Avortul si vizitele gravidei la ginecolog pe perioada sarcinii

Avortul

Avortul (n latin: ab "fr", ortus "natere") nseamna ntreruperea sarcinii prin

eliminarea ftului (spontan sau provocat) din cavitatea uterin nainte de termenul de
gestaie i avnd drept efect moartea ftului.Cand sarcina este intrerupta de o cauza
naturala este vorba de avort spontan sau de pierderea sarcinii.Cand sunt luate
intentionat masuri de intrerupere a sarcinii, medicamentoase sau chirurgicale este
vorba de avort terapeutic sau avort produs/indus.
Avortul natural
Cunoscut i drept avort spontan, nseamn pierderea sarcinii din cauze, aa cum i
spune i numele, naturale, fr nicio intervenie exterioar. Un astfel de episod,
traumatizant pentru femeia care l triete i pentru cuplu, n general, este ntlnit destul
de des cifrele ne spun c 1 din 4 femei pierde sarcina n acest fel.
In functie de numarul de avorturi ce pot survenii sunt descrise:
- avortul unic este considerat un accident
- avorturi multiple sunt incadrate in categoria avorturi habituale sau : boala abortiva
In functie de varsta de sarcina la care se produce avortul vorbim de :
- avort Precoce adica expulzia produsului de conceptie se produce sub 12 saptamani
(avort de trimestrul 1 )
- avort Tardiv-expulzia produsului de conceptie are loc dupa saptamana a 13 a.
Pentru ca o sarcina sa se dezvolte normal, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
- celulele sexuale (ovulul si spermatozoidul) sa fie normale
- uterul (punga gestatorie )si mucoasa uterina sa fie pregatite pentru implantarea oului .
- adaptarea uterului biologica si mecanica la prezenta produsului de conceptie sa se
faca normal
- embrionul si placenta sa se dezvolte normal
- procesele neuro-hormonale mateno fetale sa nu fie deregulate

Orice factor din mediul extern sau intern care produce alterari ale acestor conditii,
determina avortul spontan .
Cauzele sunt multiple si intr-un procent de 60%, nu pot fi evidentiate.
Totusi se incearca o sistematizare a lor in:
Cauze mecanice sunt responsabile de obicei de avortul tardiv
- orice anomalie a cavitatii uterine (exemplu: malformatiile uterine, sinechiile uterine)
- aderente anormale ale peretilor cavitatii uterine: fibromul uterin cu dezvoltare spre
cavitatea uterina -hipotrofia uterina creeaza spatiu prea mic pentru dezvoltarea fatului.
- insuficienta cervico istmica (beanta cervico istmica adica canalul cervical este
deschis) -reprezinta cauza de avort tardiv .
Dintre factorii ovulari: sarcina gemelara /multipla si excesul de lichid amniotic
(hidramniosul) fac sa existe incompatibilitate intre punga gestatorie si continut si
determina avortul tardiv.
Cauze infectioase
Desi protectia fatului este complexa (mecanica si biologica), embrionul este vulnerabil la
agresiunile infectioase, din pricina imaturitatii sistemului sau biologic. Si mai mult decat
atat, el este un bun mediu de cultura pentru germeni. Microorganismele pot patrunde fie
direct din sangele matern, transplacentar, determinand moartea fatului, fie pe cale
ascendenta din vagin col uterin compromitand membranele amniotice si ulterior
afectand fatul.
Microorganismele care pot determina avortul spontan sunt variabile:
-germeni banali in special din tractul urinar digestiv, vaginal
-bacterii, paraziti ce determina boli bine codificate, sifilis, toxoplasmoza, bruceloza,
listeria, rickettsioza, infectii cu micoplasma /ureaplasma, chlamidia.
De obicei, febra poate atrage atentia unei gravide, dar nu este obligatore. Unele cauze
sunt greu de evidentiat si se refera la aberatiile cromozomiale si anomaliile genetice
care determina aproximativ 50% dintre avorturile de trimestrul 1 (precoce). Diagnosticul

este greu de pus si este retrospectiv, pe baza examenelor genetice ale resturilor
ovulare sau a embrionului. Riscul de avort de cauza genetica creste cu varsta materna.
Cauze hormonale sunt mult discutate si se incrimineaza boli generale: diabetul, boli
tiroidiene, hiperandrogenia dar si insuficienta secretorie de porogesteron a corpului
galben gestational.
Unii autori sustin ca avortul endocrin nu exista, dar orice avort are si o componenta
endocrina care sta la baza tratamentului pentru mentinerea sarcinii.
Cauze Imunologice - Problema tolerantei grefei ovulare este neelucudata si inca
discutata. In unele cazuri, pot sa apara reactii de intoleranta, care se aseamana cu cele
experimentate din transplantul de tesuturi. De aceea, femeia cu avorturi repetate
(habituale) va face investigatii pentru depistarea unei boli autoimmune .
Cauze generale ce pot genera avort spontan:
- metabolice si vasculare: diabet, hipertensiune arteriala, boli cardio-vasculare
- boli cronice: tuberculoza, cancer
- factori nutritionali: diete defictare in alimente de baza
- consum de alcool, cafea, droguri, fumatul
- factori agresivi din mediu, chimici,fizici
- varsta peste 35 ani
- traumatisme fizice

Simptomele avortului spontan

Este variabila in functie de varsta gestationala si stadiul avortului
Pacienta cu sarcina sub 13 saptamani acuza: dureri pelviabdominale, pierde sange pe
cale vaginala, fie in cantitate redusa, rosu inchis, maroniu,f ie prezinta hemoragie
abundenta.
Peste 13 saptamani,avortul se poate derula ca o nastere in miniatura: apar dureri lombo
abdominale si contractii uterine, pierderi de sange pe cale vaginala, mai mult sau mai
putin abundenta, pierdere de lichid amniotic, embrion/fat expulzat , de obicei viu,
impreuna cu anexele (avort intr-un timp rar ), mai frecvent avort in 2 timpi si anume

este expulzat fatul, urmand ca placenta sa fie extrasa de medic.

Semnul principal in avort ramane HEMORAGIA

Diagnosticul de avort spontan

Se face concomitent cu stadializarea evolutiva a avortului. Astfel vorbim despre:
- Amenintarea de avort cand : pacienta acuza dureri pelviabdominale si mici pierderi de
sange pe cale vaginala; la examenul clinic genital se evidentiaza uterul gravid cu
marime corespunzatoare varstei gestationale si colul uterin lung, inchis.
- Iminenta de avort se caracterizeaza prin: dureri pelviabdominale hemoragie mai
importanta modificari de col uterin
- Avort in curs de efectuare: hemoragia este abundenta, contractile uterine sunt
frecvente si de intensitate crescanda, colul uterin se deschide si se constata prezenta in
aria orificiului cervical a fragmentelor ovulare sau parti fetale.
- Avort incomplet efectuat: este ultima faza, cand produsul de conceptie a fost expulzat
si anume, eliminarea oului se poate face intr-un singur timp- posibil in sarcinile mici dar
rareori eliminarea este completa; in 2 timpi caracteristic pentru sarcinile dupa 13
saptamani: intai se rup membranele, apoi se elimina fatul si placenta este retinuta un
timp mai lung sau mai scurt dar hemoragia este puternica; in 3 timpi intai fatul, apoi
placenta si la sfarsit caduca uterina.
Indiferent de modul de desfasurare, cel mai adesea, raman resturi ovulare sau
placentare si nu se poate vorbi de un avort complet .

Evolutie,Complicatii,Profilaxie
De cele mai multe ori, in stadiul incipient evolutia este favorabila si sarcina ajunge la
termen.
In stadiile avansate hemoragia duce la anemie de diferite grade si poate provoca soc
hipovolemic in cazul lipsei interventiei medicale.
De temut, este si infectia endouterina ce apare in cazul retentiei de fragmente ovulare si
resturi placentare Complicatiile ce deriva din aceasta pot fi: pelviperitonita, tromboflebita

pelvina, socul septic.

Sechelele tardive ce urmeaza avortului spontan in special cel repetat sunt consecinte
ale chiuretajelor uterine repetate: menstre reduse cantitativ, sinechii uterine, aderente
anormale placentare, incompetenta cervico istmica etc.
Este importanta evaluarea preconceptuala a femeii, cu atat mai mult daca ea are istoric
de avorturi recurente. Se vor corecta, daca exista anomaliile uterine; se vor trata
afectiunile endocrine, cardiovasculare, metabolice. Cuplul ce a experimentat esecul
unei sarcini, trebuie sa beneficieze de un suport psihologic.
PROGNOSTICUL pentru succesul unei viitoare sarcini este dependent de factorii
cauzali si de numarul anterior de sarcini pierdute. Succesul depinde de rapiditatea
prezentarii la consultul ginecologic a pacientelor atat preconceptual cat si timpuriu in
sarcina.
Studiile epidemiologice indica sansa de a naste un fat viu in peste 60% cazuri chiar si
dupa 4 avorturi spontane.

Avortul produs
Cel mai frecvent pentru a intrerupe o sarcina se recurge la avortul chirurgical. Totusi si
avortul medicamentos este destul de raspandit mai ales dupa aprobarea folosirii RU486 (Mifepristona) in 2000. Indiferent de metoda folosita, chirurgicala sau
medicamentoasa, dupa avort se impun controale regulate la specialist si planning
familial. Controlul include un examen fizic si pelvin pentru a vedea daca vindecarea este
corespunzatoare.

Cauze
Cele mai frecvente motive sunt:
- contraceptie nereusita mai mult de jumatate din femeile care au facut avort foloseau
o metoda contraceptiva in perioada in care au ramas gravide
- imposibilitatea de a intretine un copil
- intreruperea unei sarcini nedorite
- prevenirea nasterii unui copil malformat sau cu boli grave aceste probleme fetale

sunt de multe ori diagnosticate doar in al doilea trimestru de sarcina in cadrul unor
investigatii de rutina (screeningul anomaliilor fetale)
- sarcina in urma unui viol sau incest in aceasta situatie sunt aproximativ 13.000 de
femei in fiecare an
- afectiune fizica sau psihica care pune in pericol viata gravidei in cazul in care sarcina
se mentine.

Avortul ilegal
Avortul este legal, cu unele restrictii pana in saptamana 24 de sarcina (in absenta unor
indicatii medicale, avortul la cerere este legal pana la 12 saptamani de sarcina).
Numeroase state cer femeii sa se gandeasca 24 de ore dupa ce a fost informata in
legatura cu implicatiile unui avort.
Avortul ilegal este avortul realizat de personal fara pregatire medicala corespunzatoare
si prezinta un risc mult mai mare de complicatiile decat cel realizat de personal calificat.

Sarcina la adolescente
Aproximativ 30% dintre adolescentele gravide aleg avortul. La aproximativ 60% dintre
femeile sub 18 ani care au avut un avort, cel putin unul dintre parinti stie de acest avort
si sustine alegerea fiicei. Cele mai frecvente motive pentru care adolescentele
aleg avortul sunt:
- nu sunt suficient de mature pentru a avea un copil
- nu sunt capabile financiar sa creasca un copil
- preocuparea ca un copil le va schimba viata si le va compromite viitorul (si pe cel al
copilului) multe dintre tinerele mame nu mai reusesc sa obtina un nivel de educatie si
un loc de munca necesare pentru a evita cresterea copilului in saracie.

Investigatii
Investigatiile de specialitate au scopul de a diagnostica sarcina si de a vedea daca sunt
si alte probleme care necesita urmarire. Indiferent de viitorul sarcinii, continuare sau
avort, consultul va include o anamneza in care se va pune accent pe antecedentele
personale (alte sarcini, avorturi, boli asociate), un examen obiectiv si examene
paraclinice (de laborator).
Indiferent de varsta gravidei, femeie adulta sau adolescenta, consultul ginecologic este

confidential. Ginecologul nu are voie sa divulge aspecte ale consultatiei nimanui fara
acordul pacientei.
Examenul obiectiv anterior avortului cuprinde:
- semnele vitale: tensiunea arteriala si frecventa cardiaca (pulsul)
- auscultatia inimii si a plamanilor
- examen pelvin pentru a determina dimensiunea uterului (ajuta la estimarea saptamanii
de sarcina), forma uterului, starea ovarelor si a trompelor uterine (pentru a elimina o
posibila sarcina ectopica/in trompele uterine si nu in uter, unde este normal, caz in care
se palpeaza o formatiune in pelvis).

Examenele de laborator anterioare avortului includ:

- test de sarcina care sa confirme sarcina exista si alte motive pentru lipsa ciclului
menstrual (posibil stresul)
- examen de sange pentru a elimina/confirma o anemie (fier scazut in sange) daca
se confirma anemia medicul va recomanda supliment de fier inainte si dupa avort
- determinarea grupei sangvine si daca pacienta este Rh-pozitiva sau Rh-negativa
daca este Rh-negativa va primi dupa avort un vaccin care se numeste Rh imuno
globulina
- examen de urina pentru a elimina o posibila infectie urinara
- screening pentru o boala cu transmitere sexuala, daca pacienta prezinta risc
pentru o astfel de boala. Acest screening nu reprezinta o investigatie de rutina inaintea
unui avort, dar este bine de facut pentru a reduce riscurile de complicatii (precum
infectiile) postinterventionale
- frotiu Papanicolau pentru a elimina displazia (celule cervicale anormale). Nici
aceasta investigatie nu este de rutina inaintea unui avort, dar este indicata pacientelor
predispuse/care prezinta risc pentru cancerul de col uterin.
Se recomanda si o ecografie/ultrasonografie abdominala pentru a vedea marimea,
forma uterului si numarul de fetusi prezenti. Ecografia/ultrasonografia transvaginala este
metoda cea mai exacta de determinare a varstei sarcinii in primul trimestru si poate
diagnostica o sarcina cu o saptamana inaintea ecografiei abdominale.

Optiuni terapeutice
Avortul medicamentos
Avortul medicamentos adica folosirea medicatiei pentru intreruperea unei sarcini, este
98% eficient daca se realizeaza in primele 9 saptamani de sarcina. Pe masura ce
sarcina se apropie de sfarsitul primului trimestru, medicatia nu mai este suficienta
pentru a induce avortul. In acest caz este necesar si un avort chirurgical pentru a obtine
un avort complet (indepartarea tuturor urmelor de tesut fetal din uter).
Planul terapeutic intr-un avort medicamentos cuprinde un prim consult medical si
administrare de medicatie, urmat dupa 3-4 zile de al doilea consult si medicatie
(conform unui alt plan terapeutic, a doua administrare de medicatie este permisa si la
domiciliu). Sangerarea vaginala dureaza in medie 14 zile. Dupa aproximativ 2
saptamani de la al doilea consult medical este obligatoriu un control pentru a vedea
daca evolutia este corespunzatoare.
Urmarirea medicala inainte si dupa avort include examene fizice si teste de laborator,
informarea pacientei despre posibilele urmari ale avortului, instructiuni de autoingrijire,
informarea despre posibile acuze pentru care trebuie sa se prezinte la specialist si
planning-ul familial.
Medicamentele folosite in prezent pentru inducerea avortului sunt:
- Misoprostol acest hormon induce travaliul prin dilatarea colului cervical si prin
producerea de contractii uterine. Misoprostolul poate fi administrat singur, dar este mult
mai eficient daca este asociat cu Mifepristona sau Methotrexat, pentru avorturile din
primul trimestru
- Mifepristona si Misoprostol - Mifepristona cunoscuta si ca Mifeprex sau RU-486,
blocheaza folosirea progesteronului, acesta opreste cresterea placentei, dilata colul
cervical si pregateste uterul pentru travaliu. Misoprostolul declanseaza contractiile si
curata uterul de tesutul fetal. Acest tratament are o eficacitate intre 95-98% pentru
sarcinile de pana la 9 saptamani
- Methotrexat si Misoprostol Methotrexatul opreste cresterea placentei, fiind mai

putin eficient decat Mifepristona; Misoprostolul declanseaza contractiile si curata uterul

de tesutul fetal. Acest tratament are o eficacitate intre 95-99% pentru sarcinile de pana
la 7 saptamani.

Avortul chirurgical
Avortul chirurgical intrerupe sarcina prin indepartarea chirurgicala a continutului uterului.
In functie de varsta sarcinii in saptamani, se folosesc proceduri diferite pentru avortul
chirurgical.
Urmarirea medicala inainte si dupa avortul chirurgical include examene fizice si teste de
laborator, informarea pacientei despre posibilele urmari ale avortului, instructiuni de
autoingrijire, informarea despre posibile acuze pentru care trebuie sa se prezinte la
specialist si planning-ul familial.
Tehnicile chirurgicale folosite pentru sarcini in primul trimestru (saptamana 3-12) sunt:
- aspiratia manuala sau aspiratia mecanica realizeaza aspiratia printr-un tub a intregului
tesut fetal din uter
- dilatarea colului uterin si chiuretarea uterului, o tehnica mai chirurgicala decat
anterioara, foloseste pentru a curati uterul cu un instrument ascutit. Aceasta metoda
este de obicei rezervata cazurilor in care prin aspiratie nu s-a obtinut curatirea completa
a uterului.
Tehnica chirurgicala folosita pentru sarcini in al doilea trimestru este dilatarea colului
uterin si evacuarea uterului care de fapt este o combinatie intre aspiratie, dilatare si
chiuretare, folosind instrumente chirurgicale precum forcepsul pentru indepartarea
tesutului fetal si a placentei din uter. Aceasta metoda este mai frecvent folosita pentru
sarcinile din trimestrul doi decat inducerea unui avort (medicamentos) deoarece
prezinta un risc mai scazut de complicatii.
Metoda nechirurgicala posibila in sarcini aflate in trimestrul al doilea este inducerea
avortului folosind medicatie care produce contractii uterine urmate de expulzia fatului
din uter. Din cauza riscului crescut de complicatii aceasta metoda este rar folosita.

De retinut!

In cazul in care nu se doreste o sarcina dar a existat contact sexual neprotejat in

ultimele 5 zile, medicul specialist poate indica o metoda contraceptiva de urgenta,
medicatie hormonala precum Preven. Daca a existat contact sexual neprotejat in
ultimele 5 pana la 7 zile se poate folosi ca metoda contraceptiva de
urgenta dispozitivul intrauterin (DIU).
Durerea asociata cu avortul poate sa varieze de la usoara pana la severa si depinde de
statusul/conditia fizica si emotional al fiecarei femei.
Unele anomalii congenitale (defecte de la nastere) sau alte probleme fetale sunt de
multe ori diagnosticate doar in al doilea trimestru de sarcina in cadrul unor investigatii
de rutina. In aceste conditii raman mai putine optiuni in legatura cu metoda de avort.
Dupa avortul chirurgical pacienta este urmarita in centrul medical continuu pentru 1
pana la 4 ore, dupa care poate sa mai ramana sub observatie sau sa mearga acasa cu
instructiuni speciale de ingrijire si la cine sa apeleze in cazul aparitiei unei complicatii.

Consultul medical de specialitate

Daca este posibila existenta unei sarcini trebuie consultat un specialist pentru realizarea
unui test de sarcina, a unui examen fizic si a unei consilieri despre perioada de sarcina.
Daca se intentioneaza intreruperea sarcinii se intreaba specialistul care sunt optiunile.
Cu cat intreruperea se realizeaza mai precoce, cu atat exista mai multe optiuni
medicamentoase si riscul de complicatii este mult redus fata de un avort tardiv.
In cazul in care a existat contact sexual neprotejat in ultimele 72 de ore, se poate
folosi contraceptia de urgenta fara realizarea unui test de sarcina. Se poate folosi ca
metoda contraceptiva de urgenta si dispozitivul intrauterin (DIU) care poate fi montat la
cel tarziu 5 pana la 7 zile dupa un contact sexual neprotejat.

Medici specialisti recomandati

Avortul chirurgical este de fapt o mica interventie chirurgicala care trebuie realizata de
un specialist in domeniu. Daca avortul medicamentos nu este complet trebuie urmat de
un avort chirurgical pentru a preveni infectia si pierderea de sange si pentru a
intrerupe sarcina deoarece medicatia administrata in avortul medicamentos produce

anomalii congenitale la fat.

Urmatorii specialisti au dreptul de a realiza avorturi:
- ginecologul
- medicul de familie, daca are pregatire.
Unii specialisti fac doar avort medicamentos si recomanda un alt specialist pentru un
avort prin aspiratie. Alti specialisti realizeaza avort medicamentos si aspiratie manuala
daca este nevoie, o procedura relativ usoara si eficienta. Putini specialisti fac si avorturi
medicamentoase si aspiratii si avorturi chirurgicale.Medicul specialist informeaza
pacienta care pot fii urmarile avortului.
Simptomele prezente la majoritatea femeilor sunt:
- sangerari neregulate pentru urmatoarele 3 saptamani
- crampe (dureri abdominale si pelvine) in primele 2 saptamani. Unele femei au dureri
asemanatoare cu cele din timpul menstruatiei, aproximativ 6 saptamani
- reactivitate/labilitate emotionala 2-3 saptamani.
Centrul medical in care se va realiza avortul are obligatia de a informa pacienta despre
pregatirea preoperatorie. Dupa avortul chirurgical pacienta este urmarita in centrul
medical continuu pentru 1 pana la 4 ore, dupa care poate sa mai ramana sub
observatie sau sa mearga acasa cu instructiuni speciale de ingrijire si la cine sa apeleze
in cazul aparitiei unei complicatii.

Semne care sugereaza aparitia complicatiilor

Avorturile repetate chirurgicale (dilatare si chiuretaj) duc la formarea cicatricilor uterine
care reduc capacitatea de a ramane din nou insarcinata si cresc riscul complicatiilor in
cazul unei noi sarcini precum: sarcina ectopica, pierderea sarcinii sau placenta
praevia (placenta jos inserata). Din fericire aceasta metoda este destul de rar utilizata.
Mai putin de 1% dintre femeile care au fost supuse unui avort au avut o evolutie cu
complicatii. Daca apar semne care ar putea sugera o complicatie postavort trebuie
contactat medicul specialist. Simptomele unor posibile complicatii sunt:
- sangerare in cantitate mare si de lunga durata. Atat avortul medicamentos cat si cel
chirurgical produc sangerari diferite de cele menstruale. Problema cea mai mare nu
este o posibila patare a hainelor ci sangerarea in cantitate mare, care ridica semne de
alarma:
- este in cantitate mai mare decat o menstruatie

- dureaza mai mult de 2 saptamani

- necesita folosirea a doua tampoane absorbante in decursul unei ore, continuand la fel
timp de 2 ore
- durere puternica care nu se calmeaza dupa administrare orala de antialgice
- durere, inflamatie (umflare) sau eritem (roseata) in zona genitala
- semne de infectie generalizata precum cefalee (durere de cap), dureri musculare,
ameteala sau stare generala alterata (stare de rau general)
- bufeuri (valuri) de caldura sau febra 38 grade C sau mai mare care dureaza de mai
mult de 6 ore
- greturi, varsaturi, constipatie sau balonare accentuata
- secretie vaginala care a crescut cantitativ si miroase urat
- lipsa menstruatiei in urmatoarele 6 saptamani de la avort
- simptome noi, inexplicabile care pot fi cauzate de medicatia administrata
- semne si simptome ale depresiei. Modificarile hormonale aparute dupa sarcina pot
cauza depresia postpartum care trebuie tratata corespunzator.

Controlul periodic in timpul sarcinii

Sarcina este o stare fiziologica, care trebuie perceputa ca atare de catre

gravida, dar care necesita a fi urmarita cu atentie de catre medicul
obstetrician, deoarece ea se poate complica (in 5 - 20 % din cazuri), punand
in pericol viata mamei si / sau a fatului.
Ingrijirea prenatala este un concept relativ nou in medicina, cu originile in
prima decada a secolului XX. Inainte de secolul XX, gravida vizita medicul
pentru confirmarea sarcinii, dar nu mai facea alte consulturi pana la nastere.
Unul din obiectivele principale ale consultatiei prenatale este identificarea
sarcinilor cu risc (de dorit chiar de la prima consultatie prenatala), aceste
sarcini necesitind o monitorizare speciala. Pe parcursul sarcinii gravida va
discuta in permanenta cu medicul ginecolog, pentru a intelege schimbarile
prin care trece organismul ei (un studiu a aratat ca majoritatea gravidelor
anxioase aflate in trimestrul 3, dau nastere frecvent la nou nascuti cu scor
Apgar mai scazut la nastere).

Ideal este ca o femeie care isi planifica o sarcina sa efectueze o evaluare

medicala inainte de a ramine gravida. In cadrul acestei consultatii se va
efectua un control ginecologic,insotit de analize specifice (examen Babes Papanicolau + examenele de secretie vaginala) si de cele generale (sange +
urina). Se va consilia viitoarea gravida in privinta adoptarii unui mod de viata
sanatos (de ex. renuntarea la fumat, la consumul de alcool), administrarea
de vitamine (acid folic - administrat corect : cu 3 luni inainte de sarcina),
oprirea pilulelor contraceptive cu 3 luni inainte de a concepe un copil.
Prima consultatie prenatala este esentiala pentru identificarea factorilor de
risc, ce pot afecta mama si / sau fatul. Este consultatia in care se
diagnosticheaza sarcina. In cadrul acestei consultatii se vor culege date
despre :
antecedentele heredo-colaterale (afectiuni ale rudelor de grad I sau II, de ex.
existenta unor boli in familie - hemofilie, diabet zaharat, feti malformati, etc.)
antecedentele personale fiziologice (de ex. bolile copilariei - rujeola, rubeola,
varicela, etc.)
antecedente personale patologice (de ex. avorturi spontane,
operatii, hipertensiune arteriala (HTA),diabet zaharat (DZ), afectiuni
endocrinologice, etc.)
date despre conditiile de munca si trai
Tot in cadrul acestui prim consult se va efectua si examenul clinic general
(masurarea greutatii, inaltimii, tensiunii arteriale si frecventa pulsului
arterial) sic el obstetrical. Medicul va va recomanda setul de analize
corespunzatoare primului trimestru - analize de sange si urina, completate
de cele ginecologice).
Pentru a stabili localizarea sarcinii, varsta gestationala si viabilitatea
produsului de conceptie, se va efectua o prima examinare ecografica. Este
important ca aceasta investigatie sa fie facuta in trimestrul I, pentru ca prin
masuratorile efectuate la aceasta ecografie va putea fi stabilita cu acuratete
varsta sarcinii, ce reprezinta o informatie extreme de importanta mai ales
pentru femeile ce au cicluri menstruale neregulate.
In completare la acest prim consult, medicul va face viitoarei mame
recomandarile cu privire la urmatoarele controale, la igiena sarcinii
(alimentatie, sport, activitate sexuala, imbracaminte).
Pentru o sarcina normala, urmatoarele consultatii se vor efectua la interval
de 1 luna - pana la varsta gestationala de 28 - 32 saptamini, apoi la 2

saptamini intre saptaminile de sarcina 32 - 36 si saptaminal in ultima luna de

sarcina (saptaminile 36 - 40).
Consultatiile prenatale din trimestrul II cuprind discutii despre evolutia
sarcinii, examenul clinic general, monitorizarea cresterii in greutate, valorile
tensiunii arteriale. Se noteaza data aparitiei primelor miscari fetale (data
perceperii PMF de catre gravida; acest lucru se intimpla intre saptaminile 18 22 la prima sarcina si intre saptaminile 16 - 20 la urmatoarele sarcini). Tot in
cadrul acestor consulturi se monitorizeaza bataile cordului fetal (BCF), se
masoara circumferinta abdominala si inaltimea fundului uterin.
Ca investigatii importante mentionez Dublu test de sarcina (intre saptaminile
11 - 13), Triplu test de sarcina (intre saptaminile 16 - 18), Cvadruplu test.
Toate aceste teste sint folosite pentru screeningul defectelor de tub neural si
a anomaliilor cromozomiale (de ex. trisomia 21 = sindromul Down, trisomia
13, trisomia 18, sindrom Turner). Daca la unul dintre aceste teste apar
modificari, in sensul unui risc crescut pentru malformatii fetale, urmatorul
pas este efectuarea amniocentezei (intre saptaminile 16 - 22 de sarcina), in
cadrul careia se va efectua analiza cromozomilor fetali.
Tot in trimestrul II, la gravidele cu incompatibilitate in sistem Rh se va
recomanda depistarea anticorpilor anti Rh (in saptamina 28), analiza ce va fi
repetata in trimestrul III.
Intre sapataminile 20 - 24 de sarcina se recomanda efecturea examenului
ecografic de morfologie fetala.
Consultatiile prenatale din trimestrul III vor urmari in mare aceeasi parametri
ca si in trimestrul II. In plus se va aprecia bazinul osos si cel moale al femeii
gravide; se va efectua examenul local pentru aprecierea starii colului uterin,
stabilirea prezentatiei fetale; se vor efectua analizele specifice trimestrului III
(de ex. cultura secretiei vaginale pentru depistarea streptococului tip B). Se
va face profilaxia rahitismului (prin administrare a vitaminei D2), vaccinarea
antitetanica, dozarea anticorpilor anti Rh - daca este cazul.