Sunteți pe pagina 1din 86

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA MEMBRULUI INFERIOR


(oase, muschi, ligamente)
I.1. Definitie si alcatuirea scheletului
Aparatul locomotor cuprinde in constituiasa sistemele care participa la sustinerea
corpului uman. Totodata ii asigura posibilitatea de miscare sau locomotie.
El este alcatuit din oase si articulatiile lor, care alcatuiesc sistemul osteoarticular si din
muschi, ca elemente active ale miscarii.
Scheletul corpului uman reprezinta expresia adaptarii la conditiile statiunii si locomotiei
bipede.
Totalitatea oaselor din organism reprezinta sistemul osos sau scheletul. Ramura anatomiei
care strudieaza se numeste osteologie.
Scheletul corpului omenesc se imparte pentru studiu in trei mari regiuni:
- scheletul capului
- scheletul trunchiului
- scheletul extremitatilor ce cuprinde memberle superioare ai inferioare.
Oasele sunt organe dure, rezistente i, intr-o oarecare masura, elastice.Aceste proprietati
ale osului se datoreaza compozitiei chimice a tesutului osos i arhitecturii substantei osoase;
gratie lor, osul rezista la presiune, tractiune i torsiune. Ele sunt totodata expresia adaptarii
osului la functiile pe care le indeplineste.
Rolul oaselor in organism:
- Prin duritatea i rezistenta lor, oasele contribuie la determinarea formei
corpului,constituind, impreuna cu articulatiile dintre ele, suportul partilor moi: scheletul.
- Participa la formarea cavitatilor de protectie in care sunt adapostite organele, de
exemplu cutia craniana i canalul vertebral (adapostesc encefalul i maduva spinarii), cutia
toracica, bazinul osos.
- Luand parte la formarea articulatiilor i servind ca puncte de insertie pentru muschi,
oasele sunt organe ale miscarii.

- Maduva rosie din epifizele oaselor lungi, din oasele late i cele scurte este un organ
hematopoietic.
- Prin componenta lor minerala, oasele constituie i un depozit de substante fosfocalcice,
prin care organismul le poate mobiliza la nevoie (de exemplu in sarcina).
- Rol antitoxic. Oasele retin numeroase substante toxice (Hg, Pb, F), patrunse accidental
in organism i le elibereaza treptat, fiind eliminate renal.

In felul acesta concentratia sanguina

a toxicului nu creste prea mult i sunt prevenite efectele negative asupra altor organe.
Oasele sunt alcatuite din substanta osoasa, maduva osoasa i periost. Au vase care le
hranesc i nervi, care le asigura mobilitatea.
Forma oaseloreste adaptata functiei lor. Dupa raportul dintre dimensiuni sunt luate in
discutie trei categorii de oase: lungi, late i scurte.
Oasele lungisunt acelea la care lungimea depaseste mult latimea i grosimea i formeaza,
in cea mai mare parte, scheletul membrelor. Unui os lung i se deosebesc trei parti: un corp sau
diafiza, format din tesut compact, cu un canal medular in centru i doua extremitati numite
epifize, alcatuite din tesut spongios. La oasele tinere, portiunea dintre epifiza i diafiza, la
nivelul careia se gaseste cartilajul de crestere sau de conjugare, se numeste metafiza.
Oasele latesunt acelea la care latimea i lungimea sunt mai mari decat grosimea. Astfel
de oase sunt oasele cutiei craniene, scapula, sternul, coxalul.Ele participa mai ales la formarea
cavitatilor de protectie; la suprafata sunt formate din tesut osos compact, iar in interior din tesut
spongios.
Oasele scurtesunt acelea care au trei dimensiuni aproape egale. Se gasesc in regiuni cu
miscari variate dar mai putin ample, unde este necesara o mai mare solidaritate. Astfel de oase
sunt: oasele tarsiene, carpiene i vertebrele. In interior sunt formate din tesut spongios, iar la
suprafata din tesut compact.
De asemenea sunt mentionate:
Oasele neregulate(vertebre, sfenoid, etmoid, mandibula).
Oasele pneumatice(frontal, maxilar, etmoid, sfenoid).
Exista i oase cum ar fi rotula care se gasesc in grosimea unui tendon (tendonul
cvadricepsului femural). Acestea sunt oase sesamoide.
Exista, de asemenea i oase alungite cum ar fi coastele i clavicula la care predomina
lungimea, dar care nu prezinta diafiza i epifize, asa cum au oasele lungi.
7

Suprafata oaselor este neregulata. Aceasta se datoreaza in mare parte muschilor care, prin
tractiuni prelungite, creeaza la suprafata osului proeminente numite apofizei tuberozitati, iar
prin presiune adancituri numite fosetei santuri.
La nivelul oaselor se gasesc suprafete lucioase, netede, prin care se articuleaza intre ele,
numite fete articulare. Acestea sunt acoperite de cartilajul articular i forma lor are mare
importanta in miscarile articulare.
Structura
Scheletul membrului inferior
Membrele inferioare se mai numesc i membre pelvine, din cauza participarii oaselor
coxale la formarea bazinului sau a pelvisului.
Scheletul mambrelor inferioare este alcatuit din oasele centurii pelviene i din oasele
extremitatii libere a membrelor inferioare.

Membrul inferior are trei segmente:

- coapsa , al carui schelet este format din femur;


- gamba , al carui schelet este format din tibie si peroneu;
- piciorul , in scheletul caruia gasim tarsul, metatarsul si falangele.
Femurul : este cel mai lung os din intregul schelet. El are un corp si doua extremitati.
Extremitatea superioara este formata din cap, gat si tromantere.
- capul femurului are forma sferica si este orientat in sus si medial, se articuleaza cu
cavitatea cotiloida;
- gatul femurului este aproape cilindric, lung de 6 cm si orientat de pas in pas;
- trahantrele sunt doua proeminente asezate la locul de unire a gatului cu corpul.
La marginea superioara a gatului femurului exista o proeminenta mare cu contur
patrulater care reprezinta trahanterul mare; pe parte dorsala a limitei dintre gat si corp se gaseste
o proeminenta mai mica care reprezinta trahanterul mic. De la trahanterul mare porneste spre
trahanterul mic, creasta intreahanterica. Trahanterele si creasta intrahanterica servesc pentru
insertii musculare.
Corpul femurului are forma de prisma triungiulara si prezinta o curbura cu concavitatea
indreptata posterior. Cele trei fete sunt convexe si netede. Dintre muchii numai cea posterioara
prezinta caractere particulare si poarta denumirea de linie aspra. In partea mijlocie, linia aspra se
prezinta ca o creasta groasa; extremitatea superioara este trifurcata, iar extremitatea inferioara
este bifuracta. Pe linia aspra se insereaza muschi ai coapsei. Extremitatea inferioara este alcatuita
din doua mase voluminoase ovoide, numite codili, un codil intern si unul extern. Pe fata
anterioara, codilii se unesc si formeaza o suprafata articulara forma de scripete, trahela femurala
care se articuleaza cu rahela iar pe fata posterioara, ei sunt despartiti printr-o mare scobitura,
incizura intercondiliana. Suprafata condililor serveste pentru articularea cu oasele gambei.
I.2. Scheletul gambei
Este format din doua oase asezate in paralel :
- TIBIA ;
- FIBULA sau PERONEUL.

I.2.1. Tibia
Tibia este un os lung, situat in partea mediana sau interna a scheletului gambei, fiind
principalul os de sprijin;este mai voluminoasa decat fibula.
Prezinta un corp si doua extremitati :
a) extremitatea superioara
Este mai voluminoasa decat cea inferioara, este formata din doua tuberozitati care se
numesc condili :
- condilul interior ;
- condilul exterior.
Pe fata lor superioara, condilii au suprafete articulare, cavitati glenoide ale tibiei, care se
articuleaza cu condilii femurali.
Condilul extern are o fateta periniera pentru articularea cu capul fibulei.
Pe fata anterioara se afla o proeminenta numita tuberozitatea interioara, pe care este fixat
tendonul rotulei.

10

Corpul tibiei are forma unei prisme triunghiulare ; pe fata posterioara se afla o
creasta care porneste din dreptul condilului extern pana in jos si median, numindu-se linia oblica
a tibiei serveste pentru insertia muschilor solear si tibial posterior.
b) extremitatea inferioara
Este mai putin voluminoasa decat cea superioara. Prezinta o fata articulara pentru
trohleea astragalului.
La partea interna, extremitatea se prelungeste sub forma unei apofize, numita maleola
interna (se articuleaza tot cu astragalul).
Pe fata externa a acestei extremitati se afla o fateta articulara pentru fibula.
I.2.2.Fibula sau peroneul
Fibula este un os lung, mai subtire decat tibia, asezat in partea externa a gambei.
Prezinta un corp si doua extremitati care se articuleaza cu tibia.
a) extremitatea superioara
Extremitatea superioara se prezinta cu o ingrosare, numita capul tibiei.
Pe fata superioara se afla o suprafata articulara pentru condilul extern al tibiei, iar lateral
are o apofiza piramidala numita apofiza stiloida.
Capul tibiei este subtire, avand forma unei prisme triunghiulare ,cu suprafete neregulate
(pentru intersectia muschilor).
b) extremitatea inferioara
Formeaza maleola externa si se prezinta cu o ingrosare ovala, turtita lateral.
Rotula os scurt, turtit, antero-posterior, (patela) asezat in partea anterioara a
genunchiului. Are forma aproximativ triunghiulara, prezentand o baza si un varf. Pe suprafetele
articulare de pe fata posterioara se articuleaza cu condilii femurului iar pe ia se insera muschi si
ligamente. Este cuprinsa in grosimea tendonului, muschiul cvadicepsla nivelul genunchiului, din
care cauza este considerata un os sesanoid.
I.2.3. Elemente de microstructura ale gambei
Oasele sunt alcatuite din tesut conjunctiv adaptat in cel mai inalt grad functiei de
rezistenta si sustinere.

11

Aceasta se datoreste impregnarii substantei fundamentale cu o mare cantitate de saruri de


calciu si fosfor si aranjamentului fibrelor conjunctive a caror orientare este determinata de fortele
mecanice ce se exercita asupra osului.
Celulele osoase sunt adapostite in mici cavitati sapate in substanta fundamentala, care
este structurata sub forma de lame osoase.
Cavitatile, denumite osteoclaste comunica intre ele prin canaliculele osoase fine care
anastomozeaza cu canaliculele cavitatilor vecine.
Prin canalicule circula lichid interstitial care asigura hranirea osului.
Diafizele tibiale si fibulare prezinta la periferie o membrana conjunctiva vasculara numita
periost cu rol in cresterea osului in grosime si in refacerea tesutului osos la nivelul unei fracturi.
Dedesubt se gaseste osul compact, strabatut de canalele Hawers ce contin vase de sange
si tesut conjunctiv lax.
In structura epifizelor tibiale si fibularese gaseste tesut osos spongios, dispus sub forma
de lame osoase (trabecule) ce delimiteaza niste cavitati (areole) ce dau osului aspectul unui
burete.
Areolele si trabeculele comunica intre ele si contin in interior maduva osoasa.
Dispozitia trabeculelor osului spongios prezinta o arhitectonica speciala corespunzatoare
factorilor functionali mecanici si biologici ce actioneaza asupra osului.
Cercetarile au aratat ca vindecarea unei fracturi este un proces continu in care periostul
joaca un rol vital.
Vindecarea fracturii s-ar produce, dupa unii autori, in doua stadii :
STADIUL I sau faza colusului primar se caracterizeaza prin formarea de os nou sub
periostul adiacent focarului de fractura, in primele zile sau saptamani ;
STADIUL al-II-lea

- sau faza colusului secundar se caracterizeaza prin formarea

colusului extern ce protejeaza spatiul fracturat.


I.2.4. Muschii gambei
Gamba prezinta un numar de 12 perechi de muschi dispusi in trei loje :
- anterioara muschii extensori ;
- externa (laterala) muschii peronieri ;
- posterioara muschii flexori.
12

a) muschii anteriori ai gambei


Se gasesc in fata membranei interosoase si a celor doua oase si sunt :
- muschiul tibial anterior ;
- muschiul extensor lung al halucelui ( II-V );
- muschiul extensor scurt ai halucelui ( I)
b ) muschii posteriori ai gambei
Muschii posteriori ai gambei se gasesc inapoia membranei interseroase si a celor doua
oase ale gambei si se impart in :
- muschi superficiali ;
- muschi profunzi.
Acestia sunt :
- muschiul lung peronier ;
- muschiul scurt peronier ;
- muschiul peronier al III-lea.
c) muschii laterali ai gambei
- muschiul lung peronier ;
- muschiul scurt peronier ;
- muschiul peronier al III-lea
Muschii extensori ai gambei si peronieri in zona tranzitorie a gambei - piciorul este strans
ancorat de planul osos prin ingrosari ale fasciei gambei, numite retinocule ( separate pentru
extensori si separate pentru peronieri).

13

I.2.5. Articulatiile supra si subiacente


Articulatia genunchiului
Articulatia genunchiului cuprinde :
- condilii femurali ;
- rotula ;
14

- condilii tibiali.
Capsula articulara este foarte stransa si este intarita de ligamente.
In interiorul articulatiei se gasesc meniscurile (formatiuni alcatuite din tesut conjunctiv
abundent, fara vase de sange si nervi).
In miscarile de rotatie externa a gambei, sau in miscarile bruste ale genunchiului,
meniscul poate fi fisurat sau rupt, producand blocaj articular, dureri si hidroartroza.
La nivelul genunchiului se descriu numeroase burse seroase, multe dintre ele comunicand
cu cavitatea articulara.
Axul principal de miscare al articulatiei genunchiului este axul transversal care trece prin
condilii femurali :
- in flexia gambei pe coapsa, inceputul miscarii se face prin rostogolirea condililor
femurali pe platoul tibial, care ajunge la 20 grade ;
- extensia este efectuata pana la 180 grade de muschiul cvadriceps femural si prin rotatia
femurala a tibiei, ij afara, cand femurul este fix.
Articulatia gleznei
Este formata din :
1) articulatia tibiofibulara distala, intre maleola fibulara si extremitatea distala a tibiei
intarite de doua ligamente ; articulatia permite doar miscari de alunecare ;
2) articulatia talocrurala se realizeaza intre suprafetele articulare inferioare de la nivelul
epifizelor distale ale tibiei si fibulei, pe de o parte si trohleea de pe fata superioara a talusului, pe
de alta parte ; articulatia permite miscari de flexie si extensie in jurul unei axe transversale, trece
prin cele doua maleole.
I.2.6. Oasele piciorului
Piciorul este ultimul segment al membrului inferior, format di 26 de oase.
Oasele sunt asezate in trei grupe: tarusul, metatarusul si falangele.
Taurusul format din 7 oase scurte, numite oase tarsiene, aceste oase sunt mai mari si
mai puternice decat oasele corpului datorita rolului pe care il au in sustinerea greutatii corpului.
Oasele tarsiene sunt dispuse pe doua randuri:
1. In randul 1 (proximal) sunt doua oase cele mai mari suprapuse: astrogalul si calcaneul.
15

- Astrogalul (talus) are forma neregulata si este asezat sub extremitatile inferioare ale
fibiei si fibulei deasupra calcaneului. El are fete articulare pentru aceste oase si pentru osul
scafoid. Pentru articularea cu tibia, pe fata superioara se afla o parte lombata trahea astrogalului.
- Calcaneul (calcanus) este cel mai mare os tarsian, este asezat sub astrogal si are forma
cuboida alongit antero-posterior. Pe fata superioara are o fateta articulara pentru astrogal, iar prin
fata anterioara se articuleaza cu osul cuboid. Pe fata posterioara prezinta o ingrosare, tuberculul
calcaneului, pe care se insereaza tendonul lui Ahile
2. In randul al II-lea (distal), se afla cubidul, la exterior scofoidul, la interior inaintea
scofoidului se afla trei oase cumiforme (I, II, III)
Metataurusul este format din 5 oase metatarsiene. Un os metatatrsian prezinta:
baza,corp si cap. Prin baza se articuleaza cu osul tarsian corespunzator,iar prin capcu falanga
corespunzatoare. Oasele metatarsiene se numeroteaza de la I la V, incepand din interior in
exterior, astfel ca primul metatarsian este cel mai intern corespunzator, iar al V-lea cel extern.
Considerate in totalitatea lor tarusul si metatarusul alcatuiesc o bolta, cu o fata dorsala,
convexa si una plantara, concava.
Scheletul degetului piciorului este format din falange.
Ele sunt oase lungi, turtite darso-plantar. Fiecare falanga are o baza un corpsi un cap.
Falangele se numeroteaza incepand de la baza degetelor,degetul mare de doua falange (1,2,3), in
general falangele degetelor de la picioare sunt mai putin dezvoltate decat falangele degetelor
mainii. Baza primelor falange (1) se articuleaza cu metatarsienele, corespunzatoare.
I.3. Fiziologia miscarilor gambei
Miscarile gambei sunt tributare muschilor care se insera pe oasele gambei, cat si
articulatiile adiacente articulatia genunchiului si articulatia gleznei.
Articulatia genunchiului inlesneste doua functii diferite si chiar contrarii :
a) prin flexiunea genunchiului, membrul inferior functioneaza ca o coloana franta cu rol
multiplu in locomotie si in sustinerea elastica a greutatii trunchiului ;
b) prin stabilizarea genunchiului in pozitia de extensie a membrului inferior functioneaza
ca o coloana rigida, necesara sustinerii greutatii corporale in ortostatism si in mers.
Extensia este pozitia externa a celor doua segmente.
Ea se poate realiza numai printr-o flexie prealabila si este oprita la un unghi de 180 grade.
16

Flexiunea este foarte ampla, unghiul dintre coapsa si gamba putand fi redus in mod activ
la 50 grade, iar in mod pasiv, la 20 grade.
Pe masura ce flexiunea se accentueaza, devin posibile si miscari secundare de rotatie :
rotatia inauntru, de cca 5-10 grade si rotatia in afara de 30-50 grade.
Biomecanica miscarilor gambei este strans legata de biomecanica genunchiului si a
coapsei. In miscarile de flexie si extensie ale genunchiului, muschiul cvadriceps are un rol
esential.
Cvadricepsul este practic singurul extensor, forta sa fiind de 3 ori mai mare decat a
flexorilor la un loc si de 180 de ori mai mare dacat forta extensoare a muschiului tensor al fasciei
laterale.
Prin dispozitia si insertia lor, muschii gambei au rol important in realizarea miscarilor de
extensie si flexie ale gleznei piciorului.
I.4. Conformatia interioara a unui os lung pe sectiunea logitudinala
1. Corpul osului
Este format dintr-un:
a) Cilindru de tesut ososa compact, strabatut in tot lungul sau de un canal central larg
numit cavitatea medulara. Caviatea medulara patrunde in epifiza, unde se ingusteaza datorita
unor sisteme lamerale ogivale. In cavitatea medulara se afla maduva osoasa.
b) Periostul este o membrana convectivo-musculara cu rol in cresterea osului in grosime
si in refacerea tesutului osos la nivelul fracturilor.

Periostul este alcatuit din fibre conjuctive si

elastice din celule conjuctive si este bogat vascularizat inervat.


2. Extremitatile sau epifizele osului lung
a) Sunt formate dintr-un patura subtire de substanta osoasa compacta la periferie care
imbraca o masa de substanta spongioasa.
b)Cavitatile acesteia comunica printr-un grup de areole cu cavitatea medulara.
c) La batrani, substanta spongioasa a extremitatilor se resoarbe partial, iar cavitatea
medulara a diafizei se extinde pana la acest nivel. Cavitatea substantei osoase spongioase ca si
cavitatea medulara a oaselor lungi sunt umplute cu o substanta moale, semifluida, buretoasa,
bogata in elemente sangvine numita maduva osoasa.
Se deosebesc trei varietati de maduva osoasa:
- Maduva rosie;
17

- Maduva galbena;
- Maduva cenusie.

18

CAPITOLUL II
FRACTURA : DEFINITIE, CLASIFICARE, SIMPTOMATOLOGIE,
DIAGNOSTIC, COMPLICATII, PROFILAXIE,TRATAMENT
II.1. Definitie
Faptul ca sistemul osos se gaseste in stransa interdependenta cu celalalte sisteme ale
organismului face ca aceasta sa aiba numeroase functii nu numai un rol biomecanic si este firesc
ca fractura sa fie considerata o adevarata boala.
Fractura este o ntrerupere a continuitii unui os rezultata in urma actiunii unei forte
mecanice care intrece puterea de rezistenta a osului.
Clasic, fractura se defineste ca o discontinuitate a osului, produsa in urma unui
traumatism de mica importanta, care actioneaza asupra unui os fragilizat printr-o suferinta
anterioara (osteoporoza, tumoare osoasa, osteotita, etc.). De aceea este foarte important sa se
studieze terenul pe care se produce fractura, in aparenta banala, introducand astfel numeroase
erori in pronosticul si tratarea leziunii.
Fractura nu este numai un simplu accident traumatic cu repercusiuni locale, ci un proces
de patologie complex care antreneaza intreg organismul.

Fractura este deci o boala generalizata

(dereglari post-traumatice generale).


II.2. Clasificarea fracturilor
1. Fractura directa se produce la nivelul la care actioneaza forta reprezentata prin
zdrobire, compresiune sau soc violent. Acestea sunt fracturi aparute la marile accidente, care se
asociaza cu leziuni mai mult sau mai putin grave a partilor moi.
2. Fractura indirecta se produce in alt loc decat acolo unde a actionat agentul traumatic.
Aceste fracturi sunt cele mai numeroase si dupa modul de aplicare a traumatismului, se pot
produce diferite tipuri anatomo-patologice de fracturi.
In fracturile indirecte traumatismele pot actiona prin unul din urmatoarele 4 mecanisme:
- flexiune, cand forta se exercita asupra unei curburi osoase care depasind elasticitatea
normala rupe osul la maximum de curbura ;

19

- tractiunea, in urma tractiilor musculare violente care duc la smulgerea unor fragmente
osoase, ce prezinta zone de insertie tendinoase sau fracturi parcelare ale epifizelor prin tractiune
ligamentoasa;
- compresiune, in lungul axului osului, ducand la fractura epifizei, ca in fracturile de
astragal sau pilon tibial in urma caderii de la inaltime;
- torsiunea, cand forta vulneranta produce o rasucire a membrului determinand totdeauna
o fractura spinoida sau helicoidala.
3. Fracturi incomplete se observa mai ales la copii si se prezinta sub urmatoarele forme:
- deformarea osului in grosime, care are loc printr-un mecanism de presiune in lungul
osului. In aceste conditii se produce mai mult o dislocare trabeculara in regiunea metadiafizara,
care se traduce radiografic printr-o usoara ingrosare fusiforma sau in inel;
- ruperea incompleta sau in flexiune, care se observa la copii cand datorita elasticitatii
si grosimii periostului se produce un traiect de fractura care, intereseaza numai corticala dinspre
conconvexitatea osului. Este clasica fractura en bois vert(in lemn verde);
- infundarea , se observa mai ales la oasele late ale craniului;
- fisurile, se intalnesc mai ales la adulti si mai rar la copii, integritatea formala a osului
este pastrata si numai radiografii din incidente diferite, pot sa arate traiectul de fractura.
4.Fracturi complete cu situatiile:
a) traiectul de fractura poate sa aiba sediul variabil, in caz de fractura directa si
dimpotriva, sa se situeze la nivelul punctelor slabe ale osului daca fractura este indirecta.
Traiectul poate fi transversal, oblic, spiroid, longitudinal, in varf de clarinet si in farina de
fluture.
b) fragmentele sunt in general in numar de doua, uneori un traiect de fractura accesoriu
separa un al treilea fragment. Cand exista mai multe traiecte fractura este cominutiva,
fragmentele osoase purtand numele de eschile;
c) deplasarea fragmentelor este variabila uneori minora, alteori este camplexa. Aceasta
deplasare se poate face:
- prin translatie cand unul din fragmente este deplasat inainte, inapoi, intern sau extern,
fata de celelalte fragmente, producand incalecarea lor;

20

- prin rotatie, cand un fragment se roteste in jurul axului sau longitudinal, in vreme ce
celalalt ramane imobil sau ambele fragmente se rotesc unele fata de celalalt, in aceste cazuri
exista decalajul fragmentelor;
- prin unghiularea unui fragment fata de celalalt. De obicei, fragmentele sufera deplasari
complexe, cand se asociaza unghiularea cu incalecarea sau deplasarea laterala cu decalaj.
5. Leziunile partilor moi.
In timpul sau dupa fracturarea unor oase, se produc leziuni ale partilor moi, fie prin
agentul cauzal, fie prin fragmentele ascutite ale oaselor fracturate. Pot fi lezati muschii
tendoanelor, vasele, nervii, pielea. Lezarea muschilor si a tendoanelor duce la tulburari de
miscare. Lezarea oaselor poate determina tulburari extrem de rare, intrucat daca sunt lezate oase
mari, se pot produce hematoame locale, uneori pot lua nastere chiar necroze si cangrene, prin
neirigarea tendonului asigurata de vasul respectiv. Leziunile nervoase pot provoca aparitia unor
paralizii sau tulburari senzoriale in zona respectiva. Lezarea pielii creaza a fractura deschisa.
6. Fracturi inchise cand segmentele osoase sunt acoperite cel putin de piele.
7. Fracturi deschise in care pielea a fost lezata si osul ajunge in contact cu exteriorul. In
acest caz se poate infecta, poate apare un proces septic de osteita sau chiar osteomielita care
intarzie vindecarea sau poate da nastere unor complicatii, distrugeri osoase, calus vicios,
pseudoartroze.
II.3 PRINCIPALELE TIPURI DE FRACTURI ALE GAMBEI
Din punct de vedere anatomopatologic, se deosebesc urmatoareletipuri :

Fracturile platoului tibial


Fracturile diafizare
Fracturile pilonului tibial
Fracturile maleolare

CARACTERISTICI
Fracturile platoului tibial sunt fracturile intraarticulare ce afecteaza epifiza proximala a
tibiei pe o distanta de 6 cm de la linia interarticulara.
Apar, de obicei, la adultii tineri si la varstnici prin caderea in picioare pe gamba intinsa.
21

- Fracturile diafizare pot fi localizate la nivelul :


- diafizei peroniere prin lovitura directa sau indirecta, prin contractia violenta a
bicepsului femural ;
- diafizei tibiale prin lovitura directa pe gamba, sau indirecta prin torsiunea gambei cu
piciorul fixat ;
- ambelor diafize gambiere prin traumatisme violente directe sau indirecte.
II.4. Cauzele aparitiei fracturilor
Cauzele cele mai frecvente ale fracturilor membrelor sunt: caderea, strivirea, accidente de
circulatie, cu bicicleta sau pedestre, traumatismele sportive, luptele, altercatiile, stresul sau
oboseala persistenta, existand si fracturile spontane sau idiopatice, fara o cauza aparenta. Factorii
ce contribuie la producerea fracturilor de membre sunt factori generali, precum osteoporoza sau
maladia Paget.
La acestia se aduaga factori metabolici, precum deficienta in vitaminele C si D,
hiperparatiroidism, dar si factorii inflamatori precum osteomielita, artrita reumatoida, si cei
ischemici (necroza avasculara) sau neoplazici (tumori primare ale osului sau metastaze), cat si
factorii neuromusculari care constau in traumatismele maduvei spinarii si miopatii.
II.5. Simptomatologie
Fractura, impreuna cu leziunile ce se produc in partile moi, inclusiv hematomul local sau
difuz - la distanta - constituie focarul de fractura. Acest focar de fractura este centrul de unde
pleaca toate tulburarile care dau tabloul clinic al fracturii. Deosebim in acest tablou semne
generale si locale:
a) Semne generale. Bolnavul traumatizat cu fractura, are stare generala mult mai putin
alterata, de obicei indispozitie generala, frisoane si temperatura ce poate ajunge chiar la valori
ridicate (39 grade C). Uneori poate fi subfebril de tip aseptic. Aceste fenomene dispar in scurt
timp fara sa fie necesar un tratament special. Tulburarea starii generale este urmarea resorbtiei
din focarul de fractura;
b) Semne locale. Pot fi de probabilitate si de certitudine. Cele de probabilitate sunt
importante si trebuie cercetate atent.

22

Durerea este un semn constant si valoros. Ea poate sa apara si dupa un traumatism care
nu a produs fractura, se datoreaza excitarii proprietatilor existenti in focarul de fractura. La
examinarea bolnavului durerea poate localiza destul de exact sediul fracturii. Durerea pate fi un
element socogen important care sa declanseze prin ea insasi socul traumatic.
Echimoza, apare la scurt timp dupa ce s-a produs fractura in cazul fracturii oaselor
superficiale si mai tarziu atunci cand fractura se gaseste intr-un segment de os acoperit de mase
musculare puternice (difuzarea sangelui spre suprafata se face mai greu).
Hematomul, este redus daca nu s-a produs ruperea unui vas mare. Poate fi insa extrem
de voluminos declansand un soc hemoragic.
Deformarea regiunii este un semn extrem de important care arata lipsa de continuitate
normala a celor doua fragmente. Deformarile iau uneori aspecte tipice pe baza carora se pune cu
usurinta diagnostic de fractura. Prezenta unei fracturi determinata de traumatism sau de luxatie
articulara, poate provoca de asemenea o deformare locala astfel incat este indicat sa se efectueze
un examen atent pentru a face distinctie intre aceste afectiuni si fractura.
Scurtarea regiunii este de cele mai mule ori insesizabila. Pentru unele oase lungi unice, cum
ar fi femurul, daca se produce o fractura oblica, scurtarea poate fi evidenta. Trebuie sa stim ca
exista scurtare si in cazul unei luxatii, ceea ce impune un examen atent pentru evidentierea sigura
a acestui simptom.
Impotenta functionala se datoreaza lipsei de continuitate a parghiei osoase. Uneori
impotenta functionala este determinata numai de durere, dupa cum in cazul fracturilor cu
fragmente bine angrenate, este mai putin evidenta. Trebuie cunoscut bine aspectul, pentru ca un
accidentat cu fractura angrenata, (fractura care are sansele sa se evidentieze repede si corect), sa
nu mai fie lasat sa faca miscari care pot dezangrena fragmentele osoase, in cansecinta sa
inrautateasca starea fracturii punand sub semnul intrebarii sansele de insanatosire.
Semnele de certitudine (siguranta) au valoare mai mare pentru diagnostic insa ele trebuie
cautate cu grija pentru a nu agrava leziunea.
Mobilitatea anormala se manifesta atunci cand executand manevre asupra oaselor pe
care le banuim fracturate, constatam mobilitatea anormala a acestora si avem certitudinea de
fractura a acestora. Manevrele pentru depistarea fracturilor pe aceasta cale trebuie sa fie extrem
de blande deoarece mobilizarea segmentelor fracturate este extrem de dureroasa. Semnul

23

acestora este uneori greu de pus in evidenta (in cazul fragmentelor angrenate sau al oaselor
invelite de mase mari musculare), si de cele mai multe ori neindicat.
Crepitatia osoasa se percepe o data cu abilitatea normala. Ea nu trebuie confundata cu
crepitatia fina a cheagurilor hematomului.
Intreruperea continuitatii osoase apreciata prin palpare, constituie un semn pretios.
Netransmiterea miscarii de-a lungul unui os este un semn de fractura complexa.
Examenul radiologic este mijlocul cel mai sigur pentru a pune in evidenta o fractura, cu conditia
unei bune executii tehnice. El trebuie facut sistematic, mai inainte de orice tentativa de reducere,
si pentru a putea fi completa in aprecierea impotentei deplasarilor, el trebuie sa fie efectuat de cel
putin doua incidente.
Alte semne:
Flictemele provin prin decalarea epidermei de catre plasma sau sange care provine din
focarul de fractura. Constituie un semn aproape constant dar tardiv.
Temperatura ridicata locala. Tegumentele din jurul focarului de fractura locala au
temperatura mai ridicata semn al responsabilitatii crescute.
Edemul local se explica tot printr-o vasodilatatie locala ca si prin tulburari locale care
apar fie reflex, fie determinata de modificari patologice locale, compresiune pe vasele de
intoarcere.
II.6. Diagnostic
Diagnosticul medical de fractura presupune o anamnez amanuntita, cu scopul de a se
preciza natura accidentului, proprietatile agentului traumatic, directia de lovire, mecanismul
deschiderii tegumentare. Cercetarea semnelor de fractura, inspectia comparativa si descrierea
plagii partilor moi, palparea i masuratorile, precum si cercetarea pulsului, motilitatii si
sensibilitatii segmentelor distale ale membrelor, constituie elementele de baza ale diagnosticului
pozitiv de fractura.
Daca prin plaga se observa sau iese un fragment osos, daca din plaga se scurge sange
amestecat cu particule de grasime si eventual microcheaguri sanguine, aceast comunicare este
evidenta si diagnosticul prezumptiv de fractura deschisa devine un diagnostic de certitudine.
Asociatia pentru studiul Osteosintezei clasifica codificat fracturile pentru crearea unui
limbaj comun in traumatologie.
24

Clasificarea cuprinde un cod de doua simboluri in care:


- prima cifra reprezinta localizarea la nivelul scheletului, fiecare segment a primit un
numar: bratul 1, antebratul 2, coapsa 3, gamba 4, coloana 5, bazinul 6, miina 7, piciorul 8,
centura scapulara 9
- a doua cifra reprezinta localizarea la nivelul osului, fiecare os lung a fost impartit in trei
segmente numerotate astfel: epifiza proximala 1, diafiza 2, epifiza distala 3 si malelolele 4
- urmatoarele trei simboluri reprezinta diagnosticul: A - fractura cu doua segmente, B cu
3 segmente si C cominutiva
- a patra litera defineste tipul de fractura: A1 - spiroida, A2 - oblica, A3 transversala
II.7. Complicatii
Generale imediate :
- Congestia pulmonara la batrani ce conduc la bronhopneumonii grave
- Tulburari urinare la batrani cu adenoma de prostata fara fenomene urinare pana atunci
- Infectia urinara ce urmeaza retentia de urina
- Diabetul, lent anterior, agravat de fractura, putand duce la acidocetoza.
Locale imediate :
Fractura deschisa, prin comunicarea focarului de fractura cu mediu extern, fie printr-o
plaga produsa din afara de agentul traumatic, cand plaga este mare adesea anfractoasa cu corpi
straini inclusi si practic infectata, fie cand inteparea tegumentului se face din interior in afara de
catre un fragment osos , prin mobilizarea prudenta, prin tentative de reluare a mersului cand
plaga este punctiforma si practic neinfectata.
Complicatia cea mai grava a unei fracturi deschise este infectia , care perturbeaza grav
procesul de consolidare ajungandu-se la osteita si psedartroza.
II.8. Profilaxia
Profilaxia fracturilor const n respectarea tuturor regulilor de securitate n producie,
agricultur, transporturi, n activitatea sportiv, respectarea regimului de munc la ntreprinderi,
practicarea gimnasticii de producie i a repausurilor pentru odihn de scurt durat. Pentru
profilaxia fracturilor are o nsemntate deosebit (mai ales, la copii) propagarea regulilor de
circulaie i de comportare n curte, pe strzi, supravegherea lor n timpul jocurilor sportive etc.
25

II.9. Tratament
Tratamentul incepe cu primul ajutor la locul accidentului.
Imobilizarea provizorie a focarului de fractura are drept obiective:calmarea durerii,
impiedicarea aparitiei complicatiilor.
Imobilizarea provizorie este precedata de degajarea membrelor,dezbracarea acestora prin
sacrificarea imbracamintei (taiere la incheieturi). Tratamentul definitiv care se aplica in functie
de tipul de fractura si cuprinde tratamentul ortopedic, osteosinteza si fixator extern. Tratamentul
ortopedic este recomandat in fracturile fara deplasare sau fracturile transversale cu deplasare si
cuprinde reducerea sub anestezie a fracturii transversale care devine stabila si imobilizarea in
aparat gipsat femuropodal.
Pentru a evita complicatiile circulatorii pacientul trebuie supravegheat in primele 24 de
ore, fractura trebuie verificata radiologic imediat dupa reducere apoi saptamanal pana la 3-4
saptamani iar ulterior lunar pana la consolidare. Se poate adauga un toc de mers si se permite
sprijinul progresiv dupa o luna. Tratamentul prin osteosinteza se aplica in cazul fracturilor
instabile

in

treimea

medie

utilizandu-se

tijele Kuntscher

centromedulare

cu

alezaj.

Pentru fracturile cominutive, fracturile treimii proximale sau a celei distale ca si fracturile in
dublu etaj se recomanda tija centromedulara zavorata.
Daca nu este disponibila tija zavorata pentru fracturile treimii proximale sau distale se
poate utiliza osteosinteza cu placa sau tije elastic. Tratamentul cu fixator extern se recomanda in
fracturile deschise unde se impune si o debridare atenta si in fracturile cominutive unde tija
Kuntscher singura nu asigura suficienta stabilitate. Tratamentul facturilor are drept obiectiv
principal obtinerea restabilirii functiei si pe cat posibil chiar a formei membrului. Refacerea pe
cat se poate anatomica a osului fracturat se obtine corijand deplasarile, deci facand reducerea
fracturii si imobilizand-o pana la formarea unui calus solid. Tipul de imobilizare se reduce la
minim atatcat este necesar consolidarii fracturii pentru mentinerea in starefunctionala a
articulatiilor, a muschilor si a circulatiei membrului si prininstituire cat mai precoce a unui
tratament de recuperare functionala, princontractii musculare si mobilizare articulara ce duc la
recuperarea precocea bolnavului.

26

A. Tratament ortopedic (nesangerand) - cuprinde in primul rand reducerea din focar ce


se face cu atat mai usor culcat manevra este mai precoce. Reducerea se face se face usor daca
contractura musculara este anhilata(rahidiana) sau prin tractiune continua (de minim 3
saptamani) in fractura de gamba cominutive. Dupa reducerea fragmentelor urmeaza imobilizarea
in aparate gipsate corect aplicate fara a fi capitonate prea gros pentru a lua contact cat mai direct
cu osul. Aparatul gipsat pentru a fi eficient trebuie sa imobilizeze cel putin o articulatie de
deasupra si duna de sub focarul de fractura, evitandu-se astfel miscarea de rotatie in ax. Membrul
trebuie sa fie imobilizat intodeauna in pozitie functionala pentru a preveni redorile, atrofiile
musculare si osoase.Osteosinteza metalica trebuie sa realizeze un montaj robust (fara miscari in
focar) si durabil pana la consolidare.
B. Tratamentul de recuperare :
Este tot atata de importanta ca si reducerea si imobilizarea fracturii.
Cultura fizico-medicala cu scopul de recuperare a functiei prin actiunea asupra muschilor
si articulatiilor va fi cu atata mai eficenta cu cat va fi instituit mai precoce si fara intreruperi. In
majoritatea cazurilor exercitiile de contractii musculare pot fi incepute la cateva zile de la
reducerea fracturii, nefiind violente pentru a nu jena procesul de consolidare. Deasemenea
bolnavul va efectua miscari de contractura musculara a membrelor libere, nefracturate
mobilizandusi articulatiile care nu au fost cuprise in aparat gipsat .
Dupa scoaterea aparatului gipsat, exercitiile musculare si articulare vor fi intensificate
facute fara intreruperi pe toata perioada zilei. La chineziterapie se asociaza tot cu scopul
recuperarii functionale : masajul, fizioterapia si balneoterapia. Acelasi tratament de recuperare va
fi facut si in cazul tratamentului chirurgical.
C.Tratament chirurgical- se recurge la tratamentul chirurgical intotdeauna cand prin
mijloacele ortopedice nu se poate obtine reducerea si imobilizarea corecta a unei fracture si
pastrarea acestora pana la consolidare. Tratamentul chirurgical consta in deschiderea focarului de
fractura, avivarea fragmentelor osoase, reducerea sub controlul vederii si a deplasarii urmate
intodeuna de fixare cu ajutorul implantelor metalice (placi, cuie, placa si suruburi, tija, fixator
extern). Tratamentul chirurgical impune insa conditii riguroase de asepsie, utilajul necesar pentru
a se preintampina infectia osoasa cu dezastrele ei. Toate materialele metalice de osteosinteza sunt
confectionate din materiale inoxidabile, speciale care sa fie inerte si sa nu produca nici o reactie
27

din partea organismului. Osteosinteza metalica trebuie sa realizeze un montaj robust (fara miscari
in focar) si durabil pana la consolidare, necesar pentru a se preintampina infectia osoasa cu
dezastrele ei. Toate materialele metalice de osteosinteza sunt confectionate din materiale
inoxidabile, speciale care sa fie inerte si sa nu produca nici o reactie din partea organismului.
II.10.DISPOZITIVE DE IMOBILIZARE IN FRACTURI

Atele lineare

atele cutie

Atele vacuumatice

Atele gonflabile

Atele de extensie

Aparatul toracobranhial

Bandajul ,, n 8

IMOBILIZAREA

Traumatism mana - atela palmara+esarfa

Traumatism antebrat - atela+esarfa

Traumatism cot - bandaj+esarfa

Traumatism humerus - atela+esarfa

Dislocarea anterioara a umarului - esarfa

Traumatism glezna - atela pneumatica

Traumatism femur atela de tractiune (extensie)

28

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL : TENSIUNE, EDEM,
TUMEFACTIE, CONFORT,PULS,TENSIUNE ARTERIALA
Ingrijirile speciale se acorda in functie de starea generala a pacientului, starea locala a
membrului traumatizat si tipul fixarii folosite in vederea interventiei chirurgicale.
Ingrijirile speciale au ca obiectiv recuperarea functionala a mobilitatii articulare, a fortei
musculare s recomandarile privind anumite interdictii. Acestea au ca scop reeducarea posturii, a
staticii si a mersului, in condiii de siguranta si de performante cat mai apropiate de cele normale.
III.1. Promovarea sanatatii
Educatia sanitara consta n :
1. Msuri de profilaxie primara
a)asigurarea unei alimentatii echilibrate
- trebuie sa contina factorii necesari mentinerii bunei functionari a organismului (nici un
aliment nu contine toti factorii, fiind necesara combinarea alimentelor de origine animala cu cele
de origine vegetal)
- acizii grasi nesaturati actioneaza asupra troficitatii cartilagiului
- glucidele n exces, datorita cresterii ponderale, actioneaza asupra articulatiilor
- profilaxia osteopatiei de carenta impune si eventuala terapie a afectiunilor digestive ce
mpiedic absorbtia vitaminei D
- alimentatia bogata n vitamina D (galbenus de ou, lapte, unt. ficat) asociata cu
helioterapia previne aparitia rahitismului la copii
- evitarea fumatului, a consumului excesiv de cafea
b)educarea pacientului sa-si mentina o pozitie corecta n timpul activitatilor
c)educarea pacientului sa evite ortostatismul prelungit sau miscarile brute
d)educarea pacientului sa previna traumatismele:
- datorate accidentelor de circulatie sau casnice
- datorate nerespectarii regulamentelor de protectia muncii
- ce pot aparea la pacientii cu tulburari de vedere, de echilibru

29

e)folosirea unor mijloace de sustinere: bare de sustinere montate pe pereti, ndepartarea


obstacolelor
f)educarea pacientului privind efectuarea exercitiilor fizice pentru ntretinerea capacitatii
de efort a organismului (evitarea mersului pe jos pe teren accidentat, alunecos si a ncaltamintei
necorespunztoare)
g)colaborarea cu profesorul de gimnastica medicala, fizioterapeutul
2. Masuri de profilaxie secundara
a)Articulatiile sensibile se vor proteja cu fasa elastica (in timpul eforturilor excesive)
b)Constientizarea populatiei pentru efectuarea controlului medical de specialitate la
aparitia simptomelor specifice (evitarea tratarii acestora la domiciliu prin metode rudimentare)
c)Respectarea tratamentului prescris si efectuarea controlului periodic impus de
afectiune.
III.2. Recunoasterea modificarilor clinice
Examenul clinic este efectuat de medicul specialist care apreciaza starea morfofunctionala a aparatului locomotor prin evaluarea:
a)intergritatii osteo-articulare
b)pozitiei corpului membrelor mobilitatii articulatiilor
Se determina:
- greutatea, naltimea
- perimetru toracic
- perimetru abdominal
- la membrul inferior
- la coapsa
- la gamba unde e mai groasa
- la genunchi, n regiunea mediana
- la membrul toracic
III.3. ngrijiri specifice
Obiective:
- sa asigure conditiile de mediu
30

- sa pregateasca materialele si instrumentele necesare


- sa pregateasca pacientul psihic si fizic (zona interesata, pozitia corespunzatoare)
- sa sustina pacientul n timpul examinarii
- sa serveasca medicul cu instrumentele / materialele solicitate
- sa efectueze eventualul pansament sau imobilizarea provizorie a regiunii afectate
- sa reorganizeze locul de munca
Pacienti imobilizati n aparat gipsat
Urmarirea periodica a starii segmentelor distale (degetele membrului inferior afectat,
neacoperite de aparatul gipsat) si ale miscarilor active la acest nivel.
Educarea pacientului sa efectueze miscri active periodice n toate articulatiile libere,
acestea avand rolul de a mentine tonusul, volumul si forta musculara n parametrii normali,
mobilitatea articulara activa n limitele normale si sa previna aparitia focarelor de tromboza.
Observarea periodica a culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat; aparitia palorii
(ischemie) sau a cianozei (staza) se semnaleaza imediat medicului specialist, deoarece poate
reprezenta un semn al instalarii unui edem posttraumatic rapid, care transforma un aparat gipsat
aplicat corect iniaial, ntr-unul constrictiv (un veritabil garou), ce impune despicarea lui pe
toat lungimea si n toata grosimea (pana la piele).
Dac sub aparatul gipsat exista o plaga suturata, se urmareste culoarea aparatului gipsat
iar daca se sesizeaza aparitia unei pete, care poate sugera prezenta sangelui sau a secretiilor
purulente sub gips, se anuna medicul specialist; n situaia n care medicul stabileste ca nu este
necesara ndepartarea aparatului gipsat, asistentul medical va urmari n zilele urmtoare,
cresterea dimensiunii petei initiale.
Monitorizarea periodica a durerii; in mod normal, dupa aplicarea aparatului gipsat,
durerea traumatica scade n intensitate; cresterea difuza a intensitatii durerii va fi considerata un
simptom de alarma si va fi semnalata de urgenta medicului specialist; durerea la nivelul
calcaiului poate fi determinata de pozitia ndelungata n decubit dorsal, motiv pentru care n
aceast situatie, se ajuta pacientul sa-si schimbe pozitia n decubit ventral sau lateral.

31

Sesizarea imediata a medicul specialist, n cazul n care pacientul acuza furnicaturi,


amorteli, senzatie de constrictie sau presiune la nivelul membrului afectat, deoarece aceste
simptome pot sugera agravarea edemului posttraumatic, debutul unui sindrom de compartiment
sau comprimarea nervului sciatic popliteu extern ntre marginea supero-externa a aparatului
gipsat si colul peroneului.
Sesizarea de urgenta a medicului specialist la aparitia oricarui miros emanat de la nivelul
aparatului gipsat, deoarece mirosul fetid denota prezenta escarei de decubit sau aparitia unei
infectii la nivelul tegumentelor aflate sub ghips.
Asezarea obiectelor de stricta necesitate la ndemana pacientului si nlaturarea
obstacolelor, precum si deservirea lui n satisfacerea tuturor nevoilor fundamentale.
Supravegherea starii generale a pacientului si acordarea de ajutor la efectuarea primelor
pasi, deoarece datorita emotiei, a neindemanarii initiale n folosirea dispozitivelor de mers sau a
scaderii bruste a tensiunii arteriale la trecerea din decubit dorsal n ortostatism, exista riscul
lipotimiei.
Educatia continua a pacientul in privinta necesitatii respectarii indicatiilor medicului
specialist si a echipei de ngrijire, solicitandu-i o colaborare constanta.
Aplicarea masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pat; educatia pacientului
privind:
- modul de folosire a mijloacelor auxiliare pentru schimbarea pozitiei n pat; verificarea
nelegerii recomandarilor fcute;
- necesitatea folosirii mecanismelor auxiliare (cadru, carje, baston) n deplasare pentru
protejarea membrului lezat, n timpul consolidarii;
- modul de efectuare a unor miscri fara a prejudicia procesul de vindecare;
- consecintele sprijinirii precoce pe membrul afectat;
- necesitatea respectarii repausului la pat si a indicatiilor medicului;
- exercitii n perioada de recuperare.
Pacienti imobilizaii pe extensie continua
Instalarea pacientului imobilizat pe extensie continua ntr-un pat pozitionat la distanta de
usa salonului (de preferinta langa fereastra), unde aparatul de extensie este ferit de eventuale
traumatisme.
32

Verificarea frecventa a dispozitivului de tractiune: cablurile sa treaca prin mijlocul rolelor


scripetelui, greutatile sa atarne libere si sa fie dozate corespunzator, iar cadrul si barele patului sa
nu stanjeneasca aparatul.
Ridicarea extremitatii distale a patului (n zona picioarelor) n pozitie procliva, realizand
astfel contraextensia prin greutatea corpului pacientului.
Pozitionarea pacientului corect n decubit dorsal si explicarea faptului ca greutatile l pot
deplasa distal, situatie n care trebuie sa revina n pozitia iniiala folosindu-se de dispozitivele
auxiliare cu care este dotat patul.
ncurajarea mobilizarii din decubit dorsal n pozitie semisezand si invers, deoarece
aceasta mobilizare previne aparitia complicatiilor pulmonare.
Explicarea miscarilor permise si a amplitudinii lor; aceste miscari previn instalarea
hipotrofiei musculare, a redorilor articulare si apariia trombozei.
Supravegherea pacientului sa nu se pozitioneze n decubit lateral, deoarece aceasta
genereaza o micare de torsiune nociva la nivelul focarului de fractura.
Verificarea pozitiei membrului afectat n functie de tractiune si eventual, corectarea
pozitiei vicioase prin plasarea unei perne sau a unei paturi facute sul; pozitia optima este cea cu
genunchiul n flexie usoara si cu axul membrului tangent la spatiul interdigital I.
Supravegherea periodica a starii tegumentelor la nivelul brosei si efectuarea toaletei si a
pansamentului zonei respective; se prefera fixarea pansamentului cu benzi de leucoplast, evitand
bandajarea, care poate genera efect de garou n prezenta edemului posttraumatic.
Urmarirea periodica a culorii si a temperaturii locale a membrului afectat si sesizarea
medicului specialist la orice modificare aparuta.
Aplicarea tuturor masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii la pat si a infectiilor
nosocomiale.
Ajutarea pacientul n satisfacerea tuturor nevoilor fundamentale .
Acordarea suportului psihic, explicandu-i necesitatea tractiunii pentru vindecarea
membrului traumatizat, ncurajandu-l continuu si ndepartandu-i sentimentul de neputinta.

33

Pacienti operati (fixare interna / externa)


Combaterea stazei venoase si prevenirea complicatiilor tromboembolice, prin
monitorizarea pulsului periferic si a tensiunii arteriale; solicitarea pacientului sa efectueze
miscari active la nivelul articulatiilor neimobilizate ale membrului pelvin operat; administrarea
anticoagulantelor dupa doza si orarul stabilit de catre medicul specialist si recoltarea periodica de
sange pentru determinarea probelor de coagulare.
Urmarirea periodica a eficacitatii, calitatii si permeabilitatii drenajului, aspectului si
cantitatii secretiilor; schimbarea recipientului de drenaj cand este plin si notarea cantitatii si
aspectului secretiilor drenate; suprimarea tubului de dren la 2448 ore; n cazul existentei unei
secretii abundente sau cu aspect seropurulent, mentinerea si urmarirea n continuare a
drenajului, pana cand medicul specialist indica suprimarea acestuia.
n cazul pacientului imobilizat postoperator pe atela sau gutiera gipsata, aceasta se
ndeparteaza nainte de fiecare pansament si se reaplica dupa terminarea pansamentului, ocazie
cu care, de fiecare dat, se cur i se captuseste cu vata.
n cazul pacientului imobilizat postoperator n aparat gipsat circular, naintea primului
pansament, decuparea n dreptul plagii operatorii a unei ferestre, care n final, se aplica peste
pansament si se fixeaz cu ture circulare de fasa; aceasta fereastra va avea dimensiuni optime,
nici prea mici pentru a nu predispune la formarea edemului de fereastra, nici prea mari pentru
a nu predispune la deteriorarea aparatului gipsat.
n situaia plagilor suturate primar, cu evolutie aseptica, controlarea periodica, efectuarea
toaletei cu solutii antiseptice si aplicarea pansamentului uscat pe plaga operatorie, la interval de
48 ore.
n situatia plagilor suturate primar, care evolueaza cu zone congestionate, efectuarea
toaletei cu solutii antiseptice si aplicarea pansamentului umed pe plaga operatorie, la interval de
24 ore.
n situaia plagilor suturate primar, care evolueaza septic cu congestie intensa i secretie
seropurulenta, suprimarea partiala a firelor de sutura n vederea asigurarii unui drenaj mai
eficient, recoltarea secretiei pentru efectuarea antibiogramei, spalare din abundent a plagii cu
soluii antiseptice si aplicarea pansamentului umed, ori de cate ori este necesar.

34

n situatia plagilor deschise, la care urmeaza a se practica sutura secundara sau acoperirea
cu plastie tegumentara, efectuarea toaletei mecanice si chimice si aplicarea pansamentului uscat
sau umed, n functie de aspectul plagii (cantitatea de secretie, prezenta si aspectul tesutului de
granulatie, aspectul marginilor plagii, starea tegumentelor de vecinatate).
Suprimarea firelor de sutura, de regula, n ziua a 12-a sau a 14-a postoperator.
n situatia pacientului operat cu ajutorul fixarii externe (fixator extern), se controleaza
periodic starea tegumentelor din jurul fiselor, se dezinfecteaza si se panseaza, protejand fiecare
fisa cu o compresa sterila fixata cu banda de leucoplast.
Pacienti cu amputatie
n cazul amputatiilor, se acorda suport psihic pacientului si familiei (ncurajarea
pacientului sa-si priveasc bontul, mod de abordare a implicatiilor psiho sociale a amputatiei;
existenta posibilitatii de protezare; existenta fenomenului de membru fantoma care poate fi
ignorat n cazul protezarii); educarea pacientului (mod de pansare a bontului; prevenirea
contracturilor prin pozitionarea corecta a segmentului).
Pe toat durata spitalizarii, asistentul medical i va asigura pacientului confortul psihic
necesar; i va solicita consimtamantul pentru toate tehnicile de ngrijire, i va fi alaturi si l va
linisti, asigurandu-l ca va fi n permanenta supravegheat si va fi ajutat ori de cate ori va avea
nevoie; va insufla ncredere n echipa operatorie si de ngrijire pentru inducerea unei stari de bine
fizica si psihica, necesara participarii lui active la recuperare.
Asistentul medical nu furnizeaza informatii pacientului si apartinatorilor despre tipul
interventiei chirurgicale sau despre maniera n care aceasta a decurs; aceasta sarcina i revine
medicului specialist traumatolog care a condus echipa operatorie.
Recuperarea imediata
Recuperarea trebuie sa fie precoce; ncepe din a doua zi postoperator, prin efectuarea
miscarilor pasive n articulatiile libere ale membrului operat si prin efectuarea de masaj, evitand
incizia; n zilele urmatoare, scade progresiv ponderea miscarilor pasive si creste ponderea si
amplitudinea miscarilor active.

35

Asistentul medical ridica pacientul n pozitie sezand initial n pat, apoi la 2-3 zile
postoperator la marginea patului timp de 5-10 minute, perioada care se prelungeste progresiv n
zilele urmatoare.
Pentru prevenirea edemelor declive, pacientul este supravegheat si educat sa evite flexia
ndelungata a gambei pe coapsa, atat n pat, cat i la marginea patului; cand este n decubit
dorsal, se aseaza membrul pelvin n pozitie procliva pe o atela Brown, cu genunchiul n flexie
usoara, iar cand este n pozitie sezand la marginea patului, i se aseaza membrul pelvin pe un
taburete, cu genunchiul n extensie.
Asistentul medical nvata si ajuta pacientul n vederea reluarii mersului cu ajutorul
dispozitivelor de mers; pacientul foloseste initial cadrul de mers, apoi o pereche de carje cu
sprijin axilar, apoi bastonul canadian sau o carje scurta; renunta definitiv la dispozitivele
ajutatoare initial n casa, apoi afara, n momentul dobandirii sigurantei n mers; acest moment
variaza de la caz la caz, n functie de varsta pacientului, de starea lui generala si de gravitatea
initiala a afectiunii.
Reluarea sprijinului pe membrul pelvin operat va fi progresiva; momentul si procentul
acestuia stabileste medicul specialist.
Dupa reluarea mersului, asistentul medical nsoete zilnic pacientul la serviciul de
fizioterapie si recuperare.
Masuri igieno-dietetice recomandate la externare
I se explica pacientului necesitatea respectarii controalelor periodice stabilite de catre
medicul specialist, ocazie cu care va primi indicatiile terapeutice si de ngrijire ulterioare.
Educarea pacientului n vederea evitarii obezitatii prin respectarea unui regim alimentar
rational.
Educarea pacientului n vederea evitarii oboselii articulare prin reluarea progresiva a
ortostatismului si a mersului cu evitarea eforturilor fizice excesive.
Sfatuirea pacientului sa efectueze plimbari n aer liber cu cresterea progresiva a duratei
acestora, pe distante scurte si pe teren drept, evitand terenul accidentat, urcarile si coborarile n
panta.

36

ndemnarea pacientului sa practice miscari n apa cu temperatura de 36C, care are un


efect sedativ favorabil; rezistenta apei la miscare se poate doza n functie de posibilitatile
pacientului, marind sau micsorand viteza de executie a miscarii.
Educarea pacientului sa respecte un repaus zilnic de 1 2 ore pe zi n decubit dorsal cu
membrul pelvin afectat n pozitie procliva, atunci cand edemul este accentuat.
Sfatuirea pacientului ca, la reluarea serviciului, sa evite ortostatismul ndelungat, frigul si
umezeala.
ndrumarea pacientului catre un serviciu de recuperare, n vederea continuarii
tratamentului recuperator nceput n perioada internarii.

37

PARTE PERSONALA

38

CAPITOLUL IV
PREZENTARE CAZURI CLINICE
IV.1. Material si metode folosite pentru studiul de caz
Studiul de caz a rezultat din supravegherea, ngrijirea permanenta si urmarirea evolutiei
a 3 pacienti. n acest scop am folosit interviul cu pacientii n perioada internarii lor n spital.
Dupa culegerea datelor, le-am analizat si interpretat (identificand nevoile specifice), am elaborat
diagnosticul de ngrijire, am planificat ngrijirile (planul de ngrijire cuprinzand obiectivele de
ngrijire si interventiile proprii si delegate), dupa care le-am executat n ordinea prioritatilor,
efectuand cu regularitate, evaluari la diverse intervale de timp, n vederea atingerii scopului final.
Studiul de caz releva ca, ngrijiile acordate n primele zile sunt ndreptate spre stabilizarea
hemodinamica, echilibrarea psihica si ngrijirea leziunilor traumatice. Ulterior, ngrijirile se
adreseaza, cu predilectie mobilizarii pasive si active, efectuata cu scopul de a preveni
complicatiile imobilizarii de lunga durata la pat.
CAZUL I
CULEGEREA DATELOR
SURSE DE INFORMATIE
- primare (pacienta);
- secundare (familia pacientei, echipa medicala, foaia de observatie).
DATE PRIVIND IDENTITATEA BOLNAVULUI
Date relativ stabile
Nume: M.
Prenume: S.
Varsta: 24 ani
Sex: femeiesc
Stare civila: necasatorita
Nationalitate: romana
Religia: ortodoxa
Ocupatia: studenta
39

Date variabile
Domiciliul: Drobeta Turnu-Severin
Alimentatia: echilibrata i diversificata care ii asigura necesarul zilnic de calorii; preferinte:
dulciurile i cartofii prajiti. Masticatie i apetit normale.
Consumul de cafea, tutun, alcool, droguri: consuma o ceasca de cafea zilnic, 3-4 tigari
ocazional. Nu consuma alcool, droguri.
Obiceiuri: isi petrece timpul liber cu parintii i fratele, citeste, merge cu grupul de prieteni in
excursii, la teatru.
Conditii de viata: Locuieste impreuna cu parintii intr-un apartament de 4 camere. Fiind o
persoana sociabila, are foarte multi prieteni.
Starea de sanatate anterioara
Boli anterioare: bolile infecto-contagioase ale copilariei. Neaga boli cronice sau infectocontagioase in familie.
Stari fiziologice: menarha la 13 ani, flux moderat, nedureros.
Interventii chirurgicale: apendicectomie la varsta de 8 ani.
Accidente: nu a avut.
Date antropometrice:
Grup sanguin: A II
Rh: pozitiv
Greutate: 58 kg
Inaltime: 168 cm
Deficite senzoriale: nu prezinta
Proteze: nu prezinta
Alergii: nu este alergica la nimic
INFORMATII LEGATE DE BOALA
Temperatura: 36,8oC
Puls: 72 p/min, regulat
Tensiunea arteriala: 120/65 mmHg
Respiratia: 19 r/min
Apetit: normal
40

Eliminare: mictiuni i scaune normale


Somn: linistit, doarme 8-9 ore pe zi
Miscarea: mobilitate foarte buna, practica gimnastica aerobica
Anxietate: moderata
Stres: nu este stresata
Confort: nu este obisnuita cu mediul spitalicesc
Stare depresiva: nu prezinta
Stare de constienta: constienta, orientata in timp i spatiu
Capacitate de comunicare: este comunicativa
Motivele internarii: durere vie la nivelul gambei stangi; impotenta functionala a
membrului inferior stang; mobilitate osoasa anormala cu senzatie de fragmente osoase.
Istoricul bolii: in dimineata zilei de 03.03.2015, in drum spre piata, tanara aluneca pe
scara din fata blocului in care locuieste, se dezechilibreaza i cade pe piciorul stang. Imediat ce a
cazut, pacienta a simtit o durere vie la nivelul gambei stangi. Se prezinta la Unitatea Primiri
Urgente a Spitalului Judetean Ploiesti, unde i se acorda primele ingrijiri i i se recomanda
internarea.
Diagnostic medical: Fractura helicoidala a tibiei la nivelul gambei stangi.
Data internarii: 03.03.2015, ora 9:30
Examen clinic general
Tegumente i mucoase: normal colorate.
Tesut celular subcutanat: normal reprezentat.
Sistem ganglionar-limfatic: normal la palpare.
Sistem osteo-articular: intreruperea continuitatii osoase la nivelul gambei stangi;
imobilitatea membrului inferior stang.
Aparat respirator: torace normal conformat, miscari respiratorii simetrice, murmul
vezicular prezent bilateral.
Frecventa respiratorie: 19 r/min.
Aparat cardio-vascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, pulsul periferic
prezent i bine batut. TA = 126/65 mmHg. P = 70 p/min, regulat.
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare, tranzit intestinal normal, ficat i
splina in limite normale.
41

Aparat uro-genital: loji renale libere, suple i nedureroase, mictiuni fiziologice.


SNC: echilibrat.
Examen clinic local
- echimoza plantara este liniara i discreta;
- deformarea regiunii este tipica;
- la palpare se percep crepitatii osoase;
- miscarea membrului inferior stang este limitata i dureroasa.
Stare fizica la internare
- stare generala relativ buna;
- durere vie in focarul de fractura;
- impotenta functionala a membrului inferior stang;
- tahipnee moderata;
- functii vitale cu urmatoarele valori: TA = 120/65 mmHg, P = 70 p/min, R = 19
r/min, T = 36,9oC
Examen radiologic: radiografie fata i profil gamba stanga, in urma careia se precizeaza
diagnosticul: fractura helicoidala a tibiei la nivelul gambei stangi.
ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR
a).Nevoi afectate

Manifestari de

Manifestari de

Sursa de dificultate

- a respira i a avea o buna

independenta
- respiratie ritmica,

dependenta
- tahipnee

- durere i

circulatie

simetrica

moderata

imobilitate

- apetit diminuat

- durere

- R=16-19 r/min
- TA=120/65 mmHg
- P=70 p/min, regulat
- tegumente normal
- a bea i a manca

colorate
- dentitie buna, completa
- masticatie usoara i

- imobilizare

eficace

- spitalizare

- reflex de deglutitie

42

prezent
- digestie normala
- a se misca i a avea o

- limitarea miscarilor

- aparat gipsat

buna postura

- dificultate de a se

- durere

- a dormi i a se odihni

mobiliza
- adormiri cu dificultate

- durere

- treziri frecvente in

- imobilizare

timpul noptii

gipsata

- a fi curat, ingrijit, a

- oboseala
- tegumente i fanere

- anxietate
- dificultate

- durere

proteja tegumentele i

curate, ingrijite i integre

temporara in

- imobilizare in AGFP

mucoasele

a-i acorda
ingrijiri

- a evita pericolele

- a comunica

- a se recrea

- frica, neliniste,

igienice
- durere

perturbarea somnului

- afectare fizica, imobilizare in AGFP

- predispozitie la

- spitalizare

accidente
- integritatea persoanei i

- necunoasterea prognosticului bolii


- dificultate
- spitalizare

a organelor sale de simt

de a stabili

- dezvoltare intelectuala

legatura cu

normala

familia i

- inactivitate

prietenii
- spitalizare - durere - aparat gipsat

b. Stabilirea problemelor
Probleme actuale:
- alterarea integritatii fizice;
- durere vie la nivelul gambei stangi;
- imobilizare;
- disconfort, oboseala;
- anxietate;

43

- aparat gipsat

- vulnerabilitate fata de pericole;


- deficit temporar de autoingrijire;
- dificultate de a lua legatura cu familia i prietenii;
- dificultate de a indeplini activitati recreative.
c) Probleme potentiale:
- risc de complicatii cauzate de alterarea integritatii fizice i imobilizare:
- atrofie musculara;
- anchiloiza;
- tulburari respiratorii i circulatorii;
- formarea unui calus vicios.
- risc de accidentare (cadere);
- risc de alterare a nutritiei prin deficit din cauza diminuarii apetitului.
c. Stabilirea gradului de dependenta
- grad 3 de dependenta temporara; pacienta prezinta surse de dificultate diferite, deci are
nevoie de echipa de ingrijire i ulterior de o persoana pentru a-i satisface anumite nevoi
fundamentale.
d. Diagnostic de nursing
- alterarea integritatii fizice in urma traumatismului prin cadere manifestata prin impotenta
functionala insotita de durere vie in focarul de fractura;
- postura inadecvata din cauza aparatului gipsat i a durerii, manifestata prin limitarea
miscarilor i dificultate de a se mobiliza;
- risc de alterare a nutritiei prin deficit din cauza diminuarii apetitului, in conditiile durerii,
imobilizarii i spitalizarii;
- somn inadecvat cantitativ i calitativ din cauza constrangerii fizice in aparat gipsat, durerii
i anxietatii, manifestat prin adormiri cu dificultate, treziri frecvente in timpul noptii, oboseala;
- anxietate moderata i vulnerabilitate fata de pericole din cauza durerii, afectarii fizice cu
imobilizare in aparat gipsat, necunoasterii prognosticului bolii, manifestata prin frica, neliniste,
perturbarea somnului, predispozitie la accidente (caderi);
- deficit temporar de autoingrijire din cauza durerii i imobilizarii in aparat gipsat manifestat
prin dificultate in executia ingrijirilor igienice;

44

- perturbarea comunicarii cu familia i prietenii din cauza spitalizarii i imobilizarii in aparat


gipsat manifestata prin dificultate de a stabili legatura cu acestia;
- dificultate de a indeplini activitati recreative din cauza durerii, imobilizarii in aparat gipsat,
spitalizarii, manifestata prin inactivitate;
- risc de complicatii cauzat de alterarea integritatii fizice i imobilizarii: atrofie musculara,
anchiloza, tulburari respiratorii i circulatorii, calusare vicioasa.
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a. Obiectiv global
- pacienta sa fie recuperata din punct de vedere functional pentru a putea sa-i satisfaca
singura nevoile fundamentale i sa se reintegreze in societate.
b. Obiective specifice
- pacienta sa beneficieze de conditii optime de ingrijire i de tratament adecvat;
- pacienta sa inteleaga importanta imobilizarii;
- pacienta sa prezinte dureri diminuate in intensitate intr-un timp cat mai scurt posibil;
- pacienta sa aiba un regim alimentar corespunzator, bogat in calciu i vitamine;
- pacienta sa fie echilibrata psihic, sa adopte masurile necesare pentru diminuarea
anxietatii.
c. Obiective pe perioada de urgenta
- pacienta sa fie linistita calmarea durerilor;
- pacienta sa beneficieze de ingrijiri generale i locale de urgenta, sa i se explice, sa
inteleaga necesitatea acestora, sa coopereze cu echipa de ingrijire;
- imobilizarea provizorie;
- precizarea diagnosticului clinic i radiologic;
Primul ajutor a fost acordat in Unitatea Primiri Urgente a Spitalului Judetean Ploiesti i a
constat in:
- calmarea durerii cu Algocalmin 2 fiole, i.m.;
- examinarea clinica a segmentului fracturat;
- efectuarea unei radiografii fata i profil a oaselor gambei stangi pentru precizarea
diagnosticului;
- imobilizarea provizorie intr-o atela Cramer
PLAN DE NURSING NR I
45

Problema

Obiective

Evaluare

Pacienta:

Interventii
autonome i
delegate
- pacienta a fost

Alterarea integritatii
fizice.

- sa prezinte dureri

internata in sectia

interventiilor

Cauza:

diminuate in

Ortopedie intr-un

autonome i delegate

- traumatismul

intensitate pana la

salon curat, luminos,

durerea a diminuat

Manifestari:

disparitie in decurs

aerisit, cu o

treptat; dupa

- durere vie in focarul de 24-48 ore;

temperatura optima;

imobilizare in AG s-a

de fractura i

- am asigurat

mentinut o jena

conditiile de

dureroasa la nivelul

vederea formarii i

microclimat, confort,

focarului de fractura;

consolidarii calusului

utilajul auxiliar

- functiile vitale s-au

osos;

necesar schimbarii

incadrat in limite

- sa prezinte stare de

pozitiei i mobilizarii

normale;

relativ confort fizic.

pacientei;

- rezultatele

- am sfatuit pacienta

examenelor de

sa nu efectueze

laborator au foat in

miscari care i-ar

limite normale;

putea accentua

- controlul radiologic

durerea;

confirma

- am condus pacienta

imobilizarea corecta.

- imobilizare corecta

impotenta functionala in aparat gipsat in

la serviciul
Radiologie pentru
radiografia de
control;
- am masurat i notat
functiile vitale;
- la indicatia
medicului am
administrat antialgic
(Algocalmin 1 fiola
46

- in urma

i.m.);
- am evaluat
caracteristicile
durerii;
- am recoltat produse
biologice i
patologice la
indicatia medicului
(VSH, HLG, uree
sanguina, hematocrit,
TGO, TGP);
- am pregatit pacienta
in vederea reducerii
ortopedice;
- la indicatia
medicului am
executat testare la
Xilina 2 %;
- am participat cu
medicul la reducerea
Postura inadecvata.

Pacienta:

ortopedica a fracturii.
escarelor de decubit.

Cauze:

- sa-i adapteze

Am protejat zonele

se acomodeaza

- imobilizare in AG;

miscarile la noile

expuse prin asezarea

aparatul gipsat;

- durere.

conditii create de

de pernite moi de

durerile au cedat;

Manifestari:

imobilizarea in AG;

vata invelite in tifon;

- pacienta a inceput

- limitarea miscarilor; - sa beneficieze de

- am ajutat pacienta

sa se mobilizeze cu

- dificultate de a se

relativ confort fizic;

sa se

ajutorul carjelor; are

misca

- calmarea durerii

imbrace/dezbrace, sa- tonusul i forta


i efectueze toaleta
zilnica, sa se

47

- dupa 2 zile pacienta

musculara pastrate.

alimenteze;
- la indicatia
medicului am
administrat
Algocalmin 2 fiole
Risc de alterare a

Pacienta:

i.m.
- am explicat

nutritiei: deficit.

- sa-i recapete

pacientei rolul

recapatat apetitul, se

Cauze:

apetitul in

alimentatiei pentru

alimenteaza i se

- durere;

urmatoarele 2 zile;

mentinerea

hidrateaza

- imobilizare;

- sa fie echilibrata

echilibrului biologic

corespunzator.

- spitalizare.

nutritional;

al organismului i

Manifestari:

- sa i se asigure un

pentru favorizarea

- diminuarea

regim alimentar

vindecarii (formarea

apetitului.

bogat in calciu i

calusului);

vitamine.

- am luat legatura cu
familia pentru
furnizarea
alimentelor preferate
i in acelasi timp
bogate in calciu
(lapte, branza, oua)
dar i fructe
proaspete pentru
favorizarea
tranzitului i
combaterea
eventualei constipatii
din cauza
imobilizarii;
- am ajutat pacienta

48

- pacienta i-a

sa se alimenteze,
servindu-i alimentele
in conditii igienice,
pe cat posibil
alimentele preferate.

Somn inadecvat.

Pacienta:

- am ajutat pacienta

- pacienta beneficiaza

Cauze:

- sa beneficieze de

sa aiba o pozitie

de ore de somn

- aparat gipsat;

ore suficiente de

corespunzatoare in

suficiente; se simte

- durere;

somn;

pat pentru a se putea

odihnita.

- anxietate.

- sa prezinte somn

odihni;

Manifestari:

odihnitor.

- am rugat pacienta

- adoarme cu

sa evite picotelile in

dificultate;

timpul zilei;

- treziri frecvente;

- la indicatia

- oboseala.

medicului am
administrat
Diazepam 10 mg, 1
tableta seara, inainte

- Anxietate moderata;

Pacienta:

de culcare.
- am explicat

- Vulnerabilitate fata

- sa-i inteleaga

pacientei mecanismul diminuat odata cu

de pericole.

boala, necesitatea

de producere dar i

acomodarea cu

imobilizarii;

de vindecare a

aparatul gipsat i

- anxietatea s-a

fracturii;
- am discutat cu
Cauze:

- sa coopereze cu

pacienta despre
tratamentul pe care il

- durere;

echipa de ingrijire

va face pe perioada

- pacienta colaboreaza

- imobilizare;

pentru o evolutie

spitalizarii;

cu echipa de ingrijire;

- necunoasterea

favorabila rapida;

- la indicatia

- pacienta prezinta o

49

diminuarea durerii;

prognosticului bolii.

- pacienta sa

medicului am

stare psihica buna;

Manifestari:

beneficieze de un

administrat medicatie

- pacienta se

- frica;

mediu de siguranta,

antialgica

mobilizeaza corect cu

- neliniste;

fara accidente.

(Algocalmin) i

carjele; este atenta.

- perturbarea

tranchilizanta

somnului;

(Diazepam) pe cale

- predispozitie la

orala;

accidente.

- am ajutat pacienta
sa se mobilizeze,
sfatuind-o sa nu faca
miscari inutile, spre a
reduce riscul unei
eventuale caderi;
- am invatat pacienta
cum sa foloseasca
carjele i cum sa se
deplaseze corect cu

Deficit temporar de

Pacienta sa-i

ele.
- am efectuat toaleta

autoingrijire.

mentina tegumentele

corporala a pacientei,

Cauze:

i mucoasele curate i pe regiuni;

prezinta tegumente i

- durere;

integre.

- interventiile

mucoase curate i

- imobilizare in AG.

aplicate nevoii de a

integre.

Manifestari:

se misca i de a avea

- dificultate in

o buna postura

executia ingrijirilor

satisfac i aceasta

igienice.
Perturbarea

Pacienta:

nevoie.
- inlesnesc accesul

comunicarii cu

- sa poata comunica

familiei i prietenilor

familia i prietenii.

cu familia i prietenii

pacientei in salon in

Cauze:

sai.

timpul orelor de

- spitalizare;

vizita;
50

- in urma aplicarii
interventiilor pacienta

Obiectiv realizat.

- imobilizare in

- sfatuiesc pacienta sa

aparat gipsat.

comunice telefonic

Manifestari:

cu apropiatii sai in

- dificultate de a

afara orelor de vizita.

stabili legatura cu
acestia.
Dificultate de a se

Pacienta:

- explorez i stabilesc

recrea.

- sa prezinte stare de

impreuna cu pacienta

Cauze:

buna dispozitie.

ce activitati

- durere;

recreative ii produc

- imobilizare in AG;

placere, in conditiile

- spitalizare.

imobilizarii i

Manifestare:

spitalizarii;

- inactivitate.

- permit ca familia

Obiectiv realizat

sa-i aduca un aparat


TV portabil pentru ca
pacienta sa
urmareasca
emisiunile preferate.
- am supravegheat

Risc de complicatii.

Pacienta:

Cauze:

- sa fie echilibrata din faciesul pacientei;

autonome i delegate

- alterarea integritatii

punct de vedere

- am observat,

aplicate, pacienta are

fizice;

respirator i

masurat i notat

o evolutie favorabila,

- imobilizare.

circulator;

respiratia i pulsul;

fara complicatii

- sa prezinte valori

- am masurat i notat

ale functiilor vitale in

tensiunea arteriala i

limite normale.

temperatura;
- am observat ritmic
aspectul
tegumentelor
degetelor membrului
afectat.
51

In urma interventiilor

EVALUARE FINALA
La data de 03.03.2015, pacienta in varsta de 21 de ani se prezinta la spital in urma unei
caderi accidentale cu urmatoarele acuze: durere vie la nivelul gambei stangi, impotenta
functionala a membrului inferior stang, mobilitate osoasa anormala cu senzatie de cracmente
osoase. In urma examinarii medicale i a examenului radiologic se stabileste diagnosticul
medical de fractura helicoidala a tibiei la nivelul gambei stangi i se decide internarea pacientei.
Pe parcursul internarii, pacienta a beneficiat de tratament ortopedic, antialgic,
tranchilizant; avand o evolutie favorabila, se externeaza la data de 10.03.2015 cu stare generala
ameliorata, functii vitale cu valori in limite normale.
Diagnostic la externare: Fractura helicoidala 1/3 medie la nivelul tibiei gambei stangi.
Imobilizare 40 zile in aparat gipsat pelvipodal care cuprinde articulatia genunchiului i articulatia
gleznei.
Bilantul autonomiei la externare:
In urma interventiilor autonome i delegate, la externare pacienta prezinta:
- stare de dependenta redusa deoarece se deplaseaza cu ajutorul unei carje;
- respiratie spontana libera;
- puls ritmic, amplu, bine batut;
- alimentare i hidratare corespunzatoare;
- echilibrata din punct de vedere fizic i psihic;
- somn fiziologic;
- tegumente i mucoase curate i integre;
- poate efectua unele activitati recreative i de destindere;
- cunoaste masurile de prevenire a complicatiilor.
Recomandari la externare:
Plan de recuperare i reintegrare socio-profesionala:
- va respecta perioada de imobilizare in aparat gipsat (40 de zile);
- va efectua miscari reduse, fara fortarea membrului afectat;
- va respecta un regim alimentar bogat in proteine, calciu, saruri minerale;
- dupa scoaterea aparatului gipsat, va efectua exercitii fizice usoare, care sa puna in miscare
grupele de muschi aflate in imobilitate prelungita.
52

IV.2.CAZUL II
Nume:C.

53

Prenume:R
Domiciliul:Barlad
Varsta: 56 de ani
Ocupatia: contabil
Sex: masculin
Data internarii:18.11.2014
Diagnosticul: fractura diafizara tibie dreapta 1/3 medie.
Motivele internarii: durere vie in 1/3 gamba dreapta, mobilitate anormala, impotenta
functionala, tumefactie.
A.H.C.: congestie pulmonara cu 6 ani in urma; neaga alte afectiuni.
A.P.: Conditii de viata si munca: bune.
Istoricul bolii: In cursul zilei, cade din mers pe trotuar, acuza dureri vii la 1/3 gamba
dreapta, mobilitate anormala, impotenta functionala, motive pentru care se prezinta in sectia de
ortopedie, unde se decide internarea sa si tratamentul chirurgical care consta in reducere,
osteosinteza cu tija Kuntscher, tehnica operatorie in focar inchis. In serviciul de urgenta se
efectueaza mobilizare cu atela Kramer.
Examenul local: - deformarea tibiei, valvus 1/3 medie cu mobilitate anormala, impotenta
functionala, puls prezent la artera pedicoasa.
Examene cerute: EKG, analiza de sange, radiografie
EXAMENUL

MOD DE RECOLTARE

CERUT
V.S.H.

Punctie venoasa fara garou

VALORI

VALOAREA

NORMALE

OBTINUTA

Brbai-1-10

18mm/1h.

1,6ml snge,pe 0,4 ml Citrat de mm/1h.FemeiNa 3,8%Tub vacuumtainer

2-13mm/1h.

negru
Timp de

Punctie venoasa 4,5 ml

11-13 sec

coagulare

sange/0,4 ml citrate de Na

13sec

3,8%Tub vacuumtainer bleu


Hematocrit

Punctie venoasa 2ml snge care Brbai-40se recolteaza pe seringa

49,2%.

52%.Femei-

heparinizata sau 2 ml snge pe 36-46%.


cristale de EDTATub
vacuumtainer mov
Glicemie

Punctie venoasa2 ml
sange/4mg florura de

70-105 mg/dL 98mg/dL


54

NaInteparea pulpei degetului


Glucotest

NECESITATI DEPENDENT - INDEPENDENT


1. A respira - Respiratia 15/min
2. A se alimenta alimentatie activa la pat
3. A elimina - diureza 1400 mm/24 h scaun 1/24 h
4.A se misca si rnentine o buna postura imobilizarea in atela Kisman
5. A dormi, a se odihni insomnie
6. A se imbraca, dezbraca impotenta functio-nala a membrului pelvin drept
7. Mentinerea temperaturii in limitele normale - T= 36.50C -36.90C
8. A fi curat ingrijit infirmiera
9. A evita pericolele necesita supraveghere
10. A comunica cu cei asemeni tie - comunica cu cei din jur
11. A practica religia - este ortodox
12. A te preocupa de realizarea proprie - este receptiv la indicatiile cadrelor medicale
13. A se recrea- Imobilizat la pat
14. A invata educatie sanitara este interesat de afectiunea sa, vrea sa afle cat mai multe detalii
Nevoile afectate
Nevoia de a se mica i avea o bun postur
P = alterarea mobilitii fizice
E = aparat gipsat
S = imposibilitate de deplasare
Nevoia de a ficurat i ngijit i de a avea tegumente i mucosae integre
P = alterarea integritii tegumentelor
E = traumatism
S = plagi excoriate Pacientul s prezinte tegumente integre n decurs de 2-3zile
Nevoia de a dormi i odihni
P = alterarea somnului calitativ i cantitativ
E = anxietate
S = insomnie Pacientul s beneficieze de un somn cantitativ i calitativ n decurs de 2
zile
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
55

Nevoia

Manifestari de independenta

Manifestari de
dependenta

1.A respira i - Respiratie de tip costal inferior

Surse de
dificultate

Problema

Nota

a avea o buna - Miscari respiratorii Simetrice


circulatie

mucoasa respiratorie umeda


R= 19r/minA.V.=
80b/minT.A.=130/70 mmHg

2.A bea si a

- dentitie in stare buna

mnca

- mucoasa bucala roz si umeda-

gingii roz si aderente dintilor


- reflex de deglutitie prezentmasticatie usoara eficace- digestie
lenta si nestingherita-apetit prezenthidratare corespunzatoare 15002000 ml/zi
3. A elimina - perspiratia normala

-imobilitate 3

- Mictiuni fiziologice 5-6/zi


- scaun prezent
- diureza prezenta-urina de culoare
deschisa,clara, transparentadensitate normala-transpiratia
normal

4. A se misca - miscari active si passive

-impotenta

-durere vie

i a avea o

functionala a

-imobilizare in -postura

membrului

aparat ghipsat inadecvata

inferior drept

-alterarea

-dificultate

-mobilitate

integritatii

de a se

- pozitie fiziologica

buna postura a membrelor superioare si


inferioare

anormala-pozitie aparatului
56

procliva,

locomotor

deplasa

inadecvata in
decubit dorsalrepaus la pat
5. A dormi si - perioada de repaus
a se odihni

-disconfort

-durere vie la -dificultate

- perioada de relaxare si timp liber -somn perturbat

nivelulgleznei de a dormi

- somnul este calitativ si cantitativ, -anxietate

drepte

odihnitor

-imobilitate

si a se odihni

-spitalizare
6. A se

- si alege vesmintele dupa

-incapacitate

-durere

-dificultate

mbraca si

circumstante, cu bun gust, sunt

fizica de a se

-diminuarea

in a se

dezbraca

adecvate climatului

imbraca si

motricitatii

imbraca si

- aspect ingrijit, curat

dezbraca

membrului

dezbraca

inferior
Dreptimobilizare in
aparat ghipsat
7.A-si

- temperatura corpului

mentine

normalaT=36,7C-culoarea

temperatura tegumentelor roz


corpului n

- senzatie placuta de frig sau

limite

caldura-transpiratie minima

normale

57

8.A fi

- igiena corespunzatoare, cu

curat,ngrijit, mucoasa bucala umeda si roz


a-si proteja

- nu-si

- atela

Dificultatea

poateacorda

ghipsata

de a-si

- gingii aderente dintilo-urechi,nas ingrijiri igienice

- imobilitate acorda

tegumentele curate-unghii ngrijite, taiate,curate- fara

- impotenta

si mucoasele piele curata, elastica, neteda-par

functionala a igienice

ajutor

curat, pieptanat, ingrijit-deprinderi

membrului

igienice

inferior drept

ingrijiri

9.A de a evita - mediul ambient salubru

- predispozitiela

- mobilizarea -dificultatea 2

pericolele

- mediul de siguranta, securitate

accidente

in aparat

fizica, psihologica, sociologica

prin caderi,loviri- ghipsat

pericolele

- apt pentru a evita pericolele

anxietate

- impotenta

-vulnerabili-

functionala

tate fata de

de a evita

a membrului pericole
inferior drept
10. A

- atitudine receptiva

comunica

- debit verbal usor, ritm modera

- limbaj clar, precis


- stabilirea de relatii armonioase cu
cei din jur
11.A aciona - apartenenta religioasa
conform

- poarta obiecte

propiilor

semnificativeactioneaza conform

convingeri i propriilor credinte si obiceiuri


valori, de a

- are libertate deplina si sanatate

practica

mintala optima

religia
12. A fi

- prezinta receptivitate fata de ce se

preocupat n intampla in jur-integritate fizica si


vederea

psihica

58

realizrii

- stima de sine
- ambitie
- motivatie-luarea de deciziicomportament normal

13. A se

- existenta unor modalitati

- incapacitatea de - imobilizare - dificultatea 2

recreea

derelaxare, recreere

a indeplini unele in aparat

de a se

- destindere-satisfactie

activitati

ghipsat

recrea

recreative

- spitalizare

- anxietate
- spitalizare
14. A invata -prezinta capacitatea de a acumula -cunostinte

- modificarea - deficit de 2

cum sa-ti

noi cunostinte-formarea unor

insuficiente

schemei

pastrezi

atitudini si deprinderi corecte

despre

corporale

sanatatea

pentru obtinerea unei stari

diagnosticul

- lipsa de

de bine-dorinta si interesulde a

medical, boala,

informatii

fi independent

tratament,

cunostinte

complicatii,
recuperare

PLAN DE NURSING II
Diagnostic de
nursing

Obiective

Interventii
autonome i
delegate

59

Evaluare

Alterarea integritatii

Pacientul:

- pacientul a fost

- in urma interventiei

fizice.

- sa prezinte dureri

internat in sectia

chirurgicale

Cauza:

diminuate in

Ortopedie intr-un

(reducere)durerea a

- traumatismul

intensitate pana la

salon curat, luminos,

diminuat treptat;

Manifestari:

disparitie in decurs

aerisit, cu o

imobilizare in AG ;

- durere vie in focarul de 24-48 ore;

temperatura optima;

- functiile vitale s-au

de fractura i

- am asigurat

incadrat in limite

conditiile de

normale;

- sa prezinte stare de

microclimat, confort,

- rezultatele

relativ confort fizic.

utilajul auxiliar

examenelor de

necesar schimbarii

laborator au foat in

pozitiei i mobilizarii

limite normale;

pacientului;

- controlul radiologic

- am sfatuit pacientul

confirma

sa nu efectueze

imobilizarea corecta.

- imobilizare corecta

impotenta functionala in aparat gipsat;

miscari care i-ar


putea accentua
durerea;
- am condus pacienta
la serviciul
Radiologie pentru
radiografia de
control;
- am masurat i notat
functiile vitale;
- la indicatia
medicului am
administrat antialgic
(Algocalmin 1 fiola
i.m.);
- am evaluat
60

caracteristicile
durerii;
- am recoltat produse
biologice i
patologice la
indicatia medicului
(VSH, HLG, uree
sanguina, hematocrit,
TGO, TGP);
- am pregatit pacienta
in vederea reducerii
ortopedice;
- la indicatia
medicului am
executat testare la
Xilina 2 %;
- am participat cu
medicul la reducerea
Postura inadecvata.

Pacientul:

ortopedica a fracturii.
- am invatat pacientul

- dupa 2 zile

Cauze:

- sa-i adapteze

modalitati de

pacientul se

- imobilizare in AG;

miscarile la noile

mobilizare activa

acomodeaza cu

- durere.

conditii create de

permise, i-am fixat pe aparatul gipsat;

Manifestari:

imobilizarea in AG;

marginea distala a

durerile au cedat;

- limitarea miscarilor; - sa beneficieze de

patului agatatoare cu

- pacientul a inceput

- dificultate de a

relativ confort fizic;

ajutorul carora sa se

sa se mobilizeze cu

- calmarea durerii

poata ridica mai usor

ajutorul carjelor; are

in pozitie sezand;

tonusul i forta

- la fiecare 2 ore am

musculara pastrate.

ajutat pacientul sa se
mobilizeze, sa ia in

61

pat pozitii cat mai


comode pentru a
preveni aparitia
Risc de alterare a

Pacientul:

- am explicat

- pacientul i-a

nutritiei: deficit.

- sa-i recapete

pacientului rolul

recapatat apetitul, se

Cauze:

apetitul in

alimentatiei pentru

alimenteaza i se

- durere;

urmatoarele 2 zile;

mentinerea

hidrateaza

- imobilizare;

- sa fie echilibrata

echilibrului biologic

corespunzator.

- spitalizare.

nutritional;

al organismului i

Manifestari:

- sa i se asigure un

pentru favorizarea

- diminuarea

regim alimentar

vindecarii;

apetitului.

bogat in calciu i

- am luat legatura cu

vitamine.

familia pentru
furnizarea
alimentelor preferate
i in acelasi timp
bogate in calciu
(lapte, branza, oua)
dar i fructe
proaspete pentru
favorizarea
tranzitului i
combaterea
eventualei constipatii
din cauza
imobilizarii;
- am ajutat pacientul
sa se alimenteze,
servindu-i alimentele
in conditii igienice,
pe cat posibil
62

alimentele preferate.

Somn inadecvat.

Pacientul:

- am ajutat pacientul

- pacientul

Cauze:

- sa beneficieze de

sa aiba o pozitie

beneficiaza de ore de

- aparat gipsat;

ore suficiente de

corespunzatoare in

somn suficiente; se

- durere;

somn;

pat pentru a se putea

simte odihnita.

- anxietate.

- sa prezinte somn

odihni;

Manifestari:

odihnitor.

- am rugat pacientul

- adoarme cu

sa evite picotelile in

dificultate;

timpul zilei;

- treziri frecvente;

- la indicatia

- oboseala.

medicului am
administrat
Diazepam 10 mg, 1
tableta seara, inainte

- Anxietate moderata;

Pacientul:

de culcare.
- am explicat

- anxietatea s-a

- Vulnerabilitate fata

- sa-i inteleaga

pacientulu

diminuat odata cu

de pericole.

boala, necesitatea

mecanismul de

acomodarea cu

imobilizarii;

producere dar i de

aparatul gipsat i

vindecare a fracturii;
- am discutat cu
Cauze:

- sa coopereze cu

pacienta despre
tratamentul pe care il

- durere;

echipa de ingrijire

va face pe perioada

- pacienta colaboreaza

- imobilizare;

pentru o evolutie

spitalizarii;

cu echipa de ingrijire;

- necunoasterea

favorabila rapida;

- la indicatia

- pacientul prezinta o

prognosticului bolii.

- pacientul sa

medicului am

stare psihica buna;

Manifestari:

beneficieze de un

administrat medicatie

- pacientul se

- frica;

mediu de siguranta,

antialgica

mobilizeaza corect cu

63

diminuarea durerii;

- neliniste;

fara accidente.

(Algocalmin) i

- perturbarea

tranchilizanta

somnului;

(Diazepam) pe cale

- predispozitie la

orala;

accidente.

- am ajutat pacientul

carjele; este atenta.

sa se mobilizeze,
sfatuind-o sa nu faca
miscari inutile, spre a
reduce riscul unei
eventuale caderi;
- am invatat pacientul
cum sa foloseasca
carjele i cum sa se
deplaseze corect cu
Deficit temporar de

Pacientul sa-i

ele.
- am efectuat toaleta

- in urma aplicarii

autoingrijire.

mentina tegumentele

corporala a

interventiilor

Cauze:

i mucoasele curate i pacienuluii, pe

pacientul prezinta

- durere;

integre.

regiuni;

tegumente i mucoase

- imobilizare in AG.

- interventiile

curate i integre.

Manifestari:

aplicate nevoii de a

- dificultate in

se misca i de a avea

executia ingrijirilor

o buna postura

igienice.

satisfac i aceasta

Perturbarea

Pacientul:

nevoie.
- inlesnesc accesul

comunicarii cu

- sa poata comunica

familiei i prietenilor

familia i prietenii.

cu familia i prietenii

pacientei in salon in

Cauze:

sai.

timpul orelor de

- spitalizare;

vizita;

- imobilizare in

- sfatuiesc pacientul

aparat gipsat.

sa comunice telefonic
64

Obiectiv realizat.

Manifestari:

cu apropiatii sai in

- dificultate de a

afara orelor de vizita.

stabili legatura cu
acestia.
Dificultate de a se

Pacientul:

- explorez i stabilesc

recrea.

- sa prezinte stare de

impreuna cu

Cauze:

buna dispozitie.

pacientul ce activitati

- durere;

recreative ii produc

- imobilizare in AG;

placere, in conditiile

- spitalizare.

imobilizarii i

Manifestare:

spitalizarii;

- inactivitate.

- permit ca familia

Obiectiv realizat

sa-i aduca un aparat


TV portabil pentru ca
pacienta sa
urmareasca
Risc de complicatii.

Pacientul:

emisiunile preferate.
- am supravegheat

In urma interventiilor

Cauze:

- sa fie echilibrata din faciesul pacientului;

autonome i delegate

- alterarea integritatii

punct de vedere

- am observat,

aplicate, pacientul are

fizice;

respirator i

masurat i notat

o evolutie favorabila,

- imobilizare.

circulator;

respiratia i pulsul;

fara complicatii

- sa prezinte valori

- am masurat i notat

ale functiilor vitale in

tensiunea arteriala i

limite normale.

temperatura;
- am observat ritmic
aspectul
tegumentelor
degetelor membrului

Administrarea medicamentelor:3x2 Hipazim si Propanolol 40mg tablete pe zi.

65

Epicriza: este externat in stare ameliorata, cu recomandarile: mobilitate activa la


marginea patului; reluarea mersului cu sprijin in carje, fara sa calce pe piciorul drept 2 luni;
scoaterea firelor la 16 zile de la operatie.
EVALUARE FINALA
Pacient in varsta de 56 de ani se prezinta la spital in urma unei caderi accidentale cu
urmatoarele acuze: durere vie la nivelul gambei drept, impotenta functionala a membrului
inferior drept, mobilitate osoasa anormala cu senzatie de cracmente osoase. In urma examinarii
medicale i a examenului radiologic se stabileste diagnosticul medical de fractura a tibiei la
nivelul gambei drepte i se decide internarea pacientului.
Pe parcursul internarii, pacientul a beneficiat de tratament ortopedic, antialgic,
tranchilizant; avand o evolutie favorabila, se externeaza la data de 20.11.2014 cu stare generala
ameliorata, functii vitale cu valori in limite normale.
Diagnostic la externare: Fractura helicoidala 1/3 medie la nivelul tibiei gambei drepte.
Imobilizare 60 zile in aparat gipsat pelvipodal care cuprinde articulatia genunchiului i articulatia
gleznei.
Bilantul autonomiei la externare:
In urma interventiilor autonome i delegate, la externare pacienta prezinta:
- stare de dependenta redusa deoarece se deplaseaza cu ajutorul unei carje;
- respiratie spontana libera;
- puls ritmic, amplu, bine batut;
- alimentare i hidratare corespunzatoare;
- echilibrata din punct de vedere fizic i psihic;
- somn fiziologic;
- tegumente i mucoase curate i integre;
- poate efectua unele activitati recreative i de destindere;
- cunoaste masurile de prevenire a complicatiilor.
Recomandari la externare:
Plan de recuperare i reintegrare socio-profesionala:
- va respecta perioada de imobilizare in aparat gipsat (60 de zile);
- va efectua miscari reduse, fara fortarea membrului afectat;
- va respecta un regim alimentar bogat in proteine, calciu, saruri minerale;
66

- dupa scoaterea aparatului gipsat, va efectua exercitii fizice usoare, care sa puna in miscare
grupele de muschi aflate in imobilitate prelungita.

IV.3.CAZ III
Nume: N
67

Prenume: C
Vrsta: 41 ani
Sex:masculin
Religie:ortodoxa
Nationalitate:romana
Stare civila: casatorit
Ocupatie: inginer
Domiciliul: urban
Conditii de viata si de munca: locuieste impreuna cu sotia intr-un apartament compus din 3
camere, confortabil, conditii salubre
Gusturi personale si obiceiuri: program relativ regulat de masa
preferinte alimentare : preparate din peste,legume, salate
consuma cafea 2-3 cesti/zi
fumator 15 tigarete/zi
consuma alcool ocazional
Mod de petrecere a timpului liber :- sport ( tenis , footbal, sah, table), drumetii pe munte
impreuna cu sotia si prietenii,vizioneaza emisiuni sportive TV.
Greutate:

84 Kg

naltime:

1,79 cm

Grup sangvin: 0 I
Rh:

pozitiv (+)

LIMITE SENZORIALE :
Alergii: nu prezinta
Proteze: nu prezinta

68

Acuitate vizuala si auditiva: buna, in limite normale


Somn: perturbat
Mobilitate: alterata
Alimentatia: echilibrata
Eliminari: in limite fiziologice ( scaun, urina si diureza prezente)
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE :
fara semnificatie patologica
neaga TBC-ul, Luesul, infectia HIV in familie
ANTECEDENTE PERSONALE :
FIZIOLOGICE
Tata : decedat- infarct miocardic (IMA)

PATOLOGICE :
boli ale copilariei : varicela, rujeola, parotidita epidemica

apendicectomie 1983
INFORMATII LEGATE DE BOALA
Motivele internarii :

Pacientul s-a prezentat la Unitatea Primiri Urgente, sectia urgente minore II (chirurgie), a
Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, la data de 20. 03. 2010, cu urmatoarele manifestari:
- durere vie la nivelul gleznei membrului inferior drept
- impotenta functionala a membrului inferior drept
- deformarea axului gleznei
- mobilitate anormala
- intreruperea continuitatii osului
- netransmisibilitatea miscarii
Istoricul bolii :

69

Pacientul afirma ca in cursul zilei de 20. 09. 2014, in timpul meciului de football in care
el era jucator, a alunecat pe iarba si a cazut pe piciorul drept, in urma careia a simtit o durere vie,
impotenta functionala si mobilitate anormala la nivelul gleznei drepte, motiv pentru care se
prezinta la Unitatea Primiri Urgente, sectia urgente minore II (chirurgie), a Spitalului Judetean de
Urgenta Vaslui pentru investigatii. Fiind supus examinarilor clinice si paraclinice ( radiografie
fata si profil a gleznei drepte ) s-a decis internarea in sectia de Ortopedie a Spitalului Judetean
de Urgenta Vaslui, pentru aplicarea tratamentului corespunzator.
Diagnosticul la internare :
FISURA DE TIBIE FARA DEPLASARE A MEMBRULUI INFERIOR DREPT
Data internarii :
20.03.2010
Examenul clinic pe aparate:Stare de constienta: buna
Facies : simetric
Tegumente si mucoase: normal colorate, mucoase umede;
Tesut conjunctiv : adipos, normal reprezentat
Fanere : normal implantate
Sistem ganglionar: nepalpabil
Sistem muscular : normokinetic, normoton
Sistem osteo-articular : durere vie, impotenta functionala a membrului inferior drept,
mobilitate anormala, in rest aparat integru, articulatii mobile
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral, cai
respiratorii permeabile, 19r/min
Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, bine batute, fara
sufluri, TA 130/70mmHg, AV-80b/min
Aparat digestiv: cavitate bucala normal colorata, dentitie integra, abdomen suplu,
nedureros, ficat in limite normale, splina nepalpabila, tranzit intestinal prezent
Aparat urinar: mictiuni fiziologice, diureza normal, loji renale libere
Aparat genital : normal
Sistem nervos, endocrine, organe de simt : ROT prezente bilateral, OTS, mobilitate
voluntara,sensibilitatea normala.
70

EXAMENE CLINICE
EXAMENUL MOD DE RECOLTARE

VALORI NORMALE

CERUT

VALOAREA
OBTINUTA

V.S.H.

Punctie venoasa fara garou

Brbai-1-10 mm/1h.

18mm/1h.

1,6ml snge,pe 0,4 ml Citrat Femei-2-13mm/1h.


de Na 3,8%Tub vacuumtainer
Timp de

negru
Punctie venoasa 4,5 ml

coagulare

sange/0,4 ml citrate de Na

Hematocrit

3,8%Tub vacuumtainer bleu


Punctie venoasa 2ml snge Brbai-40-52%.

11-13 sec

13sec

49,2%.

care se recolteaza pe seringa Femei-36-46%.


heparinizata sau 2 ml snge
pe cristale de EDTATub
Glicemie

vacuumtainer mov
Punctie venoasa2 ml

70-105 mg/dL

98mg/dL

sange/4mg florura de
NaInteparea pulpei degetului
Glucotest
EXAMENE PARACLINICE
Examen radiologic : in urma efectuarii radiografiei gleznei drepte s-a pus diagnosticul
de tibie fara deplasare a membrului inferior drept
NEVOILE AFECTATE

1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie


mucoasa respiratorie umeda ,secretii reduse
respiratie ritmica
T.A si puls in limite fiziologice T.A=130/70mmHg, AV= 80b/min, R=19r/min

2) Nevoia de a bea si a manca


hidratare corespunzatoare, nu prezinta semne de deshidratare
prezinta apetit
alimentatie corespunzatoare
71

3)Nevoia de a elimina

mictiuni fiziologice
diureza prezenta
pacientul utilizeaza toaleta singur
scaune prezente
4) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
este satisfacut partial avand in vedere repausul temporar impus de imobilizare
pacientul se ridica, merge ajutat de mijloacele de sustinere (carje, baston )
protejeaza membrul inferior drept in timpul schimbarilor de pozitie si deplasare
5) Nevoia de a dormi si a se odihni
pacientul doarme 6-7h/noapte fara treziri
foloseste tehnici de relaxare si odihna(citeste, bea ceai de tei)
are un somn odihnitor
6) Nevoia de a se imbraca si dezbraca
se imbraca conform cerintelor cu un pantalon mai larg din bumbac
protejeaza membrul fracturat
imbracarea incepe cu membrul bolnav iar dezbracarea invers
7) Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale
temperatura corpului in limite fiziologice T= 36,7C
8) Nevoia de a fi curat, ingrijit, a proteja tegumentele si mucoasele
aplica masurile de igiena in limita posibilitatilor fizice
protejeaza aparatul ghipsat in timpul dusului
9) Nevoia de a evita pericolele
este vulnerabil fata de pericole, accidente datorita imobilizarii membrului inferior drept
inlatura obstacolele
manifesta interes pentru prevenirea unui proces infectios/inflamator
aplica masuri de combatere a efectelor imobilizarii la pat
10) Nevoia de a comunica
isi exprima gandurile cu privire la noua situatie
interes in a primi informatii pentru pastrarea sanatatii
poarta discutii cu colegii de salon si cu membrii echipei de ingrijire
11) Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori si de a practica
religia
apartenenta religioasa
valori, morala
12) Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
nu prezinta sentiment de devalorizare
este increzator in sine
interes pentru independent
13) Nevoia de a se recreea
participa la activitati recreative (joaca sah, table)
este constient ca se confrunta cu o situatie tranzitorie
14) Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
72

prezinta interes pentru prevenirea complicatiilor


administrarea corecta a tratamentului
prezentarea la control medical pentru verificarea procesului de vindecare

PROBLEME DE DEPENDENTA ACTUALE:

Durerea
Dificultatea de a se deplasa
Dificultatea de a dormi si a se odihni
Dificultatea de a se imbraca si dezbraca
Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice
Dificultatea de a se recrea
Deficit de cunostinte
POTENTIALE :
Risc de accidentare
Risc de aparitie a unor complicatii : -atonie musculara, anchiloza, tromboembolie

STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Total 24 puncte = Nivel de dependenta II


Pacientul prezinta un grad de dependenta moderata, temporara .

DIAGNOSTIC NURSING
Dificultatea de a se deplasa datorita durerii la nivelul gleznei drepte si a imobilizarii in
aparatul gipsat manifestata prin impotenta functionala.
Dificultatea de a dormi si a se odihni din cauza durerii vii la nivelul membrului inferior
drept si a posturii inadecvate (procliva), a spitalizarii, manifestata prin disconfort, somn
perturbat, anxietate.
Dificultatea de a se imbraca si dezbraca datorita imobilizarii in aparat gipsat, a
impotentei functionale, manifestata prin incapacitatea fizica de a se imbraca si dezbraca.

73

Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice datorita imobilitatii, a aparatului ghipsat, a


spitalizarii, manifestata prin neputinta efectuarii toaletei,a baii zilnice fara ajutor.
Dificultatea de a se recreea datorita impotentei functionale a membrului inferior drept, a
spitalizarii, manifestata prin anxietate, incapacitatea de a indeplini unele activitati recreative.
Deficit de cunostinte din cauza lipsei de informatii despre evolutia bolii, manifestat prin
cunostinte insuficiente despre boala, prognostic,tratament, complicatii, recuperare, despre modul
de utilizare a mecanismelor auxiliare.
Risc de accidentare din cauza imobilizarii in aparat ghipsat a membrului inferior
drept.Risc de aparitie a unor complicatii din cauza traumatismului ( atonie musculara, anchiloza).
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
Nr
1.

OBIECTIV

INTERVENTII

Pregatire psihica: pacientul sa fie echilibrat

i se asigura un climat de incredere

psihic pe perioada spitalizarii( 3 zile)

pentru echipa medicala, medic-este


asigurat ca va primi ingrijiri de calitateeste informat despre procesul de
recuperare fizica si despre tratamentul

2.

ortopedic
Pacientul sa-si exprime diminuarea durerii in incurajez pacientul pentru mobilizarea
termen de 24 ore

activa a celorlalte segmente ale corpuluiadministrez la indicatia medicului


tratamentul medicamentos antialgic si
antiinflamator- Algocalmin 1 fiola 2ml
i.m, Flamexin 20mg 1 tb/ 2x zi per os
(dupa masa)- ii explic scopul interventiei

3.

Pacientul sa se deplaseza singur, folosind

(reducerii ortopedice)
- invat pacientul care este pozitia

mijloacele auxiliare (carje, baston, cadru) in

adecvata care sa favorizeze circulatia

termen de 3 zile

sangelui( procliva)-supraveghez pacientul


si il ajut sa mearga singur folosind
74

mijloacele de sustinere
- efectuez exercitii pasive si active
- solicit cooperarea pacientului cu
membrii echipei de recuperare fizica
- suplinesc pacientul in satisfacerea
nevoilor sale
4.

Pacientul sa beneficieze de un somn

- identific cauza care duce la alterarea

corespunzator calitativ si cantitativ pe toata

somnului si le inlatur pe cat se poate

durata spitalizarii

-administrez antialgice pentru diminuarea


durerii la indicatia medicului
- educ pacientul sa practice tehnici de
relaxare
- recomand pacientului sa serveasca o
cana cu lapte cald sau ceai de tei inainte
de culcare

5.

Pacientul sa se poata imbraca si dezbraca

- identific limitele pacientului

singur in termen de 24 ore

- sugerez familiei sa-i procure haine


lejere, din bumbac
- ajut pacientul si il invat cum sa se
imbrace
- imbracarea incepe intotdeauna cu
membrul bolnav iar dezbracarea se face

6.

Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase


curate pe perioada spitalizarii

invers
- asigur conditiile necesare acordarii
ingrijirilor de igiena
- ajut pacientul si il invat cum sa-si
protejeze aparatul ghipsat in timpul
dusului

7.

Pacientul sa se recreeze in masura

- asigur climat de siguranta si confort


explorez activitatile preferate ale

posibilitatilor pe perioada spitalizarii

pacientului-ii ofer reviste, carti, ziare


75

- antrenez pacientul in discutii


- ii facilitez iesirea in parcul din curtea
spitalului sa poata juca sah si table
- corectez deprinderile daunatoare
sanatatii
8.

Pacientul sa acumuleze noi cunostinte, sa

- educ pacientul cu privire la:

dobandeasca atitudini, obiceiuri si deprinderi

- folosirea mijloacelor de sustinere

noi

- protejarea membrului fracturat-mod de


viata echilibrat
- respectarea tratamentului
- importanta controalelor medicale
periodice
- consecintele sprijinirii precoce pe
membrul afectat
- importanta exercitiilor de recuperare
fizica a membrului fracturat

9.

Pacientul sa fie ferita de accidente pe perioada - orientez pacientul in timp si spatiu,


spitalizarii

anturaj
- determin factorii de risc-asigur
conditiile de mediu adecvate pentru a
evita pericolele prin accidentare
- favorizez adaptarea pacientului la noul
mediu

10.

Pacientul sa nu prezinte complicatii pe toata

- administrez la indicatia medicului

durata spitalizarii

medicatie anticoagulanta
Fraxiparine 0,4ml -3800UI s.c 1inj/zi
- verific extremitatile membrului inferior
drept dupa imobilizarea in aparatul
ghipsat (culoare, mobilitate)
- educ pacientul sa evite ortostatismul
76

prelungit
- ii explic pacientului importanta
exercitiilor de recuperare fizica pentru
prevenirea atoniei musculare si a
anchilozei

PLAN DE NURSING NR III


Nevoia

Dg nursing

Obiective

Interventii

Nevoia de

20.09.2014

- pacientului sa-i

- pregatesc pacientul 20-21.09.2014

fie diminuata

psihic si fizic pentru

a se misca i - diminuarea
a avea o

mobilitatii fizice durerea n decurs

Evaluare

- stare generala

examenul radiologic alterata-pacientul


77

buna

- postura

de 24 ore

- ajut pacientul sa se acuza durere vie la

postura

inadecvata

- pacientul sa se

ridice, sa mearga, sa nivelul membrului

dificultate de a poata deplasa cu

se aseze

se deplasa-

ajutorul

- notez tehnica in

disconfort

carjelor/bastonului foaia de observatie

fizic,durere

in termen de 3 zile

inferior drept
- exercitii fizice
pasive si active

- la indicatia
medicului se
imobilizeaza glezna
dreapta in aparat
ghipsat (atela Cramer
sau ghipsata)
- ii controlez

22-23.09.2014
stare generala
imbunatatita
- pacientul suporta
bine aparatul ghipsat

extremitatile dupa

- pacientul numai

imobilizarea in

prezinta durere

aparatul ghipsat
(culoare, mobilitate)

- se poate deplasa
folosind mijloace de

- instalez pacientul

sustinere(carje,

intr-un pat ortopedic baston, cadru)


cu somiera mobila
pentru usurarea

- tegumentele

mobilitatii active

extremitilor sunt
normal colorate,

- asigur repausul la

needemaiate

pat -administrez la

- se externeaza cu

indicatia medicului

stare ameliorata

:Algocalmin 1 fiola
2ml i.m,
Flamexin 20mg 1
tbx2/zi per os (dupa

78

masa),
Fraxiparine 0,4ml3800UI s.c 1inj/zi
- efectuez miscari
pasive la fiecare 2 ore
suplinesc pacientul
pentru satisfacerea
nevoilor sale
Nevoia

20.09.2014

- pacientul sa

de a dormi Dificultatea de a beneficieze de

- invat pacientul sa

20.09.2014-stare

practice tehnici de

generala alterata-

si a se

dormi si a se

somn corespunza- relaxare-asigur un

odihni

odihni

tor calitativ si

climat linistit in salon agitat

cantitativ pe

- aerisesc salonul

perioada spitalizariiinainte de culcare


- ofer pacientului o

disconfort-somn
21-23.09.2014
- stare imbunatatita
- somn mai putin

cana cu lapte cald sau alterat


ceai de tei inainte de - pacientul doarme 7
culcare

ore/ noapte

- invat pacientul sa

- se externeaza cu

citeasca, sa asculte

stare ameliorata

muzica inainte de

semnificativ

culcare
- observ si notez
calitatea si orarul
somnului
- ii administrez la
indicatia medicului
antialgice Algocalmin
1 fiola 2ml i.m la
nevoie
79

-observ efectul
medicamentelor
asupra organismului
Nevoia

20.09.2014

- pacientul sa se

de a se

dificultatea de a poata imbraca si

- identific limitele

20.09.2014

pacientului-sugerez

- stare generala

imbraca si se imbraca si

dezbraca singur in familiei sa-i procure alterata

dezbraca

termen de 24 ore

dezbraca

haine lejere, din

- pacientul nu-si

bumbac-ajut pacientul poate satisface


si il invat cum sa se

aceasta nevoie

imbrace si sa se

datorita aparatului

dezbrace

ghipsat si a lipsei

- imbracarea incepe cunostintelor


intotdeauna cu

21-23.09.2014

membrul bolnav iar

-pacientul se imbraca

dezbracarea se face

si se dezbraca singur

invers

- stare generala

- il sustin in ceea ce

ameliorata

face si ii arat
intelegere
Nevoia de

20.09.2014

- pacientul sa

a fi curat,

dificultatea de

prezinte tegumente necesare acordarii

- secretii reduse

si mucoase curate ingrijirilor de igiena

- pacientul prezinta

ingrijit,a-si
proteja
tegumentele
si
mucoasele

a-si acorda
ingrijiri igienice

- asigur conditiile

si integer pe

20-23.09.2014

- asigur temperatura tegumente si

perioada spitalizariiin salon (20-22*C) si mucoase curate


a apei (37-38*C)-ajut - pacientul isi
pacientul si il invat

efectueaza zilnic

cum sa-si protejeze

igiena bucala,a

aparatul ghipsat in

parului si isi

timpul dusului-redau protejeaza aparatul


increderea in sine in ghipsat in timpul

80

ceea ce priveste

dusului

capacitatea de a-si

- stare generala

efectua singur

favorabila

ingrijirile
- asigur climat de
siguranta si confort
- verific aspectul
tegumentelor din jurul
aparatului ghipsat
(culoare,aspect)
Nevoia

20.09.2014

- pacientul sa fie

-explorez pericolele

20-23.09.2014

de a evita

- durere

ferit de accidente

reale si cele

-pacientul numai

pe perioada

potentiale-determin

prezinta durere

spitalizarii

factorii de risc

- pacientul este

- pacientul sa nu

- asigur conditiile de supravegheat in

prezinte risc de

mediu adecvate

permanenta-se

complicatii pe

pentru a evita

mentin mijloacele de

pericolele
- anxietate
- risc de
accidente

perioada spitalizariipericolele prin


accidentare

siguranta
- este ferit de

- favorizez adaptarea accidente pe toata


pacientului la noul

perioada spitalizarii

mediu

- pacientul nu

- calmez durerea

prezinta complicatii

- sprijin aparatul

pe perioada

ghipsat pe o perna

spitalizarii

- administrez la

- starea generala este

indicatia medicului

ameliorata

:Algocalmin 1 fiola

semnificativ

2ml i.m, Flamexin


20mg 1 tb/per os,
Fraxiparine 0,4ml81

3800UI s.c 1inj/zi


educ pacientul sa
evite ortostatismul
prelungit si mersul
fara mijloace de
sustinere
Nevoia de

20.09.2014

- pacientul sa se

- explorez activitatile 20-23.09.2014

a se recreea dificultatea de a recreeze in masura preferate ale


se recreea

posibilitatilor pe

pacientului-ii ofer

perioada spitalizariireviste,carti,etc

- pacientul isi
satisface nevoia de a
se recrea in limita

- antrenez pacientul in posibilitatilor


discutii - ii facilitez

- pacientul a inteles

iesirea in parcul din

ca este o perioada

curtea spitalului sa

trecatoare-poarta

poata juca sah si table discutii cu colegii de


-linistesc pacientul cu salon
privire la starea sa si

- stare imbunatatita

ii explic ca este o
stare trecatoare si isi
va putea relua

pe perioada
spitalizarii

activitatile preferate
dupa ce se vindeca
Nevoia

20. 09. 2014

- pacientul sa

- explorez nivelul de 20-23.09.2014

de a invata

- deficit de

acumuleze noi

cunostinte al

- pacientul prezinta

cunostinte

cunostinte, sa

pacientului privind

suficiente cunostinte

dobandeasca

boala, modul de

despre boala sa

cum sa-ti
pastrezi
sanatatea

atitudini, obiceiuri manifestare, masurile constientizeaza


si deprinderi noi

preventive si curative, importanta


modulde participare lainterventiilor echipei
procesul de

82

de ingriire, are

recuperare-stimulez

incredere in echipa

dorinta de cunoastere de ingrijire


- motivez importanta - evolutie
acumularii de noi

satisfacatoare

cunostinte.

EXTERNAREA PACIENTULUI
Data externrii: 23. 09.2014
Starea la externare: ameliorata semnificativ, pacientul suport bine aparatul ghipsat, are o
evoluie fr complicaii, revine la control peste 20 zile in ambulator, sectia Ortopedie a
Spitalului Judetean de Urgenta Vaslui.
Bilanul autonomiei: Pacientul este in tratament cu medicatie antiinflamatoare, antialgica
si anticoagulanta, i s-a explicat necesitatea respectrii actelor medicale si a tratamentului
medical, este constient asupra faptului ca v-a purta aparatul ghipsat i asupra necesittii
prezentrii la sectia de fizioterapie a Spitalului Schuller Vaslui in vederea recuperarii
posttraumatice.

Recomandri la externare:
evitarea eforturilor fizice intense
evitarea ortostatismului si a mersului prelungit
sa urmeze tratamentul medicamentos prescris de medic
sa efectueze gimnastica medicala recuperatorie att n timpul imobilizrii, ct i
dupa scoaterea aparatului ghipsat
sa reia activitatea fizica numai daca aceasta nu provoaca durere si nu solicita
membrul afectat
revine la control medical : 09.10.2014
Contraindicatii:
sportul intensive
efortul fizic intens
83

ortostatismul prelungit
expunerea la frig
Tratament:

Rp1/ Flamexin 20mg XV tb


Ds intern 1 tb/2xzi (dupa masa)
Rp2/ Fraxiparine 0,4ml XX
Ds s.c 1inj/zi
Rp 3/ Algocalmin X tb
Ds intern 1 tb/2xzi la nevoie

CAPITOLUL V
TEHNICI LEGATE DE PLANUL DE INGRIJIRE
V.1.EFECTUAREA INJECIEI INTRAMUSCULARE
Injecia intramuscular constituie introducerea unei soluii izotonice, uleioase sau
a unei substane coloidale n stratul muscular prin intermediul unui ac ataat la sering.
Scop: introducerea n organism a unor substane medicamentoase.
Locuri de elecie:
Regiunea superoextern deasupra marelui trohauter.
Faa extern a coapsei, n treimea mijlocie.
Faa extern a braului, n muchiul deltoid
Materiale necesare:
tava medical cu medicamentul de injectat n flacon nchis;
tampoane de vat cu alcool;
pile de metal pentru desfacerea fiolei;
sering steril:
1-2 ace ( 40-50 mm lungime ) sterile;
medicamente pentru eventuale accidente ( Adrenalina, Calciu, Romergan)
Etape i tipuri de execuie
1. Pregtirea instrumentelor i a materialelor necesare
se pregtesc materialele necesare
se transport materialele lng bolnav.
2. Pregtirea psihic a bolnavului
se anun bolnavul i i se explic necesitatea tehnicii;
84

se aaz bolnavul n decubit ventral, lateral, poziie eznd sau n picioare.


Stabilirea locului injeciei:
se descoper regiunea aleas pentru injecie;
pentru injecie n regiunea fesier, se repereaz urmtoarele puncte:
Punctul Smrnov, la un lat de deget deasupra marelui trohauter i napoia lui;
Punctul Barthelewy la unirea treimei externe cu cele dou treimi interne ale liniei care

unete spina iliac antero-superioar cu extremitatea superioar a anului interfesier;


Zona situat deasupra liniei care unete spina iliac posterioar cu marele Trohauter.
4. Efectuarea injeciei:
splarea pe mini cu ap i spun;
dezinfectarea minilor cu alcool;
se monteaz seringa n condiii de asepsie perfect;
se ncarc seringa cu substan de injectat, dup verificarea fiolei, se elimin bulele de aer;
se schimb acul, ndeprtndu-l pe cel cu care a fost inspirat substana i se adapteaz un

ac potrivit pentru injecie;


se dezinfecteaz locul injeciei cu un tampon de vat cu alcool;
se invit bolnavul s-i relaxeze musculatura i s stea linitit;
se ntinde pielea ntre police i indexul sau mediul minii stngi;
se neap perpendicular pielea, ptrunznd ( 4-6 cm) cu rapiditate i siguran cu acul

montat la sering;
se verific poziia acului prin aspiraie;
se injecteaz lent lichidul;
dup injectare se scoate brusc acul cu seringa, acoperind locul cu un tampon de vat cu

alcool;
se maseaz locul cu tamponul de alcool pentru a disocia planurile esuturilor strpunse,

activnd circulaia pentru a favoriza absorbia;


se aaz bolnavul n poziie comod unde va sta n repaus fizic timp de 10-15 min.;
splarea pe mini cu ap i spun
Reorganizarea locului de munc:

se arunc la co deeurile de la injecie (fiole golite, ambalaje);


seringa, acul i tampoanele de vat se pun n cutia ce va fi dus la cremat

V.2MSURAREA PULSULUI
Scop: evaluarea funciei cardio-vasculare.
Elemente de apreciat:
- ritmicitatea;
- frecvena;
- celeritatea
- amplitudine.
Locuri de msurat:
- orice arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan osos:
85

- artera radial,
- carotid,
- temporal,
- humeral,
- femural,
- poplitee,
- pedicioas
Materiale necesare:
- ceas cu secundar:
- pix cu past roie:
- foaia de temperatur.
Interveniile asistentului:
pregtirea psihic a pacientului:
asigurarea repausului fizic i psihic 10-15 min
splarea pe mini
reperarea arterei
fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor
numrarea pulsaiilor timp de un minut

consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foia de temperatur, innd cont c


fiecare linie
orizontal a foii reprezint patru pulsaii
unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei
consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilor pulsului
( AV = 82 b/min, puls regulat).
V.3 MSURAREA TENSIUNII ARTERIALE
Scop: evaluarea funciilor cardio-vasculare ( fora de contracie a inimii, rezisten
determinat de elasticitatea i calibrul vaselor).
Elemente de evaluat:
- tensiunea arterial sistolic ( maxim)
- tensiunea arterial diastolic ( minim)
Materiale necesare:
- aparat pentru msurarea tensiunii arteriale ( tensiometru)
- stetoscop biauricular
- tampon de vat cu alcool
- pix cu past roie
Metode de determinare:
- palpatorie
- ascultatorie
Interveniile asistentului:
a) Pentru metoda asculatorie:
- pregtirea psihic a pacientului
- asigurarea repausului fizic i psihic timp de 15 minute
86

- splarea pe mini
- se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, sprijinit i n extensie
- se fixeaz membrana stetoscopului pe artera humeral, sub marginea inferioar a manetei
- se introduc olivele stetoscopului n urechi ( care n prealabil au fost dezinfectate)
- se pompeaz aer n maneta pneumatic, cu ajutorul peri de cauciuc, pn la dispariia
zgomotelor palsatile
- se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei, pn cnd se percepe
primul zgomot arterial ( care prezint valoareatensiunii arteriale maxime)
- se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi
consemnat
- se continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
- se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului, n momentul
n care zgomotele dispar, aceasta reprezentnd tensiunea arterial minim
-se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontal de culoare roie,
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur
- se unesc liniile orizontale cu liniile verticale i se haureaz spaiul rezultat
- n alte documente medicale se nregistreaz cifric: TA max = 150 mm Hg, T.A. min =
75mm Hg.
- Se dezinfecteaz olivele
b)Pentru metoda palpatorie:
- determinarea se face prin palparea arterei radiale
- nu se folosete stetoscopul biauricular
- etapele sunt identice metodei ascultatorii
- are dezavantajul obinerii unor valori mai mici dect realitatea, palparea pulsului periferic
fiind posibil numai dup reducerea accentuat a compresiunii exterioare.
V.4 PUNCIA VENOAS
Definiie: Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul
unui ac de puncie.
Scop: - Explorator- recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice,
hematologice, serologice i bacteriologice
Terapeutic administrarea unor medicamente sub foema injeciei i perfuziei intravenoase:
- recoltarea sngelui n vedere transfuzrii sale
- executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui
- sngerarea 300-500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiune arterial
Locul punciei:
- venele de la plica cotului, unde se formeaz un M venos prin anastomozarea lor
- venele antebraului
- venele de pe faa dorsal a minii
87

- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugulare i epicraniene mai ales la sugari i copii mici
Pregtirea punciei:
Materiale:
De protecie:
- pern elastic pentru sprijinirea braului
- muama i alez
- Pentru dezinfecia tegumentului tip I protecia cmpului cutanat ap i spun, aparat de
ras, alcool iodat, tinctiur de iod, alcool medicinal, pense porttampon, cmpuri sterile pentru
izolarea locului.
- Pentru dezinfecia i protecia minilor: ap i spun, alcool medicinal, mnii sterile din
cauciuc.
- Instrumentar i materiale sterile: ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm n
funcie de scop, seringi de capaciti diferite n funcie de scop, pense, tampoane, mnui
chirurgicale.
Alte materiale:
- garou,
- eprubete uscate i etichete,
- cilindru gradat, fiole cu soluii medicamentoase,
- soluii perfuzabile,
- tvi renal;(materialele se vor folosi n funcie de scopul punciei).
Pacientul:
Pregtirea psihic: se informeaz asupra punciei
Pregtirea fizic: pentru puncia la venele braului, antebraului:
- se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient ct i pentru persoana care execut
puncia
- se examineaz calitatea i starea venelor avnd grij ca hainele s nu mpirdice circulaia
de ntoarcere la nivelul braului
- se aaz braul pe perni i muamaua n abducie i oxtensie maxim
- se dezinfecteaz tegumentele
- se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, strngndu-l astfel nct
s opreasc circulaia venoas fr a comprima artera
- se recomand pacientului s strng pumnul, venele devenind tengescente
Execuia punciei
- asistentul mbrac mnuile sterile i se aeaz vis-a-vis de bolnav
- se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei, executnd o uoar
compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine.

88

- se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizonul n sus, n mna dreapt,
ntre police i restul degetelor.
- se ptrunde cu acul traversnd, n ordine, tegumentul ndirecie oblic ( unghi de 30
grade) apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd acul nainteaz n gol.
- se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei
- se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa
- se continu tehnica, n funcie de scopul punciei venoase: injectarea medicamentoas,
recoltarea sngelui, perfuzie.
- n caz de sngerare, se prelungete acul perfuziei cu un tub din polietilen care se
introduce
- n vasul colector, garoul rmnnd legat de bra.
- Se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i
pumnului.
- Se aplic tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de ptrundere a acului i se
retrage brusc.
- Se comprim locul punciei 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical.
ngrijirea ulterioar a pacientului :
- se face toaleta local a tegumentului
- se schimb lenjeria dac este murdar
- se asigur o poziie comod n pat.
- se supravegheaz pacientul.
Pregtirea sngelui pentru trimiterea la laborator:
- se face imediat.
Pregtirea produsului recoltat
- pentru examene de laborator, eprubetele se eticheteaz, se completeaz formularele de
trimitere.
Se msoar cantitatea.

CAPITOLUL VI
CONCLUZII
1. Fractura de tibie (in special cea deschisa) reprezinta una din problemele cele mai
importante ale traumatologiei moderne, atat pentru dificultatile terapeutice deosebite, cat si
pentru complicatiile frecvente pe care le genereaza.

89

2. Cresterea continua a incidentei fracturilor de tibie este o consecinta a conditiilor vietii


moderne (motorizare, industrializare).
3. Modificarile patologice care apar la nivelul partilor moi expuse (tulburari metabolice
ce merg pana la necroza) sunt provocate de actiunea traumatismului si de expunerea la factorii de
mediu contaminanti.
4. Principiile terapeutice pot fi sistematizate n urmtoarele principii:
necesitatea acordarii primului ajutor nca de la locul accidentului;
transportul cat mai rapid ntr-o unitate medicala cu dotari ireprosabile si echipa
multidisciplinara complexa;
desocare si tratamentul leziunilor asociate;
instituirea cat mai precoce a antibioterapiei;
efectuarea osteosintezei si acoperirea imediata sau secundara a defectelor
tegumentare;
imobilizarea stricta a focarului de fractura din momentul reducerii pana la
consolidare;
recuperarea precoce prin mobilizari pasive si active n toate articulatiile.
5. Colaborarea multidisciplinara si formarea unei echipe complexe de ngrijiri este
necesara din momentul internarii pacientului si pana la externarea lui.
6. Concluziile studiului de caz, coroborate cu experienaa dobandita in practica, ma
determina sa consider ca, respectarea principiilor primului ajutor la locul accidentului, continuate
n timpul transportului, apoi respectarea principiilor de baza n spital si recuperarea precoce,
reprezinta cheia succesului n ngrijirea pacientilor cu fractura de tibie.

BIBLIOGRAFIE
1. Titirc, L.: Manual de ngrijiri speciale acordate pacienilor de asistenii medicali, Ed. Viaa
Medical Romneasc, Bucureti, 1998.

90

2. Antonescu, D.; Barbu, D.; Niculescu, D. L,; Panait, Gh.; Popescu, M.; Purghel, Fl.;
Stnculescu, D.; Stoica, C.; i Cristea, t.: Elemente de ortopedie i traumatologie, Ed.
Publistar, Bucureti, 1999.
3. Caloghera, C.: Chirurgie de urgen, Ed. ANTIB, Timioara, 1993.
4. Gorun, N.; i Troianescu, O.: Fractura deschis, Ed. Medical, Bucureti, 1979.
5. Pop, Al.: Fractura deschis de tibie, Vasile Goidi University Press, Arad 1999.
6. Proca, E.: Tratat de patologie chirurgical, Ed. Medical, Bucureti, 1988.
7. Tomoaia, Gh.: Curs de traumatologie osteoarticular, Ed. Medical Universitar Iuliu
Haieganu Cluj-Napoca, 1999.
8. Voiculescu, M.: Medicina pentru familie, Ed. Medical, Bucureti, 1986.
9. Mozes , Carol : Tehnica ingrijirii bolnavului , Ed. Medicala , Bucuresti 2003
10. Balt, G. A.: Tehnici generale de ngrijire a bolnavilor, Ed. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1988.
11. Restian, A.: Diagnosticul medical, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1988.
12. F.O al Spitalului de Urgenta Vaslui Sectia Chirurgie

91