29/01/14

Cuprins:

I.
II.
III.
IV.
V.
VI.

ntroducere.
Date statistice
Cei mai periculosi compusi chimici ai tutunului
Consecinele
Combaterea tabagismului
Ziua Naional fr Fumat21 noiembrie
Fumatul i sarcina
Bibliografia

ntroducere.
Conform declaraiei OMS, anual la 31 mai se desfoar Ziua Mondial fr tutun, iar la 26
iunie - Ziua Internaional de lupt mpotriva drogurilor
Necesitatea contientizrii n rndul unor tot mai largi categorii de populaie, a consecinelor
dezastruoase pe care le genereaz fumatul, face ca problema s devin o real prioritate de
sntate public.
n prezent, tabagismul este considerat o maladie care are toate atribuiile unei epidemii sau mai
exact a unei pandemii a secolului. S-a estimat, c pierderile anuale nete datorate tutunului,
suferite de resursele financiare ale planetei se ridic la 200 miliarde dolari US, fiecrei mii de
tone tutun consumat i revine 650 de mori i 27,2 milioane de dolari US, pierderi nete pentru
economia mondial.
Cu regret trebuie ns recunoscut faptul c fumatul face parte din existena uman cotidian,
fiind nc o expresie a stilului de via modern". Rspndindu-se n lume ca o epidemie de mod
i comportament, pornit din rile industriale i cu o recunoscut rapiditate, tabagismul s-a
ndreptat n ultimii ani spre rile n curs de dezvoltare, inclusiv i n Republica Moldova.

I.

Date statistice

n prezent nu mai exist nici un dubiu asupra faptului c afeciuni foarte grave care
constituie n momentul de fa importante cauze de morbiditate n lume, sunt legate - unele
excusiv de altele n msur - de abuzul de tutun. Statistici diferite ca i cele din ara noastr
demonstreaz legtura strns ntre tutun, creterea morbiditii i diminuarea speranei de via.
Exist o relaie direct ntre gradul tabagismului i mortalitatea fumtorului care depesc cu 30 80% pe cea a nefumtorilor.
O anchet realizat n vederea estimrii prevalenei tabagismului printre contingentele de
populaie din Republica Moldova denot faptul, c circa 60-65 la sut din populaie fumeaz. n
ceea ce privete prevalena fumatului n rndul diferitor grupe de populaie se constat, c
ponderea brbailor este de 40-45 la sut, iar a femeielor 18-20 la sut.

Analiza chimic a fumului

de igar a pus n eviden circa
4000 de compui chimici,
dintre care muli cu influena
sever asupra organismului
uman.
Numrul
estimat
al
fumtorilor n lume se ridic la
1,1 miliarde de fumtori, din
care 800 milioane n rile n
curs de dezvoltare.
n
S.U.A.
fumatul
contribuie la mortalitate cu
circa 420.000 decese anual.
Cheltuielile medicale directe ale fumatului se ridic la 50 miliarde de dolari/an, iar cheltuielile
indirecte la 47 miliarde dolari/an. Potrivit Departamentului de Sntate i Servicii Umane din
SUA procentajul de decese atribuite fumatului arat o contribuie devastatoare a fumatului.
Procentul de decese prin diverse boli atribuit fumatului
Boli
Boal coronarian 35-64 ani
Boala coronarian peste 65 ani
Boli cerebrovasculare 35-64 ani
Boli cerebrovasculare peste 65 ani
Cancer pulmonar
Cancer de buze, gur i faringe
Cancer de laringe
Cancer de esofag
Cancer de pancreas
Cancer de vezic urinar
Cancer de rinichi
Bronhopneumopatie
obstructiv
cronic

II.

% la brbai
45
21
51
24
90
92
81
78
29
47
48

% la femei
41
12
55
6
79
61
87
75
34
37
12

84

79

Cei mai periculosi compusi chimici ai tutunului

Fumul de tigara contine peste 4700 de compusi chimici dintre care 60 sunt cancerigeni i
peste 600 nocive. Restul, afecteaza organismul prin faptul ca inhiba activitatea plamanului i
astfel ingreuneaza respiraia.
Nicotina determina marirea presiunii sanguine, inima fiind nevoita sa lucreze mai mult si mai
greu.
Monoxidul de carbon produce accelerarea batailor de inima pentru ca inlocuieste oxigenul
din sange.
Gudronul dintr-o tigara contine sute de chimicale care cauzeaza cancerul.
4

Fumatul determina blocarea arterelor lucru ce conduce la producerea atacurilor de cord, a

accidentelor vasculare cerebrale si a afectiunilor vasculare periferice.
Inima devine suprasolicitata, cantitatea de oxigen se reduce, cheagurile se formeaza pe peretii
vaselor sanguine, marindu-se riscul de potentiale schimbari fatale in bataile inimii.
Comparativ cu nefumatorii, fumatorii au un risc de 70% mai mare de confruntare cu o
afectiune coronariana mortala.
Fumatul unei tigari a fost divizat de catre cercetatori in doua categorii: Fumat Principal FP
(mainstream smoke MS) si Fumat secundar FS (Sidestream smoke SM). Fumatul principal
se refera la fumul ce este tras in plamani in timpul fumatului. Fumatul secundar desemneaza
fumul ce rezulta din arderea tigarii intre doua fumuri.
Compozitiile chimice ale celor doua tipuri de fum sunt aproximativ calitativ similare din
moment ce ambele rezulta din arderea tigarii, insa exista o diferenta semnificativa din punct de
vedere cantitativ.
Temperatura la care se formeaza FP este cu mult mai mare decat cea care se fomeaza la FS.
Rezultatul consta in faptul ca FS contine o cantitate mai insemnata de compusi organici chimici
decat FP. Multe studii au incercat indirect sa demonstreze ca FS este mult mai toxic decat FP.
Chiar daca nu este posibil sa examinam toti compusii si efectele lor toxice, raportul de mai
jos se focalizeaza pe componentele cancerigene principale care se regasesc in tigara.
Compusi cancerigeni din tigarile obisnuite
hidrocarburi aromatice policiclice;
compusi N-nitroamine;
amine aromatice;
urme metalice (Cadmiu, Nichel, Arsenic, Poloniu-210).
Compuii chimici periculoi din igri:
Gudronul acesta este termenul colectiv ce desemneaza particule variate existente in tigara.
Aceste particule contin chimicale ce includ inclusiv substante cancerigene. De culoare maro,
gudronul este lipicios si coloreaza dintii, unghiile si tesutul pulmonar al fumatorului.
Monoxidul de carbon in cantitati mari, acest gaz este fatal pentru ca substituie oxigenul
din sange. Fiecare globula rosie a sangelui contine hemoglobina; moleculele cu oxigen sunt
transportate prin organism de aceste cromoproteine de culoare rosie. Monoxidul de carbon preia
cu usurinta locul oxigenului din hemoglobine. Lucrul acesta inseamna ca inima unui fumator
trebuie sa pompeze mai mult pentru a trimite suficient oxigen catre creier si celelalte organe.
Cianida de hidrogen (cianida sare toxica a acidului hidrocianic) plamanii contin perisori
firavi (cili), care, prin miscarile lor, indeparteaza substantele straine (particule de praf) din
plamani. Cianida impiedica cilii sa-si indeplineasca rolul de curatatori ai plamanilor; astfel,
substantele chimice din tutun sunt libere sa se instaleze in interiorul plamanilor. Alte substante
chimice care afecteaza plamanii sunt: hidrocarburile, acizii organici, fenolii si agentii oxidanti.
Radicalii liberi aceste substante chimice reactive dauneaza miocardului si vaselor
sanguine. Colesterolul interactioneaza cu radicalii liberi conducand la depunerea grasimilor pe
peretii arterelor. Actiunea lor determina confruntarea fumatorului cu afectiuni cardiovasculare
accident vascular cerebral si atac de cord.
Metalele tigara cotine particule din metale periculoase precum arsenic si cadmiu. O parte
din aceste metale prezinta proprietati cancerigene.
Compusi radioactivi tutunul contine compusi radioactivi care sunt cancerigen

III.

Consecinele

Efectele negative pe termen scurt n urma inspirrii fumului de igar sunt: creterea
ritmului inimii, creterea tensiunii arteriale, lezarea mucoaselor cavitii bucale, nglbenirea
dinilor, eritarea naso-faringelui i a laringelui, apariia tusei, scderea rezistenei la infecii
respiratorii a organismului, iritarea ochilor.
Pe termen lung, efectele negative sunt mult mai grave: apare sindromul respirator al
fumtorului cu tuse, expectoraie, respiraie greoaie dureri toracice; bronhopneumopatii, bronite
cronice, boli cardiovasculare, boli digestive, cancer al cavitaii bucale, al esofagului, laringelui,
vezicii urinare; cancer pulmonar i alte forme de cancer, etc.
6

Legtura dintre fumat i cancer este demonstrat indiscutabil. Dac anual mor n lume de
cancer 5 - 6 milioane de oameni, un sfert din aceste decese au drept cauz fumatul. n afar de
substanele coninute n tutun cu efect cancerogen prin ele nsele (gudron etc.), altele favorizeaz
dezvoltarea cancerului i sunt cancerogene. Aciunea lor nociv se execrcit att la nivelul vilor
aero-digestive, ct i asupra organismului n general. Fumatul este implicat n numeroase
localizri ale cancerului: bronho-pulmonar, buze, limb, orofaringe, laringe, esofag, stomac,
vezic urinar .
Evident c pot interveni i ali factori cancerogeni, dar un lucru este demonstrat i anume
faptul c frecventa cancerului pulmonar este proporional n toate rile cu consumul de
igarete. Relaia este aa de evident nct 90% dintre marii fumtori, de peste 40 de igri pe zi,
fac cancer pulmonar. n timp ce cu dou decenii n urm cancerul pulmonar ocupa locul opt n
rndul localizrilor de cancer n general, n momentul de fa el se situeaz pe locurile 1 - 2 i
tinde spre ocuparea locului nti.
n afara cancerului bronho-pulmonar primul ca frecven la fumtorii nveterai, numeroase
studii au dovedit o relaie direct ntre fumat i frecvena cancerului care atinge organe mai
ndeprtate de contactul cu atmosfera poluat de tutun. Astfel riscul de a face cancer al vezicii
urinare este de dou ori mai mare la fumtori dect la nefumtori, pentru cancerul esofagului de
5 ori, pentru cancerul cavitii bucale i al faringelui de 6 ori, iar pentru cancerul laringelui de 10
ori.
Tutunul este de asemenea implicat n apariia bolilor respiratorii acute i a
bronhopneumopatiilor cronice obstructive.
Bolile respiratorii acute, traheitele, bronitele, pneumoniile sunt de 2,2 ori mai frecvente la
fumtori dect la nefumtori.
Bronita cronic se ntlnete
la 8% dintre nefumtori fa de
27% la fumtorii cu un consum
pn la 10 g tutun pe zi, 40% la
fumtorii ce consum 12 - 24 g pe
zi i 50% din fumtorii ce consum
peste 25 g tutun pe zi.
Fumul de tutun provoac o
hipersecreie a mucoasei bronice i
consecutiv o cilio - toxicitate care
mpiedic
drenajul
secreiilor
bronice acumulate. ndeprtarea
particulelor depuse n cile aeriene
se face n mod diferit la fumtori
fa de nefumtori. La nefumtori,
ndeprtarea ncepe imediat dup
inhalare. Ea este rapid pentru toate
particulele depuse pe cile aeriene mai largi i mai centrale, apoi mai lent pentru particulele
depuse pe cile aeriene mici i periferice, astfel nct nu se mai observ nici o retenie. La
fumtori, fenomenele de epuraie sunt ntrziate i prelungite avnd loc un stocaj anormal al
particulelor strine n cile respiratorii.
Alturi de cilio - toxicitatea tutunului exist i toxicitate celular direct n sensul unei
inhibiii a activitii celuleor care intervin n mecanismele de epurare bacterian. Este de
menionat de asemenea fenomenele de sensibilizare la tutun puse n eviden la unii astmatici.
Evoluia bronitei cronice obstructive n cazul n care nu se abandoneaz fumatul duce la
ngustarea cilor respiratorii, la tulburri ventilatorii progresive, la insuficiena respiratorie grav
incompatibil cu cel mai mic efort i n final la dependen social i la pierderea vieii.

Fumatul este implicat i n apariia numeroaselor boli cardiovasculare. Desigur c el nu

este factorul exclusiv dar este una din cauzele importante alturi de modul de alimentaie,
sedentarism, stresul nervos, hiperlipoproteinemia, hipertensiunea arterial etc. Fumatul
antreneaz o constricie vascular i o reducere a temperaturii cutanate cu 0,5 - 3 grade la nivelul
extremitilor.
Sunt considerate de asemenea ca efecte secundare ale fumatului: modificrile turbiditii
plasmatice, concentraia de colesterol i beta lipoproteine, obezivitatea i agregarea
trombocitelor. Tabagismul este cauza major a cardiopatiei ischemice. Riscul fumtorilor de a
muri de cardiopatie coronarian este de dou ori mai mare dect la nefumtori.
Implicaiile fumatului n evoluia coronaropatiilor i arteriopatiilor s-ar datora aciunii
directe asupra celulelor ganglionare ale sistemului nervos vegetativ i efectului imediat al
nicotinei asupra suprarenalelor i hipofizei.
Printre alte boli cardiovasculare n care este incriminat fumatul amintim hipertensiunea
arterial i arteriopatia obliterant a
membrelor inferioare care duce la
gangrene, amputaii etc. S-a constatat, c
95% din arteritiei ar fi mari fumtori i
c 11,4% din amputaiile efectuate la
arteritici ar fi putut fi evitate dac s-ar fi
abandonat tutunul.
Consecinele nefaste ale fumatului
se nregistreaz i la nivelul aparatului
digestiv. Astfel, ulcerul gastroduodenal
este de dou ori mai fecvent la fumtori
fa de nefumtori. Durerea ulceroas
este mai intens i mai durabil la
fumtori, iar complicaiile ulcerului sunt
mai frecvent la acetea. Principalul
mecanism n inducerea ulcerului la
fumtori ar fi inhibiia secreiei pancreatice alcaline care tamponeaz aciditatea coninutului
gastric ajuns n duoden. Agentul care produce aceast inhibiie se presupune a fi nicotina.
Fumul de tutun reduce capacitatea de aprare a organismului, riscul fumtorului de a
contracta afeciuni mai multe i cu evoluie mai sever fiind mult mai mare. Printre multiplele
efecte toxice ale tutunului este i acela al afectrii sistemului imun, ducnd la scderea
producerii de anticorpi. Nivelul redus al imunoglobulinelor la fumtori poate fi un factor care
contribuie la infeciile respiratorii cronice mai frecvente i mai severe la acetia.
Fumatul duneaz graviditii i noului nscut, produce avorturi, malformaii, nateri de
copii mori, distrofici cu habdicap psihic i fizic. Complicaii ale naterii, ruptura prematur a
membranelor, placenta praevia, pielonefrita, sunt mai frecvente la gravidele fumtoare.
La femeile gravide sau care alpteaz, la numai 5 minute dup terminarea fumatului,
produii toxici din tutun se regsesc n glandele mamare fcnd ca sugarul s sufere consecinele
igrii. Cnd prinii fumeaz n prezena copiilor, nicotina apare n urina acestora tot dup
cateva minute. S-a observat c aprinderea unei igri de ctre o persoan din ambiana unui nou
nscut poate determina refuzul mncrii al acestora ntruct ficatul lor incomplet dezvoltat nu
poate anihila efectul nicotinei.

S-a demonstrat c fumatul este periculos pentru sntatea

copilului atat in timpul sarcinii, cat i dup natere
Dac mama fumeaz in timpul sarcinii, nicotina nimerete in
circuitul sangvin al ftului i reduce substanial cantitatea de
oxigen i substane nutritive pe care acesta le primete din
sangele matern.
Dac gravida va lsa de fumat in primele luni de sarcin, se
reduce mult riscul complicaiilor. Soul trebuie s se lase de
fumat i n felul acesta copilul nu va fi expus fumatului pasiv
dup natere. Copiii din prini care fumeaz tind s fie mai
scunzi i mai sensibili la afeciunile respiratorii.
Se atest ca consecin i alte boli legate de fumat cum ar fi
cele ale sistemului nervos (congestiile cerebrale sunt de dou
ori mai frecvente la fumtori) cele endocrine precum i
scderea acuitii vizuale i auditive.
n afara complicaiilor multiple i grave, consecine ale
fumatului la consumatorii de igri direci, fumul de igar
constituie i o veritabil agresiune mpotriva ntregei
colectiviti. Aadar, pe lng fumtorii voluntari exist
fumtori involuntari", victime inocente ale fumatului. Este
vorba de fumatul degajat n camer de la o igar care are
concentraii superioare de substane toxice, pe care l inhaleaz
i nefumtorii. ntruct aproximativ 2/3 dintr-o igar arde n scrumier, fumul degajat n camer
reprezint cea mai mare parte din fumul total al igrii. Mai mult dect att, acest curent secundar
conine de 8,1 ori mai mult oxid de carbon, de 2,7 ori mai mult nicotin, de 2,6 ori mai mult
fenol. Ct privete substanele cancerogene (metil-naftan, dimetilnitriformin, gudron etc.)
acestea sunt n cantitate de 10 - 39 ori mai mare n curentul secundar dect n cel principal.
Alte dovezi ale agresiunii fumului de tutun pentru ambiana fumtorilor sunt prezena
nicotinei n urina nefumtorilor din preajma fumtorilor, blocarea a 4 - 7% din hemoglobin sub
form de carboxihemoglobin la persoanele din anturajul imediat al fumtorilor. Ne dm seama
odat n plus ct de duntoare este aceast poluare a aerului prin fum de tutun mai ales cnd este
vorba de copii, de vrstnici sau de persoane deja suferinde.
Cele menionate demonstreaz clar c viciul fumatului nu mai poate fi considerat o
problem strict personal a fumtorului ntruct ea are implicaii deosebit de serioase asupra
ambianei, deci a ntregii societi.
Practic nu poate fi vorba de un calcul real care s estimeze totalitatea daunelor individuale i
sociale provocate de fumat. Este vorba de mbolnvirile grave i de decesele survenite ca urmare
a cancerelor i a altor complicaii redutabile ale fumatului, de cheltuielile enorme pentru tratarea
bolilor provocate sau agravate de fumat, de ajutoarele medicale de boal, de pensii, de pierderile
provocate produciei prin reducerea capacitii de munc. Dincolo de toate aceste neajunsuri,
paguba cea mai mare i de nenlocuit pentru societate pe care o aduce fumatul este pierderea de
viei omeneti, care intereseaz oameni la vrste active, oameni n plin activitate creatoare,
deosebiot de utili familiilor lor i societii. Diverse statistici dau cifre ngrijortoare,
demonstrnd c fumatul ucide de 4 ori mai mult dect accidentele de circulaie. Datorit
intoxicaiei i uzurii prin fumat s-a ajuns anual la 300 000 decese n SUA, la 70 000 n
Germania, 50 000 n Anglia, 35 000 n Frana etc. Pe drept cuvnt s-a considerat fumatul drept
flagelul secolului XXI, iar Organizaia Mondial a Sntii la semnalul de alarm dat, mpotriva
fumatului a dat i rspunsul cel mai labil: Fiecare s aleag, fumatul sau sntatea!
IV.

Combaterea tabagismului

Se nregistreaz o cretere mai accentuat a numrului fumtorilor din ultimii ani n

rndurile femeilor i tineretului, numrul tinerilor fumtori fiind mai mare n rndul celor care
provin din familii de fumtori.
ntruct flagelul fumatului a luat proporii ngrijortoare se pune problema interveniei
hotrte pentru combaterea acestuia. Cum tabagismul nu poate fi rezolvat prin mijloace clasice
ale medicinii preventive, msurile trebuie s vizeze obiectivele variate, care ar duce la
diminuarea progresiv a fumatului i implicit a consecinelor sale nefaste.
Informarea cu problemele de sntate a adulilor, educaia sanitar n coli, este una din
msurile importante, cu condiia ca ea s fie dublat de exemplu personal al educatorilor. Medicii
de asemenea trebuie s renune la fumat i s fie un exemplu demn de urmat pentru bolnavii lor.
n privina educaiei sanitare se atest c terapia n grup" este mai eficient dect metoda
individual. Toate msurile educative trebuie s aduc la eviatrea acestei deprinderi sau la
abandonarea fumatului de ctre fumtorii ocazionali sau nveterai.
Elementul principal este voina care trebuie s duc la renunarea total i definitiv la
fumat, indiferent dac aceasta se face brusc sau prin reducere treptat a numrului de igri
fumate. Unii cercettori recomand aceast metod ntruct s-a observat c la unii fumtori
ntrreruperea brusc d uneori tulburri neplcute - insomnii, irascibilitate, scderea poftei de
mncare etc. - motive frecvente de reluare a obiceiului fumatului.
O alt metod de lupt antitabacic este i politica preurilor prin taxarea acestora dup
gradul de nocivitate.
Studiul efectuat a demonstrat faptul, c pretutindeni unde a fost lansat campania contra
fumatului, s-a remarcat o diminuare a consumului de igarete i odat cu aceasta scderea
incidenei consecinelor grave amintite.
n acest sens, pentru susinerea fumtorilor ca s se lese de fumat se propune:
1. Organizarea de companii n mass-media n vederea schimbrii comportamentului tabagic:
Convingerea fumtorului asupra riscului la care se expune;
Motivarea pentru sntate i renunarea la fumat.
2. Implicarea medicilor de familie i a medicilor specialiti n aciunele pentru renunarea la
fumat prin:
Convorbiri i indicaii transmise fumtorului privind avantajele modului sntos de via;
Utilizarea metodelor de profilaxie i tratament eficient pentru abandonarea fumatului;
Promovarea programelor antitabagice adecvate condiiilor reale n care se aplic.
3. Extinderea serviciilor de sntate calitative pentru persoanele cu riscuri grave pentru
sntate i bolnavi cu boli caracteristice tabagismului.
Pentru prevenirea fumatului ca o parte component a politicii de sntate i educaie n
stilul sntos de via n familii i coli este necesar:ca familia s-i asume responsabilitatea ce
ine de dezvoltarea multilateral a copilului i formarea comportamentelor inofensive pentru
sntate;
Este necesar ca colile s devin zone libere de tutun;
Avantajele nefumtorilor s fie stipulate n programele de educaie sanitar i n alte strategii
colare ce contribuie la promovarea sntii;
Organizarea unor cluburi de nefumtori care s atrag ct mai muli tineri pentru o via fr
fumat, etc.

V.

Ziua Naional fr Fumat21 noiembrie

La 21 noiembrie 2013, pentru prima dat n Republica Moldova, va fi marcat oficial

Ziua Naional fr Fumat. Aceast zi a fost declarat prin Hotrrea Consiliului Naional
Coordonator n domeniul Controlului Tutunuluii urmeaz a fi consemnat n fiecare an, n cea
10

de-a treia zi de joi a lunii noiembrie cu

scopul de a sensibiliza populaa cu
privire la riscurile fumatului pentru
sntate i beneficiul renunrii la
fumat.
Cu acest prilej, Ministerul Sntii n
parteneriat cu Ministerul Educaiei,
organizaiile neguvernamentale active n
domeniu i ali parteneri naionali i
internaionali planific s desfoare n
perioada 21-28 noiembrie un amplu
program de activiti de consemnare a
acestei zile, care s contribuie la sporirea nivelului de informare i sensibilizare a populaiei cu
privire la riscurile generate de consumul de tutun, contientizarea fumtorilor cu privire la
consecinele fumatului i a populaiei nefumtoare cu privire la riscurile inhalrii fumului de
tutun (fumatul pasiv), revendicarea dreptului de a respira un aer curat, fr fum de igar,
respectarea aplicrii n practic a prevederilor legale n vigoare i susinerea adoptrii noului
proiect de lege antitutun, care s promoveze interzicerea fumatului n spaiile nchise (localurile
de alimentaie public, locurile de munc n general), interzicerea publicitii i promovrii
produselor de tutun, introducerea avertismentelor de sntate (pictorialelor) pe pachetele de
igri etc.
Aciunile de informare i contientizare privind efectele nocive ale fumatului sunt parte i
a campaniei naionale anti-fumat cu genericul Leapd fumatul. Acum!, scopul creia este
reducerea prevalenei fumatului n rndul tinerilor prin promovarea unui stil de via fr tutun,
ncurajarea renunrii la fumat i oferirea proteciei fa de expunerea la fumul de tutun.
Principalele mesaje de comunicare, ce vor fi promovate pe parcursul acestei sptmni sunt:
Fumatul ucide. Leapd fumatul. Acum!;
Fumul de tutun conine mai mult de 70 de substane care provoac cancer;
Fumatul poate ucide ftul nenscut;
Fumatul dumneavoastr duneaz copiilor, familiei i prietenilor dumneavoastr;
Copiii fumtorilor sunt mai predispui s nceap s fumeze;
Fumatul reduce fertilitateaicrete riscul de impoten;
Utilizarea tutunului este cauza numrul unu a mortalitii n lume, care poate fi evitat. Fumatul
ucide pn la jumtate din toi utilizatorii i reduce durata vieii fumtorilor, n mediu, cu 15 ani.
Conform datelor Organizaiei Mondiale a Sntii, fumatul ucide anual aproximativ 5 milioane
oameni n lumea ntreag, inclusiv peste 1,2 milioane n regiunea european. Aceast cifr nu
include un numr adiional de 600.000 persoane care decedeaz din cauza fumatului pasiv,
printre care 150.000 copii. n Republica Moldova din cauza fumatului anual decedeaz peste
4000 persoane.
Fumatul unei singure igri scurteaz viaa cu 7 minute. Fumatul unui pachet de igri pe
zi, scurteaz viaa cu 140 minute/zi sau 35,5 zile/an. Aceasta nseamn, c un an al fumtorului
are mai puin de 11 luni. Potrivit celor mai recente studii, rata mortalitii n rndul fumtorilor
este de 2-3 ori mai mare dect la nefumatori, n toate grupurile de vrst. La scar mondial,
decesele cauzate de fumat sunt n numr mai mare dect cele cauzate de SIDA, tuberculoz,
accidente de circulaie, suicid i crime. Fumatul este responsabil pentru:90% din cazurile de
cancer pulmonar; 75% din cazurile de bronit cronic; 25% din cazurile de boli de inim.
VI.

Fumatul i sarcina

Fumatul in timpul sarcinii implica o multitudine de riscuri, iar cel mai afectat este fatul,
deoarece fumul de tigara contine peste 4000 de substante toxice (plumb, cianuri, monoxid de
11

carbon, nicotina), dintre care cel putin 60 de substante cancerigene, care sunt absorbite in sange,
singura sursa de oxigen si nutrienti a fatului. Astfel, din cauza monoxidului de carbon, copilul nu
mai primeste oxigenul de care are nevoie pentru a se dezvolta normal, fapt ce conduce la
malformatii sau chiar moartea acestuia. In plus, prezenta nicotinei in organism are drept efect
ingustarea vaselor de sange ale mamei, fapt care afecteaza, iarasi, oxigenarea corecta a
organismului viitorului nou nascut.
Cum imi afecteaza fumatul copilul?
Din cauza fumatului in timpul sarcinii fatul primeste mai putin oxigen si o cantitate mai
mica de nutrimenti decat are nevoie pentru a se dezvolta normal si a nu suferi malformatii. In
plus, lipsa oxigenului are consecinte si asupra placentei, care se subtiaza si se raspandeste pe
toata suprafata uterului, in cautare de nutrienti, fapt ce provoaca fisurarea si desprinderea
acesteia. In plus, fumatul poate grabi travaliul, deoarece din cauza oxigenarii deficitare
organismul simte ca nu mai poate hrani corespunzator fatul. In acest caz, dimensiunea si
greutatea nou-nascutului vor fi sub limita normala.
Bebelusul subponderal se va confrunta si cu probleme ale aparatului respirator, din cauza
dezvoltarii pulmonare intarziate, dar si cu defecte congenitale ale inimii, cauzate de fluxul
sangvin deficitar. De asemenea, copilul mamei care a fumat in timpul sarcinii comporta un
risc crescut de a se confrunta cu pierderi de memorie, dificultati de invatare si concentrare, un IQ
scazut si devieri comportamentale, ca rezultat al unei activitati cerebrale dezechilibrate. In plus,
fumatul in timpul sarcinii il predispune pe viitorul nou nascut la astm, cancer, alergii alimentare,
tuberculoza, infectii ale urechii
Cum ma afecteaza fumatul in timpul sarcinii
Nu doar fatul are de suferit daca fumezi in timpul sarcinii, ci si tu insati te vei confrunta cu
probleme de sanatate. Cele mai frecvente complicatii sunt legate de:

Riscul crescut de avort spontan sau nastere prematura;

Cresterea sangerarii vaginale;

Riscul crescut de sarcina ectopica;

Riscul crescut de probleme respiratorii.

Cum depesc perioada de sevraj?

Avand in vedere ca nicotina prezenta in tigari creeaza dependenta, primele doua saptamani in
care nu vei fuma vor fi marcate de cateva simptome specifice precum: agitatie, anxietate, tuse
pronuntata, oboseala, insomnie, tulburari gastro-intestinale, amorteli ale mainilor si picioarelor.
Pentru a diminua aceste simptome, ai la indemana cateva sfaturi:

Evita cafeaua, deoarece poate amplifica starea de agitatie si de insomnie;

Creste consumul de fructe si legume;

Diminueaza consumul de carne rosie si pune accentul pe lactate si peste;

12

Odihneste-te mai mult, pentru a combate starea de oboseala si nervozitate;

Exercitiile fizice zilnice ajuta la diminuarea poftei de nicotina pe care organismul o

manifesta. De aceea, este indicat sa ai zilnic un program in care sa practici un sport, sa
dansezi sau sa mergi pe jos macar jumatate de ora.

Cum reusesc sa renunt la fumat?

In majoritatea cazurilor, constientizarea pericolului pe care fumatul il presupune nu este

suficienta pentru a renunta la fumat si de aceea, in lupta cu tigarile nu trebuie sa fii
singura, ci sa apelezi atat la ajutorul medicului, cat si la sprijinul celor dragi. Este
recomandat sa renunti la tigari chiar inainte de a ramane insarcinata, deoarece fumatul
reduce semnificativ posibilitatea de a ramane insarcinata si iti poate afecta chiar
fertilitatea. Daca fumezi si ai aflat ca porti in pantece un copil, nu este prea tarziu sa
renunti, deoarece asa cum si cercetarile stiintifice au dovedit, mamele care renunta la
fumat in timpul sarcinii au resimtit o schimbare benefica in desfasurarea celor noua luni
de sarcina.
Chiar daca la inceput pare aproape imposibil sa renunti la tigari, este esential sa stabilesti
motivul pentru care faci asta si sa te informezi asupra metodelor care te ajuta sa renunti la
fumat. De asemenea, evita pe cat posibil fumatorii si zonele in care se fumeaza si gaseste
inlocuitori cu care sa suplinesti tigarile atunci cand simti nevoia.

Daca ai reusit sa renuti la fumat in timpul sarcinii, straduieste-te sa mentii aceasta schimbare
si dupa nastere, deoarece nicotina si monoxidul de carbon nu se absorb doar in sange, ci sunt
preluate si de laptele matern. Fii sanatoasa pentru tine si bebelusul tau!
Renuntarea brusca la fumat
Renuntarea brusca la fumat, mai ales in timpul sarcinii, este una dintre mai mari
provocari pe care ti le-ai putea propune. Una dintre primele stari va fi cea de anxietate si apoi se
va instala un episod de depresie, insa din punct de vedere al sanatatii nu iti vei face nici tie rau,
nici fatului. Stresul cauzat de renuntarea brusca la fumat nu afecteaza in niciun fel evolutia
sarcinii.

13

Avantajele acestei metode sunt ca aceasta nu este costisitoare si

este sigura din punct de vedere al sanatatii. Aceasta metoda nu
necesita ajutor medicamentos sau din partea vreunui doctor. Ceea
ce este mai important este ca vei taia imediat intoxicarea ta si a
fatului cu nicotina si monoxid de carbon. Daca esti o
fumatoare inraita este posibil sa suferi din cauza taierii bruste a
nicotinei din obiceiurile zilnice. Cel mai probabil vei avea de
facut fata unor simptome precum nervozitate, depresie, anxietate,
dificultati in concentrare si lipsa de odihna
Renuntarea treptata la fumat

Renuntarea treptata la fumat se face exact in acest mod,

renuntarea metodica la tigari pana ce consumul de nicotina se
reduce la zero. Atat timp cat nu mai esti fumatoare pana in
saptamana a 14-a de sarcina, riscurile se reduc la zero atat pentru
tine, cat si pentru bebelusul tau. Dar, daca mai fumezi si dupa
saptamana a 14-a, chiar daca este vorba de una sau doua tigari pe zi, sanatatea ta si a fatului ar
putea fi amenintata si complicatiile sunt posibile.
Avantajul principal al acestei metode este acela ca, renuntarea treptata va face dorinta
pentru nicotina sa fie mai slaba pe zi ce trece. Organismului tau i se va da exact timpul necesar
pentru a se adapta noii ,,diete" care nu va mai contine deloc nicotina. De asemenea si organismul
fatului va fi la adapost de aceasta obisnuinta neplacuta. Renuntarea totala este insa dificila si in
acest caz si pana nu reusesti sa renunti complet, copilul tau nenascut nu va fi in siguranta.
Inlocuitori ai nicotinei
Nicotina este substanta chimica activa dintr-o tigara, cea care da practic dependenta de
fumat. Plasturii, gumele si sprayurile cu nicotina pot deveni inlocuitori ai tigarii care sa te
ajute in sustinerea noului tau efort de a renunta. Din pacate nimeni nu cunoaste cu exactitate daca
aceste metode au vreun efect negativ asupra sarcinii, insa in mod cert aceste metode nu vor
afecta fatul in masura in care o face o singura tigara si, prin urmare, pot fi reali adjuvanti.
Totusi, discutia cu medicul este obligatorie daca te decizi sa renunti la fumat ajutandu-te
de una dintre aceste metode. Cel mai bine ar fi sa lasi un specialist sa iti recomande exact ce ai
nevoie, mai ales in cazul unei perioade atat de delicate cum este sarcina. Avantajele unor astfel
de tratamente sunt multiple, insa cel mai mare avantaj este ca nicotina din tigara va fi inlocuita
cu nicotina dintr-un produs farmaceutic conceput special pentru a-ti veni tie in ajutor.
Dezavantajul principal ar fi nesiguranta utilizarii unor astfel de metode in cazul sarcinii, de
aceea sfatul medical nu trebuie sa lipseasca.

14

Medicamentele impotriva fumatului in timpul sarcinii

Medicamentele anti-fumat sunt destul de intalnite si pe piata farmaceutica din Romania
si sunt date la sfatul medicului. Ele au aceleasi efecte precum inlocuitoarele nicotinei adica
taierea poftei de tigara, insa pot ava efecte adverse greu de suportat precum greata, stare
generala proasta sau dureri de cap. O astfel de metoda nu prea este de recomandat in timpul
sarcinii pentru ca nu se cunosc consecintele acestor medicamente asupra fatului in conditiile in
care nu s-au facut destule studii in cazul gravidelor.

Consilierea
Consilierea psihologica este una dintre cele mai sigure metode. Fie ca primesti cuvinte
de incurajare din partea doctorului tau, fie ca apelezi la o linie telefonica deschisa in acest scop,
fie te alaturi unui program social anti-fumat, consilierea de orice fel te poate motiva si iti poate
face mai usoara renuntarea la tigari.
Din pacate aceasta metoda este mai costisitoare daca te decizi asupra unei consilieri
individuale, dar liniile telefonice sau programele sociale sunt cel mai adesea ori mai accesibile
din punct de vedere financiar, ori gratuite. In plus, faptul ca discuti cu cineva care te intelege
despre problema ta, iti poate scadea dorinta de revenire, stresul resimtit, depresia sau chiar si
starea de anxietate.

Hipnoza si acupunctura
Foarte la moda in ultima vreme, hipnoza si acupunctura par a fi folosite pentru
reducerea oricarei suferinte fizice sau sufletesti. De ce nu si pentru renuntarea la fumat?
Persoanele care le-au incercat spun ca aceste metode te pot ajuta sa te concentrezi si sa reduca
pofta de nicotina.
Ambele metode nu implica vreun tratament medicamentos, insa pot fi destul de scumpe si
nu sunt testate indeajuns pentru a fi considerate metode viabile in cazul renuntarii la fumat.
Sarcina implica o mare responsabilitate, de aceea fumatul ar trebui sa fie primul lucru
sau obicei prost pe care ar trebui sa il parasesti. Poti incerca orice metoda descrisa mai sus, fie ca
esti sau nu insarcinata, insa daca lipseste vointa, reusita se va lasa mult timp asteptata. Atentie
mare viitoare mamici fumatoare pentru ca medicii va sfatuiesc sa renuntati la viciul vostru inca
inainte de a ramane insarcinate.

Fumatul n timpul sarcinii v pune bebeluii n pericol

15

Fumatul este foarte duntor n

timpul sarcinii, ducnd la posibile
maladii i malformaii severe la copil,
iat de ce este interzis de toi medicii. Un
nou studiu vine cu un argument n plus:
dac femeile fumeaz n perioada n care
sunt gravide, fiicele lor vor avea un risc
crescut de a dezvolta, la maturitate,
obezitate i diabet gestaional.
Relaia dintre fumatul n timpul
sarcinii i efectele negative asupra
copiilor au fost deseori investigate; mult mai puine i neconcludente au fost studiile asupra
efectelor ce persist pn la maturitate. Mamele participante la studiu (n total, 80.189) au fost
clasificate n trei categorii: nefumtoare, fumtoare de nivel moderat (1-9 igri pe zi), fumtoare
de nivel ridicat (peste 9 igri pe zi). Dintre fiicele studiate, 7.300 au devenit obeze i 291 au
dezvoltat diabet gestaional (o form specific de diabet, care apare n cursul sarcinii), arat
studiul efectuat de specialiti de la Universitatea Lund (Suedia) i National Institutes of Health
din SUA.
ansele de apariie a diabetului gestaional au
crescut cu 62% la fiicele care fuseser expuse, n viaa
intrauterin, la niveluri moderate ale fumatului matern,
i cu 52% la cele care fuseser expuse la niveluri
ridicate. Fiicele expuse moderat aveau anse cu 36%
mai mari de a deveni obeze , cele expuse puternic anse cu 58% de a dezvolta obezitate. Rezultatele s-au
meninut chiar dup ce au fost fcute coreciile
necesare pentru factori ca: vrsta, numr de nateri, masa corporal, modalitatea de a nate,
greutatea la natere, etc.
Autorii sugereaz c mecanismele posibile din spatele acestor corelaii ar putea consta n
alterri ale reglrii apetitului i saietii, care au fost descoperite n cadrul unor studii pe
animale. Alte efecte ale expunerii prenatale la nicotin includ: moartea n numr mai mare a
celulelor beta productoare de insulin din pancreas i amplificarea expresiei genelor asociate cu
factorii de transcripie, ce duc la formarea celulelor adipoase; aceste efecte ar putea fi corelate,
respectiv, cu apariia diabetului i a obezitii.
n concluzie, spun autorii, aceste date arat c femeile expuse la tutun n timpul vieii
intrauterine au un risc mai mare de a dezvolta diabet gestaional, iar efectele fumatului matern nu
se observ doar n copilrie, ci se ntind pn la vrsta adult. Faptul este cu att mai ngrijortor,
cu ct n multe ri se nregistreaz o cretere a numrului de fumtoare n rndul femeilor tinere.

16

Bibliografia:
1.

American Academy of Pediatrics and American College of Obstetrician and

2.

Gynecologists, Guidelines for Perinatal Care, 4-th ed,. 1997

American College of Obstetrician and Gynecologists, Preconceptional Care, ACOG

3.
4.

Technical, Bulletin 205, Washington, ACOG, 1995

Friptu V., Bologan I., Hodorogea S., et.al ; ngrijiri antenatale, Chiinu, 2002
Ghidul A Naional de Perinatologie Principii de organizare i acordare a asistenei

5.

perinatale, Chiinu, 2001

Luca V., Crian N., Consultaia perinatal, Bucureti, 1992, p.171

6.

Paladi Gh., Cernechi O., Bazele obstetricii fiziologice, vol.I, Chiinu, 2006

7.

StratulatP. i coaut. Modulul Asisten perinatal. Chiinu, 2003, p.272

17