SUBIECTELE DREPTULUI COMERULUI INTERNAIONAL

Regimul juridic al subiectelor de naionalitate romn

Societile de naionalitate romn ca subuiecte de dreptul comerului internaional
Societile de naionalitate romn constituite ca participare straina sunt o categorie
speciala de persoane juridice de naionalitate romn care imbraca elementele caracteristice ale
societilor n general, dar care au i numeroase particularitati.
Def: este acea societate care are o participare straina la capitalul social, asadar elementul
de extraneitate relevant pt ca o scocietate sa fie socotita cu participare straina este participarea
straina la capital. Niciun alt element cum ar fi faptul ca administratorul sau directorii sau cenzorii
sunt straini nu ofera aecst caracter de societate cu participare straina.
societatea cu praticipare straina se constituie prin parcurgerea a 3 etape:
1) intocmirea actului constitutiv - la intocmire sunt elemente specifice privind identitatea
partilor, denumirea societatii, subscriptia capitalului social, organizarea si functiomarea,
soluionarea litigiilor;
2) inregistrarii in registrul comertului si a autorizarii functionarii societatii - principale
acte normtive L. Nr. 31/1990, L. Nr. 26/1990, Ordinul Ministrului Justitie nr 2594/2008 pt.
aprobarea normelor metodologice privind modul de tinere al registerlor comertului, de efectuare
a inregistrarilor si de eliberarea a informaiilor, care reglementeaz modul de inregistrare a
societailor cu o participare straina;
3) inregistrarea fiscal si public - obligaia societii da a se inregistra la autoritatile
romne;
Din punct de vedere al atributelor de identificare particularitati apar in ceea ce priveste
sediul si naionalitatea societii contituite cu participare straina care au sediul pe teritoriul
Romniei au naionalitate romn, sediul este criteriul principal de determinare a naionalitii
dar nu si singurul, un alt criteriul este cel al controlului care este reglementat intr-o Conventie
interanional - Conventia pt. reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si
persoane ale altor state, Washington 1965, care prevede ca o societate desi are sediul pe teritoriul
unei tari nu are totusi naionalitatea acestei tari dac asupra ei se exercita un control de catre
interese straine.
n ceea ce priveste capitalul social exista particularitati in ceea ce priveste subscriptia si
varsarea. Subscriptia este o obligigaie de a face, adica o obligaie de a varsa in viitor un aport la
capital, potrivit legii contabilitatii nr. 82/1991 subscriptia capitalului se face intotdeauna in
moneda nat (in lei). Varsarea capitalului social este o obligaie de a da adica o obligaie de
trensfer al proprietii asupra unui bun catre societate. Pt. vasrare se face o distinctie:
a) daca asociatul este romn - el trebuie se verse aportul sau in lei pt. ca varsarea este o
plata, iar potrivit RBNR 4/2005 privind operatiunile valutare paltile intre rezidenti se fac in
moneda naional.
b) daca este vorba despre aportul unui strain acesta poate fi facut in lei sau valuta.
n ceea ce priveste marimea aporturilor strainilor, poate fi de la oricat de mic pana la
100%.

Patrimoniul societii cu participare straina

Societile cu participare straina beneficiaz de regimul naional in ceea ce priveste
dobandirea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile si asupra bunurilor imobile
construnctii, acelai regim ca si romni. n ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra
terenurilor exista o prevdere speciala in art. 6 din OUG 92/1997 care prevede ca societile
rezidente cu participare straina pot dobandii dreptul de proprietate asupra terenurilor din tara
potrivit obiectului social si in masura necesara desfurrii activitii sale.
Functionarea societii cu participare straina
Acestea vor desfura operatiuni in valuta si in lei. Notiunea de operatiuni valutare este
definit in RBNR 4/2005. Operaiunile valutare sunt definite prin 2 criterii:
a) un criteriu material (in rem) - este operaiune valutara cea care se efctueaza intr-o
moneda straina
b) citeriu in personam - este operaiune valtara si cea care se efectueaza in moneda
naional, dar la care cel putin unu din parti este un nerezident.
Operaiunile valutare sunt de 2 feluri:
a) OPERAIUNI VALUTARE CURENTE - sunt acele operaiuni care implica o
contraprestatie (vanzarea unui bun contra unui pret in valuta).
b) OPERAIUNI VALUTARE DE CAPITAL - care nu presupun o contraprestatie
imediata (ex operaiuni cu intrumente financiare pe piata de capital cum ar fi operaiuni cu
actiuni, obligatiuni, titluri de stat in valuta).
opp valutare curente au fost si sunt libere. op val de capital sunt supuse insa
reglembnterilor speciale ale pitetei de capital si reglemtarilor prudentiale ale BNR.
Aspecte de munc i de persona
Societile pot angaja personal romn si strain pe orice post de conducere de specialitate
sau executie.
Angajarea nu se face oricum exista o deosebire majora intre personalul dintre celalalte
tari membre UE si personalul din state terte. Pt. persoanele din celalate tari membre ale UE
regimul este liber, sunt prevderi in acest sens in 2 acte normative esentiale OUG 194/2002
privind regimul strainilor in Romnia si OUG 56/2007 privind incadarea in munca si detasarea
strinilor pe terit Romniei, care prevad principiul liberului acces al persoalului strain din afara
tarilor membre UE. Pt. celalate trai membre ale UE nu se foloseste notiunea de strain.
Pt. cei din state terte OUG 56/2007 prevede obligaia obtinerii autorizatilor de munca,
accesul nu este liber, care sunt emise de oficiul Romn pt. imigrari in limita unei cifre stabilite
anual de catre Guvern.
Salarizarea personalului
O deosebire exista intre personalul romn si cel strain. Cel strain poate fi platit in mod
liber in lei sau valuta. Personalul romn de principiu, este platit in lei, cu 2 exceptii cand
personalul romn poate fi platit si in valuta:
a) zonele libere pe teritotiul Romniei, exista circa 15 zone libere, reglemnetate special de
L. Nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere in care se prevde posibilitatea platii in valuta sau si
in valuta.

b) personalul reprezentantilor societii comerciale straine in Romnia care pot fi platiti si

in valuta.
Solutionarea litigiilor la care participa societile cu participare straina
Litigiile dintre societate si alte persoane fizice/juridice romne sau straine. n ceea ce
priveste soluionarea litigiilor exista mai multe posbilitati, societile pot apela la instane
oridinare pt. care daca este vorba despre litigiile dintre tarile membre ale UE exista reglemetari
speciale, regulamnetul consilului UE 44/2001 privind competenta, recunosatrea si executarea
hotrrilor in materie civila si comerciala. Regulamentul mai este numit si Bruxelles 1 care a fost
inlocuit din anul 2015 cu regulamnetul 1215. Aceasta este o solutie, cea mai deasa cale de
solutionare a litigiilor este arbirajul comercial internaional. Exista 2 feluri de arbitraj si anume:
institutionalizat si in aceast situatie partile apeleaza la curtea de arbitraj comercial internaional
de pe langa camera de comert si industrie a Romniei sau se adreseaza curtii internaionale de
arbitraj de pe langa camera de comert internaional de la Paris, ad-hoc si statistic constatam ca
partile se indrepata catre regulile de arbitraj ale UNCITRAL care are reguli de arbitraj ad-hoc din
1976 actualizate in 2010.
Activitatea comerciala a societilor straine pe treitoriul Romniei
Societile straine pot desfasura activiti comerciala pe teritoriul tarii in 3 forme:
a) deschiderea unei filiale
b) deschiderea unei sucursale
c) deschiderea une reprezentante
Filialele societilor comerciale straine in Romnia
Def - este aceea societate comerciala cu personalitate juridic romn, care se infiinteaza
in una din formele de societate prevazute in legea romana care este insa distincta de societatea
mama din strainatate, dar se afla totusi sub controlul societii mama. Din aceast def. rezula 2
elemente esentiale ale filialelor:
a) filiala are personalitate juridic proprie distincta de cea a societii mama din strinatate,
ceea ce ii confera caracter de subiect de drept de sine-statator. Avand personalitate juridic, filiala
are si atributele unei persoane juridice, are un patrimoniu propriu distint de cel al societii mama
si ea poate actiona in relatiile cu terti in nume propiu si pe seama ei insasi. Pe planul dreptului
internaional privat retinem ca statutul organic al filialei este supus legii sediul ei din Romnia
(lex societatis este legea Romn).
b) filiala se afla totusi sub controlul societii mama din strainatate, de fapt de aici vine si
denumirea cuvntului de filiala care provine de la filius, filii care inseamna fiu. Cum se
manifesta acest control: se poate manifesa in mai multe moduri cel mai frecvent controlul se
exercita prin capitalul social si anume societatea mama detine majoritatea capitalului social al
filialei mergand pana la 100% dar acesta poate avea si asociati romani insa controlul este
exercitat tot de societatea mama. Controlul se poate exercita si altfel prin organele de conducere
prin administratori, directori, cenzori.
Care este relatia dintre filiala si societatea mama din strainatate
Relatia se exprima pe 2 planuri - juridic si economic.

Pe plan juridic relatia este dominata de faputul ca filiala are personalitate juridic proprie,
dar asupra sa se exercita un control. Economic filiala are ceea ce se numeste o autonomie relativa
fata de societatea mama (autonomia relativa - exista elemente de legatura (dependenta), dar si
elemente de autonomie. Dependenta consta in aceea ca fiind sub controlul societii mama filiala
nu poate sa desfasoare decat acele activiti care ii sunt delegata de societatea mama si in
conditiile acesteia, in coordonatele economice stabilitet de societatea mama. Autonimia consta in
faptul ca ea intocmeste documente financiar contabile proprii, are buget propriu de venituri si
cheltuieli, bliant prorpiu distinc de cel al societii mama din strainatate.)
Cum se constituie filialele societilor straine
Pt. ca ele sunt societi de naionalitate Romn, filialele se constituie ca si celalalte
societi Romne, in functie de tipul sau.
Ceea ce este particular este faptul ca in actul constitutiv al fililalei trebuie sa se
mentioneze in mod explicit caracterul ei de fililala si sa rezulte modul in care societatea mama
exercita controlul.
Functionarea filialelor
Filialele fiind persoane juridice Romne ele trebuie sa respecte legea Romn, in ceea ce
priveste fuctionarea lor si in mod specific sunt urmtoarele consecinte:
a) contabilitatea trebuie tinuta protrivit legii 82/1981
b) din punct de vedere valutar filiala este rezidenta valutar si in consecinta raportul juridic
incheiat de ea cu o alta persoan juridic Romn, este un raport intre rezidenti cu consecinte de
exemplu pe trmul platii acestea se fac numai in lei, operatiunea de vanzare-cumapare a unui
bun nu este socotita un export si este supusa TVA din tara etc.
c) filiala este o forma de investitie straina in Romnia pt. ca ea implica un aport de capital
si acesta este motivul pt .care se inregistreaza la registrul comertului.
Sucursalele
Def - este un sediu secundar al societii mama din strainatate, lipsita de personalitate
juridic proprie care beneficiaz de un capital ce ii este afectat in intregime de catre societatea
mama din strainatate si care poseda o anumita autonomie juridica si economic fata de societatea
mama. Din aceast def. rezult 2 elemente esentiale ale sucursalelor si anume:
a) sucursala nu are personalitate juridic proprie, nu este asadar subiect de drept distinct
de societatea mama din strainatate, neavand personalitate juridic propie nu are nici atributele
acesteia si anume nu are un patrimoniu propriu dar are totusi un capital propriu, care ii este
afectata in exclusivitate de catre societatea mama.
Sucursala actioneaza intotdeauna pe seama societii mama din strainatate, ceea ce
inseamna ca efectele patriomoniale ale actelor sale se produc in patrimoniul societii mama, de
regula sucursala actioneaza si in numele societii mama, in acest caz relatia imbracand forma
unui mandat actioneaza nomine alieno, dar pt. ca are un capital propriu sucursala poate actiona si
in nume propiu si pe seama societii mama in temeiul unui raport specific de comision.
Pe planul dreptului internaional privat sucursala este supusa legii nationale a societii
mama asadar lex societatis este legea societii mama din strainatate.

b) sucursala este dependenta din punct de vedere juridc si economic fata de societatea
mama din strainatate avand insa totusi aumite elemente de autonomie juridic si economic.
Relatia dintre sucursala si societatea mama din strainatate
A) este dependenta de societatea mama - in capitalul social, ea este constituita cu
capitalul 100% al societii mama, iar obiectul ei de activitate, modul de organizare si
funcionare sunt stabilite de societatea mama, toate conditiile de existenta sunt stabilite de
scietatea mama.
B) aceasta beneficiaza totusi de anumite elemente de autonomie juridica si economic.
Din punct de vedere economic sucursla are un capital propiu afectat ei in exclusivitate motiv pt.
care are autonomie gestionara, adica intocmeste documente contabile propii care insa trebuie
depuse si consolidate si la nivelul societii mama. Din punct de vedere juridic sunt cel putin 2
aspecte de autonomie : 1 - scursala are o capacitate de subiect de drept limitat are capacitate
procesuala in sensul ca ea poate actiona pe tertii cu care a contractat pt. opratiunile pe care le-a
efecutuat in tara, dar intereseaza mai ales faptul ca ea poate fi chemata in judecata, are calitate
procesual pasiva, si poate fi chemate in judecat de cocontractantul Romn LA INSTANA
DIN TARA. 2- sucursala poate fi supusa unei proceduri proprii de insolventa ( sa spunem de
faliment) distincta de cea pt. societatea mama din strainatate, se numete o procedura de
insolventa secunadara. Pt. c sucursala din Romnia poate da faliment fara ca regimul juridc la
societii mama sa fie afectat, reciproca nu este valabila, daca societatea mama da falimenta are
loc o procedura principala de faliment si vor intra in insolventa toate sucursalele ei din lume.
Constituirea sucursalei
Pt. ca o sucursala straina sa se constituie in Romnia in primul rand, este necesar ca legea
straina adica legea societii mama sa permita acestei societi deschiderea de sucursale in
strainatate, adic este necesara conditia reciprocitatii. Daca aceste conditii sunt indeplinite
constituirea sucursalei in Romnia este supusa legii Romne, sucursala se inregistreaza la
registrul comertului din Romnia, se intocmeste un act constitutiv de catre societatea mama si se
inregistreaz in conditiile prevazute de legea nr 26./1990, dar mai ales de Ordinul minsitrului
justitiei 2594/2008. Sucursala nu este obligata sa respecte conditia de capital prevazuta de legea
romn pt. ca ea este persoan juridic straina. Din punct de vedere al denumirii ei in mod
obligatoriu in denumirea sucursalei trebuie sa apara denumirea sediul societii mama si cuvntul
sucursala.

Continutul capacitatii de folosinta a scursalei si conditia ei juridica, ca

persoan juridica in Romnia