Ce inseamna a media un conflict?

„A media inseamnă a interveni intre părtile ostile și a le conduce  spre schimbarea atitudinii si a
perceptiei celeilalte parti din oponent in partener si spre rezolvarea conflictului”. (Ana Stoica
Constantin, 2004). Medierea implica o interventie impartiala din partea unui elev mediator, care
nu poate impune o solutie, dar poate ajuta partile sa o gasesca. Scopul medierii este de rezolvare
a conflictului si de modelare a gestionarii situatiilor conflictuale viitoare.  Este foarte important
ca elevul mediator sa fie solicitat de cel putin una dintre parti si sa fie acceptat de toate partile.
Participarea la mediere este voluntara iar daca elevii implicati in conflict nu vor sa participe vor
suporta consecintele conform regulamentului scolar. Medierea conflictelor intre elevi de catre
elevi are la baza doua principii:

•    Scoala care ofera elevilor o cale de gestionare a conflictelor stimuleaza succesul elevului in
mai multe domenii.

•    Elevii formati in medierea conflictelor isi ajuta colegii mai bine decat adultii.

    PERSONALITATEA ELEVULUI MEDIATOR

Cum selectam elevii mediatori? Care sunt criteriile dupa care ne orientam pentru a-i alege pe cei
mai potriviti elevi pentru Peer mediation? Literatura de specialitate propune seturi de abilitati de
care au nevoie tertii implicati intr-un proces de mediere. De exemplu, Kressel si Pruitt (1989,
apud Deutsch, 1998, apud. Constantin, 2004) subliniau faptul ca procesul de mediere are sanse
mici de reusita in conditii de adversitate. „Disputele foarte intense, cu o slaba motivare pentru
aplanare, care sufera de discordii sau ambivalenta in cadrul propriilor lor tabere si care negociaza
pentru resurse foarte putine pot sa-i infranga si pe cei mai abili mediatori”. Pentru a face fata cu
succes unui proces de mediere, elevii mediatori au nevoie de patru tipuri de abilitati:
•    abilitati de a stabili o relatie de lucru eficienta cu fiecare parte aflata in conflict, pentru a face
participantii sa aiba incredere in ei, sa comunice liber si sa primeasca cu simpatie sugestiile;
•    abilitati de a crea o atitudine de cooperare la partile aflate in conflict;

•    abilitati de dezvoltare a unui proces creativ de grup si de adoptare a deciziilor de grup;
•    abilitati de a identifica multe informatii independente despre chestiunile in jurul carora
graviteaza conflictul. Acestea ii pot ajuta sa gaseasca solutii la care partile nu se gandesc.

ROLURILE ELEVULUI MEDIATOR

    Interventia mediatorului este perceputa diferit de diversi autori, care au opinii diferite privind
nivelul de implicare (observationala sau activa) si momentul interventiei. Care este momentul cel
mai adecvat pentru interventie? Mediatorul trebuie sa astepte criza, sa astepte ca una dintre parti
sa faca primul pas, sa astepte sa fie solicitati, sa previna cearta, sa o opreasca dupa ce a inceput,
sa forteze partile sa discute o chestiune pe care o evita, sa critice comportamentul sau sa sisteze
procesul?
Activitatile mediatorului sunt centrate pe doua aspecte: suportul oferit colegilor aflati in conflict
si controlul asupra procesului rezolvarii conflictului.

•    Suportul oferit colegilor presupune exersarea unui set de comportamente si abilitati esentiale
pentru reusita medierii: ascultarea activa, confirmarea intelegerii (mediatorul le transmite
colegilor ca situatia lor este ascultata si inteleasa, fara sa-si exprime pozitia personala); initierea
unui climat propice comunicarii, bazat pe respect, onestitate, seriozitate, caracter prietenos,
incredere, atentie si confidentialitate. De asemenea, elevul mediator trebuie abilitat in
managementul unor emotii negative puternice, de pilda furia, actionand in sensul identificarii
cauzelor acesteia si controlului manifestarilor. Ascultarea activa si protectia fizica sunt
instrumentele cele mai importante in acest scop.

•    Controlul asupra procesului rezolvarii conflictului presupune comportamente ca echilibrarea

participarii partilor, interventia directa in situatii de atac la persoana cand nivelul ostilitatii
partilor creste, cand una dintre parti pare intimidata si este amenintata. Controlul este exercitat
non-directiv, prin intrebari care solicita asumarea responsabilitatii, identificarea intereselor,
nevoilor reale ale partilor, definirea foarte clara a problemei, inventarierea solutiilor posibile si
procesul decizional, alegerea solutiei optime de rezolvare.

 ETAPELE PROCESULUI DE MEDIERE

 Diferiti autori propun structurarea procesului de mediere in moduri si etape la fel de
diferite. In lucrarea de fata propunem o sinteza a acestora, avind drept repere criteriul logic si
eficienta. Modelul propus se apropie ca structura de modelul lui Daniel Shapiro „Ghidul de
mediere pentru elevi. Dupa tornade si zile insorite”. Profesorul care doreste sa formeze elevi
mediatori trebuie sa-i abiliteze pe acestia in parcurgerea curenta a pasilor medierii pentru fiecare
situatie conflictuala intalnita.

 Etape•    Pregatirea zonei: este nevoie de un loc de mediere linistit, intim si neutru,
special amenajat pentru activitatile de mediere. In felul acesta cei prezenti la mediere sunt siguri
ca discutiile vor fi confidentiale. Elementele de care trebuie sa se tina cont in pregatirea si
pozitionarea participantilor sunt masa si distanta mai mare intre parti. Masa trebuie sa fie
suficient de mare pentru toti participantii. Distanta mai mare intre parti le poate oferi un
sentiment de securitate, in special daca unul dintre elevi se simte intimidat sau amenintat.
Mediatorul se poate plasa in capul mesei, pozitie care comunica participantilor la mediere
autoritatea acestuia. Plasamentul, limbajul spatiului are diferite semnificatii care pot influenta
procesul de mediere in plan psihologic.

•    Bun venit: in aceasta etapa mediatorul si cei implicati in conflict trebuie sa se prezinte. Elevul
mediator deschide sesiunea printr-o formula de salut si o explicatie a ceea ce va urma. Anunta
scopul medierii, care este acela ca partile sa gaseasca o solutie corecta si sa dezvolte modalitati
de gestionare a conflictelor viitoare. De asemenea descrie rolul sau, accentuind impartialitatea,
neutralitatea si ajutorul oferit pentru gasirea unei solutii viabile pentru amandoi.
Pentru desfasurarea eficienta a medierii este esentiala stabilirea unor reguli de baza ale medierii:
reguli de politete, vorbirea pe rand, fiecare parte avand dreptul sa-si exprime punctul de vedere
fara a fi intrerupta, respectarea confidentialitatii, toti participantii sunt asezati (ridicarea unei
persoane poate crea impresia de amenintare), nu este permis limbajul si comportamentul violent
si abuziv. Lista de reguli poate fi afisata in spatiul destinat medierii, astfel incat sa fie in campul
vizual al celor implicati in mediere. Este un element eficient de control al procesului rezolutiv.
(3) Analiza conflictului – definirea problemei: in aceasta etapa are loc o discutie focalizata pe 
analiza conflictului, sunt impartasite pozitiile partilor, se exploreaza conflictul pana la epuizarea
subiectului, ceea ce da satisfactie partilor.
Rolul mediatorului:

•    controleaza sesiunea, conduce discutia, urmareste ca fiecare dintre parti sa fie ascultata si
protejata;
•    ii asculta activ pe cei aflati in conflict, antreneaza fiecare elev aflat in discutie;
•    mentine un climat emotional pozitiv reamintindu-le principiile la care au consimtit inainte de
sedinta;
•    reformuleaza cu propriile cuvinte ceea ce s-a spus si adreseaza intrebari de clarificare
elevilor;
•    sintetizeaza ideile expuse si solicita acceptul partilor privind relevanta acestora.
(4) Stabilirea nevoilor: dupa definirea foarte clara a problemei, rolul mediatorului in aceasta
etapa este sa incurajeze elevii sa-si exprime reciproc sentimentele aparute in timpul conflictului.
Mediatorul incurajeaza menifestarile empatice solicitand partilor sa inteleaga punctul de vedere
al celuilalt, sa reformuleze pozitia celuilalt, sa separe problema de persoana. Ulterior, mediatorul
incurajeaza comunicarea asertiva solicitand elevilor sa-si exprime asteptarile reciproce. La
sfarsitul discutiei mediatorul sintetizeaza asteptarile exprimate.

(5)  Solutionarea problemei – stabilirea unei intelegeri: rolul mediatorului este sa faciliteze
producerea creativa de idei de solutionare. Se poate folosi tehnica brainstorming pentru
inventarierea tuturor solutiilor posibile, evaluarea acestora realizandu-se intr-o etapa ulterioara.
Mediatorul trebuie sa se asigure ca solutiile sunt realiste, echilibrate si adecvate pentru fiecare
participant la mediere. Elevii trebuie sa aleaga o solutie care ii avantajeaza pe amandoi prin
analiza consecintelor pozitive si negative ale fiecarei solutii.

(6) Scrierea acordului: daca partile reusesc sa depaseasca diferentele de pozitii si sa gaseasca
solutii amiabile pentru propriile nevoi si interese, mediatorii scriu un acord formal, o intelegere
scrisa care sa includa deciziile luate de comun acord. Fiecare dintre cei prezenti semneaza si
pastreaza o copie. Formularea acordului incepe cu o delaratie a unuia dintre elevii implicati in
conflict, urmata de declaratia celui de-al doilea. Apoi urmeaza o declaratie care implica ambele
parti si care certifica incheierea amiabila a conflictului. Intelegerile scrise pot fi pastrate intr-un
dosar special la profesorul supervizor al mediatorilor scolari sau la consilierul scolii.
(7) Declaratia de incheiere este ultima etapa a procesului de mediere, in care mediatorul le
multumeste elevilor pentru efortul depus din cadrul sesiunii, pentru dorinta lor de a se intalni si
de a ajunge la un acord si ii felicita pentru ca au reusit. Se face o trecere in revista a succeselor si
se reamintesc intelegerile la care s-a ajuns. Daca nu s-a ajuns la un acord, se trec in revista
progresele inregistrate si aspectele nesolutionate si se stabileste urmatoarea sesiune de mediere.

Organizarea programului de mediere

    Am realizat un program de mediere între doi elevi ai scolii unde lucrez ca și voluntar pentru
consilierul școlar. In aceasta sectiune am propus un instrument de lucru, un plan pentru
introducerea in scoala a unui sistem de mediere. Acesta include printre altele, activitatile
necesare pentru:

•    pregatirea introducerii sistemului de peer-mediation- am realizat o structură a planului de

mediere.

•    asigurarea functionarii sistemului- am stabilit toate detaliile asupra modului de derulare a
medierii.

•    promovarea sistemului in scoala si comunitate si informarea elevilor- am informat cele două
părți, precum și pe ceilalți elevi cum că se pot organiza astfel de sedințe.

•    monitorizarea si evaluarea eficientei sistemului- în cadrul medierii, am stabilit primul contact
între cele două părți. A urmat ascultarea problemelor fiecăruia în parte. Am eplorat natura
problemelor, am identificat temerile fiecăruia și am creat aranjamente în vederea încheierii
procesului de negociere. La sfârșitul medierii, ambele părți au obținut informații pe care inițial
nu le aveau și au putut să se deschidă unul în fața altuia pentru a trece peste conflinctele
anterioare.

De asemenea, planul include o analiza a principalelor dificultati care ar putea aparea pe parcursul
implementarii si prevede masuri de depasire a acestora.