Sunteți pe pagina 1din 4

Alexandru Lpuneanul

-eseuCostache Negruzzi
Nuvela Alexandru Lpuneanul este o nuvel romantic, de inspiraie istoric.
Este prima nuvel istoric din literatura romn, o capodoper a speciei i un model
pentru autorii care au cultivat-o ulterior.
Publicat n perioada paoptist, n primul numr al revistei Dacia literar in
anul 1840, nuvela ilustreaz una din sursele literaturii romantice, istoria naional
(Evul Mediu), potrivit recomandrilor lui Mihail Koglniceanu din articolul
program al revistei, intitulat Introducie.
Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructive riguroasa,
avand un fir narativ central. Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivare a
perspectivei narative si verosimilitatea faptelor. Personajele sunt relativ putine,
caracterizate succinct si graviteaza in jurul personajului principal.
Este o nuvela romantica datorita mai multor trasaturi: specie, inspiratia din istoria
nationala (Evul Mediu), conflict, naratiune lineara, personaje exceptionale in situatii
exceptionale, personaje construite in antiteza (dintre blandetea doamnei si cruzimea
domnitorului), culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara, nu cu valoare
epica (descrieri amanuntite ale vestimentatiei si ale obiceiurilor: descrierea
vestimentatiei lui Lapusneanul in biserica si a mesei domnestei).
Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici, care evoca trecutul
istoric (Evul Mediu) prin tema, personaje si culoarea epocii (mentalitati,
comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj).
Tema nuvelei este lupta pentru putere n epoca medieval. Evocarea artistic a celei
de-a doua domnii a lui Alexandru Lpuneanul (1564 1569) evideniaz lupta
pentru impunerea autoritii domneti i consecinele deinerii puterii de un domn
crud, tiran.
Naratorul este omniscient, omniprezent, sobru, detasat, predominant obiectiv, dar
intervine direct prin cateva epitete de caracterizare.

Naraiunea se desfoar cronologic, linear, prin nlnuirea secvenelor narative i


a episoadelor, particularitate narativ romantic. Echilibrul compoziional este
realizat prin organizarea textului narativ n patru capitole, care fixeaz momentele
subiectului. Capitolele poart cte un motto cu rol rezumativ, care constituie replici
memorabile ale personajelor.
n capitolul I, Dac voi nu m vrei, eu v vreu este rspunsul dat de
Lpuneanul soliei de boieri care i cer s plece din ar pe motiv c norodul nu l
vrea.
n capitolul al-II-lea, Ai s dai sam, Doamn! este avertismentul pe care vduva
unui boier decapitat l adreseaz doamnei Ruxanda, pentru c nu ia atitudine fa
de crimele soului ei.
n capitolul al-III-lea, Capul lui Mooc vrem este cererea norodului care l
gsete pe Mooc vinovat de toate nemulumirile.
n capitolul al-IV-lea, De m voi scula, pe muli am s popesc i eu! este
ameninarea rostit de Alexandru Lpuneanul care, bolnav, fusese clugrit
potrivit obiceiului vremii, dar pierduse astfel puterea s domneasc.
Capitolul I cuprinde expoziiunea (ntoarcerea domnitorului pe tronul Moldovei, n
1564, i ntlnirea cu solia trimis de Toma) i intriga nuvelei (hotrrea lui
Lpuneanul de a-i relua tronul i dorina de rzbunare fa de boierii trdtori).
n capitolul al-II-lea sunt surprinse evenimentele declanate de ntoarcerea lui
Lpuneanul pe tron: fuga lui Toma n Muntenia, incendierea cetilor, confiscarea
averilor boiereti, uciderea unor boieri, intervenia doamnei Ruxanda pe lng soul
ei pentru a nceta cu omorurile i promisiunea acestuia c o va face.
Capitolul al-III-lea prezint numeroase evenimente romantice cu caracter
memorabil sau excepional: participarea i discursul domnitorului la slujba
religioas de la mitropolie, ospul de la palat i uciderea celor 47 de boieri,
omorrea lui Mooc de ctre mulimea revoltat i leacul de fric pentru doamna
Ruxanda. Capitolul constituie punctul culminant al nuvelei.
n capitolul al-IV-lea este nfiat deznodmntul, moartea domnitorului prin
otrvire. Dup patru ani de la cumplitele evenimente, Alexandru Lpuneanul,
bolnav de friguri, se retrage n cetatea Hotinului unde este clugrit dup obiceiul
vremii. Faptul c, atunci cnd i revine, amenin s i ucid pe toi, inclusiv pe fiul
su, urma al tronului, o determin pe doamna Ruxanda s accepte sfatul boierilor
de a-l otrvi.

Conflictul nuvelei este complex i pune n lumin personalitatea puternic a


personajului principal.
Timpul si spatial actiunii sunt precizate si confera verosimilitate naratiunii:
intorcerea lui Lapusneanul pe tronul Moldovei, in a doua sa domnie.
Principalul conflict este de ordin politic: lupta pentru putere ntre domnitor i
boieri. Impunerea autoritii domneti n faa boierilor, a constituit, n secolul alXVI-lea, un factor de progres, dar mijloacele impuse de Lpuneanul sunt
sngeroase, caracteristice tiranului feudal. Actele personajului sunt motivate
psihologic: cruzimea este expresia dorinei de rzbunare fa de boierii care l
trdaser n prima domnie.
Conflictul secundar, ntre domnitor i Mooc (boierul care l trdase),
particularizeaz dorina de rzbunare a domnitorului, final anunat n capitolul I i
ncheiat n capitolul al-III-lea.
Conflictul social, ntre boieri i popor, se limiteaz la revolat mulimii din capitolul
al-III-lea.
n proza romantic, tensiunile exterioare plaseaz personajele ntr-o relaie de
antitez. Din acest punct de vedere, se poate vorbi despre contrastul dintre
Lpuneanul i doamna Ruxanda, evideniat n capitolul al-II-lea.
Alexandru Lpuneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic,
excepional, care acioneaz n situaii excepionale (scena omorrii boierilor, a
pedepsirii lui Mooc, a morii). ntruchipeaz tipul domnitorului crud, tiran i
sngeros. Este construit din contraste i are o psihologie complex, caliti i defecte
puternice. Crud, hotarat, viclean, disimulat, intelligent, bun cunoscator al
psihologiei umane, abil politic, personajul este puternic individualizat si memorabil.
Este caracetrizat direct (de catre narrator si alte personaje, autocaracterizare) si
indirect (prin fapte, limbaj, comportament, relatii cu alte personaje, gesture,
atitudine, vestimentatie). Forta exceptionala a personajului domina relatiile cu
celelalte personaje, care, in general sunt manipulate de domnitor.
Promisiunea pe care i-o face lui Motoc il linisteste pe boierul intrigat care se crede
util domnitorului, intrandu-I din nou in favor. Planul de razbunare al lui
Lapusneanul este insa crud. Motoc sfarseste sfasiat de multime. Sacrificandu-l pe
boier, se razbuna pentru tradarea acestuia in prima domnie si potoleste
(manipuleaza) multumeam revoltata, de a carei putere este constient: Prosti, dar
multi. . Stapanirea de sine, sangele rece, sunt dovedite in momentul pedepsirii lui
Motoc, pe care il ofera gloatei ca tap ispasitor. Leacul de frica promis cu umor
negru doamnei Ruxanda, piramida din captele boierilor, reflecta sadismul celui care

stiuse sa-si stapaneasca impusul violent in momentul cand, prin rugamintea ei, are
impresia ca domna vrea sa se amestece in conducerea tarii.
Disimulat, regizeaza invitatia la ospatul de impacare, de fapt, o cursa de la alegerea
locului si a momentului (liturghia de la Mitropolie) la integrarea frazelor biblice in
discurs. Are o inteligenta diabolica, reusind sa manipuleze masele sau persoanele
(boierii), pentru a-si pune in aplicare planurile.
Naratorul realizeaza, in mod direct, portretul fizic al domnitorului prin descrierea
vestimentatiei specific epocii.
Doamna Ruxanda este personaj secundar, de tip romantic, construit in antiteza cu
Lpuneanul: caracter slab caracter tare, blndee cruzime. Ea nu acioneaz
din proprie voie nici cnd i cere soului ei s opreasc omorurile, dar nici atunci
cnd l otrvete.
Boierul Mooc este tipul boierului trdtor, viclean, la i intrigant, care nu
urmrete dect propriile interese. De aceea l trdase pe Lpuneanul n prima sa
domnie, iar la ntoarcerea acestuia, l linguete asemenea cinelui care n loc s
mute, linge mna care-l bate.
Personajul colectiv, mulimea revoltat, apare pentru prima dat n literatura
romn, psihologia acesteia fiind realizat cu finee, n mod realist.
Limbajul contine expresii populare, regionalisme fonetice, dar forta de sugestie au
neologismele care conserva forma din secolul al XIX-lea, unele fiind integrate in
figuri de stil.
Coexistena elementelor romantice cu elementele clasice ntr-o oper literar este
specific literaturii paoptiste: caracterul obiectiv, aspectul credibil al faptelor,
echilibrul compoziional.
Elementele romantice se impletesc cu cele clasice: echilibrul compozitiei, constructia
simetrica, aspectul verosimil si credibil al faptelor, caracterul obiectiv al naratiunii.
In concluzie, Alexandru Lpuneanuleste o nuvel romantic, de inspiraie
istoric, ce ilustreaz principiile ideologiilor paoptismului i ale romantismului
romnesc.