Romanul Maitreyi de Mircea Eliade este un roman modern, subiectiv, de analiza
psihologica, un roman al autenticitatii si experientei, dar si un roman exotic.
Maitreyi este un roman al experientei. Proza experientei se bazeaza pe crearea impresiei de autenticitate, prin utilizarea unor elemente care tin de realitate (jurnalul din India al scriitorului, elemente autobiografice, scrisori etc.). Romanul creaza impresia de viata autentica, iar eroii lui isi traiesc iubirea cu intensitate. Romanul Maitreyi valorifica o experienta autobiografica traita de Mircea Eliade in India: iubirea dintre el si Maitreyi, gazdei lui din India. Romanul nu rezuma viata lui Eliade in India, ci valorifica artistic o secventa din aceasta experienta. Autenticitatea romanului modern, amestec de jurnal intim si naratiune retrospectiva, este sustinuta de utilizarea tehnicii narative moderne Mis en abis (punerea in abis), secvente din jurnal fiind introduse in naratiunea romanesca. Tema romanului este iubirea incompatibila. Romanul este o alta transpunere a imposibilitatii iubirii din pricina unor considerente exterioare ei. Conflictul romanului se intemeiaza pe opozitia dintre doua lumi diferite: europeana si asiatica. Desi uniti prin iubire, cei doi tineri raman exponenti ai acestor mentalitati diferite. Conflictul dintre europeanul Allan si bengalezul Narendra Sen, tatal fetei, reda opozitia dintre libertatea dragostei si constrangerile traditiei, si reprezinta incompatibilitatea sau lipsa de comunicare dintre civilizatii si mentalitati. In sufletul lui Allan, fire autoreflexiva, se petrece un puternic conflict interior, in care trairea iubirii este experienta definitorie. Iubind-o pe Maitreyi, Allan descopera atat lumea tainica a Indiei, cat si forta iubirii reale. Allan merge in India pentru o experienta de viata. El incearca sa decodifice esenta spiritualitatii indiene. Allan patrunde mai intai in India, apoi intr-un oras indian, Calcutta, apoi in casta nobila din care facea parte Narendra Sen, dupa aceea in casa acestuia unde ritmurile vietii sunt altele decat cele stiute de un european. Aici, iubirea dintre el si Maitreyi se infiripa nestingherita pentru ca toata lumea pare sa-i ignore. Mentalitatea de european a lui Allan il face chiar sa creada ca i s-a intins o cursa matrimoniala. Caracterizarea indirecta, prin fapte, limbaj, atitudini, gesturi, relatii cu celelalte personaje, dezvaluie asumarea tragica a iubirii pentru ca Maitreyi este singura din cuplu care cunoaste interdictiile si urmarile erosului interzis in lumea sa. Femeia din civilizatiile stravechi era o intruchipare a marii zeite a pamantului mama. Tocmai de aceea, in legamantul de logodna ea arata ca viata este iubirea, iar iubirea inseamna sacrificiu si rodnicie. In Maitreyi, iubirea are atat rolul de a converti cat si de a initia. Allan stie ca e vrajit si se lasa prada acestei vraji. El accepta cu bunastiinta jocurile Maitreyiei. Mai intai intre Maitreyi si Allan se infiripa un joc al privirilor. Tinerii par sa cada intr-un fel de transa cand se privesc.Vine la rand jocul mainilor de o senzualitate mai pronuntata. Trepta cea mai de sus a acestui joc este jocul picioarelor care semnifica abandonul total. In mod interesant avansarea jocului in atingerea tot mai intima a picioarelor, nu e descrisa in termeni de adancime, de coborare in fiinta de carnea fetei, ci de inaltare. Asta inseamna ca pasiunea, cand e adevarata, inalta pe om.
Maitreyi fiind o specie a genului epic, n proz, de mare ntindere, cu o aciune
complex care se desfoar pe mai multe planuri narative, cu personaje numeroase a cror personalitate este bine individualizat i al cror destin este determinat de trsturi, de caracter i ntmplrile ce constituie subiectul operei este un roman.