Menger- atrage atentia asupra cadrului instit in care se utilizeaza conceptul

de val si preturi de bunuri economice ( cadrul pietei- drepturi de proprietate si

piata ca manifestare a indivizilor: negociere de bunuri).
Schimburile sunt impersonale si voluntare pentru ca preexista un cadru
institutional
Individul este un maximizator de utilitate numai daca tine cont de contetul in
care se afla. (socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targinstitutionalisti)
Elementele culturale din schema neo-clasic trebuie nlese i analizate ntrun mod explicit. Lipsa unei analize poate duce la explicaii eronate
2. Commons respinge punerea onventionala a accentului pe o analiza de
oreferinte. Analiza trebuie sa se concentreze pe tranzactia care implica 2 sau
mai multe vointe care reusesc sa reflecte reguli de comportament. El se
ghideaza dupa modul juridic de analiza care arata cum indivizii isi pot realiza
actiunile=> institutiile sunt constrangatoare.
Douglas North- reguli de comportament ca institutii sociale

scoala austriaca neoclasicia: echilibrarea economica nu e posibila si nici de

dorit pentru ca presupune sa intervii pe piata economica
paradoxul agregarii preferintelor in mod obiectiv
Durkheim: functionalism- se indeparteaza de viziunea utilitarista (de raditie
neoclasica), punand accent pe cadre normative/ colective punand accent pe
sistemele simbolice
--> in religie exista ceva etern i nu poate exista vreo societ care s nu vrea
s
Weber: dei nu a utilizat conceptul de instituie e preocupat de modul n care
normele definesc structurile sociale i guverneaz comportamentul social. O
aciune ine de asociaia subiectiv a comportamentului individului.
COmportamentul raional este o variabil, nu o axiom.
Vechiul instituionalism a fost asemnat cu legalism ( legea are rol central n
reglementri politice i ntre rel dintre indivizi).
a) Structuralismul- institutionalismul care pleaca de la structuri
Holism- de tip metodologic (Bunge), esente ale vietii sociale care constrang

actiunile indivizilor ca sa se subsume paternurilor institutionale (pentru a

putea face predictii cu privire la comportamentele din societ). Indivizii nu pot
schimba practicile sociale cand vor.
Scolicism- orice explicatie a aparitiei unor structuri din prezent presupune o
investigatie a istoriei producerii sistemului social
Normativism- cum ar trebui sa fie institutiile sociale .
Interes pt comunitati sau organizatii (care nu sunt sisteme de productie).
Apare nou model de cercetare al organizatiilor care trebuie tratate ca entitati
diferite de institutii ( duce la intelegerea fenomenelor
Max Weber, Parson si SImon=> contureaza o scoala de gandire
institutionala . Weber analizeaza birocratia in sist democratice, aratand ca
aceasta este o necesitate practica.
University of columbia: sunt si sisteme vii si adaptabile afectate de presiunile
mediuliui si ale membrilor. INstitutionalizarea e proces de modelare valorica a
organizatiilor.
Internalizare (concept al lui Parsons)a regulii => obligatie a conformarii.
Institutiile reglementeaza o reciprocitate intre indivzi si institutii
Hervert SImon: politolog american care a cercetat Administrative behaviour
ca reacie la teoriilor econom convenionale. E dintre primii teoreticieni care a
fcut legtura dintre limitele capacit. cognitive i aceasta se reflect n
structurile organizaionale . Descrie modul n care se caut simplificarea