PATOLOGIA DIABETIC I STILUL DE VIA

Stilul de viata nesntos are un rol principal n apariia diabetului zaharat de tip 2. Mai mult de jumatate dintre
persoanele afectate de diabet nu sunt contiente de prezena bolii, deoarece aceasta poate s evolueze fr apariia
simptomelor.
Din cele 50.000 de cazuri noi de diabet nregistrate anual, ntre 5-10% sunt diabet zaharat de tip 1 sau insulinopriv care
afecteaza adulii, tinerii i copiii, necesitnd tratament permanent cu insulin. Marea majoritate a cazurilor noi
reprezint pacieni cu diabet zaharat de tip 2, de cele mai multe ori explicate de prezena concomitent a obezitii i
stilului nesntos de via.
Unul dintre cele mai mari pericole cu privire la apariia diabetului (n special de tip 2) este faptul c poate evolua
asimptomatic sau cu simptome atipice, nespecifice, precum oboseala sau setea intens. Astfel, diabetul zaharat poate fi
prezent chiar cu 5-10 ani inainte de a fi depistat. n acest context, nediagnosticarea la timp a diabetului poate determina
complicaii grave precum probleme cardiovasculare, renale, oftalmologice, neurologice, dar i complicaii acute
(comele diabetice), sau poate conduce chiar la deces. Este cert faptul c n rndul persoanelor cu diabet zaharat
necontrolat terapeutic, riscul de deces este dublu comparativ cu al persoanelor care nu sufer de aceast afeciune.
Deasemenea, diabetul crete riscul de boli cardiovasculare i de accident vascular cerebral, astfel c aprox. 50% dintre
persoanele cu diabet zaharat decedeaz ca urmare a acestor afeciuni.
Diabetul zaharat reprezint i una din principalele cauze de afectare renal, aproximativ 10-20% din persoanele cu
diabet decednd din aceasta cauz.
O alt complicaie sever a diabetului este retinopatia diabetic (afectarea oculara), astfel inct, dupa 15 ani de evolutie
a bolii 2% dintre cei afectai i pot pierde vederea.
Mai mult, o complicaie a diabetului zaharat este i neuropatia diabetic/piciorul diabetic, n care sunt afectate fibrele
nervoase, care in asociere i cu o circulatie deficitara la nivelul membrelor inferioare, determin o cretere a riscului de
ulceratii i amputaii. Peste 50% dintre persoanele cu diabet pot prezenta aceast complicaie.