7. Platforma e-learning Authoring
Obiectivul proiectului SELF este dezvoltarea unui sistem integrat pentru editarea
coninutului
educaional (eLearning). Proiectul SELF i propune s faciliteze crearea i
utilizarea/reutilizarea de obiecte eLearning de tip multimedia n platformele de nvare
( eLearning software platforms). Inovarea n domeniul eLearning este un obiectiv strategic
pentru agentul economic beneficiar SIVECO Romania SA), care are deja experien n
dezvoltare i cercetare n domeniul Learning.
Obiectiv specific al proiectului realizarea unui prototip de aplicaie pentru dezvoltare
coninutului eLearning ( eLearning authoring tool ) destinat tuturor potenialilor
utilizatori, indiferent de nivelul anterior de cunotine IT.
8. Platforma e-learning expertissa:
IBM LLMS, este o platforma scalabila si robusta care gestioneaza si administreaza
activitatiile de invatare de tip e-learning. Studentii pot selecta diferite cursuri existente
intr-un catalog on-line putandu-se inregistra si participa cu usurinta la cursurile care ii
intereseaza sau la acele cursuri care indeplinesc diverse conditii de certifcare. Utilizatorii
administratori ai acestui sistem pot utiliza un puternic tools pentru a creea singuri cursuri

fara cunostiinte de programare. IBM LLMS este unul dintre primele produse Lotus bazat
pe standarde J2EE.
9. Platforma e-learning LATEX.
LaTeX a fost creat de Leslie Lamport n 1984 la SRI International i n timp a devenit
principa metod pentru programarea n TeX. Datorit capacitilor de a programa n
amnunt orice aspect care ine de publicarea unui material (articol, carte, tratat, brour),
LaTeX este folosit n general n mediu academic de ctre matematicieni, ingineri, etc, dar
i n mediul comercial, datorit costurilor reduse de utilizare (LaTex i TeX sunt gratuite;
TeX este eliberat de ctre creatorul su, Donald Knuth, n domeniu public). LaTeX permite
programarea aspectelor necesare n desktop publishing, inclusiv tabele, figuri i imagini,
referine ncruciate, bibliografie i note bibliografice.
10.Platforma e-learning blackbord implementare a tehnologiei e-learning
Descoperii avantajele unei platforme interdisciplinare pentru educaie i cercetare!
Implementarea tehnologiilor educaionale bazate pe Internet, generic numite e-learning,
constituie component principal n pregtirea studenilor la forma de nvmnt la
distan (ID). Astfel, programele destinate studenilor pot deveni rapid accesibile iar
comunicarea ntre tutore i student este mult mbuntit.
Capitolul III: Dezvoltarea e-learning
1. Dezvoltarea materialelor support:
ntr-un anumit sens, educatia la distanta din timpurile noastre poate fi asemuita cu
cinematograful timpuriu. Producatorii primelor filme aveau tendinta sa le realizeze ct mai
aproape de modelul pieselor de teatru - o camera statica era fixata pe o scena. A durat ceva
timp pna cnd regizorii si-au dat seama ca aparatul de filmat putea fi miscat, scenele
puteau fi trase din unghiuri diferite, iar timpul putea fi manipulat la masa de montaj.
Comparatia se aplica si poate fi analizata la toate nivelele designului materialelor si
proiectarii mediului de nvatare la distanta. 'Regizorii-pedagogi' ncep sa exploateze din ce
n ce mai bine potentialul acestui tip de instruire. Noile tehnologii digitale si cercetarile
recente n domeniul designului vizual (visual design, screen design, eyetracking etc.)
largesc semnificativ sfera de posibilitati si lasa sa se ntrevada un viitor ce pune definitiv
n umbra 'istoria scrisa' a nvatamntului la distanta.
Pentru o proiectare eficienta
nca din 1970, cercetarile au relevat ca evident faptul ca mediul de comunicare este un
factor de mult mai mica importanta n predarea si nvatarea la distanta dect calitatea
instruirii. Aceasta observatie a determinat o reorientare a atentiei educatorilor si
cercetatorilor de la mediul de distributie a materialelor suport pentru nvatare la
proiectarea programelor de instruire si designul materialelor n termeni didactici si de
psihologia educatiei. Treptat, se ncheaga acum o teorie care sa sustina si sa directioneze
practica educativa, orientata spre elaborarea principiilor nvatarii eficiente dupa material
de pe suport tiparit, audio sau digital, sustinut de interactiuni profesor-elev mediate, n
conditiile promovarii studiului independent si colaborarii la distanta. Mediul de
comunicare ramne doar un suport - nu lipsit de importanta, deoarece dimensioneaza

diferit procesul de predare-nvatare - accentul fiind nsa pus pe dezvoltarea unor situatii
educative eficiente.
Astazi, cele cteva studii comparative publicate, despre studentii care nvata prin
intermediul noilor tehnologii versus clasa traditionala, la o analiza atenta, nu au ca termen
major de comparatie tipul de instruire - mediata sau fata n fata -, acesta fiind doar
pretextul, ci ct de bine este proiectata instruirea. Iar pentru nvatamntul la distanta,
designul materialelor suport are importante functii de potentare a valorii formative a
mesajului educational.
2. Actorii sistemului de educatie la distanta
Atributiile si responsabilitatile practicienilor educatiei la distanta se mpart n
functie de pozitia pe care o ocupa acestia n cadrul unui program particular de educatie
mediata de tehnologii. Viziunea proprie pe care o institutie de nvatamnt deschis si la
distanta (IDD) o are despre aceasta forma alternativa poate dimensiona diferit rolurile, iar
numarul personalului implicat este cerut de nevoile de pregatire. O imagine completa
asupra personalului angajat si rolurilor atribuite este greu de construit n termeni generali,
nsa orientativ, relativ la tipul de institutie ce dezvolta un program de educatie la distanta,
se pot identifica urmatoarele pozitii:
Consideram ca accentul trebuie pus pe rolul,
atributiile si competentele tutorului datorita pozitiei particulare nsemnate a acestuia, de
pivot al unui sistem de nvatamnt deschis si/sau la distanta.
3. Tipologia mediilor de instruire virtuale
Mediile de nvatare pe care le experimenteaza studentii pot fi caracterizate n patru
feluri: Fiecare din aceste medii nu numai ca prezinta propriul cadru de aspecte tehnice si
pedagogice, dar determina si consideratii referitoare la nregistrarea sesiunilor de lucru,
astfel nct ele sa fie furnizate altora ulterior sau pur si simplu folosite ca o referinta.
nregistrarea acestor sesiuni sau componente ale sesiunii (inclusiv interactiuni bazate pe
PC, si pe software-ul asociat), depozitarea lor, si indexarea pentru o recuperare ulterioara
sunt aspecte ale crearii si mentinerii mediilor de nvatare virtuala.

Bibliografie:
http://www.elearning-forum.ro
http://en.wikipedia.org/wiki/E-learning
http://www.timsoft.ro/ejournal/elearning.html
http://www.informatiiprofesionale.ro/formare/e-learning-instruirea-bazata-pe-tehnologie
http://sites.google.com/site/proiectcolectiv/home/repartizare-proiecte/e-learning-system