Sunteți pe pagina 1din 6

Roman realist, postbelic: MOROMETII

DE MARIN PREDA
Rezumat
Romanul incepe cu intoarcerea de la camp a lui Ilie Moromete impreuna cu
familia sa.
Un sfert din volumul intii se petrece de smbata seara pna duminica
noapte, adica de la intoarcerea Morometilor de la cmp pna la fuga Polinei cu
Birica.
Familia Morometilor este numeroasa, alcatuita din copii proveniti si din
alte casatorii: Ilie Moromete tatal, cu zece ani mai mare decat sotia sa Catrina.
Tatal venise in aceasta a doua casatorie cu trei baieti, Paraschiv, Nila si Achim,
carora li se adaugasera doua fete, Tita si Ilinca, si inca un baiat, Niculae, mezinul
de doisprezece ani.
Morometii se afla la cina, stransi in tinda, in jurul unei mese mici, joase,
si rotunde. Atmosfera este tensionata fiecae dintre membrii familiei avand
nemultumiri.
Catrina are unele discutii cu fii sai vitregi, Paraschiv, Nila si Achim iar
tatal Moromete poarta o discutie tensionata cu fiul sau cel mic Niculae care ar fi
vrut sa se duca la scoala, sa invete,dar tatal il trimitea cu oile la pascut.
Gospodaria Morometilor pare solida si grija conducatorului ei este s-o
mentina intacta.
Ilie Moromete are doua loturi, al lui si al Catrinei, si o multime de copii
care sa munceasca si totusi incepe sa nu ii merga prea bine
Conflictele din familia Moromene nu incet sa apara, baietii cei mari sunt
din ce in ce mai porniti impotriva Catrinei dar si impotriva surorilor vitrege Tita si
Ilinca intrucat ele isi faceau haine noi si mama sa le strangea zestre pentru
maritis.
Alt conflict este acela dintre Ilie Moromete si nevasata lui, deoarece
Catrina il intreba din ce in ce mai des de lotul ei de pamant dar pe care
Moromete il vanduse in timpul foametei de dupa primul razboi. Barbatul ii
promisese in schimb ca ii face acte pe casa ca ea sa nu ramana pe drumuri dar
acesta nu se tine de cuvant.
Baietii se afla in conflict si cu tatal lor deoarece acesta nu face nimic dar
pe ei ii pune la munca toata ziua.
Baiertii cei mari planuiesc sa plece cu oile la Bucuresti, ca sa faca bani.
Datoriile familiei la banca, plata foncierii si traiul familiei deveneau din ce in ce
mai apasatoare pentru Moromete care trebuia sa se descurce cumva fara sa
vanda pamant.
Acesta se hotaraste sa vanda salcamul din curte lui Tudor Balosu, dar
totusi nu era impacat cu gandul dar nu avea ce face.

In fata fierariei lui Iocan se afla o poiana mare unde in fiecare duminica se
adunau taranii pentru a citii ziarul si a comenta politica ironic si cu umor.
Moromete, Cocosila si Dumitru al lui Nae erau cei care citeau ziarul si comentau
cele mai mult, Moromete era abonat la Miscarea, Iocan la Curentul, iar
Cocosila la Dimineata dar daca ei veneau fara ziare inseamna ca erau suparati
si nu aveau chef sa vorbeasca.
Penru Moromete plata foncierii ramane motiv de ingrijorare deoarece nu
castiga suficenti bani pentru a platii taxele pentru pamant si ratele pentru
imprumutul luat de la banca.
Cand se intoarce de la fierarile pe prispa casei il intampina cei care
venisera dupa plata foncierii. Moromete in acel moment face scandal dar pana la
urma plateste o mie de lei reusind sa ii convinga ca va plati restul peste o
saptamana doua.
Incepe secerisul moment in care toata familia era prezenta pe camp si
facea cate ceva, fiecare aveau sarcinile impartite. Cel mai vrednic dintre copii
este ce care porneste recoltarea granelor, ceilalti secera graul si il duc la capat
iar tatal leaga snopii. Femeile se ocupa de mancare pentru seceratori.
Baietii cei mari fug in Bucuresti asa cum isi propusesera chiar daca tatal
lor nu era de acord. Paraschiv, Nila si Achim fugisera cu caii, oile toti banii si cele
mai bune covoare.
Vazand ca nu se mai poate descurca Moromete vinde lui Balosu un lot de
pamnat si locul din spatele casei reusind astfel sa achite taxele pe fonciere,
datoria la banca, taxele scolare pentru Niculae si ii mai ramn si bani ca sa isi
cumpere doi cai.
In sat mai sunt familii in care confluctele se tin lant.
Conflictul dintre Tudor Balosu si fica lui Polina pentru ca aceasa fugise cu
un baiat sarac din sat, Birica cu care tatal nu este de acord. Fata tinea foarte
mult la Birica, il pune pe acesa sa secere graul de pe pamintul care i se cuvenea
ca zestre, apoi de foc casei parintesti, iscandu-se si o bataie intre Birica, tatal si
fratele Polinei.
Vasile Botoghina se cearta cu Angelina, nevasta lui deoarece el este
bolnav de plamini si ar vrea se vanda un lot de pamnt pentru a avea bani ca sa
mearga la sanatoriu, sa se trateze. Angelina se opune sa vanda pamantul,
deoarece fitizia era o boala incurabila si femeia stia ca barbatul ei va murii cu
sau fara tratament iar ea va ramane vaduva si fara pamant. Botoghina se duce
la sanatoriu, cheltuieste banii luati pe lotul de pamnat si simtinde-se mai bine nu
asculta sfatul doctorului si se apuca de munca iar oboseala il rapune.
Nici familia Tugurlan nu o ducea prea bine, facusera sapte copii in
treiseprezecea ani dar in fiecare an ii murea cate unul si puneau cate o cruce la
stalpul portii, tragedie care il facea agresiv in viata, certaret, se bate cu fiul
primarului, cu seful de pot si ajunge la inchisoare.

Argumentare
Pregtit de proza scurta din volumul de debut Intalnirea din
pmnturi(1948), primul roman scris de Marin Preda , Moromeii, este
alcatuit din doua volume, publicate la doisprezece ani distanta : in 1955,
volumul I , iar in 1967, volumul al II-lea.
Romanul prezinta destramarea-simbolica pentru gospodaria taraneasca
traditionala , a unei familii de tarani dintr-un sat din Campia Dunarii ,
Silistea-Gumesti.
Titlul Moromeii aseaz tema familiei in centrul romanului , astfel ca
romanul unei familii este i "un roman al deruralizarii satului" , o fresca a
vietii rurale dinaintea si de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
O alta tema este criza comunicrii , absenta unei comunicri reale intre
Ilie Moromete si familia sa. Tema timpului viclean, nerbdtor("timpul nu
mai avea rbdare").
Perspectiva naratorului obiectiv se completeaz prin aceea
areflectorilor (Ilie Moromete n volumul I si Niculae n volumul al II-lea),
ca si prin aceea a informatorilor(personaje-martori ai evenimentelor , pe
care le relateaza ulterior altora , de exemplu , al lui Parizianu despre vizita
lui Moromete la baieti , la Bucuresti).
Compozitia primului volum utilizieaza tehnica decupajului si accelerarea
gradata a timpului naratiunii.
Volumul este structurat in trei parti , cu o actiune concentrata care se
desfasoara pe parcursul verii , cu trei ani inaintea izbucnirii celui de-al
Doilea Razboi Mondial. Prima parte , de sambata seara pana duminica
noaptea , contine scene care ilustreaza monografic viata rurala: cina ,
taierea salcamului ,intalnirea duminicala din poiana lui Iocan , hora .Partea
a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani , incepand cu
plecarea lui Achim cu oile , la Bucuresti . Partea a treia , de la seceris pana
la sfarsitul verii , se incheie cu fuga feciorilor.
Simetria compoziionala este data de cele doua referiri la tema timpului
n primul si n ultimul paragraf al volumului. La nceput , aparent

ngduitor "timppul era foarte rabdator cu oamenii; viata se scurgea fara


conflicte mari", pentru ca enunul din finalul volumului"timpul nu mai
avea rbdare", sa modifice imaginea timpului , care devine necrutator si
intolerant.
Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete.
Este mai intai dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima
casatorie : Paraschiv , Nila si Achim , izvorat dintr-o modalitate diferita de
a intelege lumea si de a-i pretui valorile ( pamantul-banii).
Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si Catrina , sotia lui ,
Moromete vanduse in timpul secetei un pogon din lotul sotiei ,
promitandu-i, in schimb, trecerea casei pe numele ei, dar amana
indeplinirea promisiunii. Nemultumita , ea isi gaseste initial refugiul in
biserica , dar in al doilea volum , Catrina il paraseste pe Ilie , dupa ce afla
de propunerea facuta fiilor lui , la Bucuresti.
Al treilea conflict se desfoar intre Moromete si sora lui , Guica, care iar fi dorit ca fratele vduv sa nu se recstoreasc . In felul acesta , ea ar
fi rmas n casa fratelui, sa se ocupe de gospodrie si de creterea copiilor
, pentru a nu rmne singura la btrnee . Faptul ca Moromete se
recstorise ii aprinsese ura mpotriva lui , pe care o transmite celor trei fii
mai mari.
Aciunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative.
In prim plan se afla Moromeii , o familie numeroasa , mcinata de
nemulumiri mocnite. ran mijloca , Ilie Moromete ncearc sa pstreze
ntreg, cu preul unui trai modest , pmntul familiei sale ,pentru a-l
transmite apoi bieilor . Fii ce mari ai lui Ilie Moromete , Paraschiv , Nila i
Achim i doresc independenta Economica .Ei se simt nedreptii pentru
ca , dup moartea mamei lor , Ilie Moromete s-a nsurat cu alta femeie ,
Catrina, i ca are nc trei copii: Tia , Ilinca i Niculae . ndemnai de sora
lui Ilie , Maria Moromete , poreclita Guica , cei trei biei pun la cale un
plan distructiv. Ei intenioneaz sa plece la Bucureti , fr tirea familiei ,
pentru a-i face un rost. In acest scop , ei vor sa ia oile cumprate printrun mprumut la banca si al cror lapte constituie principala hrana a
familiei si caii, indispensabili pentru munca la cmp . Prin vnzarea oilor i
a cailor , ar obine un capital pentru a ncepe viata la ora. Datoria la
banca nefiind achitata, planul celor trei biei urmeaz a da o grea lovitura
familiei. Achim ii propune tatlui sa-l lase sa plece cu oile la Bucureti , sa
le pasca n marginea oraului i sa vnd laptele i brnza la un pre mai
bun n capitala. Moromete se las convins de utilitatea acestui plan ,
amna achitarea datoriei la banca i vinde o parte din lotul familiei pentru
a-i putea plai impozitul pe pmnt ("foncierea"). Insa Achim vinde oile la
Bucureti i ateapt venirea frailor. Dupa amnrile generate de refuzul
lui Nila de a-i lsa tatl singur n preajma seceriului , cei doi fug cu caii
si cu o parte din zestrea surorilor. Moromete este nevoit sa vanda din nou

o parte din pmnt pentru a-i reface gospodria, pentru a plti foncierea,
rata la banca si taxele de scolarizare ale lui Niculae , fiul cel mic.
Planurile secundare completeaza actiunea romanului , conferindu-i
caracterul de fresca sociala: boala lui Botoghina , revolta taranului sarac
Tugurlan , familia chiaburului Tudor Balosu , dragostea dintre Polina si
Birica , cuplul Polina-birica reflectand tema iubirii si a casatoriei care nu
tine cont de constrngerile sociale.Cstoria dintre fiica unui chiabur si un
taran sarac se construieste polemic la adresa cuplului Ion-Ana , din
romanul lui Liviu Rebreanu.
Exista in primul volum al romanului Moromeii cteva secvente
narative de mare profunzime.
Descrierea cinei se realizeaza lent , prin acumuluarea detaliilor.Ilie
Moromete pare a domina o familie formata din copii proveniti din doua
casatorii , invrajbiti din cauza averii . ASezarea in jurul mesei sugereaza
evolutia ulterioara a conflictului , iminenta destramare a familiei.
O alta secventa epica cu valoare simbolica este aceea a tierii
salcmului.Tierea salcmului ,duminica n zori , prefigureaz
destrmarea familiei, prbuirea satului tradiional.Odat distrus arborele
sacru,axis mundi, lumea Morometilor isi pierde sacralitatea, haosul se
instaleaza treptat.
Scenele in care sunt prezentate aspecte din viata colectivitii se
constituie
ntr-o
adevrata monografie a
satului
traditional:
hora,calusul,intalnirile duminicale din poiana lui Iocan, serbarea scolara.
Personajul principal din roman si cel mai important personaj al
literaturii lui Marin Preda , Ilie Moromete, l are ca model pe Tudor
Clrau , tatl scriitorului , dup cum mrturisete acesta "...Moromete
care a existat in realitate , a fost tatl meu".
Personajul Ilie Moromete reprezinta un tip de ran aparte n literatura
romana un spirit reflexiv, inteligent,ironic, din acest motiv fiind numit de
critica literara "ran-filozof".Personaj exponenial, al crui destin
exprima moartea unei lumi, "cel din urma ran" reprezinta conceptia
traditionala fata de pamant si de familie.
Personajul este caracterizat in mod direct de narator , in primul
volum: "Era cu zece ani mai mare decat Catrina (contingent '911), facuse
razboiul si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai
nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva."
Autocaracterizarea realizata n finalul volumului al doilea
este :"Domnule, [...] eu totdeauna am dus o viata independenta".
Disimularea este trasatura lui esentiala . Semnificativ in acest sens
este comedia pe care o joaca in fata agentilor fiscali , care-i stricasera
placuta discutie de duminica.
Ironia, puterea de a face haz de necaz reprezinta o alta trstura
eseniala a lui Ilie Moromete, iar exemple n acest sens sunt numeroase .

Lui Niculae care ntrzia sa vina la masa ii spune la un moment dat:"Te


dusesi in gradina sa te odihnesti ca pana acum sttui!" Lui Nila i se
adreseaz la fel de sarcastic, atunci cnd acesta l ntreab de ce taie
salcmul:"Ca sa se mire prostii".
Spirit contemplativ , inteligent si ironic , Moromete privete
existenta cu detaare, privete lumea cu un ochi ptrunztor ; n
ntmplrile cele mai simple el descoper ceva deosebit , o lumina care
pentru ceilali nu se aprinde : "Tatal- noteaz naratorul- avea ciudatul dar
de a vedea lucruri care lor le scapau , pe care ei nu le vedeau".