Grup scolar: Liceul Tehnologic Lucian Blaga

Specializarea: Teghnicean in Turism

Atestat

Profesor ndrumtor: Marginea Liviu

Elev :Rusu Loredana

2012-2016

TURISMUL GASTRONOMIC DIN MOLDOVA

Cuprins

CAPITOLUL I Caracteristici geneale zonei Moldova

1.1 Localizare...........................................................................
1.2 Clima si hidografie..................................,.......................
1.3 Giografie.................................................
1.3.1
Muntii...................................
1.3.2
Natura................................
1.3.3
Flora.......................................
1.3.4
Vegetati...........................
1.3.5
Obiective turistice ........................................
1.3.6
Mnstiri .................... ...

Argument
Turismul gastronomic ar putea reprezenta pentru Romnia un brand,
alturi de mnstirile din Moldova, Delta Dunrii. Gastronomia este parte
important a turismului rural, iar turismul gastronomic este intens
promovat la trgurile i festivaluri. Turismul gastronomic al Moldova este
representa prin buctari lor moldoveneasc prin traditi

mestesuguri

obiceiuri, obiectivele turistice si prin peisajele regiuni Moldovei.

Capitolul I
Caracteristici generale zonei Moldova

Moldova este regiunea din nord-estul Romniei moderne, cuprinznd teritoriul

ramas din Principatul Moldovei dupa pierderea n 1775 a regiunii din nord-vest numita
de atunci ncoace Bucovina si n 1812 a jumatatii de rasarit din Principat, numita de
atunci ncoace Basarabia. inutul Herta este un teritoriu din regiunea Moldova ocupat
de trupele sovietice n urma ultimatumului din iunie 1940 (Herta nu era revendicata n
ultimatumul textului sovietic din iunie 1940) si este astazi inclus n regiunea
Cernauti din Ucraina.
Regiunea este caracterizata printr-o mbinare armonioasa a formelor de relief.
Extrem de variat sub toate aspectele - altitudine, morfologie, dispunere spatiala relieful Regiunii Moldova se etaleaza la 2100 m (altitudine maxima a regiunii) n
vrful Pietrosu din Muntii Calimani (de pe teritoriul judetului Suceava) la frecvente
valori altitudinale inferioare celei de 10 m la Galati.
Date pe scurt:
Perioada de maxima dezvoltare si prosperitate a Moldovei a fost n timpul
domniei lui stefan Cel Mare (1457-1504), care prin bataliile purtate mpotriva
Imperiului Otoman, dar nu numai, a reusit sa pastreze statutul de independenta al
Principatului Moldovei.
n secolul al XVI-lea Moldova si Valahia au fost obligate sa accepte controlul
Imperiului Otoman, aceasta nsemnnd ca, n schimbul dreptului de a-si pastra
identitatea, legile proprii, structurile administrative, politice si militare, trebuia sa
plateasca Turciei un tribut anual.
La 1600 Mihai Viteazul reuseste, pentru prima data, unirea (chiar daca pentru
putin timp) celor trei state Romnesti: Moldova,Valahia si Transilvania.
Secolul al XVIII-lea a marcat nceputul declinului Imperiului Otoman si
ascensiunea Imperiilor Habsburgic si Rusesc. n jurul anului 1711 Otomanii instaureza
Regimul Fanariotilor, care nlocuieste domnia pe Tronul Moldovei a printilor
Moldoveni, si face ca influenta greceasca n religie si cultura Moldovei sa creasca
foarte mult.
n 1775 Bucovina este nglobata n Imperiul Habsburgic, iar n 1812, Basarabia
n Imperiul Rusesc. Dupa terminarea razboiului Ruso-Turc (1828-1829), n
conformitate cu Tratatul de la Adrianopole, Moldova primeste statutul de Protectorat
Rusesc trebuind nsa sa plateasca tribut Imperiului Otoman.
Odata cu unirea Moldovei cu Valahia, nfaptuita de Alexandru Ioan Cuza la 24
ianuarie 1859, ncepe istoria moderna a Romniei. n februarie 1866 Alexandru Ioan
Cuza este obligat sa renunte la tron n favoarea Printului German Carol de
Hohenzolern -Sigmaringen.
4

La sfrsitul primului razboi mondial (1916-1918) Basarabia si Bucovina sunt

ncorporate Romniei. Pe 1 decembrie 1918 Marea Adunare de la Alba Iulia proclama
unirea "Tuturor Romnilor din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures cu
Romnia."
n anul 1940 Romnia sufera pierderi teritoriale importante: Basarabia si
Bucovina trec la URSS, Transilvania la Ungaria iar sudul Dobrogei si Cadrilaterul
la Bulgaria. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, conform Tratatului de Pace de la
Paris, Romania redobndeste Transilvania, n schimb Bucovina si Basarabia sunt
pierdute n favoarea URSS.

Economia:
Moldova este o regiune bine dezvoltata att din punct de vedere agricol ct si
industrial. Suprafete ntinse ale regiunii sunt cultivate cu vita-de-vie (cele mai
importane podgorii fiind la Iasi, Husi,Vaslui, Odobesti, Cotnari ) si pomi fructiferi (n
judetele Botosani,Vaslui si Iasi) iar cresterea animalelor (n special bovine si ovine)
este practicata pe tot cuprinsul Moldovei, dar cu precadere n judetele Suceava si
Botosani.
Subsolul contine zacaminte de petrol, gaze naturale si carbuni, zonele de extractie cele
mai importante fiind: Comanesti, Moinesti, Berca, Jugureanu.
Industriile predominante ale Moldovei sunt: cea a lemnului (Bacau, Iasi si
Suceava), industria chimica (Borzesti-cauciuc sintetic, Roznov-ngrasaminte,
Darmanesti-rafinarii, Iasi-produse farmaceutice, Braila si Bacau-fabrici de hrtie),
industria constructiilor de masini (Galati, Braila-santiere navale) si industria materiilor
de constructii (Bicaz, Roman, Iasi).

Cai de acces:
Transportul feroviar: drumurile feroviare sunt reprezentate de multiple legaturi
de interes local, reunind toate localitatile din Moldova. De interes national se bucura
magistralele Bucuresti-Suceava si Bucuresti-Iasi.
Transportul rutier: Moldova este traversata de multe sosele, majoritatea fiind
modernizate. Pe aici trece drumul european E 85 Bucuresti-Siret, cu o deviatie de la
Marasesti spre Tecuci-Brlad-Husi-Albita (punct de granita).
Transportul aerian: n regiune functioneaza aeroporturile de la Bacau si de
la Iasi.

2.2. Resurse turistice naturale

Avnd conditii geologice, de relief, clima, vegetatie si fauna deosebit de
variate, zona Moldovei include un mare numar de rezervatii geologice, floristice,
faunistice si monumente ale naturii, unele dintre ele de mare importanta stiintifica si
turistica.
Stratele cu aptyehus reprezinta o rezervatie geologica, situata pe versantul
drept al vaii Moldovei, n zona carierei de la Pojorata. Obiectivul ocrotirii de aici l
constituie o succesiune de calcar si gresii, ansamblu ce poarta numele de "strate cu
Aptyehus", dupa resturile fosile pe care le contin. Este vorba de specii ale genurilor
Lammellaptychus si Punctaptychus, care indica vrsta jurasic superior si cretacic
inferior, suprafata ocrotita ajunge la circa 5000 m.
Pietrele Doamnei, emblema a Muntilor Rarau reprezinta un martor al unei
mase ntinse de calcar recifale cretacice, bogata n pachiodonte, corali, orbitoline, ce a
fost fragmentata si distrusa n cea mai mare parte, prin procese de eroziune diferentiala
si de carstificare. Rezervatia s-a impus nu numai pentru valoarea sa geologica si
morfologica, suscitnd nca discutii asupra conditiilor de formare, ci si prin faptul ca
include un larg conspect floristic, cu multe endemisme carpatice dintre care amintim
cadelnita, galbeneaua de munte, mixandra salbatica, floarea de colt, etc.
Stnca piatra pinului se afla pe dreapta Moldovei, n dreptul parcului
dendrologic din Gura Humorului. A fost pusa sub ocrotire datorita continutului bogat
n pesti fosili, cu specii importante din punct de vedere stiintific, cantonati n
formatiuni marno-bituminoase ce alterneaza cu disodile si gresiile de Kliwa, de vrsta
oligocena.
Rezervatia Lucina este situata n tinovul Gaina, la circa 1200 m altitudine, n
apropierea satului Rucina, de pe prul Lucava. Pe o suprafata de aproximativ 1 ha, cu
un sol turbos, acoperit cu muschi din genul Sphagnum, se ntlnesc grupuri de
mesteacan pitic - relief glaciar de mare importanta stiintifica - precum si afin, merisor,
grupuri de pini si molizi, iar spre periferie salcii si mesteceni pufosi. Este si un mic
paradis al pasarilor.
Rezervatia Rachitisu Mare se afla tot n bazinul superior al Moldovei, pe
dealul cu acelasi nume de la sud de satul Benia, pe partea dreapta a vaii Moldovei, la o
altitudine cuprinsa ntre 1000 si 1260 m. Rezervatia are circa 96 ha si este cunoscuta,
mai ales pentru prezenta unui subarbust rar, strugurele ursului, relief glaciar, ntlnit
mpreuna cu afinul si merisorul ntr-o padure de pin, molid si mesteacan.

Padurea de stejar de la Vnatori-Neamt are o suprafata de 55 ha situata pe

interfluviul de confluenta Nemtisor-Ozana, la o altitudine cuprinsa antre 460 si 550 m.
Este un codru secular de stejar pedunculat, n proportie 96-98 % n care se mai
intalnesc arbori izolati de carpen, fag, cires pasaresc, mar si par paduret. Trunchiurile
stejarilor ajung la o grosime de 0.8-1.5 m, o naltime de 25-30 m si au o vrsta
sscuprinsa ntre 150-250 ani. Padurea nglobeaza variate specii de arbusti si plante
ierboase.
" Codri de Arama" si "Padurea de Argint" de la Varatec, din versurile lui
Mihai Eminescu, spun totul despre rezervatiile respective. "Codrii de Arama" sunt o
padure seculara de gorun de circa 9 ha, situata pe muntele Filioru, la vest de Varatec,
iar "Padurea de Argint" de circa 0.5 ha este formata din mesteacan si se afla la intrarea
n Varatec dinspre drumul national Piatra Neamt - Trgu Neamt (DN15C).
Parcul dendrologic de la Gura Humorului a fost amenajat de localnici n
lunca inundabila a Moldovei pe drumul ce duce la cabana "Arinis". Aici s-au plantat
peste 500 arbori si arbusti de diferite specii, adusi din mai multe parcuri si gradini
botanice din tara.
Parcul din Grumazesti are o suprafata de 2 ha si ncadreaza casa n care a trait
si lucrat timp de 56 ani savantul entomolog Aristide Caradja. Pe lnga speciile
indigene de stejar, fag sau brad, parcul are si multe specii de arbori si arbusti exotici.
Parcul dendrologic de la Valeni este situat n bazinul prului Valea Mare, pe
dreapta acestuia, n comuna Botesti. La origine a avut o vegetatie forestiera
caracteristica zonei, ce a servit la crearea unor conditii de adapost pentru speciile
exotice cultivate aici. Pe o suprafata de aproximativ 3 ha se afla peste 100 de specii de
arbori si arbusti, din care peste 40 sunt exotice, de origine nord-africana sau euroasiatica. Principalele puncte de atractie le constituie coniferele, dar mai ales arborele
pogodelor.
Ulmii din Cmpulung Moldovenesc sunt multiseculari, probabil cei mai
batrni din tara noastra. Ei se afla n curtea gospodarului N. Gavrilescu, aproape de
confluenta Prului Morii cu Moldova.
Tisa de la Capu Cmpului o ntlnim pe dreapta Moldovei, dupa iesirea ei din
Carpati, n satul Capu Cmpului. Are dimensiuni apreciabile: 12 m naltime, 22 cm
diametru si o vrsta de aproximativ 350 ani.
Stejarii seculari de la Tupilati, Bornis si Roman apartin speciei Quercus robur
si au ntre 200 si 600 ani, cel mai vrstnic fiind exemplarul de la Tupilati. Au naltimi
de 25-30 m, tulpini cu grosimi de 1,3-1,4 m n diametru si coroane largi de 15-20 m.
Cel de la Roman, de pe strada Smirodava, nr. 1, mai este numit "stejarul unirii"
7

deoarece se considera ca aici aveau loc, n 1857, adunarile unionistilor romascani, la

care a participat si poetul Vasile Alecsandri.
Rezervatia de zimbri "Dragos Voda" de la Manastirea Neamt, este una dintre
puttnele rezervatii de zimbri din tara si singura din Moldova menita sa refaca
efectivele acestui bovideu salbatic, dispart din fauna spontana a tarii noastre n jurul
anului 1800.
Padurea seculara Giumalau se gaseste pe flancul nord-vestic al Masivului
Giumalau, n bazinul superior al Putnei ntre 1230 m si 1680 m. Este rezervatie nca
din anul 1941, avnd o suprafata de peste 290 ha. Dominant este molidul alaturi de
care apar scorusul, paltinul, plopul, salcia. Covorul ierbaceu este format din specii
caracteristice etajului molidisurilor, trecerea de la etajul subalpin facndu-se prin
obisnuitele tufe de afin si merisor, ienupar si jneapan.
Codrul secular de la Slatioara s-a dezvoltat pe flancul estic al Muntilor
Rarau, n bazinul superior al Slatioarei, afluent pe stnga al Suhai Bucovinene, ntre
790 m si 1350 m altitudine. A fost pus definitiv sub ocrotire n anul 1941, dar primele
ncercari s-au facut din 1913. Pe lnga arborii seculari de molid, pin silvestru, tisa si
fag, rezervatia mai include peste 900 alte specii, unele mai rar ntlnite n alte asociatii
vegetale, cum sunt cununita, omagul, sanisoara, foaia grasa, papucul doamnei,
mlastinita.
Fnetele montane de pe Todirescu sunt situate mai sus de codrul secular de la
Slatioara, limita lor seculara ajungnd pe cumpana apelor dintre bazinele Moldovei si
Bistritei. A devenit rezervatie floristica tot n 1941 si cuprinde o suprafata de circa 44
ha. si aici compozitia floristica este deosebit de variata, n care se remarca specii mai
rare de ghintura, usturoi siberian, arnica, urechelnita, argintica, sngele voinicului, fara
sa lipseasca margaretele, clopoteii si altele.

Capitolul II

Caracteristici giografice in Moldova

ungimea total a hotarului naional constituie 1906 km, inclusiv 1222 km cu

Ucraina, 684 km cu Romnia. Cel mai de nord punct al rii este satul Naslavcea
(480 21' N 270 35' E), iar cel mai sudic Giurgiuleti (450 28' N 280 12' E), care e
i unica localitate pe malul Dunrii. Punctul cel mai de vest este satul Criva (48 0 16'
N 26 0 30' E), cel mai de est satul Palanca (460 25' N 300 05'E)
Clima Republicii Moldova este temperat continental, caracterizndu-se prin lungi
perioade fr nghe, ierni scurte i blnde, veri lungi i clduroase, precipitaii
modeste i lungi perioade secetoase la sud. Temperatura medie anual crete de la 89 oC la nord pn la 10-11 oC la sud. Precipitaiile medii anuale variaz ntre 600-650
mm la nord i centru i 500-550 mm la sud i sud-est.
Reeaua hidrografic include peste 3000 de ruri i rulee, dintre care 10 au
lungimea de peste 100 km. Principalele ruri snt Nistru (1352 km, pe teritoriul rii
657 km), Prut (976 km, pe teritoriul rii 695 km), Rut (286 km), Coglnic (243
km, pe teritoriul rii 125 km), Bc (155 km), Botna (152 km). Pe teritoriul
Moldovei se mai afl 60 de lacuri naturale i circa 3000 lacuri de acumulare. Cele
mai mari snt Beleu, Dracele, Rotunda, Fontan, Bc i Rou, fiecare avnd suprafaa
oglinzii de ap peste 1 km2. Cele mai mari lacuri de acumulare din ar, fiecare cu o
capacitate acvatic de peste 30 milioane m3, snt cele de la Costeti-Stnca, Dubsari,
Cuciurgan, Taraclia i Ghidighici.
n Moldova se mai afl peste 2200 de izvoare cu ap natural. Circa 20 depozite de
ape minerale cu peste 200 izvoare de ap au fost identificate i explorate. Cele mai
valoroase se consider apele minerale care conin componeni curativi ca sulfurile,
iodurile, bromurile, borul i radonul. Ct privete valoarea lor terapeutic, apele
minerale ale Moldovei snt analoage cu bine cunoscutele n toat lumea Karlov Var
din Cehia, Borjomi din Georgia i Essentuki-17 din regiunea Caucazului de Nord a
Federaiei Ruse.
nveliul de sol al Moldovei este mnos i variat, fiind constituit din peste 745 de
varieti de soluri. Cernoziomurile alctuiesc circa 75% din suprafaa teritoriului
rii. Solurile brune i cenuii de pdure ocup 11%, iar cele aluviale, adeseori
salinizate i nmltinite 12%.
lora Republicii Moldova, variat i bogat, cuprinde peste 5,5 mii specii de plante
slbatice. Diversitatea botanic a rii este condiionat de poziia geografic, de
caracteristicile sale topografice i de clim. La nivel de landaft, teritoriul ei este
situat n trei zone naturale: pdure, silvo-step i step. Pdurile ocup circa 11% din
teritoriul Moldovei. Predomin pdurile de foioase, specifice Europei Centrale. Cele
mai ntinse masive forestiere snt situate n centrul rii, fiind reprezentate prin
9

rezervaiile Codrii i Plaiul Fagului. Ecosistemele forestiere ale rii conin 45

specii btinae de copaci, 81 specii btinae de arbuti i 3 specii native de liane
arboricole. Printre cele mai rspndite specii native de plante lemnoase care se
ntlnesc n pdurile noastre snt stejarul comun (Quercus robur), gorunul (Quercus
petraea), stejarul pufos (Quercus pubescens), frasinul European (Fraxinus
excelsior), carpenul european (Carpinus betulus), ulmul comun (Ulmus laevis),
ararul sicomor (Acer pseudoplatanus), teiul comun (Tilia cordata), mesteacnul
european (Betula pendula) i fagul european (Fagus sylvatica).
Fauna Republicii Moldova este relativ bogat i variat. n ar vieuiesc peste 15,5
mii specii de animale, inclusiv 461 specii de vertebrate i peste 15.000 specii de
nevertebrate. Dintre vertebrate se ntlnesc 70 specii de mamifere, 281 specii de
psri, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni i 82 specii de peti. Cele mai
rspndite specii native de mamifere snt liliacul urecheat (Plecotus auritus), ariciul
comun (Erinaceus europaeus), crtia european (Talpa europaea), chicanul
comun (Sorex araneus), nictalul (Nyctalus noctula), veveria comun (Sciurus
vulgaris), iepurele comun (Lepus europaeus), istarul european (Citellus citellus),
istarul ptat (Citellus suslicus), oarecele domestic (Mus musculus), obolanul
sur (Rattus norvegicus), oarecele de pdure (Apodemus sylvaticus), oarecele de
cmp (Apodemus flavicollis), vulpea comun (Vulpes vulpes), cprioara (Capreolus
capreolus), mistreul(Sus scrofa), bursucul (Meles meles), jderul de piatr (Martes
foina), dihorele european (Mustela putorius) i nevstuica (Mustela nivalis).
n Republica Moldova exist cinci rezervaii tiinifice cu suprafaa total de 19,4
mii ha. Dou rezervaii forestiere Codrii i Plaiul Fagului se afl n centrul
Moldovei; altele dou Prutul de Jos i Pdurea Domneasc snt amplasate n
valea rului Prut; a cincea rezervaie Iagorlc din raionul Dubsari are ca scop
protecia i studierea ecosistemului acvatic unic al rului Nistru.

10

Obiective turistice din zona Moldova

Statiunea Slanic Moldova, supranumita Perla Moldovei, este amplasata pe versantul

estic al Carpatilor Orientali, intr-o depresiune strabatuta de raul Slanic. Are un climat
de tranzitie, intre climatul dealului si cel subalpin, cu veri racoroase si ierni blande, cu
o temperatura medie anuala .Acesta este tiparul folosit de majoritatea celor care
promoveaza statiunea Slanic Moldova. Nu este de mirare ca mult timp turistii au
intarziat sa apara. Lipsa unui marketing adecvat si aparitia in presa a unor articole voit
nefavorabile (nedocumentate si neadevarate) au facut ca o buna perioada de timp
11

Slanic Moldova sa intre intr-un con de umbra. Din pacate nu se poate da vina doar pe
factorii externi. Au fost momente cand intr-adevar statiunea a intrat parca intr-o pasa
neagra. Spatiile de cazare erau vandute, revandute, retrocedate, lasate in paragina,
managament defectuos, orgolii si interese politice, fonduri blocate, etc.

Statiunea a depasit toate aceste probleme! Prea putin conteaza care au fost cauzele!
Ceea ce conteaza sunt politicile si strategiile prin care Slanic Molodova va reusi sa
devina un punct de atractie turistica nu numai pentru Romania, ci si o statiune de
referinta pentru intreaga Europa.In momentul de fata Slanic Moldova este mult mai
mult decat o simpla statiune balneoclimaterica. Micii intreprinzatori care acum 10 ani
au indraznit sa investeasca in Slanic Moldova fara nici un fel de garantii au devenit in
timp adevarati manageri constienti de importanta calitatii serviciilor prestate. Astfel pe
langa vechile hoteluri si vile s-au ridicat numeroase pensiuni agroturistice, care vin sa
suplineasca oferta turistica a statiunii

Fundul Moldovei

12

Este o localitate in judetul Suceava, Bucovina, Romania.

Fundu Moldovei este o comuna reprezentativa pentru zona de munte a Bucovinei, ca

vatra etnofolclorica deosebit de interesanta, consemnata ca atare inca de la inceputul
secolului, cand a fost aleasa, la indemnul istoricului Ion Nistor, ca una din cele patru
puncte de reper pentru cercetarile sociologice intreprinse de Dimitrie Gusti - primele
de gen din Romania. .Fundu Moldovei este o regiune conservatoare, locuita de
munteni, creatori si pastratori ai unor forme proprii de viata materiala si spirituala;
13

comuna atrage prin elemente de arhitectura traditionala si de civilizatie a lemnului,

prin viata pastoreasca si prin celelalte ocupatii, prin mestesuguri, costum popular,
obiceiuri, ceremeonialuri, prin diversitatea coregrafica a jocurilor populare, repertoriul
muzical, viata culturala in general .

Fundu Moldovei este locul unde activeaza ansamblul artistic "Arcanul", una din cele
mai reprezentative formatii artistice din Bucovina, atat ca "performante" - premii la
festivaluri din Olanda, Irak, Polonia, Bulgaria, Germania, Ungaria, cat si ca origini inaintasii celor de astazi au dansat si s-au bucurat de succes in 1908 la Viena si in
1937, la Londra.Fundu Moldovei este gazda Festivalului "Buna Vestire", festival de
cantece si poezii religioase ce se desfasoara sub patronajul Arhiepiscopiei Sucevei si
Radautilor si care are ca scop valorificarea traditiilor ortodoxe si etalarea unor forme
de arta populara.Fundu Moldovei este locul unde se mai pot intalni obiceiuri si traditii,
asa cum in unele parti le mai povestesc doar batranii: la momentele importante din
viata omului - nastere, nunta, inmormantare - si la diferite date din calendar, in special
la cele doua mari sarbatori: Pastele - impistritul oualor, binecuvantarea bucatelor de la
Slujba de Inviere - si cele de iarna, respectiv de Craciun si de Anul Nou - colinda;
clopotelul; buhaiul; jocurile cu masti; capra si cerbul; ursul; mosul si baba; mirele si
mireasa; semanatul; teatrul popular; steaua, multe din acestea, datorita acuratetii
filonului de folclor autentic, inregistrate si aflate de ani buni in arhivele unor
televiziuni din tara si strainatate.

Mnstiri din zona Moldova

14

Manastirea Sucevita

este o manastire din Romania, situata la 18 km de Radauti (judetul Suceava). Traditia

aseaza pe valea raului Sucevita, intre dealuri, o biserica din lemn si o schivnicie de pe
la inceputul veacului al XVI-lea.Legenda spune ca, mai tarziu, pentru rascumpararea a
cine stie caror pacate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani,
piatra necesara actualei constructii. Documentar, manastirea este atestata la 1582, in

15

vremea domnitorului Petru Schiopul.Monumentul este in realitate ctitorie comuna a

familiilor Movilestilor (mari boieri, carturari si chiar domnitori ai Moldovei si Tarii
Romanesti, sec. XVI-XVII). Construit in stilul arhitecturii moldovenesti - imbinare de
elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale
vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proportii, pastreaza planul
trilobat si stilul statornicit in epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis. Nota
aparte fac celelalte doua mici pridvoare deschise (stalpi legati prin arcuri in acolada)
plasati mai tarziu pe laturile de sud si de nord; prin excelenta "muntenesti", ele
constituie un evident ecou al arhitecturii din Tara Romaneasca. Se mentin firidele
absidelor, chenarele gotice din piatra si ocnitele numai la turla, inclusiv pe baza ei
stelata. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri inalte (6 m) si groase (3 m)
prevazute cu contraforturi, metereze, drum de straja, patru turnuri de colt si unul cu
paraclis peste gangul intrarii (stema Moldovei); se mai afla incaperi ale vechii case
domnesti si beciur.

16

Mnstirea este o construcie de zid, in plan treflat, cu spaiul compartimentat in altar,

naos, camera mormintelor, pronaos, pridvor inchis. Biserica mai are i un pridvor
deschis: Catapeteasma, in lemn i aurit, dateaz din vremea lui Petru Rare. Naosul
primete lumina de la dou ferestre, aezate una la absida de sud, i cealalt la absida
de nord. Pe naos se afl o turl aezat pe o baz dubl. Este luminat de patru ferestre
i are in exterior form octogonal. Deasupra bolii circulare se afl tainia. Bolta
pronaosului, cu dou sisteme de arcuri incruciate, este foarte frumoas. Intrerea in
pronaos se face printr-o u dreptunghiular, invadrat de un chenar cu muluri in arc
frant. In pronaos se gsesc cinci morminte ale diferiilor demnitari ai Moldovei.
Pridvorul deschis este susinut de patru stalpi ed piatr, groi, in fa, i de ali doi in
spate, lang zid. Este i el pictat. Pardoseala bisericii este dim marmur i este
acoperit cu indril. Faadele exterioare sunt impoodbite in zona absidelor cu firide
alungite.Pictura a fost executat in 1537, atat in interior cat i in exterior, in tehnica
fresc, stil bizantin, cu unele elemente noi, caracteristice colii de pictur bisericeasc
din Moldova. Executanii au fost meteri zugravi moldoveni. In interior pictura este
17

imprit dup regulilee prevzute in erminie. Pe peretele din dreapta naosului se afl
tabloul votiv,in care este prezentat domnitorul Petru Rare cu soia sa Elena i fiii lor
Ilia i tefan. Picturile de pe faadele exterioare ale celor trei abside reprezint
biserica cereasc. Pe peretele de miazzi sunt redate Asediul Constantinopolului,
Arborele lui Elisei i Vmile Vzduhului, iar la apus este infiat Judecata de
Apoi. Este o pictur monumental, admirat de toi cei care calc pragul Moldoviei.

Muzeul mnstirii tezaurizeaz dou epitafuri din epoca lui tefan cel Mare, unjil
care, dup trediie, dateaz din vremea lui Petru Rare, i dou strane din secolul al
XVIII-lea cu o valoare istoric i artistic inestimabil.

Activitatea cultural-bisericeasc

Bisreica Moldovita

18

a fost una din mnstirile in care a inflorit cultura bisericeasc in veacurile XV-XVII.
Dup unele cercetri mai noi, Moldovia este prima dintre mnstirilemoldovene la
care au ajuns prototipirile literaturii slavo-romane in secolul al XV-lea. Aici a inflorit o
adevrat coal de copiti i miniaturiti de la care se pstreaz i azi, la biblioteca
mnstirii Dragomirna aproape 50 de manuscrise de o valoare deosebit, majoritatea
din veacul al XV-lea

19

Monument UNESCO, manstirii Moldovia i s-a decernat premiul Mrul de Aur,

acordat de Federaia Internaional a Ziaritilor manstirilor din nordul Moldovei,
pentru valoarea lor in contextul artei i culturii universale.

Manastirea Bistrita, una dintre cele mai importante ctitorii musatine, se gaseste la 7
kilometri vest de orasul Piatra Neamt.Primul ctitor al acestei manastiri este considerat,
dupa traditie, voievodul Petru I Musat al Moldovei (1375-1391), care a ridicat aici un
schit din lemn. Insa adevaratul ctitor al Manastirii Bistrita este voievodul Alexandru
cel Bun al Moldovei (1400-1432), care, in anul 1400, incepe zidirea unei biserici
impunatoare din piatra, final

20

Turismul gastronomic
Turismul gastronomic sau turismul culinar reprezint experimentarea culinar a unei,
regiuni geografice i este considerat o component important a turismului n general
i a agroturismului n special. Alturi de peisaj, cazare i clim n funcie de care
turitii i aleg destinaiile, experiena culinar a ajuns definitorie pentru cei care caut
senzaii gustative memorabile, care au o cultur a mncrii i a degustrii unor buturi
(vin, cogniac, uic, etc.).
Vacanele gourmet reprezint cele mai bune ocazii pentru descoperirea de noi
sortimente de vin sau feluri tradiionale de mncare. Spaiul analizat prezint un mare
potenial turistic gastronomic, reliefat de existena unor mncruri specifice apreciate
pe plan local i regional, alturi de produse de carmangerie valorificare turistic
a produselor tradiionale (brnzeturi, vinuri, trudli, nudli, pine rneasc, zacusc,
etc.) i a preparatelor culinare cu specific local bazate pe legume, fructe proaspete i
uscate, gemuri, carne de vnat, mezeluri de cas, sucuri i siropuri naturale, ceaiuri,
produse apicole.
Turismul intr-o tara deosebita presupune abordarea gastronomiei locale. Pentru
gurmanzi, aceasta este una dintre principalele placeri ale unei calatorii. Iar daca-ti
place sa gatesti, vei dori automat sa inveti sa pregatesti acele minunate feluri de
mancare si la intoarcerea acasa. Vei cumpara probabil carti cu tot felul de retete insa
nimic nu se compara cu experienta invatarii gastronomiei respective direct de la
cunoscatori. Pentru asta, daca ai timp, iti recomandam sa urmezi un curs de acest gen.
E relativ ieftin si rapid. Pe langa minunatele peisaje pe care le ofera, Toscana are o
reputatie aparte in sens gastronomic si nu numai pentru ca realmente bucataria toscana
e de mare exceptie ci si pentru ca e locul ideal in care poti invata cum sa gatesti in pur
stil italian. Invata cum se fac paste umplute sau cum se degusta excelentele vinuri de
Chianti. Sunt multe scoli gastronomice independente in Toscana. Incearc-o pe aceasta,
din Castello La Torre
Franta are cele mai multe scoli de gastronomie din Europa. Francezii sunt renumiti
pentru bucataria lor (in special zona Provence) si, totodata, ei dau cel mai mare numar
de bucatari Michelin. A invata sa gatesti in Franta e relativ simplu. Un voiaj la Paris te
aduce in imediata apropiere a acestor scoli iar cursurile pot dura de la cateva ore la
cativa ani. Exista cursuri pentru toate nivelurile. Incepatoarele pot invata cum sa faca
delicioase sosuri de salate sau quiche-uri in vreme ce avansatele se pot dedica
patiseriei fine sau prepararii pateului de ficat, celebrul foie gras. Bucataria franceza se
imparte in mai multe stiluri: cea alpina, nouvelle couisine, home cooking, etc. Nu-ti
face griji legate de dificultatea ei: sunt foarte multe retete pentru incepatori pe care nu

21

ai cum sa le ratezi. Bucataria franceza este, in esenta, despre cum sa alegi

ingredientele potrivite si cum sa le imbini perfect.
Gastronomia iberica a devenit extrem de populara in ultimii ani, in special datorita
acelor mici preparate pe care spaniolii le numesc tapas. Ai putea manca tapas in valuri,
fara sa mai ai nevoie de altceva. A invata sa faci tapas e amuzant si, mai ales, te
indreapta catre o zona gastronomica in care iti poti lasa imaginatia sa zburde. Aici
gasesti cateva scoli gastronomice spaniole, cu precizarea ca, dincolo de tapas,
bucataria acestei tari include multe retete delicioase, intre care si binecunoscutele
paellas.
Turismul gastronomic in Moldova
O mncare gustoas las amintiri plcute i sentimente pozitive iat ce ar caracteriza
buctria Moldovei.
Avnd forma unui strugure, Moldovei i-a fost sortit s aib i s se mndreasc nu
numai cu vinuri bune i de calitate, dar i cu o cultur gastronomic deosebit.
Ca nicieri altundeva buctria moldoveneasc nglobeaz specificul i bucatele mai
multor buctrii. Tradiiile noastre gastronomice variaz de la o regiune la alta, uneori
chiar de la sat la sat i toate acestea se datoreaz poziiei sale geografice, fiind un pod
dintre cultura Balcanilor i a Asiei i cultura Europei, fiind la hotar cu o ar slav i
una european.
Cronologia Moldovei cuprinde incursiuni i perioade istorice prin care au trecut i au
trit pe acest teritoriu popoare ca: turci i ttari (n timpul suzeranitii Imperiului
Otoman), greci (Epoca fanariot), slavi (acapararea Basarabiei de ctre Imperiul Rus),
bulgari (n urma Rzboaielor Ruso-Turce, fiind ca voluntari), ucraineni i romni
(fiind la hotar cu Republica Moldova). Toate aceste naiuni au adus un aport i n
istoria, dar i n tradiia gtitului naional.
Mai jos sunt enumerate bucatele specifice, care au prins rdcini i la noi n ar:
Perioada fanarioilor i bucatele greceti. Sunt mncruri specifice zonei
mediteraniene unde se folosesc mult legumele proaspete i uleiurile vegetale
mussaca, pireu din bob, salat din varz proaspt taiat fin, nvrtite (coapte) cu
diferite umpluturi, de obicei carne i legume, supa din pete.
Imperiul Otoman i buctria turc. Este o buctrie care a lsat poate cea mai
remarcabil amprent, n prezent servind n Moldova sarmale (n frunz de vi de
vie i frunz de varz), legume umplute i nbuite (ardei, vinete, roii), vinetele i
ardeii prjii, chiftelele sau perioarele, salata Ciobneasc, ciorba de lintie, fasole,
nohut. Sudul Moldovei, Gguzia, ntlnete oaspeii cu gozleme, kavurma, bulgur,
pilaf, halva i baklava.
22

Imperiul Rus i buctria ruseasc. Perioada sovietic a fost una lung i tradiia
culinar moldoveneasc a mai cunoscut nite bucate rassolnikul (sup cu castravei
murai), solyanka, okroshka (sup rece), pelmeni, rcitura, prjoalele i frigruiul,
renumita salat Shuba (hering cu legume fierte), iar la desert pateuri cu diverse
umpluturi, blinii, brnzoaice.
Influena Balcanilor, buctria bulgreasc. Bulgarii au lsat n buctrie ghivechiul,
iahnia, renumita salat opski, colacul i cozonacul.
Hotarul cu Ucraina i nordul Moldovei. Moldovenii, mai ales cei din nordul republicii,
mpart la mas cu ucrainenii borul, kapusniakul (varza nbuit), kasha (terciul din
hric), slnina.
i dup toate acestea V vei ntreba: Pi unde mai este loc de tradiional? Cu ce se
mndrete atunci buctria tradiional moldoveneasc?
Echipa Moldova-Online V d rspunsul i V invit cu plcere s savurai bucatele
moldoveneti.
Buctria naional moldoveneasc se caracterizeaz prin folosirea larg a legumelor,
fructelor, diverselor mirodenii i condimente proaspete i uscate. Dovleceii, vinetele,
ardeii, gogoarii, roiile, fasolele, ridichea, ceapa, varza, diverse legume murate i
marinate se folosesc frecvent la pregtirea bucatelor. Usturoiul, piperul, cimbrul,
leuteanul, elina, mrarul, ptrunjelul fac bucatele mai apetisante, mai gustoase.
Bucatele ce se pregtesc conform unor reete tradiionale sunt:
Mmliga a doua pine pe masa moldovenilor. Un amestec din fin de porumb bine
copt n ceaunel. Se servete de obicei cu brnz de oi sau de vaci,
smntn, tocni din legume i fripturic din carne sau cu pete prjit
i mujdei (usturoi tocat cu anumite condimente i adaosuri).
Srmluele nvelite n frunze de vi de vie sunt mai mici ca dimensiuni dect
sarmalele turceti i local mai sunt nvelite n varz, tevie, leurd, podbal. Iar n
timpul postului umplutur se abate de la orez cu carne la hric, crupe cu legume
nbuite.
Zeam de gin sup care, de obicei, conine i tocmagi de cas (tocmagii sunt, de
fapt, motenire de la ttarii Hoardei de Aur).
Fasoli btut pireu din fasole rece, cea mai rspndit din bucatele de post.
Ciorba de urzici este la fel o mncare tradiional servit de post i primvara.
Bucatele fierbini din carne de miel, viel, porc, pasre, pete se prepar mai des la
grtar sau nbuit n ulcele de lut, de asemenea sunt rspndite i afumturile din
carne. Carnea i bucatele din carne au un loc aparte n buctria naional
sacrificarea porcului de Crciun sau sacrificarea mielului de Pati.
23

Alivencile, plcintele, nvrtitele cu diverse umpluturi, prjiturile dulci (de obicei,

presrate cu zahr tos) sunt i ele reprezentative pentru tradiiile noastre culinare.
Nicieri altundeva nu vei putea servi desertul tradiional prune uscate umplute cu
nuci sau asortiment din mere, gutui sau bostan copt. Doar cu ocazia srbtorii de Pati
putei gusta din Pasc, iar coliva (terci din gru dulce) se face doar la funeralii.
Orice gospodin din Moldova se mndrete nu numai cu Casa Mare, unde se ntlnesc,
se primesc i se ospteaz oaspeii, dar i cu beciul care este o adevrat camar cu fel
de fel de bunturi unde se pstreaz gustul, aromele i culorile verii aici putei
gsi conservate n fel i chip fructe (magiunuri, dulceuri, gemuri, compoturi)
i legume (murate, marinate, coapte, n ulei), asortate i delicioase.
Dup dobndirea independenei, n Moldova se resimte tot mai mult suflul buctriei
europene, ndeosebi al culinriei franceze (salate franceze, cltitele i prjiturile
franceze, supe creme, juliene), al celei italiene (pastele i sosurile italiene, pizza
italian, lasagna), i greceasc (salat greceasc, Spanakopita, sos Tzatziki .a.)
Din buturi putei savura izvarul, vinul (inclusiv cel de cas), sucurile naturale i
compoturile, cruonul, ceaiurile din ierburi i flori.

Mncruri din Moldova

24

Puiul moldovenesc cu smantana

Puiul moldovenesc cu smantana este o reteta delicioasa, usor de preparat si foarte
savuroasa. Puiul moldovenesc cu smantana nu necesita un timp indelungat de
preparare.

Borsul de loboda
Borsul de loboda este o reteta cu specific moldovenesc. Borsul de loboda este destul
de usor de preparat si foarte racoros.

25

Mucenicii moldovenesti
Mucenicii moldovenesti sunt o reteta delicioasa care se prepara in data de 9 martie a
fiecarui an. Mucenicii moldovenesti necesita putina migala din partea gospodinelor,
[]

Mamaliga cu burduf
Mamaliga cu burduf si kaiser este o reteta destul de gustoasa si usoara, putand fi
servita seara. Mamaliga cu burduf este usor de preparat.

Coltunasii rupti
Coltunasii rupti fac parte din categoria retetelor de complexitate redusa, fiind
extrem de deliciosi. Reteta de coltunasi ruptieste originara din Moldova.
Ingrediente: 400g faina 3 oua

26

Capitolul III
CIRCUIT TURISTIC IN MOLDOVA
In acest circuit turistic in Moldova turitilor nostri le vom arat buctria

specific Moldoveneasc si vor gusta din preparatele noastre .

Buctria moldoveneasc

O farfurie de sarmale cu mmlig

27

Sticle cu vin n beciurile vinriei Cricovo

Buctria moldoveneasc este denumirea sub care este cunoscut de strini

totalitatea tradiiilor, obiceiurilor i gusturilor gastronomice din Republica
Moldova.

Ad

litteram,

ca

sens

primar,

sintagma

buctria

moldoveneasc ar putea defini i ansamblul de tradi ii culinare din spa iul

regiunii geografico-istorice Moldova. Totui, acestea nu sunt individualizate
i difereniate suficient de mult fa de buctria romneasc per
ansamblu.
Buctria moldoveneasc
este compus n principal din alimente tradiionale europene, cum ar fi
carne de vit, carne de porc, cartofi, varz i o varietate de cereale.
Cel mai cunoscut fel de mncare din buctria moldoveneasc, precum i
cea romneasc per ansamblu, este mmliga. Aceasta este o fiede fin de
28

porumb, servit adesea ca un acompaniament pentru tocnie i preparate

din carne sau cu brnz de vaci, smntn i orici de porc. Vinurile locale
nu lipsesc de pe cele mai multe mese.
Tradiional pentru buctria basarabean sunt feluri de mncare care
combin diverse legume, cum ar fi roii, ardei gras, vinete, varz, fasole,
ceap, usturoi, praz i altele. Legumele sunt folosite n salate i sosuri, ele
sunt coapte, aburite, murate, srate sau marinate.
Produsele din carne dein un loc special, mai ales ca primul curs i
aperitiv. Supa din carne de pui, cunoscut sub numele de bor (ciorb)
este foarte popular. Friptura de porc la grtar i chiftelele din carne de
vit i miel sunt comune. Carnea de pete este de multe ori marinat i apoi
pus la grtar.
Feluri de mncare de srbtoare tradiionale includ sarmale umplute cu
carne tocat, pilaf (un fel de mncare de orez), jeleu, fidea, carne de pui,
altele. Masa de srbtoare este, de obicei, decorat cu elemente de patiserie,

29

cum ar fi produse de patiserie prjituri, role, chifle i o varietate de

umpluturi (brnz, fructe, legume, nuci, etc).

Ziua 1

Bucuresti Targu Neamt

Ne vom caz la hotelul Unde te cazezi in zona Targu Neamt.

Pensiunea Casa Ileaamplasata in centrul satului Agapia, o zona foarte frumoasa din
Moldova, pensiunea este aproape de drumul principal. La o distanta de 5 7 km se
afla nu mai putin de sase manastiri care merita vizitate: Agapia, Varate, Agapia Veche,
Neamt, Secu si Sihastria. De asemenea, pensiunea este foarte aproape de casele
memoriale ale lui Ion Creanga si Mihail Sadoveanu.Este o pensiune intima, are doar 4
camere de oaspeti, insa toate sunt dotate cu pat matrimonial, TV, DVD, baie cu dus si
apa calda non-stop. Exista o bucatarie utilata si gratar in curte.

Tarif*: 70 de lei/noapte camera dubla (cu mic dejun.

30

Vom vizita din Trgu Neamt Casa memoriala Alexandru Vlahu casa memoriala in
care s-a nascut si a copilarit scriitorul Alexandru Vlahuta este situata in satul
manastiresc din com Agapia, langa manastirea cu acelasi nume. Cu ocazia sarbatoririi
centenarului nasterii scriitorului, in anul 1958, casa a fost amenajata si inaugurata ca
muzeu memorial. Muzeul memorial Alexandru Vlahuta a fost amenajat in cele cateva
camere ale casei si s-a incercat reconstituirea atmosferei specifice epocii in care a trait
scriitorul. Expozitia cuprinde mobilierul original, carti din biblioteca proprie, obiecte
personale, reviste ale vremii, scrisori si manuscrise care au apartinut scriitorului.
Constructia casei este prevazuta cu un pridvor spaios in care aveau loc cenacluri
literare.

Mai departe, ajungi la Marasesti, unde poti sa vizitezi mausoleul. Mausoleul de la

Marasesti este unul dintre cele mai impresionante monumente de acest fel din Europa.
Si este tot in Moldova. Dedicat eroilor Primului Razboi Mondial, a fost inaugurat in

31

anul 1938 pe locul in care a avut loc batalia glorioasa de la Marasesti din 1917. Astazi,
locul cu pricina se afla la kilometrul 202, pe drumul national dintre Focsani si Adjud.
Apoi, de la Adjud la Targu Neamt mai ai de parcurs 155 de kilometri, pe care poti sa-i
faci linistit in doua ore.Dupa vizitarea lor ne vom retrage in hotel unde vom lua cina la
restaura.

Ziua 2

Targu Neamt Vatra Dorne.

Ne vom caza in Vatra Dornei la Pensiunea Beatrice*** amplasata la doar zece minute
de mers pe jos de centrul statiunii si renumitul parc cu veverite, dar si de telescaunul
care urca la cota 1300, de unde poti admira intreaga depresiune a Dornelor, pensiunea
are 8 camere (duble si triple). Toate sunt dotate cu baie proprie, balcon, TV cablu. La
parter exista un living, o bucatarie utilata si 2 bai de serviciu. Curtea este amenajata cu
doua foisoare si barbeque.

Tarif*: 100 de lei/noapte camera dubla (fara mic dejun)

32

In ZIUA a doua vom vizita Mnstirea Agapia, una dintre cele mai mari mnstiri de
maici din Romnia, pomenit uneori sub numele de Agapia Nou, Agapia din Vale sau
Agapia Mare, este situat pe valea prului Agapia, n judeul Neam, la 9 km de
oraul Trgu Neam i 3 km de satul Agapia. Amplasat n mijlocul unei pduri,
Mnstirea Agapia este unul dintre cele mai cunoscute i mai apreciate aezminte din
aceast parte a rii, o strveche vatr de credin i cultur, dar i un nepre uit tezaur
de art, ndeosebi datorit frescelor pictate de Nicolae Grigorescu n perioada 18581861.

Neamtului, ctitoria lui Petru Musat din secolul XIV, este un alt obiectiv turistic
important din Moldova. Dar cele care nu trebuie ratate sub nicio forma sunt
manastirile Sucevita si Moldovita, doua monumente monahale.

ZIUA 3

33

In ziua a treia vom vizita Lacul Rosu si Cheile Buzului din Harghita Legenda sau
adevar, istoria spune ca pe locul in care este astazi Lacul Rosu in judetul Harghita,
pe langa Cheile Bicazului a existat pe vremuri o padure de brazi. In urma cu 200 de
ani, ploile torentiale au sapat in Muntele Ghilcos (cunoscut si sub denumirea de
Muntele Ucigasu) pana cand o bucata de teren argilos s-a desprins, iar in cadere a
blocat trei parauri: Licas, Valea Oii si Paraul Rosu. S-a format astfel un baraj natural,
iar solurile de culoare rosie (bogate in oxizi si hidroxizi de fier), impreuna cu apa
scursa de pe versanti au dus la ceea ce numim astazi Lacul Rosu. Trunchiurile padurii
de brazi de altadata, care inteapa luciul apei din loc in loc, se mai vad si astazi, iar
imaginea pe care o ofera este de-a dreptul spectaculoasa. Acesta este de altfel farmecul
aparte al Lacului Rosu, care atrage turistii in zona indiferent de anotimp.

Cheile Bicazului sunt de-a dreptul impresionante: intinse pe o distanta de 8 km (de la

Lacu Rosu pana in satul Bicazul Ardelean), cheile fac legatura practic intre

34

Transilvania si Moldova. Drumul care le strabate este ametitor, plin de serpentine, dar
peisajul este inegalabil.

IMAGINI CU OBIECTIVE TURISTICE DIN MOLDOVA

35

MANASTIREA MOLDOVITA

CHEILE BICAZULUI

36

Bibliografie:
http://m.infoturism.ro
http://m.infoturism.ro

37