DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL IX,

07.04.2016

regimul daunelor-interese
ac se pot corobora cu oricare dintre sanct vazute pana acum.
regula gen - 2 ideei : p duanelor interse complete (pierderea efectiv suferit cat si profitul
nerealizat) si trebuie ideplinita conditiia previzibilitatii in sesnul ca partea in culpa nu poate
solicita daune interese superioare a ceea ce cealata parte a prevazut sau ar fi trebuit sa =revada in
mom incheierii contratului
exista si 2 modaluitati speciale de det a cunatumului daunemor interese, ele amn2 se aplica in
cazul rezolutiunii contractului:
1) cumpararea de inlocuirea sau vanzarea compensatorie: conventia spune ca in cazul in care
contractul este rezolvitr iar cumparatorul a procedat la o cumparare de inlocuire sau vazatorul a
procedat la o vanzare compensatorie daunele interse pot fi egale cu dif dintre pretul contractual si
pretul cumpararii de inlocuire sau al vanzarii compensatorii.
2) cand marfurile au un pret curent pe piata daunele interese vor fi egale cu diefernta dintre
pretul contractual si pretul curent in mom rezolvirii contractului.
mom transferului riscurilor
in leg cu ac conventia de la viena reglementeaza 2 mari situatii fiecare din ele cu 2 subsituatii
I) cand contractul implica transportul marfurilor
1) in cazul in care vanzatorul este oblig sa remita marfurile transportatorului intru-un loc det
riscurile sunt transferate cumparatorului in mom remiterii lucrului catre transportator in ac loc
det
2) cand vanzatorulnu este oblig sa remita marfurile intr-un loc det, risurile sunt transferate
cumparatorului cand marfa este predata catre primul transportator.
II) cand vanzarea nu implica transportul marfurilor
1) cand vanzatorul este oblig sa predea marfurile intr-un alt loc decat la sediul sau, risurile sunt
transferate cumparatorului cand predarea este facuta in ac loc iar cumparatorul stie ca marfurile
sunt puse la dispozitia sa in ac loc
2) risurile se transfera de la vanzator catre cumparator in mom in care cumparatorul preia
marfurile sau mai precis cand vanzatorul preda marfurile catre cumparator. mom trasferului
risurilor este mom predarii marfurilor cu o conditie ca predarea marfurilor sa se faca in termenul
contractual, daca insa cumparatorul nu vine sa preia marfa la termenul contractual, at riscul se
transfera oricum catre cumparator in mom in care marfa trebuia predata dar nu a fost predata din

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL IX,
07.04.2016

culpa cumparatorului. pt ca riscul sa se transfere de la vanzator catre cumparator este ncsear ca

marfa sa fi fost individualizata pt ac cumparator.
consecinta transferului riscurilot
exista o regula si o exceptie
regula: este ca transferul riscurilor catre cumparator are dr consecinta faptul ca pierderea sau
deterioarea marfii survenita dupa mom transferului riscurilor nu il elibereaza pe cumparator de
oblig platii pretului.
exceptia: cumparatorul nu va fi totusi oblig sa plateasca pretul in cazul in care pierderea sau
deterioarea marfii se datoreaza culpei vanzatorului insusi
exonerarea de raspundere
coventia de la viena reglementeaza dr cauza de exonerarea de rasundere forta majora care este
reglementata sintetic ca in dr romanist, totusi conventia nu foloseste termenul e forta majora pt
ca not de forta majora nu este cunoscuta in toate sistemele de dr numai in cel romanist de aceea f
m este reglementata in continuul ei fara a fi def ca atare si anume conventia spune ca o parte este
exonerata de raspundere pt neexecutarea oricareia dintre oblig sale daca dove ca ac neexecutare a
fost det de o piedica care indeplinieste burm conditii in mod cumulativ
a) este independenta de vointa ac parti
b) este fortuita adica ac parte nu se puta astepta in mod rezonabil ca ac impiedicare sa se produca
c) este imprevizibila si insurmontabila in sesnul ca pasrtea nu putea sa o prevada sau chiar daca
ar fi prevazut-o nu putea sa ii depaseasca consecintele
conventia de la viena mai reglementeaza si aspecte legate de anuntarea fortei majore si
consecintele neanuntarii. conventia spune partea care a suferit o impiedicare de tipul fortei
majore este oblig sa avertizeze pe cealata parte despre impiedicare si despre consecintele ei
asupra posibilitatii lui de executare a contractului.daca nu anunta partea care a suferit forta
majofra nu este decazuta din dr de a o mai invoca poate sa o invoce oricand mai tarziu chiar si in
fata instantei sau tribunalului arbitrar, exista totusi o sanctiune si anume partea care nu a anuntat
va suporta toate ac consecinte pe care cealalta parte le-ar fi putut evita daca ar fi fost anuntata in
timp.
CONVENTIA DE LA NY din 1974 asupra prescriptiei in materie de vanzare intrenat de marfuri
conventia de la NY este anterioara conventiei de la viena care este din 1980 dar in 1980 cand s-a
adoptat conventia de la viena s-a adoptat si un protocol modificator al conventeiei de la NY, pt ca
cele 2 conventii sa fie armonizate. asa se explica faptul ca de pilda aspectele cu privire la aplic

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL IX,
07.04.2016

conventiei de la NY sunt idenitice cu ele din conventia de la viena. r a aderat la conventia de la

NY prin l 24/1992. sa analizam principalele prevederi ale conventie de la NY :
DURATA T DE PRESCRIPTIE
CONVENTIA DE LA NY prevede un t de prescriptie de 4 ani, asadar cu un an mai mult decat t
gen de prescriptie prevazut in dr R.
conventia mai contine de asemenea o dispozitiune speciala pe care dr nostru nu o cunoaste in
sesnul ca idefierent cate cauze de intrerupere sau de supsendare ar intervenii t de prescriptie nu
poate fi mai lung de 10 ani din mom in care prescriptria a inceputr sa curga - o limitare generala
INCEPUTUL CURGERII T DE PRESCRIPTIE
exista o regula gen si reg speciale
reg gen: este ca t de prescriptie incepe sa curga de la data cand actiunea poate fi exercitata
reg speciale: REMARCA in gen cand vb despre o reg speciala stim ca ea inseamna o reg
derogatorie de la reg gen, aici nu este asa ci reg speciale nu sunt exceptii de la reg gen ci sunt
aplicatii ale reg gen in anumite cazuri concrete cele mai frecvente si impo in practica
1) prescriptia actiunii in rasp contractuala - conventia spune o actiune rezultata dintr-o incalcare
a contractului poate fi exercitata incepand cu data la care ac incalcare s-a produs.
2) in cazul actiunii in neconfrmitatea lucrului vandut actiunea in neconformitatea lucrului vandut
pt care nu s-a acotrdat un t de garantie. conventia spune o act sprijinita pe neconformitatea
lucrului vandut poate fi exercitata incepand cu data la care lucrul a fost in mod efectiv remis
cumparatorului/ oefrta d remitere a fost refuzata de cumparator
3) prescriptia actiunii in neconformitatea lucrului vandut pt care s-a acordat un t de garantie.
textul spune asa daca vanzatorul a dat privitor la lucrul vandut o garantie valabila pe o durata
determinata t de prescriptie a actiunii cumparatorului sprijinita pe ac garantie incepe sa curga de
la data la care cumparatorul notifica vanzatorulului neconformitatea lucrului vandut dar cel mai
tarziu de la data expirarii garantiei.
4) prescriptia actiunii intemeiate pe dol - conventia spune ca o astfel de actiune poate fi
exercitata incepand cu data la care dolul a fost descoperit sau trebuia in mod rational sa fie
descoperit, asadar ca si in dr nostru in cazul dolului conventia reglementeaza 2 momente
alternative de la care prescriptia incepe sa curga
a) un mom subiectiv cand dolul a fost descoperit
b) un mom obiectiv cand dolul ar fi trebuit sa fie descoperit prin raportare la atitudinea unei pers
rezonabile aflate in ac situatie

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL IX,
07.04.2016

5) prescriptia actiunii cand s-a declarat rezolutiunea contractului. textul regelementeaza 2 ip

a) cand declaratia de rezolutiune este facuta inainte de data fixata pt executare. ac este asa numita
rezolutiune anticipata cand rezolutiunea este declarata inainte de scadenta, in ac caz prescriptia
act intemeiata pe rezolutiune incepe sa curga din mom in care declaratia de rezolutiune este
adersata celilalte parti.
b) cand rezolutiunea este declarata dupa mom executarii contractului sau concomitent - in ac caz
prescriptia incepe sa curga de la data prevazuta in contract pt executare
conventia reglemnteaza intreruprea si suspendarea prescriptiei - incidentele care pot aparea pe
parcusul curgerii prescriptiei
intreruperea - in conventie nu se folo t de intrerupere ci se folo t de incetare a curgerii t de
prescriptiei. sunt 3 cazuri intrerupere a curgerii prescriptiei
1) prescriptia se intrerupe in mom indeplinirii de catre creditor a unui act introductiv a oricarei
proceduri impotriva creditorului. ac e sit cunoscuta si in dr nostru sit in care creditorul iese din
oasivitate, not de procedura este interpretata larg ac poate fi judiciara, arbitraj sau cand a inceput
orice procedura adm impotriva deboitorului, in ac caz ca si in dr roman intreruperea este
provizorie ea se sterge cu ef retroactiv in cazul in care actiune creditorului este respinsa anulata
permiata cand creditorul renunta la ea, cand procesul inceteaza din alte cauze
2) prescriptia se intrerupe in cazul in care intervine o recunoastere a oblig de catre debitor.
conventia spune recunoastterea debitorului trebuie sa fie facuta in scris adica sa fie expresa sau
tacita de ex cand debitorul a facut un act incipient de executare a oblig de pilda a platit
daobanzile, a executat partial oblig
3) in afara de cele 2 cazuri mentionate de intrerupere prescriptia se mai poate intrerupe cand
creditorul indeplineste orice alt act care are ca efecte intreruperea prescriptiei conform legii
statului unde debitorul isi are sediul. se da satisfactie sistemului national de la sediul debitorului
suspendarea
conventia o def prin sintagma prelungirea termenului de prescriptie
conventia de la NY reglemeneaza un sg motiv de prelungire si anume forta majora, dar nici ea
folo t de forta majora ci apeleaza ca reglem f m prin elem ei sintetice si anume
- termenul de prescriptie se prelungeste at cand pe perioada curgerii sale a survenit o imprejurare
care indeplineste urm conditii
a) nu este imputabila creditorului
b) creditorul nu putea nici sa o evite nici sa o invinga

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL IX,
07.04.2016

c) cand creditorul datorita ac impiedicari este pus in imposibilitate de a actiona

ef expirarii t de prescriptie
coneventia spune niciun dr nu este recunoscut si nici nu devine executoriu in nicio procedura
inceputa de creditor dupa expirarea t de prescriptie, asadar ef ac ca si in dr r este pierderea de
catre creditor a dr material la actiune.
conventia reglementeaza si ef precscriptiei asupra dr subiectiv si oblig corelative acestuia. textul
spune dupa exiprarea t de prescriptie dr subiectiv al creditorului nu se stinge dar devine el numai
poate fi exercitat pe cale de actiune ci numai pe cale de exceptie. oblig corelativa dr creditorului
devine dupa expirarea t de prescriptie o oblig imperfecta (debitorul nu este obligat sa o execute
dupa expirea t de prescriptie, dar daca o executa ac prestatie nu poate repetita - ceruta inapoi,
deoarece creditorul va invoca exceptia titlului sau).
conventia reglementeaza apoi reguli speciale privind ef - 2 reg speciale
1) daca a expirat t de prescriptie cu privire la partea principala a datoriei cu privire la capital cum
spune noi, se prescrie si pretentia cu privire la dobanzi pt ca accesorium sequitur principale
2) cand prestatiele sunt succesive adica esalonate in timp - in ac caz pt fiecare prestatie curge o
prescriptie separata (propriu)
CALCULUL T DE PRESCRIPTIE
ptr ca in conventie sunt reglementate numai termene pe ani (4 ani, 10ani) e firesc ca si conventia
sa se refere doar la ac si conventia spune asa t de prescriptie este calculat a.i. sa expire la miezul
noptii al zilei a carei data corespunde celei la care t de prescriptie a inceput sa curga
asadar daca termenul de prescriptie incepe sa curga pe data de 7 aprilie 2016 ea expira pe data de
7 aprilie 2020 la ora 00. daca incepe intamplator intr-un an biusect pe 29 feb expira la 28 feb la
ora 24.
REGULILE INCO TERMS - UZANTELE ODIFICATE (UNIFORMIZATE) IN MAT
VAZNARII INTERNAT DE MARFURI POTRIVIT REGULILOR INCO TERMS 2010
INCO TERMS - este un acronim in de la interantional, CO - comercial, terms - reguli sau clauze,
traduecrea in lb R caluze sau teremeni de comert interantional
ac reguli sunt opera camerei de comert internat din Paris, regulile sunt consecinta unei evolutii
istorice primii termeni comerciali au aparut 1928 in perioada interbelica, apoi dupa razboi in
1953 cu modificari succesive, a fost o alta varaianta de baza in 1990 modi in 2000 si ultima
varainata in 2010.
nat j a regulilor inco terms

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL IX,
07.04.2016

ac sunt uzante codificate in materia contractului de vanzare intrenat de marfuri pe zona

europeana
Ob ac il constituie asadar dr si oblig partilor din contractul de vanzare internationala de marfuri
adica dr si oblig ale v si ale c
inco terms reglementeaza vanzarea, insa beste adevarat si ca ac reguli reglementeaza si oblig v si
ale c dpdv al incheierii altor contracte adiacente vanzarii cum este de pilda contractul de trasport
sau de asigurare, dar nu reglementeaza continutul ac contracte ci numai dr si oblig v si c cu
privire la ele.
forta juridica a ac reguli
ac nu sunt o coonventie internationala nu sunt o lege asadar nu se impun partilor prinb propria
lor forta nu emana de la un leguitor national sau intrenational, de aceea ele au caracter facultativ
si se aplica numai in cazul in care partile trimit la ele in mod expres sau implicit. cand partile
trimit la o regula inco terms. retinem ca in inco terms 2010 sunt 11 reguli de ac fel, cand partile
treimit la una din ac ac regula este incorporata contractual, devine parte inegranta a contractului
(este recptionata contractual, intregul pachet este incorporat contractual devenidn clauza
contractuala).
regulile inco terms au o aplicare foarte larga in com intrent, se spune ca 70-80% din vanzarile
internt de marfuri fac trimitere la ac reguli. de ce?
impotranta ac reguli
ac reguli prezinta cel puntin 2 avantaje majore
in primul rand ele implica, produc o impo eco de timp contractual si de spatiu contractual pt
parti. de ce implica eco de timp contractual? pt ca partile in loc sa negocieze clauza cu clauza a
contractului, negociaza numai pe care din cele 11 reguli le vor adopta si daca au adoptat una din
cele 11 intreg continutul reguli devine parte din contractul lor.
in al 2-lea rand reguliel produc o impo eco de spatiu contractual. in epoca digitala numai exista
contracte fluviu,contractul trebuie sa fie cat mai scurt cu putinta si ac reguli ajuta la ac lucru, pt
ca receptiunea contractuala unei reguli inco trems se face printr-o sg propozitiei de pilda partile
spun asa livrarea marfii se va face FOB Constanta inco terms 2010, asta inseamna ca partile au
convenit sa receptioneze contractual clauza FOB din inco terms 2010.
elem variabile trebuiesc negociate indiferent ( de ex partile, pretul, cantitatea marfii etc.)
al doilea vanataj major este ca el aduc o sporire seminificativa a securitatii circuitului comercial.
DC?

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL IX,
07.04.2016

parctica a demenostrat ca principala sursa a litigilor dintre parti este modul dif de interpretare al
clauzelor contractului.
in inco terms nu se poate intampla ac lucru doarece ele sunt facute de niste experti care fac parte
din tpoate sitemelor de dr ale lumii, ac fiind adaptate pemanetnt si exista ghiduir de aplicare astfe
nu are cum sa existe dif de intrepretare sau interpretare pe text. ac experti fac parte din camera de
comert international de la paris.
regulile din materia trasporturilor maritime - cele mai vechi si des aplicate reguli INCO TERMS