ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCURESTI

Masterat: CONTABILITATE, AUDIT SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Cosmetizarea pozitiei si performantei

financiare a intreprinderii
Contabilitate creativa

MASTERAND:
Stroe Alina-Elena
Toader Maria-Amelia
Seria B, Grupa 702

BUCURESTI
2014
0

1. Introducere
Cosmetizarea pozitiei si performantei financiare a intreprinderii prin aplicarea practicilor de
contabilitate creativa se constituie intr-o prezentare sintetica a: reperelor conceptului de
contabilitate creativa, tehnicilor de manipulare a datelor contabile si remediilor posibile ale
tehnicilor de contabilitate creativa. Desi titlul pare pretentios, tema lucrarii este una cursiva, o
tema in cadrul careia aspectele teoretice se imbina in mod avantajos (din punctul de vedere al
relevantei acestora) cu exemplificarile practice.
Intr-o abordare mai detaliata, lucrarea n-ar fi pastrat proportiile normale cerute de un proiect.
Astfel am incercat sa concentram prezentarea asupra aspectelor legate direct de tehnicile de
manipulare a datelor contabile si influenta modului lor de utilizare asupra situatiei financiare a
intreprinderii. Primul punct descrie reperele conceptului de contabilitate creativa si cuprinde
definirea conceptului de contabilitate creativa, comparatia dintre contabilitatea creativa si
frauda contabila, dar si principali factori care au condus la dezvoltarea contabilitatii creative.
Al doilea punct reprezinta o prezentare succinta a tehnicilor de manipulare a datelor contabile.
Principalele tehnici descrise sunt: tehnicile care au incidenta asupra bilantului contabil si
tehnicile care influenteaza contul de profit si pierdere. Al treilea punct prezinta cateva remedii
posibile ale tehnicilor de contabilitate creativa. Remediile prezentate sunt: ameliorarea
proceselor de conceptualizare si normalizare a contabilitatii si recursul la etica in producerea
si prezentarea informatiei contabile.
Ultimul punct reprezinta un studiu de caz privind posibilele practici de contabilitate creativa la
SC OLTCHIM SA.
2. Despre reperele conceptului de contabilitate creativa
2.1 Definirea conceptului de contabilitate creativa
Contabilitatea creativa a aparut ca urmare a dezvoltarii economice, juridice, sociale si a
presiuni utilizatorilor de informatii (contabilii si manageri) interesati sa furnizeze tertilor o
anumita imagine contabila a firmei. Expresia de contabilitate creativa a fost folosita mai intai
in mediul anglo-saxon (creative accounting, engl.) ca urmare a libertatilor profesiei contabile
si preluata mai apoi in vocabularul contabil din alte limbi, uneori intalnindu-se si apelativul de
contabilitate imaginativa, contabilitate de intentie sau inginerie contabila.
Aceasta expresie a fost lansata de practicienii contabilitatii si de persoanele care raporteaza si
comenteaza activitatile pietei financiare (jurnalisti si analisti financiari). Ei au desemnat
contabilitatea creativa ca fiind acele practici contabile care au ca efect inducerea investitorilor
in eroare (inselarea) prin prezentarea unor informatii contabile pe care ar dori sa le vada (de
exemplu, profituri in crestere constanta).
Griffiths a observat, de pe pozitia de jurnalist, ca toate intreprinderile si-au mascat beneficiile.
Documentele de raportare financiara publicate se bazau pe registre care au fost aranjate in
mod delicat sau chiar modificate substantial. Situatiile financiare prezentate investitorilor au
fost schimbate in intregime.
Aceasta reprezinta cea mai mare inselatorie de la calul troian incoace. In fapt, aceasta
inselatorie este legitima si poarta numele de contabilitate creativa.

Privind din perspectiva practicianului, Jameson precizeaza ca Procesul contabil presupune

operarea cu opinii diferite si rezolvarea conflictelor intre acestea in vederea prezentarii
rezultatelor generate de tranzactii. O asemenea flexibilitate faciliteaza manipularea,
inselatoria si denaturarea. Aceste activitati, practicate de catre unii membri mai putin
scrupulosi ai profesiei, incep sa fie cunoscute sub denumirea de contabilitate creativa....
Contabilitatea creativa nu incalca legea si normele contabile. Ea respecta litera, dar, evident,
nu si spiritul acestora. Nu exista niciun dubiu asupra caracterului negativ al contabilitatii
creative. Ea distorsioneaza rezultatele si pozitia financiara referitoare la intreprindere si, daca
le dam crezare teoreticienilor, devine o practica din ce in ce mai utilizata.
Trotman defineste contabilitatea creativa ca fiind o tehnica de comunicare ce vizeaza
schimbarea informatiilor furnizate tertilor (investitori). Pe aceeasi linie, Colasse este de
parere ca expresia contabilitate creativa desemneaza practicile de informare contabila,
adesea la limita legalitatii, practicate de anumite intreprinderi care, profitand de limitele
normalizarii, cauta sa isi infrumuseteze imaginea pozitiei financiare si a performantelor
economice si financiare.
La randul sau, Smith considera ca o mare parte din cresterea economica a anilor 80 a fost
mai degraba rezultatul creativitatii contabililor decat al unei adevarate dezvoltari
economice. El ilustreaza prin studii de caz asupra a trei societati britanice care au intrat in
colaps la scurt timp dupa ce prezentasera conturi care indicau stabilitate financiara faptul ca
utilizarea contabilitatii creative este o problema serioasa. Toate cele trei societati aplicau
tehnici de contabilitate creativa.
Cea mai complexa definitie a contabilitatii creative ii apartine insa lui Naser, in opinia caruia
contabilitatea creativa este:
1) procesul prin care, data fiind existenta unor brese in reguli, se manipuleaza cifrele
contabile si profitand de flexibilitate, se aleg acele practice de masurare si informare ce
permit transformarea documentelor de sinteza din ceea ce ele ar trebui sa fie in ceea ce
managerii doresc;
2) procesul prin care tranzactiile sunt structurate de asemenea maniera incat sa permita
producerea rezultatului contabil dorit.
O alta definitie ii apartine profesorului Feleaga care defineste contabilitatea creativa ca fiind
procesul prin care profesionistii contabili isi folosesc cunostintele in scopul manipularii
cifrelor incluse in conturile anuale. Conform profesorului Ionascu, contabilitatea creativa
se manifesta prin emiterea de solutii contabile in absenta normelor sau cand acestea sunt
insuficiente in raport cu o anumita situatie de gestiune.
Intreabarea care se ridica este insa: cat de exact poate fi definita contabilitatea creativa?
Fara a avea pretentia de a surprinde toate aspectele, in viziunea noastra, contabilitatea creativa
se prezinta sub forma practicilor de manipulare a situatiilor financiare, care respecta legea dar
nu si spiritul ei, ele fiind practicate de acele firme care doresc sa isi imbunatateasca
performantele firmei cu scopul inducerii in eroare a utilizatorilor situatilor financiare.

2.2 Contabilitatea creativa versus frauda contabila

Incercand sa delimitam cele doua notiuni, ne-am confrutat cu o doctrina contabila
nepreocupata de aceasta problema. In cele ce urmeaza, vom incerca sa raspundem daca frauda
contabila si contabilitatea creativa sunt sau nu sunt doua notiuni sinonime. Pentru a putea
raspunde la aceasta intrebare trebuie insa sa raspundem mai intai la intrebarea: ce este frauda
contabila, in ce consta ea si care sunt principalele caracteristici?
Frauda contabila repezinta un act intentionat intreprins de una sau mai multe persoane din
cadrul conducerii, celor insarcinati cu guvernanta, angajati sau terte parti, care implica
folosirea unor inselatorii pentru a obtine un avantaj illegal sau injust. Aceasta este foarte greu
de identificat in practica deoarece ea consta in acea aparenta a unei contabilitati regulate, prin
utilizarea de documente false (precum facturi false si documente pentru cheltuieli false), in
scopul majorarii tuturor cheltuielilor efectuate, diminuarii veniturilor, tinerea unei evidente
duble (reale si fictive), falsificarea bilanturilor. Intr-un asemenea context, apar urmatoarele
intrebari:
Care sunt oare factori ce ii determina pe manageri sa recurga la frauda contabila?
Unul din factori ar putea fi presiunea sau incurajarea de a comite frauda. Acest factor consta in
dorinta faptuirului de a obtine un profit financiar direct in cazul sustragerii de active sau un
castig indirect in cazul raportarilor financiare frauduloase (cresterea valorii de piata a
actiunilor companiei).
Un alt factor ce ii determina pe manageri sa recurga la frauda contabila este perceptia unei
oportunitati de a comite frauda. Totusi nu intotdeauna existenta unei oportunitati de a comite
frauda ii determina pe managerii sa recurga la acesta. Ei recurg la frauda numai atunci cand
considera ca pot actiona fara a putea fi demascati.
Cat de intalnita este oare frauda contabila in Romania?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie sa ne indreptam atentia asupra praxisului
contabil, studiile teoretice neputand oferi un astfel de raspuns.
Conform Studiului Global al PricewaterhouseCoopers asupra Infractionalitatii Economice,
editia 2007, frauda contabila se situeaza pe locul al II lea impreuna cu incalcarea
drepturilor de proprietate intelectuala ambele fiind declarate de 15% dintre respondentii
romani, pe locul I este furtul, mentionat de 23% dintre repondentii romani, pe locul al III
lea se afla coruptia si mita, fiind mentionate de 10% dintre respondent, iar pe locul al IV
lea, spalarea de bani, mentionat de 1% dintre acestia.
3. Studiu de caz: Posibile practici de contabilitate creative
3.1 Prezentarea societatii
Societatea OLTCHIM este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din
Romania, infiintata in anul 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic Ramnicu Valcea, prin
H.C.M. nr. 1046/26.05.1966. Lucrarile de investitii au inceput in luna iulie 1966. Prima
instalatie pusa in functiune a fost instalatia de Electrolizacu catod de mercur la data de 28 iulie
1968.

In anul 1990, prin Hotararea de Guvern nr. 1213/20 noiembrie, in baza Legii nr. 15/1990,
Combinatul Chimic Ramnicu Valcea a devenit societate pe actiuni, sub denumirea S.C.
OLTCHIM S.A.
La amplasarea combinatului au fost luate in considerare urmatoarele avantaje:
zona limitrofa Ramnicu Valcea, bogata in zacaminte: gaze, petrol, carbune, calcar;
existenta in zona a unui depozit imens de sare, estimat a avea o rezerva pentru 100 ani
(amplasat la 8 km distanta de platforma chimica); achizitionarea materiilor prime de la
producatori limitrofi (achizitionarea etilenei si propilenei se face de la Combinatul
Petrochimic Arpechim-Pitesti, prin 2 conducte subterane de 60 km lungime);
utilizarea raului Olt, situat la o distanta de 0,7 km, ca sursa de apa; centrala termica situata
la o distanta de 0,5 km ca sursa de energie termica; forta de munca calificata din zona;
acces la caile de comunicatie rutiere si ferate - avand legatura cu toate frontierele si
porturile de la Dunare si Marea Neagra.
Obiectul de activitate cuprinde in principal: proiectarea si productia de produse clorosodice,
mase plastice, oxoalcooli, solventi clorurati, pesticide, produse petrochimice, energie termica,
alte produse chimice, produse alimentare de origine animala si vegetala, inclusiv servicii si
asistenta tehnica si comercializarea acestora la import si export, in conformitate cu prevederile
Actului Constitutiv al societatii.
Activitatile auxiliare desfasurate de catre Societate sunt producerea si comercializarea de
produse agroalimentare (conserve din legume si fructe, otet, bauturi alcoolice, sucuri naturale
din fructe si bauturi carbogazoase, oua, carne si preparate din carne de pasare si porc,
nutreturi combinate si furaje concentrate).
3.2 Organizarea contabilitati la SC OLTCHIM SA
SC OLTCHIM SA intocmeste situatiile financiare in conformitate cu cerintele Standardelor
Internationale de raportare Financiara (IFRS), asa cum sunt aprobate de Uniunea
Europeana. Incepand cu anul 2006, SC OLTCHIM SA a fost obligata prin lege sa pregateasca
situatii financiare consolidate. Prin urmare, situatiile financiare de la SC OLTCHIM SA
cuprind:

Bilant consolidat;
Cont de profit si pierdere;
Situatia consolidata a fluxurilor de trezorerie;
Situatia consolidata a evolutiei capitalurilor proprii;
Note explicative la situatiile financiare consolidate.

Situatiile financiare consolidate includ proportia detinuta de Grup in veniturile si cheltuielile

entitatii, dupa ajustarile necesare pentru alinierea politicilor contabile la cele ale Grupului, din
data in care influenta semnificativa sau controlul comun incepe pana cand ele inceteaza.
Imobilizarile corporale sunt prezentate la valoarea lor reevaluata, mai putin amortizarea
cumulata si pierderile din depreciere. Costul activelor construite in regie proprie include
costul materialelor si al salariilor directe, estimarea initiala, unde este cazul, a costurilor de
demontare si de mutare a elementelor si restaurarea amplasamentului direct atribuibile, si o
4

cota parte a cheltuielilor indirecte. Cand un activ prezinta componente majore cu durate utile
de viata diferite, aceste componenete sunt inregistrate ca elemente de activ separate.
Grupul recunoaste in valoarea neta contabila a unui mijloc fix corporal costul unei
componente inlocuite, daca sunt intrunite criteriile de recunostere: este posibila generarea
catre grup de beneficii economice viitoare aferente activului si costul activului poate fi evaluat
in mod credibil. Cheltuielile cu reparatia sau intretinerea mijloacelor fixe efectuate pentru a
restabili sau a mentine valoarea acestor active sunt recunoscute in contul de profit si pierdere
la data efectuarii lor.
Contabilitatea finanaciara de la SC OLTCHIM SA este realizata dupa o schema normalizata,
respectiv unificata, impusa de catre autoritatile fiscale si de cerintele de control ale statului.
Este organizata in vederea prezentarii patrimoniului organismelor si persoanelor externe,
prezentarea se face intr-o viziune globala, fara informatii de detaliu. Rezultatele financiare
prezentate de catre contabilitatea finanaciara au in vedere un ciclu de un an, numit si exercitiu
financiar.
3.3 Principalii indicatori economico-financiari la 31 decembrie 2008
Ratele financiare sunt indicatori utilizati pentru aprecierea performantei si pozitiei financiare a
unei societati. Cea mai mare parte a acestor indicatori economico-financiari se calculeaza pe
baza informatiilor furnizate de companii in situatiile financiare. Utilitatea acestor indicatori
economico-financiari consta atat in evidentierea unui trend, cat mai ales in posibilitatea ca
societatea analizata sa poata fi comparata cu alte companii active in acelasi sector. Totodata,
exista indicatori financiari care ajuta la predictia unui eventual faliment in viitor. Indicatorii
economico financiari faciliteaza lucrul cu un volum de date ridicat intr-o maniera organizata.
o Lichiditatea generala
Lichiditatea generala = (Active circulante) / (Datori curente) = 393.993.463/1.110.099.456
= 0,35
Valoarea acestui indicator indica faptul ca activele circulante acopera doar 35% din datoriile
curente, fapt ce reflecta o lipsa a capitalului de lucru ca efect al decapitalizarii societatii in
perioada 2001-2003 cand s-au inregistrat pierderi, precum si datorita pierderilor din anii 2007
si 2008. Comparativ cu anul 2007, acest indicator a inregistrat o evolutie descendenta cand
activele circulante acopereau 57% din datoriile curente.
o Durata de plata a obligatiilor fata de furnizori
Durata de plata a obligatiilor fata de furnizori = (Datorii fata de furnizori) / (Cifra de afaceri)
= 354.183.642/1.946.943.238365zile = 66,40 zile
Comparativ cu anul 2007, cand durata de plata a obligatiilor fata de furnizori era 52,40 zile, in
anul 2008 acest indicator a crescut.
o Durata medie de recuperare a creantelor
Durata medie de recuperare a creantelor = (Clienti de incasat) / (Cifra deafaceri)
= 197.654.430/1.946.943.238365zile = 37,05 zile
5

Durata medie de recuperare a creantelor a scazut fata de realizarile anului precedent de la

48,03 zile in anul 2007 la 37,05 zile in anul 2008.
o Solvabilitatea generala
(Sg) = (Active totale / Datorii totale) x 100= (1.500.983.051/1.708.797.278)*100=87,83%.
Solvabilitatea generala reflecta capacitatea generala a firme de a transforma toate activele in
bani lichizi pentru plata tuturor datoriilor. Datorita faptului ca se considera ca solvabilitatea
generala trebuie sa aiba un nivel minim de 150%, se observa ca societatea analizata nu
indeplineste acest criteriu.
3.4 Studiu de caz privind posibilele practici de contabilitate creativa
SC OLTCHIM SA calculeaza amortizarea la cost, prin metoda liniara, de-a lungul duratei utile
de viata estimata a activelor, dupa cum urmeaza:
Cladiri si constructii speciale.10-50 ani
Instalatii tehnice si masini ...3-30 ani
Mobilier, aparatura, birotica, altele .....3-20 ani
Pentru achizitiile efectuate in anul 2008, duratele de viata sunt cele stabilite de normele legale
in vigoare. Terenurile nu se amortizeaza deoarece se presupune ca au o durata de viata
nelimitata.
Presupunem ca la 31.12.2004, SC OLTCHIM SA achizitioneaza mobilier de 300.000 lei pe
care decide sa il amortizeze liniar pe o durata de 3 ani. Vom analiza modalitatea prin care
rezultatul exercitiului ar putea fi influentat daca conducerea societatii SC OLTCHIM SA
decide sa amortizeze mobilierul pe o perioada de 4 ani.
o Amortizarea liniara = 300.000 lei / 3 ani = 100.000 lei / an
o Amortizarea liniara = 300.000 lei / 3 ani = 100.000 lei / an.
Observam ca aplicand aceasta metoda de amortizare, anuitatile vor fi de 100.000 lei pe 3 ani.
Daca societatea decide sa amortizeze liniar pe o perioada de 4 ani, atunci anuitatile vor fi de
75.000 lei. In acest caz influenta cheltuielilor cu amortizarea asupra contului de profit si
pierdere se prezinta astfel:
o In anul 2005, profitul creste de la 22.643.128 in cazul amortizarii pe 3 ani, la 22.668.128
in cazul amortizari pe 4 ani, datorita scaderii cheltuielilor cu amortizarea;
o In anul 2006 se observa de asemenea o crestere a profitului de la 8.779.522, in cazul
amortizarii pe 3 ani, la 8.804.522 in cazul amortizarii pe 4 ani, crestere datorata scaderii
cheltuielilor cu amortizarea;
o In anul 2007, pierderea scade de la 95.893.917 in cazul amortizarii pe 3 ani, la 95.868.917
in cazul amortizarii pe 4 ani, fapt generat de scaderea cheltuielilor cu amortizarea;
o In anul 2008, pierderea creste de la 234.001.449 in cazul amortizarii pe 3 ani, la
234.076.449 in cazul amortizarii pe 4 ani, crestere generata de cresterea cheltuielilor cu
amortizarea.
6

Amortizarea liniara = 300.000 lei / 4 ani = 75.000 lei / an

In cazul amortizarii liniare pe o durata de 4 ani, se poate observa faptul ca anuitatile vor fi de
75.000. Astfel daca se alege amortizarea pe o durata de 3 ani, anuitatile vor fi mai mari, iar
daca se alege amotizarea pe o durata de 4 ani, anuitatile vor fi mai mici.
o In anul 2005, societatea ar fi inregistrat un profit mai mare in cazul amortizarii liniare pe 4
ani decat in cazul amortizarii liniare pe 3 ani, in suma absoluta de 25.000 lei.
o In anul 2006, societatea ar fi inregistrat un profit mai mare in cazul amortizarii liniare pe 4
ani decat in cazul amortizarii liniare pe 3 ani, in suma absoluta de 25.000 lei.
o In anul 2007, societatea ar fi inregistrat o pierdere mai mica in cazul amortizarii liniare pe
4 ani decat in cazul amortizarii liniare pe 3 ani, in suma absoluta de 25.000 lei.
o In anul 2008, societatea ar fi inregistrat o pierdere mai mica in cazul amortizarii liniare pe
4 ani decat in cazul amortizarii liniare pe 3 ani, in suma absoluta de 75.000 lei.
In concluzie se poate spune ca daca conducerea ar fi decis sa amortizeze pe o durata de 4 ani
ar fi reusit sa isi amelioreze rezultatul in primii 3 ani, dand astfel impresia unei societati mai
performante.
CONCLUZII SI PROPUNERI
Lumea contemporana devine tot mai mult, o realitate de neconceput fara preocuparea pentru
performanta. Reusita a devenit motivatia oricarei intreprinderi care incearca sa se inscrie in
exigentele economiei de piata. Importanta acordata analizei performantelor intreprinderii,
rezulta si din precizarile Standardului International de Contabilitate IAS1, in care se
subliniaza ca intreprinderile sunt incurajate sa prezinte, in afara situatiilor financiare, o
analiza financiara care descrie si explica principalele caracteristici ale performantei
financiare, precum si principalii factori si influente care determina performanta.
In ultimii ani se contata o largire a sferei de observare a performantei, in sensul ca pe langa
contul de rezultate sunt utilizate si alte modele de performanta care contin atat date financiare
cat si nefinanciare, cum ar fi: tabloul soldurilor intermediare de gestiune, situatia fluxurilor de
trezorerie, raportul privind calitatea profiturilor, raportul de performanta bazat pe costurile
standard, rapoartele financiare previzionate,etc. Pornind de la contul de rezultate, se pot
determina o serie de indicatori valorici, cunoscuti sub denumirea de solduri intermediare de
gestiune, care se inscriu in gama indicatorilor de apreciere a performantelor economico
-financiare ale intreprinderii.
Studiile recente au condus la concluzia ca cei mai importanti indicatori economici utilizati
pentru evaluarea actiunilor sunt modificarile estimate ale profitului pe actiune si rentabilitatea
estimata a capitalurilor proprii. Profitul net este o componenta a ambilor indicatori. Datorita
importantei sale in ceea ce priveste evolutia unei intreprinderi, interesul privind evaluarea
calitatii profiturilor unei firme a devenit un subiect extrem de important. Calitatea profiturilor
poate fi influentata de doi factori:
1) metodele contabile si de estimare utilizate de catre managementul firmei;
2) natura elementelor din contul de rezultate care nu tin de activitatea de exploatare.
7

Existenta solutiilor alternative, cat si natura elementelor din contul de rezultate ce nu tin de
activitatea de exploatare, creaza probleme de interpretarea informatiilor din contul de
rezultate. Pentru inlaturarea acestor limite, un rol esential il au anumite conventii contabile
cum ar fi permanenta metodelor, buna informare etc.
Managementul firmei trebuie sa ofere in notele bilantiere explicatii referitoare la politicile
contabile, precum si la structurile din contul de profit si pierdere care nu se refera la
exploatare. Desi producerea informatiei financiare are loc intr-un cadru reglementat,
constatam in mod frecvent ca, profitand de supletea normelor contabile, multe intreprinderi
procedeaza la o corectie a rezultatului, considerata legala. Din acest considerent, informatiile
furnizate de contul de rezultate trebuie interpretate cu mare prudenta, tinand cont de faptul ca
intreprinderile dispun de multiple mijloace pentru denaturarea acestora, precum si de existenta
in contul de profit si pierdere a unor structuri care nu se refera la exploatare.
Avand in vedere impactul produs asupra rezultatului de optiunea pentru o metoda sau alta, cat
si de natura elementelor din contul de rezultate ce nu tin de activitatea de exploatare, este bine
de stiut ca atat preparatorul, cat si utilizatorul informatiilor trebuie sa cunoasca efectele
acestora asupra calitatii profiturilor.
Conceptul de contabilitate creativa se utilizeaza de regula, pentru a descrie procesul prin care
profesionistii contabili isi folosesc cunostintele in scopul manipularii cifrelor incluse in
conturile anuale. Contabilitatea creativa se prezinta sub forma practicilor de manipulare a
situatiilor financiare, care respecta legea dar nu si spiritul ei, ele fiind practicate de acele firme
care doresc sa isi imbunatateasca performantele firmei cu scopul inducerii in eroare a
utilizatorilor situatilor financiare. Totusi termenul de contabilitate creativa nu trebuie utilizat
in exclusivitate in sens negativ. Fara creativitatea profesionistilor contabilli, nu ar fi fost
posibile evolutiile care s-au produs in sfera contabilitatii.
In domeniul contabilitatii, creativitatea exprima libertatea profesionistului de a utiliza acele
mijloace care-i permit descrierea realitatii economice din intreprinderi, pe cand
conventionalitatea impune respectarea regulilor prevazute in dreptul contabil . In functie de
interesele si politicile contabile ale intreprinderii, contabilitatea creativa poate avea
urmatoarele obiective:
a) Reprezentarea fidela a performantelor;
b) Cautarea unor solutii la problemele noi aparute;
c) Manipularea marimii rezultatului exercitiului
Majorarea rezultatului este favorizata de utilizarea mecanismelor de evaluare care asigura
cresterea artificiala a rezultatului, sau efectuarea inainte de inchiderea exercitiului financiar a
unor operatiuni care genereaza profit. In cazul in care obiectivul urmarit este diminuarea
rezultatului, se face apel tot la mecanismul evaluarilor si la efectuarea inainte de sfarsitul
exercitiului financiar a unor operatiuni generatoare de pierderi. Oricare ar fi scopul urmarit,
manipularea marimii rezultatului are consecinte negative asupra calitatii informatiilor
furnizate de sistemul financiar contabil.
Pe langa rapoartele de performanta care fac obiectul contabilitatii financiare, sunt utilizate tot
mai frecvent instrumentele controlului de gestiune. Cheia unei activitati profitabile o
constituie un proces bugetar eficient, coordonat, care ofera managementului o imagine clara
privind evolutia situatiei financiare a intreprinderii. Prin intermediul bugetelor, intreprinderile
8

pot determina punctele tari si punctele slabe, recurgand la comparatia rezultatelor efective cu
previziunile din bugete. Comparatia permite managerilor sa identifice cauzele privind
realizarea sau nerealizarea profiturilor estimate.
Analiza abaterilor creeaza posibilitatea identificarii ariilor de activitate eficiente si ineficiente.
Raportul de performanta bazat pe costurile standard si analiza abaterilor trebuie sa raspunda
urmatoarelor cerinte: identificarea persoanelor responsabile pentru fiecare abatere;
determinarea cauzelor fiecarei abateri; crearea unui sistem de management selectiv si crearea
unui format de raport adaptat fiecarei functii.
Rapoartele trebuie sa fie clare si exacte si sa contina in componenta lor numai acele costuri
care pot fi controlate de persoanele responsabile pentru care se intocmeste raportul. Metoda
costurilor standard constituie o tehnica a controlului bugetar, care se bazeaza pe costuri
prestabilite in mod realist in functie de preturi si conditiile viitoare de exploatare. Costurile
standard reprezinta nivele programate de stabilire a costurilor pe produs cat si in activitatea de
distributie. Odata stabilite, costurile standard sunt instrumente bugetare. Apoi, se determina
abaterile indicator de baza in controlul costurilor si pentru evaluarea performantelor.
Analiza abaterilor permite separarea functiilor eficiente de cele ineficiente in cadrul
sectoarelor de activitate, astfel incat eforturile managerilor sa fie concentrate asupra
sectoarelor ineficiente.
Alaturi de instrumentele de apreciere a performantei in marime absoluta, pot fi utilizati si
indicatori ai marimii relative, exprimati sub forma ratelor. Determinarea acestora are la baza
nu numai contul de rezultate, ci si bilantul. Se poate aprecia faptul ca in ultimul timp, calitatea
informatiei sa ameliorat in mod considerabil, fapt generat de procesul de armonizare
contabila internationala. Totusi, pentru a fi utila in luarea deciziilor economice, informatia se
adreseaza utilizatorului avizat, care are un volum rezonabil de cunostinte in domeniul
economic.